TRATAMENTUL LEZIUNILOR ODONTALE, CORONARE PRIN METODA ACOPERIRII Patologia {esuturilor odontale coronare este una din cele mai raspindite afectiuni ale sistemului stomatognat. Terapia de baz a acestor leziuni consté in restituirea morfofunctionala prin_obtura re, cind ea este neeiectiva sau imposibil de aplicat avem indicalii directe catre tratamentul protetic. Deopotriva cu metoda de recon- stituire morfofunctionald prin intermediul incrustatiilor este apli- cata pe larg si metoda de tratament prin acoperire, fiind una din cele mai freevente tehnici in protetica dentara. Cele mai frecvent utilizate dispozitive protetice folosite in acest scop sint coroancle de invelis. Ele pot fi definite ca microproteze, care acopera partial sau total coroana naturala a dintelui, refacind morfologia si func: tia dereglata. Din coroancle ce acopera par{ial coroana dintelui se Utilizeaza coroanele 3/4 si 4/5. De precizat ca acest tip de coroane permite trecerea de la terapia prin reconstituire la terapia prin acoperire. Clasificdri, Coroanele de invelis se clasificd conform urmatoare lor criterii: 1. Conform funetiei sau scopului urmérit: a) coroane de restituir b) coroane ca element de agregare a diferitor lucrari protetice; €) coroane cu functia mixta (restituire si agregare); 4) coroane provizoi 2, Conform particularitajilor de constructie gi intindere a coroa- nei pe suprafefele dintelui. Coroane parfiale: a) coroane 3/4 confectionate pe canini sau incisivi; b) coroane 4/5 confectionate pe premolari, Corounele 3/4 si 4/5 se mai cunose sub denumirea de onlay tri-quadri fete sau micro- proteze-overlay. Coroane ecuatoriale; 4d) coroane totale, care in raport de particularitafile sale con structive vor fi diverse: coroane cu dispozitive speciale pentru ag- Fegarea punjilor dentare, a protezelor scheletate, coroane ortodon- tice, cu pivot, pe bont artificial etc. 3. Potrivit materialului din care sint confectionate: a) metalice (aliajele aurului, argint-paladiu: Paliag, Palidor; aliajele crom-nichel, crom-cobalt; aliajele de nichel, cupru si alumi- niu: Gaudent S.) 1sb) acrilice: c) din composite: 4) din portelan; e) mixte (metaloacr 4. Conform posibilitafii de restabilire a aspectului _fizionomic: a) nefizionomice (metalice); b) scmifizionomice (mixte); ©) fizionomice (acrilice, ceramice, metaloceramice, metaloacri- lice); 5. Potrivit tehnologiei de realizare: a) coroane realizate prin stanfare; b) coroane realizate prin turnare; ©) coroane realizate din dowd bucdi d) coroane realizate prin polimerizere (acrilice, din compo- site): €) coroane realizate prin ardere (ceramice). Indicatii, Indicatiile unui tratament protetic cu utilizarea toroanelor de invelis vor fi stabilite in urma unui examen clinic si paraclinic care va permite determinarea gradului de afectare a Coroane! diutelui yi evaluares pusibilitajilor de lerapie. Numai dupa aceasta pot fi alese coroanele de invelis pentru fiecare caz in par- te, Utilizarea coroaneior de invelis se recomanda in urmétoarele cazuri: 1. In tratamentul leziunilor odontale coronare provocate de lip- side substan{i sau de leziuni de structurd a fesuturilor dure cind lerapiaconservativa .sau prin incrustatit este imposibil sau ne- lectiva, 2. In terapia Jeziunilor odontale coronare ce modificd culoarea dintelui 3. In caz de prezenta a obturafiilor masive ce predispun coroa- na la fracturare. 4, Tn tratamentul anomaliilor de volum, forma si de pozitie ca mijloace de refacere a armoniei coronare sia arcadelor dentare. 5. La necesitatea restabilirit punctelor de contact interdentar. 6 Ca elemente de agregare # lucrarilor protetice fixe, mobili- tabile gi a aparatelor ortopedice. 7, La traumele dentare. 8 Ca elemente de agregare @ sinelor de imobilizare in trata- mentul leziunilor parodontale. 9. Ca mijloace terapentice aplieate in disfunctia ocluzal’, con- {ribuind 1a reconstituirea morfologica si functional a supratetelor oeluzale ale din{ilor (abraziunea patologica). 10. In tratamentul ortodontic in colitaie de dispozitive prow vizorii 11. In tratamentul deformatiilor arcadelor dentare, cind se im- plicd slefuirea dintilor tnclinati, deplasati in plan vertical sau alte irectii. 12. In scop de profilaxie a abraziunii patologice a dintilor in fazele incipiente. ., metaloceramice).. 149.13, In ortopedia maxilo-faciald pentru fixarea aparatelor cura- tive si a protezelor maxilo-faciale. Coroanele de invelis se pot aplica atit pe dinfi vitali, eft si pe dinfi devitalizati. Contraindicafii, In raport de tabloul clinic contraindica- {tile unui tratament protetic cu coroane de invelis condiional se part in contraindicatii timpurit yi absolute. Contraindicatiiie timpurii se afli in raport direct cu starea ge- neralii a organismului yi anumite procese patologice locale. Din pri mele fac parte diverse afectiuni acute sau exacerbate, cum ar fi cele infectioase, respiratorii, cardiace, psihice ete. Coroanele vor fi timpuriu contraindicate si in caz de afectiuni locale: gingivite, alte procese inflamatorii, tumorale, leziuni ale muocasei cavilé{it bu- cale etc. Contraindicatiile absolute alcatuiesc mai muite situafii clinice printre care vom enumera cele mai frecvent intilnite.. Coroanele de invelig sint contraindicate pe dinfii sinatosi, daca ei. nu vor servi ca elemente de sprijin ale diferitor lucrari protetice. Ele mu se vor aplice pe, dint eu [eran coronare subtotale sau totale cind tante ale coroanei nu pot asigura ira dispozitiv. radicular; 1a fel cu mobilitate de gra- dul III sau_atunct cind.resorb{ia_ osoasa depageste. 2/3 din Ina timea radiculara si dintele stilp nu este inclus in sind. Terapia de acoperire cu coroane de invelis este contraindicata in cazurile cind tratamentul endodontic a fost efectuat incorect si refacerea este imposibila sau cind sint prezente leziuni periapicale ce nu pot fi tratate. In sfirgit, coroanele de inveliy sint contraindicate pe dinti care_ati rdacini tn stare de formare. Cerinjele fafa de coroanele de invelis. De mentionat ca fiecare tip de coroane de inveiiy trebuie si corespund’ anumitor cerinte care reies din particularitatile lor constructive. ins deosebim ce- Tinfe generale eare pot fi sumate in felul urmétor: Coroana de invelis trebuie sa reproducd intocmai morfologia gi Bee cotsnel Untelel reapeciiey af atpporieese’ co diag le Vecinati si cu dintele omolog; ea nu trebuie sé fie prea volumi- noasa restabilind punetele de contact interdentare, 2. Coroana trebuie sa nu fie in supraocluzie majorind dimensiu- nea verticalé de ocluzie pentru a nu provoca traumatizarea paro: dontului si totodata ea nu trebuie sa fie in subocluzie, pastrind con tactul uniform cu dintele antagonist 3. Relieful suprafetei ocluzale trebuie s4 corespunda reliefului ocluzal al dintilor antagonisti. restabilind astfel 0 concordanta cuspid — fos maximala 4. In timpul migcarilor functionale ale mandibuiei, efectuate in toate directiile, trebuie sé aiba loc © alunecare Libera, fara ob stacole. 5. Coroana trebuie sé cuprinda strins coletul dintelui sau por fiunes coronara unde se termina marginile ei (coroane ecuatoriale, 3/4, 4/5 5. a). 1506. Coroana trebuie sa restabileascd aspectul fizionomic, Avantajele terapiei prin intermediul coroanelor de invelis se reduc la aceea ca ele sint elemente protetice cu indicalii largi, re- fac optimal morfologia si functia coroanelor dentare si sint’ele- mente foarte utile in agregarea Incrarilor protetice si # aparatelor curative, Ele pot fi socolite ca dispozitive de protectie a dintilor lezafi vitali si a parodontului marginal cind dintii neacoperiti nu indeplinese aceasta functie (lipsa ecuatorului, dinti conici ete.). Din dezavantajele coroanelor vom sublinia numai ci ele nu pot fi aplicate 1a orice virsta, cele metalice transmit valorile ter- mice citre pulp’ si nu sint fizionomice, iar dacd inchiderea mar ginal nu este perfect, dintele va fi supus procesului cariat. In sfir- sit, cel mai important dezavantaj este necesitatea prepardril {esutu- tilor dure care porte provoca accidente, cu afectarea vitalitatii pul- pare, a integrilatii parodontului yi a fesuturilor moi ale cavitatii orale. Efapele clinico-tehnice a contectionarea coroanelor de invelis. Fiecare varietate de coroana, in dependenta de particularitatile sa le constructive, materialul din care va. fi confectionata si meto- da de coniectionare, cere o anumita consecutivitate a etapelor cli nico-tehnice. Noi le vom enumera pe cele de baz, caracteristie pentru toate coroanele. Clinic — prepararea dintilor, amprentarea si protectia plagii dentinare. Lahorator —realizarea modolelar si efectuarea etapelor cores: punzatoare. A doua etapa clinica include proba coroanei de invelis, iar cea tchnica — slefuirea si lustruirea. In sfirsit a treia etapa clinicd pre- vede fixarea coroanei pe dintele preparat. Principii generale de preparare a dinfilor. Prima etapa in condifii de clinica, in cazul utilizarii tuturor varie: tatilor de coroane este prepararea tesuturilor dure ale dintelui, Me oda prepararii tesuturiior dure ale dintilor, 1a acoperirea cu o toane, depinde de particularitatile de structur anatomicd a din tilor si cerinfele fafa de coroane. Datorité faptului cd perimetrul coronar este diferit 1a toate niveiurile si cel mai mic este tn zona coletului, este imposibil de a coniectiona o coroana ca si. cuprinda strins coletul, far a prepara {esuturile dure ale dintelui. Alta tnatle im acest plan const in faptul ed fiecare dinte in conditii normale are contact ocluzal cu dintii antagonisti corespunzatori i cu dintit vecini, prin urmare, este imposibilé aplicarea coroanei fird prepararea’ suprafefei ocluzale si a celei proximale a dintelui suport, de altfel coroana va fi in supraocluzie nu va patrunde in spafiile intradentale, dacd aceste suprafefe nu vor fi pregatite. A. Umanteva, A. Pozdneakova, reiesind din nocivitates procesu- lui de preparare a dintilor sub coroane, au elaborat indicatit si o metoda de confectionare a coroanelor metalice stantate evitindu- procesul de preparare a dintilor, Aceasta metoda se bazeazi pe prin- piile ortedontice de restructurare a parodontului sub influenja 151suprasolicitarii functionale. Aulorii au propus ea d itd o acoperire coronara, ca element de agregare a pun(ilor lare, preventiv si fie acoperiti cu coroane provizorii( ortodontice) gare conduc la o dezocluzie si ajung cu marginea numai pind la festonul gingival. Peste citeva zile datorita suprasolicitarit functio nale are loc restructurarea perodontului si fenomenul de dezocluzie dispare. Dupa aceasta coroanele ortodontice provizorii sint inlocui- te cu coroane definitive si se confectioneaza puntea dentari dupa tehnologia cunoscuta. Aceasta metoda nu si-a gisit raspindire in practic din cauza indicafiilor limitate yi a altor dificultati, Pentru aplicarea acestei metode, in primul tind, este necesar ca dintii de suport si parodontul lor s& Tic sanatosi. Pcientul trebuie s& fie tindr, iar bresa dentard sé fie cit mai redusa si situata in zona la- terali a arcadei dentare 5. a. Deci prepararea dinfilor la confectio: narea coroanelor de invelig este deocamdata o necesitate obiectiva prevazuti de structura anatomici a dintilor si cerinjele falé de coroane. Inainte de a descrie particularitatile prepardrii dintilor in ca- zul fiecdrui tip de coroane ne vom opri la principiile generale de preparare. Prepararea tesuturilor dure in vederea aplicérii coroanelor de invelis se realizeaz’ in scopul crearit spatiului necesar pentru aplicarea microprotezei pe dinte si lichidarii convexitatilor coroa nei naturale a dintelui. Prepararea {esuturilor dure este considera- ta drept_o interventie chirurgicala, deoarece are loc excizia de (e- suturi vii Instrumentarul necesar folosit 1a preparare este foarte variat si depinde de scopul urmarit, La slefuirea {esuturilor dure se folosese instrumente abrazive de forme si marimi diferite, cu o forta abra- tiva._variatae pietre din earhorsind sau diamantate de dimensiuni, configuratii si granulafii diferite; discuri_ metalice eu carborund, diamantate, active pe o fata, pe ambele fete sau pe muchie; freze din carborind si diamantate care pot avea forme, marimi si for- {8 abraziva variata si care constituie 0 parte componenta a piese- lor de mina folosite pentru tura{ii mici gi medii sau sint anexate la turbina cu aer ce dezvolta turatii cu viteze inalte sau foarte inalte. De subliniat c& in procesul slefuirii, ca rezultat al frecdrii, se dezyolté 0 temperatur’, marimea careia depinde de numarul de ro: tatiial abrazivului pe’ minut, de diametrul dispozitivului abraziv utilizat si in mare masura de’ presiuines aplicata asupra dintelui in timpul slefuirii, O influen{a nociva in procesul prepararit o are face torul traumatic ce survine In urma vibratiel instrumentclor, feno men ce poate provoca leziuni pulpare, ins cel mai mare peticol fl prezinta dezvoltarea ealdurit care alinge cota de cca 50°C st mai mull. Slefuirea ew viteze inalte fara racire influen{eazd asupra pul pei si mai nociv, provocind alteratii ireversibile. Prin urmare, apl carea ricirii la ‘prepararea dintilor este 0 masura de profilaxic complicajiilor ce reies din afectarea organului pulpar. Totodata 182actu! slefuirii trebuie sii se execute eu minimum de sacrificiu de jesul dentar si cu respectarea masurilor de protectie 2 pulpei, Pentru a evita durerea pe parcursul prepardrit dinjilor vitali obligatoriu de a apela la anestezie. Metodele dc anestezie. Problema combaterii durerii in imap! interven ‘ior operstorii asupra fesuturilor dure ale dinfi- for este acluald sl se gaseste in centrul atenfiel specalistlor. Ulti- inii ani in literatura de specialitate eu fost publicate diverse ma- ‘eriale in acest plan, analiza cirora ne-a dat posibilitate sa sis- tematizdin toate metodele de anestezie in felul urmator: 1) psihoterapia; _ 2) inabusirea fricii, a emofiilor, scosterea durerilor _folosind preparate medicamentoase; 3) metodele fizice: audioanalgezia, electroanalgezia 5. 2; 4) aplicarea pe supratejele dintelui a diferitelor preparate anes- fexice; 5) anestezie prin injectares snesteticilor (de iniiltrare si trun- ie general; 7) melode miste iat cd aceste metode sint descrise in literatura de spe- majoritatea nu si-au gasil o aplicare larga in prac- ticd. Cea'mai freevent utilizata si electivé este metoda prin injec- larea substanjelor anestezice de tip novocaina, trimecain, lidocain, uri se recomandé metoda de anestezie gene” urmare, este necesar ca in eazul tuturor in. Ia fesuturile dure ale dintelui, pacientii si nu 6.1, Coroanele de invelis metalice Corounele de invelis metalice stanfate. Prepararea dintilor sub roane totale de invelis metalice se va efectua tntr-o anumité ordine a etapelor de realizare, utilizind metoda clasicd sau mo- mi, Etapele metodei clasice de preparare sint urmatoarele: pre- ararca suprafetelor proximale, vestibulare, orale si ocluzale, uti lizind diferite instrumente cu acliune abraziva din carborund saw fiamentate la viteze conventionale. Propararea suprajefelor proximate. Aceasti operatiune are drept cop desfiinfarea punctelor de contact si derelentivizarea lor. Aces- ie suprafete se slefulesc cu discurile melalice de separare pind la in paralelism cu axtl dintelui si totodata tangente 1a colet. In de- weidenta de situatia clinica vor fi utilizate discuri abrazive active xe 0 singuré parte, atunci cind exist’ dinfi vecini ce trebuie mene i sau active pe ambele parti, utilizabile fa prepararea concomi- 8 2 doi dinfi vecini. In raport de necesitate discurile de diferite imensiuni si forme vor fi montate 1a piesa dreapta sau in unghi, repararea se va realize prin tehnica de slefuire progresiva sau in tehnica de tAiere in felie, cind este nevoie de slefuirea unui at mat gros de fesuluri dure, 153Tehnica clasied de preparare progresiva propune utilizarea unui dise activ pe o fata, care se introduce la nivelul punctului de con- tact, din partea octuzala spre spafiul interdentar gi cu migeari de rotafie se inainteazd spre colet, cdutindu-se sé se invinga punc- tul de contact in mod progresiv. Pericolul ce poate surveni 1a uti- lizarea acestei metode consid in posibilitatea blocajului si a dera- parii discului cu lezarea fesuturilor moi. Pentru a evita acest ac- cident este necesar ca prepararea si se efectueze cu yileze medi, Plasind disci tent la ‘nivelui inceperii punctului de contact. In cadrul acestor manipulatii mina operatorului se sprijind puternic pe arcada dentara si deci operatorul are nevoie de un asistent care ar indeparta si proteje buzele, obrajii, limba gi plangeut bucal cu ajutorul oglinaii stomatologice sau a allor dispozitive speciale pro: tectoare. Dupa desfiinfarea punctului de contact se realizeazd pre- parerea definitiva a supratetei proximale migcind discul spre vesti- bular si oral conform structurii coronare Metoda clasicd de preparare a suprafefelor proximale prin sec. tiuni in felie se realizeazd cu discuri diamantate active pe muchie sau discuri active pe ambele ete. Aceastd metoda poate fi aplicata cind eoleiul dintelui este inguist si dintele are o convexitate mare in directia meziodistala. Secjionarea unei ielii de 1—1,5 mm se efectueazi de la creasta marginal proximala a dintelui 'notind in prealabil un punct corespunzator coletului denter, ins plasat supragingival. In urma prepararii prin aceasta tehnica se reali- zeazd concomitent atit desfiinfarea punctului de contact, cit $i pre- pararea fetei proximale. Notarea punctului supragingival prevede preintimpinarea prepararii in perimetrul coletului dintelui, deoare- ce in asa caz pragul creat este aproape imposibil de corectat. Asa tehnicd de preparare este anevoioasé mai ales pentru in cepatori, impunind masuri de protectie a dinjilor si (esuturilor moi E necesar de indicat existen{a anumitor difieultafi la prepara- rea supraletelor proximate ale dintilor. Aya, de exemplu, in cazul mandibulei apar dificulta{i considerabile la’ preparare a suprale- {ei distale a dinfilor laterali, datorita inclin&rii lor spre mezial, In aceste cazuri se vor utiliza discuri de separare concave montate la piesa dreapta sau discuri plane montate 1a piesa in unghi, Metoda moderna de preparare a suprafetelor proximale prevede utilizarea frezelor de turbina conice, cilindrice, Hlacara gi alte forme cu o racire continua cu aer si apa. Este recomandata prepararea intermitenta a suprafe{elor proximale (prin intreruperi ale procesu- Iui de slefuire), peniru ca temperatura fesuturilor supuse prepa rarii si revina ie normal. In aceste intervale de timp medicul va realiza un control al calitajii preparaii Calitatea slefuirit suprafetelor proximate se controleazd cu aju: orul sondei, de la colet eatre ocluzal, eu latul sondei se constata absenta punctelor retentive. Se va examina cu ajutorul oglinzii dentare si profilul bontului care cere 38 fie putin conizal. Prepararea suprajefelor vestibulare si orale. Aceasta interven- fie se efectueazi in vederea reducerii ecuatorului anatomic de pe 154suprafejele vestibulare gi orale ale coroanei dintelui. Gradul de preparare depinde de convexitatea coroanei dintelui si de grosimea Viitoarei coroane de invelis. Dupd metoda clasic& prepararea se {n- cepe totdeauna pe fata vestibuiar’. Pietrele-roata, cit si celelalte abrazive utilizete vor fi alese avind un diametru din ce in ce mai mic pentru a nu leza festonul gingival, Viteza de preparare va fi stabilitd.in raport de sensibilitatea pacientului. Instrumentarul ab- taziv utilizat pentru vitezele mici de preparare trebuie si aiba sen- sul de rotatie dinspre coletul dintelui spre ocluzal in vederea_ mic- jorarii migcarilor ‘de vibrajie, ce fau nastere in provesul slefui ot in acest scop, pentru cazurile in care sensul de rotatie nu se poate respecta, instrumentaril abraziv va ocupa o pozitie trans- versal pe suprafata ce urmeazd sé fie preparata, In cazul uti- lizdrii acestei tehnici de preparare clasica a fefelor vestibulare gi orale, dupa folosirea pietrelor-roata sint Intrebuinjate abrazivele ci- lindrice ‘sau cilindra-conice. Axul de mentinere a acestor abrazive ‘in procesul prepararii trebuie sa fie tangent ia axul corono-radicu- lar al dintelui, Tiind migcate tn acest scop dinspre mezial spre dis- tal, apropiindi-ne treptat spre zona parodontului marginal, fara a eza jesuturile vecine. Dupa terminarea procesului de slefuire su- prafetele vestibulo-orale trebuie sa fie paralele cu axul dintelui. Ika prepararea.suprafejelor vestibulo-orale prin, metoda moder. na, initial poate fi utilizaté metoda clasica descrisd anterior, adicé sleiuirea s@ fie efectuata in continuare cu ajutorul turbinei, Meto- & moderna consta in crearea unui sant pe partea mediana a su. prafelel vestibulare, marcind astfel grosiuiew slratului de sinalf yi de dentind ce urmeazd sa fie sieiuitd. Prepararea va incepe din regiunea acestui sant, orientindu-ne spre mezial si distal. Existd si 0 altd metoda de orientare a profunzimii de prepara- te, care consti in realizarea mai multor san{uri paralele, plasate din 2 in 2 mm pe suprafata vestibulard. Ulterior eu Ireza se indepar- tear portiunea de smal{ si dentina dintre santurile create. Se va avee griji ca supraiaja preparat atit a celei vestibulare, cit sia orale sd nu fie plana, dar rotunjita si sd se inscrie pe curbura axiala si meziodistala a coroanei dintelui. Prepararea suprajejei octuzale. Prepararea acestei suprafeje ‘prin metoda clasica reclama respectarea moriologiei naturale a ei, slefuind un strat corespunzator grosimii viitosrei coroane. Pentru oroana de invelig metalicd se va slefui de pe suprafaja ocluzala o osime de 0,25—0,3 mm, lar pentru coroanele din allajele auru- Slefuirea Se va efectua cu pietre in forma de roata de diferite imensiuni din carborund sau diamantate fixate la piesa dreapta sau in unghi. Pe parcursul prepararii vor fi utilizate abrazive de forma lenticulard, sferice, cilindrice, con invers, romboidale, cilin- conice ete., ce'ne va da posibilitate s& pastram relieful ocluzal. Metoda moderna de preparare a suprafefei ocluzale prevede 0 leuire consecutiva utilizind acelasi instrumenter abraziv, ins lectuind aceasta operajiune si cu turbina. Pentru a pastra relieful 155Fig. 59, Forms bontulul dup preparare 1a confectionarea coroanelor Invelig metalice stantate pentru dintii frontali (a) si dinfii Laterali () supraetei ocluzale la prima etapa in fisurile intercuspidiene mezio- distale si vestibuloorale cu o piatra-roata de dimensiuni_ foar mici sau cu o frezd cilindricd se slefuiese santuri de ghidaj cu adincime de aproximativ 1 mm, Conducindu-ne de profunzimea san: {urilor create tn etapa a doua. se vor prepara versantele cuspidl ene interne, iar in etapa a treia — cele externe. Cantitatile de substanta slefuite de pe suprafata ocluzala se sta bilese vizual dupa grosimea viiloaret coroane, cind arcadele dentar int in rapoarte de ocluzie centricd. In acelagi scop se poate ti liza si hirlia de articulare care se poate aseza intre dintele prepa: rat si cel antagonist in mai multe straturi in raport de cantitate de {esut ce trebuie indepartat. Profunzimea prepardrii poate fi apr cial cu o mai mare exactilate prin aplicarea unei folii de mas termoplastica sau ceard ramolitd pe supralata ocluzali. preparat Tm caeul prepardrit insuficlente, masa. aplicats poate fi petfora sau prezentata intr-un strat foarte subtire, Controlul profunzim preparare trebuie s& fie electuat atft in ocluzie centried, cit ocluzie de propulsie, protruzie si de lateralitate Prepararea muckiilor. Dupa slefuirea suprafetelor deserise ant rior, bontul preparat va cipata o forma cu muchii dreptunghiula care urmeaza sd fie lichidate 1a acest nivel, de altfel viitoarea & roan va depasi perimetrul coletilui si va trauma parodontul mi ginal. Pentru slefuire sint utilizate discuri concave, freze cilindri freze cilindro-conice, con invers. Finalizarea operaliunii consta finisarea suprafefelor preparate care se efectueazé cu abrazive cu granulatie find, Nu este admis o finisare perfect, deoarece ru; zitatile ramase pe suprafetele preparate impreund cu cele de pe s praiata imterna a coroanclor vor asigura o reten{ie mai buna microprotezei (fig. 59 , b) Prepararea dinielui la colet pentru coroanele de invelis met lice stanjale nu prevede crearea pragului si are ca scop slefuir jesutului dur in aceasti zona tangential festonului gingival lich dind_ doar neregularitajile. Controlul calitafii prepararit se face cu latul sondei de-a I 156ul tuluror suprafelelor urmarindu-se urmdtoarele obiective: a) co icizarea bontului s4 fie abia perceptibila cu ochiul liber; b) supra- feele verticale sd nu fie plane, dar rotunjite; ¢) perimetrul oclu- tals fiemai mic sau s& corespunda sectiunii transversale la nivelul ‘coletului; d) spatiul interocluzal si fie egal cu grosimea viitoarel co- corect controlul calitatii prepararii se electueazd masurind diametrul coletului dintelui cu o sirma maleabila cu o grosime de 2—0,3 mm: daca sirma poate fi ridicaté cu ugurin{a, fara inlimpine obstacole si deformari, atunci prepararea este socotita corecta. In cazuri exceptionale pentru verificarea calitatii prepa- rarii bontul preparat se amprenteaza si se realizeaza modelul, care va fi studiat vizual sau prin metode speciale. Accidente posibile la prepararea dinfilor. La prepararea tesutu- tilor dure ale dintilor pot aparea diverse accidente, care conditional pot fi grupate in: accidente pe parcursul prepararii, dupa prepara- te pina la fixarea microprotezei si dupa fixarea Iucrdrii (tardive) ai (reevent, chiar la incepul, apare durerea, cate depinde de litatea individuala. De aceea in cazul prezent ali se va eplica in mod obligatoriu anestezia Dacd nu vom fi atenti sau nu vom avea un punct bun de spri jin al miinii din cauza derapajului instrumentelor abrazive va. fi posibilé traumarea (esuturilor moi ale cavitatii hucale. Daca totusi fost provocate asemenea traume in raport cu gravitatea leziu- e aplic& badijonari cu HO», compresiuni pentru hemostazd sau iar si sutura chirurgicala. In cazurile cind nu se fine cont de topografia camerei pulpa- , de pozitia dintelui sau grosimea {esuturilor dure, camera pul- para poate fi deschisé, fapt ce va impune de acum’ devitalizarea lintelui. In caz de neatenjie poate fi traumatizat dintele adiacent au antagonist, iar manevrarea gresité a instrumentului, cind co- roana dintelui este slibitd printr-un proces patologic, poate pro- yoca fractura coroanei Nerespectarea regulilor de preparare poate provoca hiperemia faselor sangvine pulpare, hemoragii sau chiar si combustii, leziuni ate in timpul apropiat “dupa aceasta interventie chirurgicala se ‘manifesta prin aparitia pulpitei, iar mai tardiv — necrozd, gan- en’ pulpara insotite de complicati Amprentarea, Dup& prepararea dintelui-stilp se trece Ia procesul je amprentare. De menfionat cd tehnicianul dentar are nevoie nu iumai de modelul dintelui preparat, dar si de al dinfilor vecini, al linfilor situafi_simetric pe arcada dentara si al celor antagonisti 4 metodi de amprentare fi va da posibilitate nu numai si fabileascé forma anatomicd a coroanel dintelui preparat, dar si sa ii cont de dintii vecini restabilind punctele de contact cu ectioneze 0 coroana asemanatoare dintelui situat simetric pe alalt hemiarcada, restabilind gi contactul intercuspidian ct anta- istul, Prin urmare, telmnicianul are nevoie de amprente totale ale belor arcade dentare, chiar daca si va confectiona numai o sin 137gurd coroand de invelis, Deci medicul este obligat sé objind am prente totale de lucru si amprente auxiliare, Amprentele —parfiale sau in ocluzie se utilizeazd rar si pot fi realizate atunci cind nu sint prezeni dinfii situati simetric pe cealalta hemiarcada dentara si cind lipsese antagonist. La amprentarea cimpului protetic in terapia leziunilor odontale coronare se utilizeazd multiple materiale amprentare care asiguré obfinerea unei imagini fidele a cimpului protetic, Amprenta cimpu- lui protetic trebuie s redea precis zona coletului dintilor preparati si Sa ofere posibilitates oblinerii unui model de lucru corect. Acest procedeu poate fi realizat prin mai multe metode, toate urmarind Fedarea fidela a obiectivelor supuse amprentarii. Tinem sa mentlo- nim cd una din cele mai efective metode este amprenta realizaté in doi timpi (dubla), care consté din amprenta preliminara si fi naa. La prima etapa, cu ajutorul unui material special (siliconat, tiocauciueat cu elasticitate redus& sau termoplastic) introdus fn lin gura de amprentare se va objine amprenta preliminara sau port: amprenta pentru materialul fluid al stratului doi. Dupa usearea acestei amprentte in locasurile corespunzatoare se introduce mate: rial elastic fluid, iar amprenta din nou se introduce in cavitatea bucala. Dupa indepartarea amprentei, relieful coletului dinjilor pre- para{i trebuie s& apara vizibil In zona festonului gingival Amprenta de lucru si auxiiiard se transfera in laboratorul teh- nicianului dentar unde se realieazd modelele, efectuindu-se un sir de operatii in vederea confectionarii coroanei de invelis Dupa objinerea amprentei, reiesind din prineiplul bloiogic, este obligatoriu de a menaja plaga dentinara de actiunea nociva @ me: diului inconjurator (excitafii mecanice, termice, chimice, —invazii microbiene) prin pansarea bontului. In acest scop pot fi ulilizate mijloace chimice (impregnare) si mecanice (dilerite lacuri sau co- roane provizorli de protectie fixate cu cementuri provizorii_ sau eugenatul de zinc). Ca material de impregnare mai des utilizat servesie nitratul de argint folosit in forma de solutie apoasi de 30% sau clorura de zinc de 30—40%. Din lacuri cel mai frecvent este folosit lacul de fluor sau lacul celuloid de 5% (I. Postolachi). Co- roanele provizorii de protectie pot fi confectionate din acrilate dividual, cit si sub forma prefabricata din celuloid transparent, po- licarbonat sau acrilat, Coroanele se aplicd pe bontul dintelui’ sle- fuit gi se fixeazd cu ajutorul eugenatului de zine, a cementulut de zane — tostat sau a pastei-dentina, Proba si fixarea coroanei. Aceasta este a doua etapa clinic’ in tratementul leziunilor odontale coronare prin aplicarea coroanelor de invelis Primind coroana confecjionata in laborator, medicul se convin- ge daca ea este de pe dintele dat, apreciazé dac corespunde for- mei anatomice, o prelucreazé cu etanol, eter si efectueazd proba, In prealabil, daca dintele a fost protectat cu mijloace mecanice, elibereazd de materialul de protectie. In cazurile cind bontul a fe pregatit corect si coroana corespunde cerintelor necesare, proba co- 158roanei se va efectua fara dificultati. Dacd forma bontului clinic mu corespunde modelului sau au fost comise inexactitati la obfinerea amprentei sau realizarea modelului apar dificulta{i in procesul de proba a coroanei. Adeseori si contactele proximate modclate in surplus pot s impiedice insertia completa a coroanei. In acest caz se fac retus€ri necesare pind cind marginea coroanei ajunge peste tot Ia limite coletului. Tinem insé sii menfionam ci in general nu se admit corectari esentiale. In primul rind, se studiaza cauza care a putut sa duca la confectionarea unei coroane ce nu corespunde cetinjelor. Daca dintele este preparat corect, dar coroana stanjata este ingust’, ea usor poate fi largitd la nivelul colectului cu ajuto- rul nicovalei si ai ciocanului, cu clestele-crampon satt in cioc. In cazul cind dintele este preparat incorect, el este supus unei pre- parari adaugatoare. Daca coroana nu cuprinde strins coletul din telui, ea poate fi conturata cu clestele-crampon sau in forma de cioc. ind se efectueaza proba, se atrage o atentie deosebilé raportu- lui dintre marginea coroanei si parodontul marginal. Pentru a evi- ta lezarea lui coroana trebuie lent migcata spre coiet, tinind cont de raportul ce se creeaza, Aceie sectoare, care ajung primele la ni- velul parodontulni marginal, se supnn siefuirii, pina nu vom atin- ge scopuil necesar In privinja raportului marginii coroanei de invelig metalice stantate cu parodontul. marginal exista trei opinii: a) marginea Coroanei trebuie s& patrunda in sulcusul dentogingival cu 0,2— 03 mm; b) marginea coroanei trebuie numai sa ajungi la mar- ginea gingivala; c) marginea coroanei sé nu ajunga ia cea gin- givala cu 1,5—2 mm. Conform primei opinii daca marginea coroa- nel nu este Infundata in sulcusul dentogingival, in cona terminal en creeazd un punct de retentie pentru produsele alimentare. A doua opinie confirma c& marginea coroanei cu 0 grosime de 0,25—0,3 mm nu poate fi introdusa in sulcusul dentogingival, find ins forfata, ea provoaca leriunea {esuturilor din aceasta zona ca rezultat al careia survin inflamatia, retractia gingiel si aparitia pungii dento- parodontale, Autorii conceptiei a treia sustin cd marginea coroanei trebuie si Se termine cu 1,5—2 mm pind la parodontul marginal prevenindu-se astfel acfiunile nocive ale marginit coroanei asupra parodontului marginal. Ei recomanda ca marginea coroanei si fie subjiaté maximal prevenind crearea punctului de retenfie a alimen telor. Noi considertim cd raportul marginil coroanei cu parodontul marginal trebuie sa fie apreciat individual reiesind din particulari- tatile tabloului clinic, si cd marginea coroanei trebuie sa cuprinda strfus dintele ude ea au se va termina. In vederea respectaril acestui criteriu pentru efectuarea controlului respectiv se foloseste sonda in unghi Dupa adaptarea marginala a corosnei urmeaza verificarea con- (actalui ocluzal, care se determin vizual, eu ajutorul hirtiei de ar- ficulafie sau cu o folie de ceara, atragind atenjia la contactul cus- pizilor, 1a fel si cu dinii vecini. Ulterior coroana, in condifii de 159,laborator, se va slefui, lusirui, dupa ce se va fixa in cavitatea bu- cali pe bontul dintelui preparat. Pentru a efectua manopera de fixare, care are o deosebita importan(a, izolim dintele-stilp cu un rulou de vat, dezinfectim si degresim ‘bontul si coroana cu etanol eter, dupa ee uscd bontul coroana eu ajutorul unui jet de ner cald, Fixarea se va efectua cu ajutorul cementului fosfat sau visfat preparat intr-o pasta omogen’, fra bule de aer avind aspectul uunei paste cremoasc. Cementul 'preparat se va aplica in coroand tapetind peretii ei pe toata supraiata. Indepartarea surplusurilor de cement se efectueazd dupa prizd. Se va acorda o atenlie deosebita cura|irii resturilor de cement la nivelul nisei papilei interdentare si al zonei parodontului marginal. Pacientului i se va recomanda ca timp de 2 ore si nu se alimenteze pentru a crea condifii favora- bile fn vederea prizei definitive a cementului de fixare. Coroana metalicd de invelis intreg turnatd. Reiesind din dez- avantajele coroanelor metalice de invelig stanjate (ele ca regula nu cuprind strins coletul dintelui-stilp si patrunzind in sufcusul dentogingival duc 1a leziuni ale parodontului marginal), a fost claborats metoda de confectionare a coroanci metalice prin tur nare. Indicafiile tratamentului cu utilizarea acestor coroane reies din tabloul clinie si practic, sint identice cu indicatiile generale ale tr {amentului protetic prin metoda acoperirii, evidentiindu-se urmé: toarele exceptii: a) din consideratii fizionomice coroanele metali ce turnaie sint indicate pe din{ii laterali; b) coroana naturalé a dintelui trebuie si aiba 0 indlfime suficienté pentru efectuarea pre- pararii stratului necesar din jesulurile dure; c) fesuturile dure in zona coletului dintelui-stilp nu trebuie sa fie lizate. Coroancle metalice turnate pot fi folosite ca proteze unitare, ca elemente de sprijin, ancorare si de ayregare a pun{ilur denlae si altor luerari protetice. Confectionarea coroanelor metalice turnate reclama respectarea consecutivii a urmatoarelor etape clinico-tehni clinica: prepa- rarea dintilor-stilpi, amprentarea si protecfia plagii dentinare; 2) in laborator: realiazarea modelului de lueru si auxiliar, mode: larea machetei coroanei din ceard, turnarea; 3) in clinici: proba coroanei turnate; 4) in laborator — prelucrarea mecanicd, sleluirea si iustruirea lucrarif; 5) in elinied — proba si fixarea coroanei. Particularitatile prepardrii_dinfilor-stilpi sub coroane metalice Intreg turnate constari in slefuiren unui strat din fesuturile dure aie dintelui mult mai mare decit sub coroanele metalice stantate: in zona coletului dintele poate fi preparat prin crearea unui prag circular, fara prag sau mixt (partial cu. prag si fara prag); pre- pararea {ard prag in aceasta zona se va efectua in plan tangential saut putin eseavat Amprentarea se efectueazd cu ajutorul lingurilor standard folo- sind urmatoarele materiale amprentare: sielast —03, 05; optoz 160xantopren ete, Dup& amprentare dinjii yitali vor fi protejati prin intermediul coroanelor provizorii sau al lacurilor de pratecte. In laborator dupa realizarea modelului, grosimea coroanei nate poate fi sau nu dirijata. Pentru modelare pot ii folosite sau acrilatele autopolimerizabile, Coroana cu o grosime nedirijata va fi modelata in aga mod ca dup turnare pere(ii launtrici sé aibi contact cu toata supraiata bontului dintelut preparat, Asa coroand are o inserfie yi retentivitate mai ridicata fafa de fortele ocluzale, deoarece ea are contact nu numai in zona coletulul, dar cu foatd suprafaia bentului, Prin urmare, grosimea peretilor va varia la diferit nivel si vor intilni dificulla{i la necesitatea depla- sarii_acestor eoroane de pe dinjii-stilpi prin sectionarea lor. Modelarea coroanelor cu o grosime dirijati se efeciueazi cu ajutorul matricelor coronare standarde din’ material plastic sau ceard. Asemenea coroane vor contacts eu bontul dintetui preparat numai in zona colelului asigurind o inchidere marginala pertecti Corana din inel si capac furnat (din doua bucati). Asemenea coroand este alesituita din dows buci{i: un inel sudat care se adapleazi la bontul dintelui preparat si un capac, care dup’ mode- lare este tumet, trensformind lucrarea intro construefieunitard, Capacul poate fi aplicat ta inel si prin lipire (sudare). Inelul se | confectioneazé dintr-o banda, ca regula din aliajele metalelor no- bile, adaptindu-I la colet dupa modelul inclului de cupra utilizat 1a amprentarea eu inel, Forma anatomicé va fi modelaté cu ajuto- rul unor cleste speciale, realizind totodata si punctele de contact cu dinfii_vecini, Dupi aceasta yom trece 1a adaptarea Ia_nivelul ccluzal si apol la movclarea capacull care poate fi realizatd din ceari, masa amprentara termoplasticd sau acrilat_autopolime hil. Aceasti etapa poate {i realizata prin metoda directa sau meto- da indirecta. Daca va fi_utilizata metoda direct’, dupa aplicarea mmsterialului de modelat in inel, pe suprafata ocluzala @ dintelui, pacientului i se propune s4 Inchida gura in ocluzia centrica obfi- hind astiel imprimarea dintelui antagonist dupa ce pacientul efec- iuenzd migediri mandibulare in diferite directii. Surplusurile -ma- ‘erialului Sint inlaturate, inelul este scos si dus in Iaborator pe tru turnarea capacului, Modelarea capacului prin metoda indirecta consta in objinerea unei amprente in ocluzie dupa care se realizea- zi modetul ocluzo-cheie si se modeleaza capacul Daci macheta modelata prin una sau alti metoda se separat, capacul va fi lipit de inel prin sudare. Acest tip de coroana, find greu de realizat si solicitind o iseu- sinja perfecta atit din partea medicului, cit si din partea tehnicia- sulul, se uillizeazs rar. Coroana metalicd de invelis ecuatoriata. Acest tip de coroan’ prezinta o varietate a coroanelor de invelis care acopera coroana natural pin 1a ecuator. Este indicatd pe molari, cind_{esuturile dure ale dintelui din zona subecuatorial nu sint lezate, iar indica- ie clinice nu ne permit prepararea cuveniti a dintelui fra de- ilalizare (migrdri dentare, atrofia spolizei alveolare cu dezgolire va turna ] Commande 99 16radiculara, etc.). Particularitatile prepardrii constau fn slefuirea {esuturilor dure pind la ecuator cu crearea pragului cireular (ig. 60) Aceste coroane pot fi confectionate prin metoda de slanjare, si prin metoda de turnare. Fazele clinico- tehnice, in’ dependenta de metoda aleasd, sint iden- tice celor de confecjionare a coroanelor de’invelig me: talice stanjate san respectiv inireg turnate Coroana metaliea telescopata. Prezinti © Iuerare proteticd dubla, alcatuita dintr-uin capacel care nu restabileste forma anatomica a dintelui, dar repet’ forma bontului preparat, peste care gliseaza (ea un telescop) 0 co- roand, care restabileste forma anatomica a dintelut si este solida- rizata’ cu proteza mobila. Coroanele telescopice pot fi confectionate prin slantare sau metoda de turnare. Reiesind din aceea c& ea tre- buie sa se adapteze pe capa cementata intocmai, fara spalii goale, metoda de confectionare prin turnare va fi cea’ mai indicata, Mar- ginea coroanei telescop nu patrunde in sulcusul dentogingival si se termina la colet (lig. 61). Etapele clinico-tehnice de realizare a coroanelor-telescop reies din particularitatile lor si sint identice celor de invelis metalice realizate prin turnare sau stantare. Coroanele parfiale 3/4 si 4/5. Coroanele partiale sint varietati de proteze fixe metalice, indicate pe dintii frontali si laterali cind suprafata vestibulard a dintelui nu este lezaté. "Ea va coperi supraefele proximale, orala si marginea incisivala’ a dinfilor fron: tali sau suprafetele ocluzala, orala si cele proximale ale din{ilor laterali. Dac aya tip de coroane sint confectionate pe dintii fron- tali, cle se mumese coroane partiale 3/4. Pe premolari ele se nu mese coroane 4/5, deoarece ele acoperd asa marimi de supraieje ale coroanei naturale lasind libera numai suprafata vestibulard. 0 condifie necesara 1a confectionarea acestor tipuri de coroane este prezenja dintilor cu coroane naturale masive si fara leziri ale supraietelor de contact cu dintii vecini. Ele sint utilizate ca elemen- te de agregare a puntilor dentare, a sinelor si mai rar ca micro- proteze unitare. Particularitujile. prepararii dinfilor-stilpi. Initial cu ajutorul discului de separatie se prepara suprafejele proximale ale dintelui pina la obtinerea unui paralelism dintre ele. Daca dintele face par- ie din grupul celor frontali, eu ajutorul abrazivelor din carbo- rund sat diamantate sc slefuieste marginea incisivala oblic spre oral sub un unghi de 45°, lésind neatin si marginea vestIbulird in vederea res: pectarii aspectului fizionomic. Suprafata orala se slefuieste pind la tuberculul palatinal,, la din{ii superiori pe cind la cei inferiori suprafata lingualé va fi preparata foarte putin. Ulterior, pe supraietele proximate eu ajutorul ‘fre- zelor cilindrice si cilindrico-conice se 162creeaza doud san{uri paralele intre ele cu o adin cime de 0,5—1 mm, In dependenj’ de topogra- fia pulpei’ si grosimes {esuturilor dure, avind 1 mm in apropierea marginii incisivale si 0,5— 0,6 mm spre zona cervicali a dintelui. Dupa aceasta se trece Ia crearea sanjului transversal, care este plasat 1a 1—2 mm mai jos de marginea incisivala pentru a nu slabi smaltul in zona un- 62 Prepara. ghiurilor, Adincimeasanjului transversal. mu va ea dintelui sub depdisi 0,5—0,8 mm fiind creat cu un abraziy len- foroand 4, (2). ticular sau cu muchia’ unel fteze-con invers neta (2) (ig. 62). Marginea coroanei in zona coletului poate sa sprijine si in pragul creat in prealabil, Daca dintele este devila- lizat, crearea san{urilor nu se recomands, iar pentru fixarea coroa- nel se foloseste pivotul intraradicular. La confectionarea coroanei 4/5 de pe suprafafa ocluzali a din- flor se slefuieste un strat din fesuturile dure egal cu 0,3—0,4 mm. Sontul transversal este creat in limitele suprafejei ocluzale in zona intercuspidiand cu o adincime de pina Ie 1,0 mm si léjimea — 2,0 mm. Santurile proximale se adincesc pina 1a 1,0 mm avind o latime de Girea 1,5 mm, Pe supraiafa oral la nivelul coletulul, se creeaz’ un ag cui o Litime de 1,5 mm. Confectionarea acestor tipuri de co- vane se efectueazd numai prin metoda de turnare, din aliajele jurului platinat (litlal 750), dia aliajele argint-paladia si maw rar erom-cobalt. Modelarea machetei din cearé sau acrilat autopolimerizabil se ya realiza dup una din metode: directa (in cavitatea bucali); in- lirecta (cind se obtine o amprent cu inel, se realizeazi modelul in laborator se modeleaza macheta); mixta (cind dupa amprenta- cui inel in laborator este modelaia machets urmata de proba cavitatea bucala). Dacd modelarea machelei urmeazi_(urnarea, robe si adaptares coroanei pe dintele-stilp gi, in sfirgit, fixarea i cementare. 6.2, Coroanele de iveliis fizionomice _Reiesind din dezavantajul fizionomic al coroanelor de invelis alice utilizate pe dintii frontali, a fost elaborata tehnologia con- jlonarii coroznelor din materiale nemetalice. Pentru prima data, graterial nemetalic, a fost folosit porfelanul. Aga corcand a pri- it denumirea de coroana Jackel. Ulterior in acest scop au fopuse acrilatele, iar in prezent sint aplicate si compozitele. Indicafit, Coroaneie de invelis fizionomic sint indicate in terapia Ziunilor odontale coronare ale dinjilor frontali si premolerilor in iz de lips de substanta a marginilor incisivale si a unghiurilor, 1 alte metode de restaurare nu sint posibile sau eficace, in caz 13.Fig, 63. Varietifile de preparare a dinfilor in zona cervicalé: a — prag in un ‘rept (orizontal); b —'prag coneav; c — prag in unghi aseulit; d'— tard pr @— prag orizonial bizotat; j ~ prag in forma excavata de leziuni ale altor suprafefe, dereglari de culoare, prezenta dist fiilor fesuturilor dure, fluoroza, anomaliile de pozitie, volum, dir tie, care pot fi corectate doar prin metoda de acoperire. Prin urmart indicajiile sint majore, ins se impune o condifie important si am me ca coroanele dinfilor naturali e& fie inalte, voluminoase, ceea este necesar pentru slefuirea unui strat ma mare al tesulurilor dur Contraindicafii. In primul rind, coroanele fizionomice nu pot aplicate pe dinji cu coroane mici, cind dup’ preparare hontul cap tat nu ne va asigura o buna fixare a viitoarei coroane. Asement coroane sint coniraindicate cind {esuturile dure ale dintelui si fragile; pe dinfii latérali din cauza forfelor mari de presiune rezistenta mic a materialului, 1a fel gi din cauza dificultajilor a tute la prepararea lor. Datoriti rezistentei_ mici aceste coro sint coniraindicate gi in caz de ocluzie adined, traumatiea, in unek forme de abraziune patologica a dinjilor, mai ales insofite de par funcfii musculare, In sfirsit, ele nu vor fi aplicate la pacienti ti neti ‘pind la virsta de 18 ani, cind camera pulpara inca este ma canaliculile dentinare-largi, iar prepararea ne va crea o plagi d tinard mare, Particularitafile prepararit dinfilor. Pregatirea dintelui, sub ci roane fizionomice se deosebeste de cea sub coroane metalice pri faptul ci se va slefui un strat mult mat mare de fesuturi dure crearea unui prag cervical de diferite Torme (fig. 63). Exceptie po te fi numai la confectionarea coroanelor fizionomice din acril ind, tefesind din condifile eliniee, pragul cervical mu totdea va fi creat Prepararea dintelui pentru coroane Jacket din porjelan, Prep rarea din{ilor sub astiel de coroane va depinde de particularitafil 164orfologice ale coroanei (incisivi, canini, premolari), la fel si de ‘aeada dentara (superioara sau inferioara). Luind in consideratie grosimea perefilor coroanei de porjelan trebuie sa fie uniform: in toate zonele si egal minimal cu 1,5 mm, este necesar de a sle- fui de pe toate suprafetcle dintelui-stilp un strat corespunzator din fesulurile dure. Pentru cépatarea unei retentivitati satisiacdtoare a Coroanei, Lungimea bontului preparat trebuie s& aicdtuiasca 2/3 din igimea coroanei clinice, iar pe suprafelele axiale sa nu fie punc- fetenlive. In zona coletului se prepara un prag circular in unghi 90° fat& de axul dintelui cu o latime de 0,8—1,2 mm pind la ivelul insertiei epiteliale a sulcusului dentogingival. Totodata tre- buie de mentionat c& importanja biologic de pastrare a vitalitatii dintelui ce este supus prepardrii si particularitatile topograliei ca- merei pulpare la ficcare grup de dinfi nu permit totdeauna crearea prag cervical de jur imprejur. La primi premolari superiori si incisivii inferior! pragul va fi creat numai vestibular gi oral avind latime minimaia (0,8 mm). In dependen{a de tabloul clinic, pra- i poate fi creat si numai vestibular, fiind usor schifat in celelalte i In. timpul_prepararii bontului i se dio forma usor conicé wuchiile, care nu trebuie complet lichidate. In vederea acestor ‘cerinje se va efectua un examen radiogratic al lintelui, dupa care ne vom conduce in timpul prepararii. | Deodrece particularitajile unei asemenea preparari pot duce ta aparitia unei plagi dentinare considerabile, aceasté intervenfie se sce cub anestezic si rdcire permanenti, iar dupé amprentare bligaioriu se va efectua protectia bontului cu ajutorul coroanelor rovizoril Conform metodei clasice slefuirea se va incepe cu supratefete roximale ale dintelui, folosind discul abraziv cu carborund sau ntat fixat la piesa dreapta utilizind viteze convenjionale. Avan- ind catre colet, ne vom opri la o distanta de circa 1,5 mm de la pils interdeniara, schitind din ambele parji praguri cu o 18{i- de 0,25—0,5 mm. Pozitia discului in timpul prepararii va fi 0 inclinata spre marginea incisivala (ocluzala) a dintelui cre- du-i viitorului bont 0 conicizare minima. Noi consideram ea in- pind prepararea cu suprafelele proximale, mai ales cind intre ele “dinii vecini aver un contact lung si bine exprimat, pot aparea omplicafii. Prin urmare, va fi rational de efectuat ' prepararea prafelelor proximate dup% glefuirea parti ale (ocluzale), eva duce la micgorarea indltimii coroanci dintelui si ne va ura efectuarea acestei operatiuni. In urmatoarea etapa, cu 0 jatri-roata se va reduce din marginea incisivala o grosime de url egela cu 15-2 mm in raport cu tnlifimes coroanet st tn iden{a de topografia camerei pulpare indicata de examenul ra- grafic. Slefuirea se va efectua inir-un plan fnclinat de 45° fe oral la dinfii frontali superiori si spre vestibular la cei in- Dupd metoda clasicé, Ia viteze conventionale se va efectua si juirea atit a suprate{ei vestibulare, cit sia celei orale, initial cu 165ajutorul unei pietre-roata, apoi se va utiliza 0 piatra cilindrica carel ax va fh tangent pe suprafaa supusd prepara, | De Suprafa{a incisivala (ocluzala) se slefuieste un strat din tesuturl dure egal cu 1,5 mm pastrind relieful incisivoocluzal. Prin urm re, intre dintele preparat si cei antagonisti vom avea un sp: inocluzie de 1,5 mm pe parcursul tuturor pozitiilor de ocluzie dina In urmatoarea etapa se vor rotunji muchiile, find plet inldtarate, dar netezite, ulilizind in acest scop pietre-con — i vers, cilindrice si diferite discuri de separatie. Sint posibile si alte metode de preparare, i na mai frecvent racticata este utilizarea turbinei dezvolti ze inalte, Totodata vom menfiona ca, indiferent de metod, bo tul finit ‘trebuie sé repete forma dinielui preparat in miniatur avind pragul plasat in raport cu indicafiile elinice, Amprentarea, Din diversele metode de amprentare 1a conlecti narea coroanelor de invelis fizionomice pot fi aplicate metoda e utilizarea inelului metalic si fara utilizarea acestui inel. Fiind clasica, metoda cu folosirea inelului se reduce 1a utiliza rea inelelor metalice de cuprustandarde care in prealabil vor adaptate la dintele dat sau a inelelor confectionate in, laboratoru ichnicianului dentar dup& dimensiunile necesare. Tnelele de cupr produse industrial se vor ajusta in cavitatea bucald respectiv di metrului bontului dintelui preparat, folosind clestele-crampon dupa necesitale va fi scurtat si conturat cu foarfecele pentru met conform configuratiei festonului gingival. Deoarece in timpul fafa inelele respective nu se produc, sint utilizate inele confecti nate individual din tabla de cupru cu grosimea de 0,2 mm pri lipire, conform diametrului cervical al dintelui preparat. Este n sar ca inelul dupa adaptare si nu fie nici prea larg, nici sat la colet pentru a prevent traumatizarea fesuturilor moi, Da dintele preparat nu este lipsit de antagonist si nu va urma o sup amprenta, inelul va fi adaptat dupa ocluzie, ceea ce ne va pt mite ca in timpul amprentarit si obtinem in inel st imprimare ocluzala a dintelui antagonist. Amprenta se ya utiliza cu mi termoplastice sau elastice. Mai freevent sint utilizate masele tert plastice de tip Kerr sau Stents si materiale elastice —clastom de sintezd, Materialul pentru amprenta se introduce in inel, care asaza prin presare pe bontul preparat in axul lung al dintel Daca inelul a fost adaptat conform particularitatilor ocluzale, i diat se propune pacientului de a inchide arcadele dentare in oclt zia_centrica obfinind imprimarea dintelui antagonist. respectiy celalalt caz, peste inel se efectueazd o supraamprenta, apoi se at prenteaza arcada dentara opusai Dezavantajele utilizarii inelului de cupru constax nu numai lipsa inelelor produse de industrie, difieuitatile confectionarii eel individuale, dar si in pericolul lezérii parodontului marginal si inserfiei epiteliale in zona sulcusului dentogingival. Reiesind acestea, in timpul de faa mai frecvent este utilizaté amprent Sard aplicarea inclului, folosindu-se materiale amprentare elastic 166astele siliconice, tiocauciueurile si hidrocoloizii reversibili). Pen- ua cipata imprimarea corecta a pragului cervical este nevoie de retraclie a festonului gingival. Sint cunoscute doud metode de acjie a fesuturilor gingivale: mecanica si chimied, In eazul pri- metode se utilizeaza diferite cape confectionate din acrilate metalice, care in prealabil se adapteazd strict cervical, iar ul- for In ele se introduc pasta de eugenol sau pasta Repin. La fel ot fi utilizate inelele din piele sau cauciue plasate cervical pe bon- wl dentar pentru 20—40 ore. In cazul celei de a doua metode se tilizeazi fire de bumbae umezite cu solutie de efedrina e introduc in sulcusul dentogingival pentru 7—10 minute. nea este posibili aplicares, sub forma de spray, « solufiei confine 3% peroxid de hidrogen pentru 3—5 minute pind cind esulurile devin albe, datorité ischemiei, Efectuind una din meto- ele descrise, dupa retractia gingiei vom cdpata o amprenta dubl: numits amprenta primara si secundara sau amprenta de corec- re, Ea se obfine cu 0 masa plastica de consisten{a chitului (ami ara) si apoi cu o masa fluida de corectare, care se apli ‘in amprenta primara si va patrunde subgingival. Astiel vom ¢ amprenta secundard, emprentind corect contiguratia pragului ical Dupa obfinerea amprentei se va aprecia culoarea viitosrei coroa: care se stabileste cu ajutorul cheti de culori prin comparafie cu ii vecini si cei omonimi folosind toate varietatile de nuante, tru a prezenta tehnicianului dentar iniormatia necesara. Vom enfiona ci la aprecieres culorii vom fine cont de o serie de factor ym ar fi, de exemplu, lumina prea puternica a zilei sau de la lam- cu incandescen{a care poate modifica mult nuantele culor urmare, alegerea culorii constituie unul din momentele impor- ie in realizarea coroanelor de inyelis fizionomice yi ea trebuie erminata 1a lumina zilei. In continuare este necesar de a efec~ protecia dinjilor slefuiji. Din mijloacele de protectie cunoscu- (inecanice, chimice), cele mai frecvent sint utilizate mijloacele eeanice (coroanele provizorii, lacurile dentare). Din cauza lipsei roanelor provizorii standarde se folosese cele individuale, con- slionate in laborator sau dupa urmatoarea metoda: obtinerea prentel folosind o masa amprentara elastica sau ghips; urmea- {slefuirea dintelui, prepararea unui acrilat autopolimerizabil ce ‘orespunde dupa culoarea din{ilor restan{i, introducerea acest ilat in amprenta care apoi se reaplicd peste dintele slefuit operit in prealabil cu un strat subjire de ulei de vaselina ce pre~ timpiné influenta nociva a monomerului asupra pulpei. Inainte ‘polimerizarea completa a acrilatului amprenta se indeparteaz’ eavitalea bucald, apoi se scoate coroana din amprenta, se pre- creaza, se efectueazd proba, se lustruieste si se fixeazd cu ajuto- nei mase amprentare de tip Repin, Dentol sau hidroxid de iu etc. Fiapete tehnice. Calitatea coroanei din porfelan va depinde numai de respectarea etapelor elinice, dar yi a celor tehnice. 167© Importanté deosebita 0 are confectionarea modelului. Modeld poate ft confectionat din ghips dur cu bonturi mobitizabie din jayi material sau amalgam si alte materiale. In acest scop if amprenta in timpul turnarii in Tiecare imprimare de bont se va In fige cite un ac cu gamalie de care sint fixate tijele metalice pent bonturile mobilizabile dupa ce se va turna restul pastei de ghip dur pind la aproximativ 5 mm deasupra festonului gingival. Dup 10—15 minute va fi turnat intregul model din ghips obignuit. Pe apravimaliy 3040 minute (timpul_de prizd al ghipsului) "vor separate bonturile dintilor preparati interproximal, prin taiere a © pinza de ferestrau foarte subtire, pentru a fi mobilizate. Tinim cont de faptul cd pentru modelarea coroanei din porfelan_ va avea nevoie de un suport rezistent 1a temperaturi inalte in form de matrifa, In acest scop se loloseste folia de platin’, cu o de 0,025 mm utilizind diferite metode. Mai Irecvent este folosi metoda, fn cadrul céreis se aplici 0 bucata de folie de platina, forma romboidald, pe fala vestibulardé a bontului acoperindul a 4—5 mm mai jos de prag. Dupa presarea acestei folii pe fata v bulard a bontinlui vom infasura bontul spre fefele proximale ta orald in asa fel ca ambele extremita{i sd se uneasci intim I mijlocul suprafetei_proximale sau orale. Dupa realizarea conturi lui matricei va urma adaptarea foliel pe bont cu ajutorul unui ia strument in forma de dalta confectionat din sticld, acrilate sau di lemn, Migcarile de netezire a matricei se fac mai ales in directi palatinala (spre falt) si spre prag cu_o pensa de faltuire forme Modificata 4 cdreea a fost propusi de Gh. Birsa (1988). Dupa con fectionarea matricei urmeazi modelarea si arderea masei ceramia depuse pe matrices de suport din plating. Exista multe mase ramice, ins& tehnologia aplicdrii nu difera esential si depinde cuptortl de ardere utilizat si de regimul de ardere specific penta fiecare masii. Masele ceramice moderne care urmeazi s& fie ar in vacuum contin urmatoarele componente esentiale: masa de grun sau opse, masele pentru dentina si smalf. Ins& In set se confi si mase suplimentare transparente, colorante si pentru corect In prima etapa se prepara pe o placufa dim sticla sau ported © pasta din masi opaea prin amestec cu apa distilala sau Teh special. Ea se va aplica uniform pe matricea din platind cu aj rul pensulei, in grosime de 0,30—0,50 mm, 5i period pentru a aduce surplusul de lichid la suprafata care apoi se ft departeazd cu ajutorul unet hirtii de filtru sau sugativa. Dug aplicare acest strat este supus arderii. In acest caz matrices d platina impreund cu stratul depus este inlituraté de pe bont este aplicata pe un suport opecial coniectionat din material refr tar si se introduce in camera de preincalzire a sohei pentru 4 uscata timp de citeva minute. Apoi se va introduce in camera ardere 1a P de 800°C sub aciiunea pompei de vacuum, care ne crea vacuumul indicat pentru arderea masei respective. Dupa ce va raci matricea cu stratul de ceramicd se va aplica din now bontul preparat, se va pregati pasta de dentind conform culorii d 168terminate si se va depune pe stratul de grund ars. Aplicarea stra- tului de dentin’ se va efectua cu vibrafie, eliminind astfel lichi- dul. Depunerea dentine’ pe matrice se va efectua cu un surplus de 25—30% fininda-se cont de contractia ce are loc in timpul arderii. Arderea acestui strat se va efectua Ia 0 1° de 900—960°C timp de 8 minute. Dupa racire lenta coroana se va adapta pe model si se va electua proba in cavitatea bucald. Retugdrile se vor efectua cu ajutorul abrazivelor diamantate. Dupa efectuarea retusarilor se va depune in zona incizalé un strat de smal} pentru objinerea zonei transparente, iar in zona coletului o mas cu 0 nuanta de culoare dorita, Dupa glazurd din coroand se va inldtura matricea de pla- tind si coroana va fi gata pentrn cementare. Alegerea culorii ce- mentului se face anterior pregatind citeva probe obtinind astfel diferite nuante ale culorii necesare. Dupé cementare resturile de ce- ment se vor inldtura cu ajulorul exeavatorului gi al sondei. Prepararea dintelui pentru coroana «tip Jacket» din acrilat saw composite, Acest procedeu consta din aceleasi etape ca si pentru co- Toana Jacket din porjelan. Exceptie pentru acest tip de coroane o constittie faptul ¢& bontul se va slefui prin dowi metode: fara rag sau cu prag cervical. atorita faptului cé acrilatele si compositele nu sint atit de fra- gile ca porfelanul, fa confectionarea coroanelor fizionomice din aceste materiale este posibild subtierea marginii coroanei pind la © terminatie pierduta. Aceasta particularitale ne permite efectua- tea prepararii dintilor sub asa tip de coroane si fard prag, opera- {une solicitata de practicieni prin simplitaten sa Tehnica prepararii dintilor fara prag cervical sub coroane fizio- nomice din acrilate sau camposite, ca gi instrumentarul utilizat tt acest scop, sint identice prepardrit din{ilor sub coroane fizionomice din portelan cu excepfia prepararii la colet. La acest nivel, precum metoda clasica, asa si cea moderna, prevede o slefuire tangentiala sub forma de margine pierdula. In’ acest scop sint utilizate abra- rivele de forma cilindrie, cilindro-conice, con invers, virfuri dia- mantate eu diametre din ce in ce mai mici, Tinem si menfionam cd pentru a micsora pericolul tezirii parodontului marginal pre- pararea se va efecttia cu viteze mici si medi Tehnica prepararii din{ilor cu prag cervical este aseménatoz- re cu cea pentru coroanele fizionomice din porfelan cu exceplia c& pragul se va crea juxt sau supragingival paralel festonulut gingi- Val. Aceasta particilaritate reiese din necesitatea de @ exclude con~ tactul marginii gingivale cu. porjiunea cervical a coroanei — ma suré de profilaxie contra actiunii nocive @ acrilatelor asupra paro- dontului marginal. In acest caz conform metodei clasice, incipient, cu ajutorul discului de separafie activ pe o singura fata se vor repara suprafefele proximate ale dintelui, incepind totdeauna cit cea distald, Discul va fi lent migcat spre colet oprindu-ne 1a 0,5 mm de papila interdentara pozitionindu-l in aga mod ea si realizim un prag cu lafimea de 0,5 mm, Dupa aceasta se vor schifa prague rile vestibular si oral. In continuare cu o piatra-roata se va prepa- 169ra suprafata vestibulara, apoi folosind freze si pietre cilindrice, ci- lindro-conice cu diametre convenabile se va prepara suprafata ora~ li, Ullerior se va trece la prepararea marginii incisivale care se ya efectua cu o piatra-roata la 0 profunzime de 1,5—2,0 mm din- du-i suprafetei o Inclinare de 45° spre oral 1a dinjii irontali supe- tlori_ si spre vestibular 1a dintit inferiori. Pregatirea bontului va continua cu prepararea Ia colet creind un prag strict paralel fes- tonului gingival vestibular si oral cu o lajime de cirea 1,0 mm, ins uneori Ia incisivii aterali latimea pragului poate fi foarte mic sau chiar prezentata numai simbolic. Este necesar de subli- niat cd pragul fotdeauna va fi realizat in unghi drept sau usor ascufit. La finisarea prepardrii se vor slefui muchiile rotunjindule usor, pastrind astiel retentivitatea bontulu Metoda moderné de preparare urmeazi aceeasi ordine de sle- Tuire a fetelor dintelui, utilizind freze de turbina de diverse iorme si granularita{i cu exceptia prepararii suprafetei vestibulare unde in prealabil se realizeaza un san} de ghidaj sau mai multe, care ne dau posibilitatea sa determindm profunzimea prepararii. Amprentarea, Se realizeaza prin una din tehnieile deserise an- terior. Mai frecvent in ultimul timp 1a confectionarea coroanclor din acrilat este tolosité amprenta dubla (de corectare). Dupa amprentare se vor lua misuri de protectie a dintelui preparat fo- losind ca masura de protectie coroanele provizorii. In laborator se va realiza modelul utilizind numeroase materia- Je si tehnici (ghips dur, amalgama, cementuri, rasini sintetice), i sa mai frecvent este folosit ghipsul dur. Realizarea machetei. Macheta din ceard se poate obtine prin mai multe metode, una dintre care este metoda prin picurare cind cea- Fa fluida este depusa cu ajutorul spatulei pe bontul dintelui_prin picurare progresiva pind se ajunge 1a forma si volumul inifial_al dintelui natural, Apoi tot cu spatula se va efectua modelarea fie- caret supratefe ‘redind punctele de contact 51 rapoartele ociuzale. A doua metoda de realizare a machetei este combinarea metodei de depunere a cerii prin racire progresiva cu. metoda, _ picuréii Aceasti_metoda consta in scufundarea bontului izolat intr-un vas cu ceara topita in care se lasé citeva secunde, apoi se indepartea- 24 pentru solidificarea stratului de ceara. Aceasta operafie se re- et de citeva ori, iar dacd este nevoie redarea aspectului morfolo- gic al coroanei se face completind ceara prin picurare si apoi mo- delind forma anatomica a coroanei dintelui respectiv. A treia metoda consta in obtinerea machetei prin presarea unui bloc de ceara in faza plasticd peste bontul dintelui preparat. Sur- plusul de ceard este fndepartat prin taiere cu ajutorul spatulei sau a bisturiului, modelind forma coroanet dintelui Indiferent de tehnica de realizare a machetei, asupra ei se va aetiona cu un jet de aer cald sau cu flacdra instalalici de gaz, care topind un strat superficial de cearé, va da acesteia un aspect neted contribuind la finisarea machetei, 170Dupa realizarea machetei va urma ambalarea si oblinerea tipa- i, care se tealizeazé intr-o chiuvetd de dimensiune mica. Sint joseuite doud metode de ambalare: orizontala si verticalé In cazul ambalarii orizontale macheta este introdusi in pasta de. ghips din jumatatea chiuvetel intr-o pozifie orizontald cu fafa orali in jos, iar cea vestibular va ramine neacoperité. Metoda de ambalare’ verticala se realizeazi prin infundarea macheiei in direclic verticalé pind la nivelul coletului. Ambele metode prevad dupa priza ghipsulut 1 izolarea iui se va suprapune a doua mitate a chiuvetei in care se va aplica o now porjiune de pasta ghips umplind-o, dupa ce urmeazi presorea chiuvetei 1a presi Wantajil melodei verticale consta In aceea ca introduceres pastel de acrilat in tipar este mult mai usoara, deoarece intreg tiparul fe bine expus vederii. Ins ea nu ne da posibilitate de a reparti- nuanfa culorilor viitoarei coroane pe suprafata vestibular Pentru objinerea coroanelor din acrilat se utilizeazé acrilatele mopolimerizabile de tipul polimer plus monomer (Sinma-74 5.2.) de diterite culori, Culoarea se va realiza conform indicafiilor dupa ccheia de culori fabricaté impreuna cu materialul. Jn prezent in demeniul proteticei dentare 2 inceput aplicarea ior ragini sintetice (composite) care necesitd o polimerizare spe- a, Din ele fac parte Biodent K+B, Ivoclar, Palaferm, Vita +B etc. Pasta pregitild din aceste materiale se depune pe bontul ‘mobilizabit al modeluini strat cu strat, procedurd urmata de mode- ie. Avantajul metodei consta in suspendarea etapelor de labo- ator spre deosebire de procedecle clasice, Polimerizarea Iucrarii electueazi in aparate speciale de tip miniautoclay care iunetio- nieazé cu vapori de apa, glicerind sau_apa sub presiune de citeva ‘almosfere si 0 temperatura ridicata. Coroanele objinute astfel au luciu si nu necesita tustruirea fn laborator. In ultimul timp a fost daborati o noua masa . Pentru sporirea retenfiei acrifatului suprafajz vestibulara a coroanei se acopera cut clei BF-2 amestecat cu praf de bioxid de titan, Asemenea coroana este indicat in caz de leziuni profunde ale fesulurilor dure, abraziune patologica. Prepararea dintelui va {i efectuats intr-o' singurd sedinta sleluind un strat mai profund de pe supraia{a vestibulara, Dupa obtinerea amprentei se va con- fectiona modelul, apoi prin modelare se va restabili forma anato- mica a dintelui afar de suprafata vestibular creind tn regiunea incisivala un cozoroc de 1—1,5 mm sub un unghi de 90° catre axa coroanel care va servi ca’ element de protectie a acrilatulu Dup’ modelare se va efectua stanjarea coroanei, care va avea 0 suprafaté vestibulard putin concava. Efectuind proba coroanei, se creeaza elementele de retentie, se determina culoarea acrilatului 51 Se obtine 0 supraamprenta Impreuné cu coroana, In laborator Se realizeazé modelul, coroana se lustruieste (afaré de suprafate vestibulara), se modeleazd macheta fafetei din ceara, care se va schimba in’acrilat Coroana tip Borodiuc. Este 0 modificare de coroana mixta cu retenjie mecanicd « acrilatului in zonele cervical si incizalé ale coroanei. 178Prepatarea dintelui se va efectua ca pentru coroana stanjata, ins slefuind de pe suprafata vestibulara 1—1,5 mm de fesuturi in profunzime. Corosna confectionata ca si cea ‘de tip Sverdlov are © suprafata plata, putin concava, deoarece in timpul modelarit in laborator ea nu se restabileste, pastrindw-se spafiul pentru acrilat, La proba coroanei, cu ajutorul unui cleste special, in zona cervicala se va forma un punct de retentie in forma de tBieturd cu cozoroc. Dupa aceasta coroana din nou se va aplica pe bontul dintelui pre- paral, se va obline 0 supraamprenta, iar in laborator, dupa reali- zarea’ modelului direct pe coroand se va modela dum cearé macheta celui de al doilea punct de retentie in zona incisivala sau ocluza- 18 avind lorma de ulue sau adinciturd. Pentru o precizitate bund turnarea machetei metalice a acestui element de retentie se va efec- tua direct pe coroan’, iar in al doilea caz se va turna separat si apoi se va suda. Dupa lustruire (afard de suprafata vestibulara) din ceara se va modela viitoarea componenta fizionomicd. Inainte de a efectua schimbul cerii in actilat pe suprafata vestibular’ a componentei metalice se aplicd un amestec din bioxid de titan (praf) cu clei BF-2 (1:2). Dupa polimerizarea acrilatului coroana se va lustrui, apoi va urma proba si fixarea pe dintele-stilp. Coroana tip U.S.M.M. In cadrul Universitafii de Stat de Medi- cin& din Moldova, I. Postolachi 3. a. au elaborat o nous modificare de coroand mixtd metaloacrilica slantata, Dintele-stilp este prepa- rat intr-o sedinfa ca si in cazul coroanelor tip Sverdlov si Boro- dive eu diferenta ea in'zona cervicala a suprafefei vestibulare. La. ni velul_fesionului gingival, se creeazi un prag cu latimea de circa 11,5 mm. Dupa amprentare in laborator aceasta suprafaja nu va fi restituita prin modelare, raméinind dupa stantare plata. La proba coroanei cu freze sferice si con invers de diferite dimensiuni, petetele vestibular al coroanei va fi perforat obfinindu-se gauri frunchiulare cu diametrul mic de 1—1,5 mm situat pe suprafata externa a coroanei fiind repartizate eu distanfa tehnologic’ pe intreg perimetrul vestibular si 1a o alegere liber pe restul supra- fefei ce asigura o aderenta mecanicd trainicd a acrilatului. Dupa aceast prelucrare coroana iar se va aplica pe dintele-stilp, se va objine o supraamprenta, iar In laborator, prin modelare cu ceard, se va restitui forma anatomicd a suprafe(ei vestibulare, e tuind’ apoi schimbul cerii in acrilat de culoarea determinata anterior dupa metoda obignuita. 12"