Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN

VETERINAR BUCURETI
FACULTATEA DE BIOTEHNOLOGII

Biocombustibili
-caracterizare general-

Babt Silviu
Grupa: 6102

Introducere

In ultima perioada criza mondial de energie a pus in alert comunitatea tiinific


internaional i, drept urmare, s-au cutat si gsit metode noi de a obine biocombustibili pe
cale natural (folosii nu doar pentru autovehicule, ci i pentru sistemele de nclzire), mai
ales ca preul ieiului a devenit tot mai dificil de controlat. Plantele care contin glucide sau
poliglucide sunt o sursa important de materie energetic si pot fi folosite cu scopul de a
produce biocombustibili. Dintre acestea amintim: uleiul din soia, rapi, uleiul de palmier, de
floarea soarelui, de sofran sau ulei din arborele de Jatropha. Rapia (Brassica Rapa) este o
plant cultivat in Europa si Asia pentru seminele sale bogate in ulei (in proporie de
aproximativ 40%, dublu decat conine soia). Se adapteaz foarte bine la climele reci (3C, cea
mai joas temperatur la care rezista plantele uleioase).
Europa a dominat industria de biocombustibili cu un procent de 90% din producia
global: in 2004 a produs 2.4 milioane de tone, ajungand la 0.8 procente din consumul
european de benzin i combustibil. Bioetanolul a constituit 0.5 milioane de tone, iar
biocombustibilul 1.9 milioane tone. Uleiul de rapi rmne principala materie prima pentru
producia de biocombustibil, reprezentnd peste 20% din producia total de ulei din plante
oleaginoase.

Ce sunt biocombustibilii
Biocombustibilii sunt orice combustibili obinui din biomas, cum ar fi bioetanolul,
fcut din zahr, porumb sau alte tipuri de amidon, sau biodeiselul din uleiuri vegetale sau
grsimi animale. Acetia sunt prezentai ca fiind o surs de energie regenerabil i nlocuitori
fezabili / alternativi pentru combustibilii fosili folosii n prezent.
Exist 2 tipuri de biocombustibili: de prim generaie i de a doua generaie. Prima generaie
reprezint biocombustibili fcui direct din culturi de plante sau din alte surse care sunt
cultivate anume cu scopul de a fi utilizate pentru combustibil. Biocarburanii din a doua
generaie sunt produi din resurse care au fost deja folosite, de exemplu uleiul vegetal folosit
din restaurante.
Fabricarea de biocombustibili ia nastere simplu, incepnd cu uleiul: este bazat pe
procesul chimic de transesterificare prin care grsimea sau uleiul vegetal reactioneaz cu un
alcool simplu (metanol) in prezenta unui catalizator (hidroxidul de sodiu). Metanolul separ
acizii grai de ulei si formeaz estelii metilici (biocombustibili) si glicerolul. Acesta din urma
este separat de combustibil, avnd variate utilitai pe piata (fabricarea spunului, combustibil
pentru inclzire sau, prin purificare in vederea obinerii de glicerin pura, fabricarea
medicamentelor sau in industria cosmeticelor). Biocombustibilul este purificat prin spalare
uscat cu silicat de magneziu sau prin balbotare, cand se elimin eventualele urme de acizi
grai, metanol sau vapori de apa din biodisel, apoi se filtreaz i se stocheaz.

Biomasa
Biomasa contribuie cu 14% la consumul mondial de energie primar, iar pentru trei
sferturi din populaia globului care triete n rile n curs de dezvoltare aceasta reprezint
cea mai important surs de energie. La nivelul Uniunii Europene se preconizeaz crearea a
peste 300.000 de noi locuri de munc n mediul rural, tocmai prin exploatarea biomasei. n
prezent, n UE, 4% din necesarul de energie este asigurat din biomas.
Biomasa este partea biodegradabil a produselor, deeurilor i reziduurilor din
agricultur, inclusiv substanele vegetale i animale, silvicultur i industriile conexe, precum
i partea biodegradabil a deeurilor industriale i urbane. (Definiie cuprins n Hotrrea nr.
1844 din 2005 privind promovarea utilizrii biocarburanilor i a altor carburani regenerabili
pentru transport).
Biomasa reprezint resursa regenerabil cea mai abundent de pe planet. Aceasta include
absolut toat materia organic produs prin procesele metabolice ale organismelor vii.
Biomasa este prima form de energie utilizat de om, odat cu descoperirea focului.

Tipuri de biocombustibili:
Biocombustibil Ce este?

Argumente Pro

Argumente Contra

Etanol
din Alcool
obinut
prinCombustibil
cu
cifrDificulti n transportul
biomas agricol fermentarea
cerealelor,octanic mare i emisiiprin conducte, consum
plantelor tehnice i altorreduse de gaze cu efect decantiti mari de biomas
surse vegetale
ser
agricol alimentar sau
furajer
Etanol
din Alcool
obinut
prinCombustibil
cu
cifrDificulti n transportul
lignoceluloz
conversia
biomaseioctanic mare i emisiiprin conducte. Este mai
lignocelulozice la glucidereduse de gaze cu efect descump dect etanolul din
fermentescibile urmat deser. Nu utilizeaz materiicereale.
fermentarea acestora laprime alimentare sau furajere
etanol
Biogaz

Amestec de gaze n careMateria


prim
esteEste greu de lichefiat i de
predomin metanul, obinutnevaloroas, rol important naceea nu poate fi folosit n
prin fermentarea anaerob amanagementul
deeurilor.transporturi. Comoziia lui
gunoiului sau altor deeuriPoate fi o surs de energie neste heterogen, n funcie
sau subproduse agricole,comuniti rurale, sau zonede materia prim i
menajere sau industriale
srace ale globului.
tehnologie.

Biodiesel

Un carburant asemntorReduce emisiile i esteDificulti n transportul


motorinei,
obinut
dinlubrifiant pentru motoare
prin conducte. Nu este
uleiuri vegetale
agreat de toi constructorii
de motoare i automobile

Motorin
regenerabil

Un carburant asemntorCorespunde
standardelorEmisiile sunt mai ridicate
motorinei,
obinut
dinpentru motorin cu coninutca n cazul biodieselului
grsimi
vegetale
ifoarte sczut de sulf, adaosul
hidrocarburi
de
grsimi
animale
mbuntete proprietile
de
igniie;
poate
fi
transportat prin conducte

Biobutanol

Combustibil
alcoolic,Mai uor de transportat, maiNu se produce nc la
asemntor etanolului
puin coroziv n conductecapacitate mare
dect etanolul

BIOETANOL
Definiie
Conform HG 1844/2005 privind promovarea utilizarii biocarburanilor si a altor
carburani regenerabili pentru transport, bioetanolul este definit ca fiind etanol produs din
biomasa i/sau fracia biodegradabil a deeurilor, in vederea utilizrii ca biocarburant. Este
un combustibil ecologic, formula chimic fiind aceeai cu cea a alcoolului etil.
Proprieti
Caracteristicile fizice si chimice ale sale, se refer la densitatea energetic, la caldura
de vaporizare, raportul molecular dintre reactani i produii de combustie, energia specific,
limita de imflamabilitate, viteza de transmitere a scnteii si temperatura acesteia, la continutul
de hidrogen si carbon.
Procesarea materiei prime
Materia prim sorgul zaharat va fi recepionat, depozitat in silozuri, cntarit, dupa
care se va realiza mcinarea acestuia cu ajutorul unor masini speciale. Din silozuri materia
prima este transportat cu ajutorul unor benzi rulante i unor elevatoare catre punctul unde are
loc macinarea ei. In timpul depozitarii se vor asigura condiii de prentmpinare a procesului
de putrezire, se va asigura o aerisire permanent, si o temperatura constant.
Att paniculul cat si tulpinile de sorg zaharat sunt strivite cu ajutorul unor maini constituite
din pres cu tavalugi, filtrul grosier cu diametrul porilor de 0.2 0.4 mm, pompa, rezervor
intermediar, rezervor de acumulare, presa pentru presarea repetata a bagasei.
Melasa ca atare este foarte vascoasa si are un coninut ridicat de zahr. In aceste
condiii drojdiile nu pot transforma zahrul in alcool si dioxid de carbon. Pentru a realiza
concentraia optim de zahar i pentru a mri fluiditatea melasei aceasta se dilueaz cu apa.
Datorit reaciei usor alcaline a melasei este necesar neutralizarea si acidularea
acesteia pana la pH-ul de fermentaie de 4.5 5, uneori chiar la un pH mai sczut. De
asemenea, este necesar adaugarea de substane nutritive care contin azot, fosfor, magneziu
pentru a compensa deficitul substratului in aceste substante.
Melasa acidulat si imbogatit in substante nutritive este supus in continuare operaiei de
limpezire, absolut necesar, deoarece suspensiile fine se depun pe membrana celulei de
drojdie impiedicand interacia zahrului si a celorlalte substane nutirtive cu celulele.
Fermentaia melasei
Fermentarea este operatia tehnologic prin care zaharoza din melasa este transformat
de catre drojdii in alcool si dioxid de carbon ca produse principale, iar ca produse secundare
se obin aldehide, esteri, alcooli superiori, alcool metilic, glicerin. Concentraia alcoolic a
plamezii fermentate variaza in limite largi cuprinse intre 6 si 12% in funcie de felul materiei
prime si procesul tehnologic aplicat.
Fermentarea melasei se realizeaz in vase speciale numite fermentatoare (bioreactoare)
prevazute cu agitator cu elice, pompa cu circulaie, serpentine de rcire sau un sistem exterior
de rcire si conducte de captare a dioxidului de carbon.

Ca prim pas, se asigura umplerea fermentatorului cu melasa diluat, proporie de 1:4 fiind
reglat de dozatoare adecvate. In acelasi timp se pun in funciune regulatoarele de
temperatur, pH, de dozare a materialelor auxiliare (factori de crestere, substante nutritive si
antispumante).

Printre factorii de care depinde calitatea si randamentul de obtinere a bioetanolului,


alaturi de calitatea materiei prime, alegerea si respectarea celui mai adecvat proces tehnologic,
un rol deosebit il are drojdia utilizata la fermentarea plamezilor.
Distilarea bioetanolului
Alcoolul etilic si ali componeni volatili din plmada precum aldehide, esteri, alcooli
superiori, acizi volatili, se separa din plamad prin operaia de distilare. Distilarea se
realizeaz prin incalzirea pan la fierbere a plamezilor fermentate in instalatii speciale, prin
care alcoolul etilic si alti componeni volatili trec in faza de vapori si sunt apoi condensati prin
racire cu apa. Separarea alcoolului etilic din acest amestec se bazeaza pe diferenta de
volatilitate dintre acesta si apa.
Pentru a obine un produs cu un coninut ridicat in etanol sunt necesare distilari
repetate si odata cu creterea coninutului in alcool al lichidului supus distilrii se realizeaz o
concentrare din ce in ce mai redus pana in momentul in care se ajunge la asa numitul punct
azeotropic, din care nu se mai poate realiza in continuare o concentrare prin distilare. Pentru
amestec acest punct azeotropic corespunde unei concentraii alcoolice de 97,17%vol.
In afar de alcool si apa prin distilarea plmezii fermentate trec in distilat si alte substane
volatile continute, cum ar aldehide, esteri, alcooli superiori, acizi volatili, alcool metilic, astfel
incat se obtine asa numitul alcool brut, care trebuie purificat in continuare prin operaia de
rafinare.
Rafinarea bioetanolului
In urma distilarii rezulta ca produs intermediar alcoolul brut, care are o concentratie
alcoolica de 8085% vol. si contine o serie de impuritati, mai mult sau mai putin volatile, fie
provenite din plamada fermentata, fie formate chiar in cursul procesului de distilare.
Rafinarea reprezinta operatia de purificare si concentrare a alcoolului brut, in vederea
obtinerii unui produs de puritate superioara.
Pentru a se realiza o purificare avansata a alcoolului este necesar ca la rafinare sa se aiba in
vedere doua aspecte principale: temperaturile de fierbere ale impuritatilor si solubilitatile lor
in amestecul de alcool apa.
Anhidrizarea bioetanolului
Operatia de anhidrizare este obligatorie pentru utilizarea bioetanolului ca biocarburant,
apa continuta de alcoolul rectificat diminuand performantele in procesul de combustie.
Anhidrizarea bioetanolului se poate realiza prin urmatoarele procedee:
*Distilare azeotropa cu benzen, tricloretilena, dietileter, n pentan;
*Distilare extractiva cu etilenglicol sau benzina;
*Pervaporatie prin procedee membranare.

BIODIESELUL

Definiie
Biodieselul reprezint un carburant alternativ pentru motoarele de tip diesel al crui
principal avantaj il reprezint faptul ca este un carburant regenerabil, non-toxic si
biodegradabil. Deasemenea poate fi utilizat in majoritatea motoarelor de tip diesel fra a fi
necesare modificri ample ale acestora.
Este obinut in urma unor reacii chimice dintre lipide (de origine vegatal sau
animal) cu un alcool in urma crora se obin esteri ai acizilor grai.
Scurt istoric
Procedeul de transesterificare al uleiurilor vegetale este cunoscut inc din anul 1853,
un astfel de experiment fiind condus de ctre cercettorii E. Duffy si J. Patrick, cu muli ani
inaintea apariiei primului motor diesel.
Posibilitatea folosirii uleiurilor vegetale pe post de combustibil pentru motorul cu
combustie interna a fost studiat in mai multe ari in perioada 1920 1930 i mai trziu in
timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.Din cauza unor dificultai tehnice cum ar fi
vscozitatea ridicat, incercrile de a nlocui motorina cu uleiul vegetal au fost in mare masur
abandonate.
Pe data de 31 august 1937 G. Chavanne in cadrul Universitatii din Bruxelles obtine
patentul pentru Procedura de transformare a uleiurilor vegetale pentru folosirea lor drept
combustibili, acesta descriind metoda de transesterificare a uleiurilor vegetale folosind etanol
in scopul separarii acizilor grasi de glicerol inlocuind glicerolul cu alcooli liniari de catena
scurta. Este prima mentionare a obtinerii a ceea ce definim in ziua de azi ca biodiesel.
Mult mai recent, in 1977 cercetatorul Expedito Parente inventeaza si prezinta patentul
pentru primul proces de obtinere la scara industriala a biodieselului. Pe parcursul anilor 90,
uzine de obtinere a biodieselului au fost deschise in multe tari din Uniunea Europeana,
incluzand Cehia, Germania si Suedia. Franta lanseaza productia locala de biodiesel din uleiul
de rapita, ce intra intr-un amestec de 5% cu motorina in combustibilul pentru masini si intr-un
procent mai mare in combustibilul destinat transportului public. Renault, Peugeot si alti
producatori de masini au certificat moatoare de camioane ce pot folosi amestecuri de pana la
50%. In 1990 Institutul pentru Biocombustibili din Austria identifica 21 de tari cu proiecte de
obtinere a biodieselului in vederea comercializarii acestuia.
In prezent biodieselul pur (100%) este distribuit in multe benzinarii din Europa.
Proprietai:
Se analizeaz experimental proprietaile fizico-chimice a diferitelor amestecuri de biodiesel i
motorin (densitate, vascozitate, punct de inflamabilitate, punct de tulburare, punct de
congelare, compozitie elementar, analiza termica) facandu-se apoi o analiz comparativ cu
diferite standarde pentru biodiesel.
Biodieselul are proprietai de lubrificare superioare motorinei si o cifr cetanic mai
mare. Aditia biodieselului reduce uzura sistemului de combustie si mareste perioada de
functionare a echipamentului de injecie ce se bazeaz pe combustibil pentru lubrificare.

Puterea caloric atinge o valoare de 37.27 Mj/kg. Are un punct de fierbere ridicat si o
presiune de vaporizare sczuta. Temperatura de aprindere este mai ridicat dect cea a
motorinei, de asemenea are o densitate mai mare.
Biodieselul nu contine sulf si este folosit drept aditiv pentru lubrificare in motorin.
Tehnologii de obinere a biodieselului
Grsimile si uleiurile sunt formate din trigliceride. Fiecare triglicerid este compus
din trei acizi grasi de catena lung cu un numar de atomi de carbon cuprins intre 8 si 22, care
sunt legai de o molecul de glicerol. Biodieselul este format din acizi grasi care sunt legai
chimic de o molecul de metanol. In urma procesului de transesterificare, molecula de glicerol
este indepartat aproape complet din compoziia biodieselului finit.
Tehnologiile de obinere a biodieselului comercial pot fi clasificate astfel:
A. Transesterificarea in cataliza omogen alcalin a uleiurilor rafinate
B. Transesterificarea catalizat bazic a grasimilor vegetale cu un continut scazut de acizi
grasi liberi si a grsimilor animale
C. Transesterificarea in cataliz acid
D. Transesterificarea in cataliz eterogen bazica si acid
E. Transesterificarea enzimatic
F. Transesterificarea folosind microunde
G. Transesterificarea folosind ultrasunete
Tehnologiile se pot realiza in sistem batch in cazul obinerii biodieselului la nivel
domestic sau continuu in cazul obtinerii acestuia la nivel industrial. Tehnologia de obtinere in
sistem batch permite controlul calitativ al produsului de reactie in cazul utilizarii materiilor
prime de o calitate medie precum ulei prajit reciclat sau grasimile animale.
Pentru ca biodieselul sa corespunda in punct de vedere calitativ, trebuie sa ii lipseasca
din compozitie alcoolii, catalizatorul, sapunurile, glicerina, trigliceridele care nu au reactionat
sau au reactionat partial si acizii grasi liberi.
In prezent exista numeroase produse pe baza de metil esteri utilizate in procesele
chimice la nivel industrial sau pentru fabricarea lubrifianti industriali. Insa cerintele de
procesare a acestor produse nu sunt suficiente pentru obtinerea unui biodiesel corespunzator
din punct de vedere calitativ. Cea mai comuna problema o reprezinta prezenta trigliceridelor
care nu au reactionat sau au facut-o partial si a glicerinei, care cresc nivelul de vascozitate,
temperatura punctului de tulburare si cea a punctului de curgere, acesti factori ducand la
posibile avarii ale motorului.
Utilizari
Biodieselul pur, denumit B100, este de fapt un monoalchilester al acizilor grai
derivai din uleiurile vegetale sau animale.
Biodieselul este un combustibil alternativ care poate fi utilizat n form pur sau n amestec cu
motorin, atunci cnd este ars n motoarele cu ardere intern, sau cu combustibilii pentru
cazane atunci cnd este utilizat n scopuri casnice.
Strategiile de dezvoltare se direcioneaz pe utilizarea biodieselului spre zonele
sensibile din punct de vedere ambiental, ca de exemplu:
* transportul transportul public local: taxi, autobuze, servicii;
* vehicule publice: salubrizare strzi, colectare gunoi menajer, ntreinere spaii verzi;
* vehicule agricole i de transport i n zonele agricole;
*vehicule ale armatei i cile ferate.
7

Avantaje

Biodieselul este un combustibil curat. La utilizarea accestuia se reduc semnificativ


emisiile de noxe comparativ cu motorina.

Biodieselul inlocuieste cu succes motorina, petrolul, sau poate fi amestecat cu


acestea In orice proportie.

Utilizarea biodiesel-ului - obtinut prin transesterificarea uleiului de sofranel cu


alcooli inferiori (metanol, etanol, etc.) - drept combustibil pentru motoarele diesel moderne nu
presupune modificari constructive esentiale ale acestuia .

Biodieselul are toxicitate mai mica comparativ cu motorina si se reduc emisiile de:
- dioxidul de sulf cu 100%
- dioxidul de carbon 10-50%
- dioxidul de azot 5-10%

Biodieselul este mai sigur de manipulat decat motorina.


Biodieselul este biodegradabil deoarece se obtine din resurse regenerabile.
Calitatea biodieselul este reglementat de ASTM D 6751.

Dezavantaje

Vascozitatea mai mare face ca pomparea sa fie mai dificil.

Valorile mai ridicate ale temperaturii de tulburare si a punctului de lichefiere pot


pune probleme la pornirea motorului la temperaturi mai scazute iar consumul de combustibil
este mai ridicat.

Procentul emisiilor de oxizi de azot (NOx) este mai ridicat.

Puterea dezvoltata de motorul este cu 5% mai mica comparativ cu puterea


dezvoltata la utilizarea diesel-ului clasic.

Exist pericolul depunerilor la nivelul injectorului iar gradul de uzura al motorului


s-a dovedit a fi mai ridicat.

BIOETANOL DIN LIGNOCELULOZ


Disponibilitatea materialelor lignocelulozice
Preul materiilor prime extrem de volatil poate afecta costurile de producie a
bioetanolului. Materia lignocelulozic poate servi ca materie prim ieftin i
abundent,neceasar pentru a produce bioetanol din surse regenerabile, la costuri rezonabile.
n2007 , Departamentul de Energie al SUA a alocat mai mult de 1 miliard de dolari pentru
8

proiecte privind dezvoltarea produciei bioetanolului lignocelulozic, cu scopul de a


facecombustibil competitiv la 1.33 dolari/galon pn n 2012. Nivelul de sprijin oferit de
UEeste mai mic, dar este ns semnificativ (aproximativ 68 milioane de dolari n 2006).
Materialele lignocelulozice pot fi clasificate n patru grupe, pe baza tipului de
resurs:
1. reziduuri forestiere;
2. deeuri municipale solide;
3. deeuri de hrtie;
4. reziduuri din agricultur.
n literatura de specialitate apar diferite rapoarte care descriu utilizarea ca materie
prim a diverse deeuri lignocelulozice cum ar fi: paie de orez, coceni de porumb,
planteierboase, reziduuri de palmier etc.
Materialele lignocelulozice ar putea produce pna la 442 miliarde de litri de
bioetanol pe an. Paiele de orez reprezint una dintre cele mai abundente surse de
deeurilignocelulozice din lume. Anual se produce aproximativ 731 milioane de tone , fiind
distibuite astfel:
Africa (20,9 milione de tone),
Asia (667,6 milioane de tone),
Europa(3,9 milioane de tone),
America (37,2 milioane de tone)
Oceania (1,7 milioane de tone).
Aceast sum de paie de orez poate produce 205 miliarde de litri de
bioetanol/an,reprezentnd ce mai mare cantitate dintr-o singur materie prim de biomas.

Obinerea bioetanolului din materiale lignocelulozice pe cale biochimic


Conversia biochimic a materialelor lignocelulozice prin zaharificare i fermentaia
reprezint o cale major pentru producia bioetanolului din biomas.
Bioconversia lignocelulozei la bioetanol este dificil din urmatoarele motive:
1)rezistena biomasei la separarea pe componente;
2) varietatea zaharurilor care sunt eliberate atunci cnd polimeri ca hemicelulozai celuloza
sunt rupi, aceste zaharuri necesit utilizarea unor organisme care sfermenteze eficient ;
3) costuri pentru colectarea i stocarea materiilor lignocelulozice cu densitatesczut.
Structura chimic i componentele de baz ale materialelorlignocelulozice
Compoziia chimic a materialelor lignocelulozice este un factor-cheieinfluennd
eficiena produciei de biocombustibil n timpul proceselor de conversie.
Compoziia structural i chimic a materiei lignocelulozice este variabil,
datoritinfluenei factorilor genetici i de mediu i interactiunii acestora. Un exemplu tipic
decompoziie chimic a materialelor lignocelulozice este de 48% din greutate carbon, 6%
din greutate hidrogen i 45% din greutate oxigen, materiile anorganice fiind ocomponent
minor. O analiz fcut paielor de orez i paielor de gru prezint urmtoarele componente:
*substane volatile (65,47%, 75,27%),
* carbon fix (15,86%,17,71%)
*respectiv cenu(18,67%, 7,02%).
Lignocelulozicele constau n pincipal n celuloz, hemiceluloz i lignin;
acestecomponente constituind aproximativ 90% din materia uscat a biomasei, restul

constndde exemplu n compusi extractibili i cenu. Structura de baz a tuturor elementelor


biomasei lemnoase este format din trei polimeri.
Proporia dintre aceste elemente constitutive ale lemnului variaz de la o specie laalta,
i exist diferene distincte ntre lemnul de esen tare i rinoase. Coninutul de celuloz
hemiceluloz este mai mare n lemnul de esen tare (78,8%) dect nrinoase (70,3%), ns
coninutul de lignin este mai mare n rinoase (29,2%) dect nlemnul de esen tare (21%
Energiile alternative (energia solara, eoliana, geotermala, hidroenergia sau biomasa) fac parte,
obligatoriu, din viitorul nostru, fiind ecologice, gratuite si destul de accesibile. Biomasa
reprezinta partea biodegradabila a produselor, deseurilor si reziduurilor din agricultura
inclusiv substantele vegetale si animale silvicultura si industriile conexe, precum si partea
biodegradabila a deseurilor industriale si urbane (definitie preluata din Hotararea 1844/2005
privind promovarea utilizarii biocarburanilor si a altor carburani regenerabili pentru
transport).
Biomasa reprezint componentul vegetal al naturii, fiind una din cele mai populare si
universale resurse de pe Pamant si asigurand nu doar hrana, ci si energie, materiale de
construcoe, esaturi, hrtie, substane chimice si medicamente.
Producerea de biomasa nu reprezint doar o resurs de energie alternativ, ci i o
oportunitate semnificativ pentru dezvoltarea rural durabila. Biomasa contribuie cu 14% la
consumul mondial de energie primar, iar pentru trei sferturi din populaia globului care
traiete in arile in curs de dezvoltare, aceasta reprezint cea mai importanta surs de energie.
In ultima perioada criza mondial de energie a pus in alert comunitatea stiinifica
internaional i, drept urmare, s-au cutat si gasit metode noi de a obtine biocombustibili pe
cale natural (folosii nu doar pentru autovehicule, ci si pentru sistemele de inclzire), mai
ales ca preul ieiului a devenit tot mai dificil de controlat. Plantele care contin glucide sau
poliglucide sunt o surs importanta de materie energetica si pot fi folosite cu scopul de a
produce biocombustibili. Dintre acestea amintim: uleiul din soia, rapita, uleiul de palmier, de
floarea soarelui, de sofran sau ulei din arborele de Jatropha. Rapita (Brassica Rapa) este o
planta cultivata in Europa si Asia pentru semintele sale bogate in ulei (in proportie de
aproximativ 40%, dublu decat contine soia). Se adapteaza foarte bine la climele reci (3C, cea
mai joasa temperatura la care rezista plantele uleioase).
Europa a dominat industria de biocombustibili cu un procent de 90% din producia
global: in 2004 a produs 2.4 milioane de tone, ajungnd la 0.8 procente din consumul
european de benzin si combustibil. Bioetanolul a constituit 0.5 milioane de tone, iar
biocombustibilul 1.9 milioane tone. Uleiul de rapit ramne principala materie prima pentru
productia de biocombustibil, reprezentand peste 20% din productia totala de ulei din plante
oleaginoase. Un ajutor pretios a fost oferit in cadrul Uniunii Europene de catre Reforma CAP
(Common Agricultural Policy) in 2003, sub forma unei prime de 45 euro/hectar dintr-un
plafon maxim pentru o suprafata garantata de 1.5 milioane hectare.
Fabricarea de biocombustibili ia natere simplu, incepnd cu uleiul: este bazat pe
procesul chimic de transesterificare prin care grasimea sau uleiul vegetal reactioneaz cu un
alcool simplu (metanol) in prezena unui catalizator (hidroxidul de sodiu). Metanolul separ
acizii grai de ulei si formeaz estelii metilici (biocombustibili) si glicerolul. Aceata din urm
este separat de combustibil, avand variate utilitati pe piata (fabricarea sapunului, combustibil
pentru incalzire sau, prin purificare in vederea obtinerii de glicerina pur, fabricarea
medicamentelor sau in industria cosmeticelor). Biocombustibilul este purificat prin splare

10

uscata cu silicat de magneziu sau prin balbotare, cnd se elimin eventualele urme de acizi
grai, metanol sau vapori de apa din biodisel, apoi se filtreaz si se stocheaz.
Printre avantajele biocombustibililor amintim: se obtin din biomas, sunt regenerabili
si nepoluani pentru mediu, se utilizeaz la vehiculele moderne cu sau fara modificari, se
foloseste infrastructura existenta (industria petrolier). In privina mediului inconjurator,
beneficiile utilizrii biocarburanilor sunt: lipsa coninutului de sulf sau derivai aromatici,
biodegradabilitatea usoar, in cazul deversarii in ape sau pe sol, diminuarea emisiilor de
monoxid de azot (cu 20%), a fumului (cu 42-57%) sau a monoxidului de carbon (cu 50-65%).
Dioxidul de carbon rezultat din combustia biocombustibilului nu contribuie la efectul de
sera, dat fiind ca el provine din surse regenerabile, in cazul de fat uleiuri vegetale si in
atmosfer se elimin aceeai cantitate de dioxid de carbon absorbit in timpul cresterii
plantelor din care a fost obtinut combustibilul.
Pe de alt parte, producia de biocombustibili necesit cultivarea unor suprafe foarte
mari de plante oleaginoase si are o stabilitate mai redus la agentii de oxidare, fapt ce ridic
probleme la depozitarea pe termen lung.
Cresterea utilizarii biocombustibililor va avea ca efect modificari atat privind
biomasa utilizata drept materie prima, cat si a tehnologiilor de transformare a acesteia in
biocombustibili. Cu sigurana, este foarte important folosirea si in continuare a produselor
agricole ca porumb, sfecla de zahr si semine oleaginoase, dar trebuie sa creasc si ponderea
altor surse de materii prime, cum ar fi culturile destinate obinerii de energie, biomasa
lemnoasa, iarba etc., deoarece materiile prime regenerabile au alte caracteristici fizicochimice decat resursele fosile si necesita tehnologii noi de prelucrare.

Diferena dintre biocombustibilii din prim i a doua


generaie i rolul agriculturii n producere de
materie prim
Folosit att pentru obinerea de curent electric, ct i a agentului termic pentru
locuine, energia extras din biomas ridic, mai nou, probleme de etic, ntruct n multe
zone ale lumii e nevoie mai degrab de hran, dect de combustibili.
Dei folosirea biomasei n scopuri energetice este una dintre cerinele Uniunii
Europene, exist voci care susin c folosirea acestei resurse necesit precizri i
reconsiderri. Motivele scepticilor sunt dou: poluarea i lipsa de hran. Chinezii au anunat
deja c renun la proiectul de a produce etanol pentru automobile din porumb, ntruct din
cauza secetei anul acesta e nevoie de toat producia de cereale pentru hrana animalelor i a
oamenilor. Biomasa este ansamblul materiilor organice nonfosile, n care se nscriu: lemnul,
pleava, uleiurile i deeurile vegetale din sectorul forestier, agricol i industrial, dar i
cerealele i fructele, din care se poate face etanol. La fel ca i energiile obinute din
combustibilii fosili, energia produs din biomas provine din energia solar nmagazinat n
plante, prin procesul de fotosintez.
Principala diferen dintre cele dou forme de energie este urmtoarea: combustibilii
fosili nu pot fi transformai n energie utilizabil dect dup mii de ani, n timp ce energia
biomasei este regenerabil, putnd fi folosit an de an.
11

n ultimele cteva sute de ani, omul a exploatat biomasa mai ales sub form de
crbune. Acest combustibil fosil a rezultat n urma unor transformri chimice ndelungate.
Combustibilii fosili sunt constituii din aceleai elemente chimice (hidrogen i carbon) ca i
biomasa proaspt. Cu toate acestea, ei nu sunt considerai surse de energie regenerabil din
cauza timpului ndelungat de care au nevoie pentru a se forma. n aceeai situaie se afl i
gazele naturale i petrolul.
Azi, omenirea e obligat s revin la folosirea energiilor regenerabile. Dup energia
solar, biomasa a fost folosit n scopuri energetice nc de cnd a fost descoperit focul,
pentru c primii oameni s-au nclzit arznd lemne i abia mai trziu au descoperit crbunii i
petrolul.
Deeurile alimentare i cele industriale, apele uzate i deeurile menajere sunt surse
specifice de biomas. Aceasta se prezint sub form solid, lichid sau gazoas i poate avea
nenumrate aplicaii. La ora actual, energia biomasei provine n cea mai mare parte din
elemente solide, precum achiile de lemn, rumeguul, unele deeuri menajere, dar i din
elemente lichide, ntre care se numr n primul rnd detergenii provenii din coacerea
lemnului n industria papetriei.
Biomasa prezint multe avantaje ca surs de energie. Ea poate fi folosit att pentru
producerea de electricitate, ct i pentru obinerea de energie termic. Dar aici intervine
problema polurii. Ultimele studii arat c arderea deeurilor produce mult prea mult dioxid
de carbon i, prin urmare, ce se economisete pe o parte se pierde pe alta.
Astzi, cercetrile se concentreaz pe conversia biomasei n alcool, care ar putea servi
drept carburant pentru suplimentarea i chiar nlocuirea benzinei i a motorinei. Alte forme
lichide de energie obinute din biomas ar fi uleiurile vegetale. Metanolul produs prin
distilarea lemnului i a deeurilor forestiere este considerat un carburant alternativ pentru
transport i industrie, la preuri care ar putea concura cu cele ale combustibililor obinui din
bitum i din lichefierea carbonului.
Etanolul ar fi un combustibil mai ieftin, dar problema mare este c utilizeaz resurse
alimentare, cum sunt porumbul sau grul. Dac ns etanolul s-ar obine exclusiv din deeuri
alimentare sau agricole, dei costurile sale de producie ar fi mai mari, efortul s-ar justifica
pentru c se recicleaz deeurile. La alcooli se adaug i biogazul, respectiv forma gazoas a
biomasei. Acest gaz cu o putere caloric destul de slab, coninnd n principal metan, se
obine din materii organice, precum apele uzate sau blegaru.
Exist o larg varietate de surse de biomas, printre care se numr copacii cu vitez
mare de dezvoltare (plopul, salcia, eucaliptul), trestia de zahr, rapia, plantele erbacee cu
rapiditate de cretere i diverse reziduuri cum sunt lemnul provenit din toaletarea copacilor i
din construcii, paiele i tulpinele cerealelor, deeurile rezultate dup prelucrarea lemnului,
deeurile de hrtie i uleiurile vegetale uzate. Principala resurs de biomas o reprezint ns
lemnul.
Energia asociat biomasei forestiere ar putea s fie foarte profitabil noilor industrii,
pentru c toat materia celulozic abandonat astzi (crengi, scoar de copac, trunchiuri,
buteni) va fi transformat n produse energetice. Utilizarea biomasei forestiere n scopuri
energetice duce la producerea de combustibili solizi sau lichizi care ar putea nlocui o bun
parte din consumul actual de petrol, odat ce tehnologiile de conversie energetic se vor
dovedi rentabile.
De asemenea, terenurile puin fertile, improprii culturilor agricole, vor fi folosite pentru
culturi forestiere intensive, cu perioade de tiere o dat la 10 ani. Pe de alt parte, biomasa

12

agricol (blegarul, reziduurile celulozice ale recoltelor, reziduurile de fructe i legume i


apele reziduale din industria alimentar) poate produce etanol sau biogaz.
Spre deosebire de biomasa forestier, care este disponibil pe toat perioada anului,
biomasa agricol nu este, de obicei, disponibil dect o dat pe an. Biogazul provenind din
blegar poate nclzi locuinele; purificat i comprimat, el poate alimenta mainile agricole.
Utilizarea deeurilor animale sau ale industriei alimentare poate diminua poluarea,
minimiznd problemele eliminrii gunoaielor i furnizarea de energie.
Biomasa, ca surs de energie alternativ, contribuie, n prezent, cu 14 la sut la
consumul mondial de energie primar. Pentru trei sferturi din populaia globului ce triete n
rile n curs de dezvoltare, biomasa reprezint cea mai important surs de energie.
Obiectivul propus n Cartea Alb a Comisiei Europene pentru o Strategie Comunitar Energy
for the future: renewable sources of energy" presupune ca aportul surselor regenerabile de
energie al rilor membre ale Uniunii Europene s ajung la 12% din consumul total de
resurse primare pn n 2010.
De exemplu, n Ungaria, energia obinut din biomas este n cretere. Aceasta a
nlocuit deja unele centrale care operau pe crbune. La un moment dat, premierul Ferenc
Gyurcsany estima c, pn n 2020, 16% din energia produs n Ungaria va proveni din surse
regenerabile. Producerea de biomas reprezint att o resurs de energie regenerabil, ct i o
mare ans pentru dezvoltarea rural durabil. La nivelul Uniunii Europene, se preconizeaz
crearea a peste 300.000 de noi locuri de munc n mediul rural, tocmai prin exploatarea
biomasei.
Romnia trebuie s ncurajeze investiiile n surse alternative de energie, pentru ca
ponderea energiei electrice produse din resurse alternative s ajung la 33 la sut pn n
2010. Dei biomasa este una dintre principalele resurse de energie regenerabil ale Romniei,
n prezent ara noastr i obine cea mai mare parte din energia verde care provine din resurse
hidro. Exploatarea biomasei ctig ns tot mai mult teren i la noi.
Biocarburanii suscitau, la un moment dat, un mare entuziasm. Abandonarea
combustibililor fosili n schimbul biogazului i al alcoolului a fost prezentat drept un
remediu mpotriva schimbrilor climatice. Oficialii de la Bruxelles cer ca 6 la sut din
carburantul utilizat n 2010 s fie biogaz i 20 la sut, n 2020. Pentru a atinge aceste
obiective, guvernul britanic a redus taxele asupra biocarburanilor cu 0,30 de euro pe litru, n
timp ce reprezentanii Uniunii Europene dau agricultorilor 45 de euro pe hectar pentru
culturile din care se produc combustibili verzi (biogaz sau alcool).
Toat lumea este aparent mulumit. ranii i industria chimic pot dezvolta noi piee,
statul poate s-i respecte angajamentele n materie de reducere a emisiilor de gaz carbonic,
iar ecologitii o pot vedea ca pe iniiativ de domolire a nclzirii globale. Utilizai la scar
mic, biocarburanii sunt inofensivi. Dar, susin unii specialiti n domeniul energiei,
proiectele Uniunii Europene cer crearea de culturi special destinate producerii de combustibil.
Ceea ce nu reprezint tocmai un demers ecologic. n cazul Marii Britanii, traficul rutier
consum 37,6 milioane de tone de produse petroliere pe an. Cultura de oleaginoase cea mai
productiv din ar este cea de rapi, cu aproximativ 3,5 tone pe hectar.

13

Dintr-o ton de grne de rapi rezult 415 kilograme de biogaz, adic 1,45 de tone de
carburant pe hectar. Pentru a face s mearg toate mainile pe biogaz, ar fi nevoie de 25,9
milioane de hectare de rapi, dar Marea Britanie nu are dect 5,7 milioane. Astfel, pentru a
atinge obiectivul cel mai modest al Uniunii Europene, trebuie consacrat cvasi-totalitatea
terenurilor agricole britanice, culturii de rapi.
Dac acelai fenomen este calculat la scar european, se constat c efectul asupra
aprovizionrii alimentare ar fi catastrofal din punct de vedere alimentar. i dac, dup cum
reclam unii ecologiti, experiena se va extinde la scar mondial, atunci principalele terenuri
fertile de pe planet vor ajunge s fie destinate producerii biocombustibilului pentru
automobile, iar hrana pentru oameni ar cdea pe planul doi. Cum pe planet exist prea muli
oameni care mor de foame, o soluie mai bun ar fi s mergem pe jos i s cultivm cerealele
necesare vieii.
Utilizarea biocarburanilor din prima generaie ridic aadar probleme etice, cum ar fi
concurena ntre produsele alimentare i carburani. Biocarburanii din prima generaie sunt
cei obinui din diverse culturi precum gru, porumb, sfecl de zahr pentru filiera bioetanol i
din rapi, floarea-soarelui, arahide, palmier de ulei pentru filiera biodiesel.
Biocarburanii din a doua generaie sunt constituii din deeuri lemnoase, din reziduuri
alimentare i industriale. n acest sens, oamenii de tiin susin c utilizarea biocarburanilor
din cea de-a doua generaie este cea mai indicat din punct de vedere ecologic.

14

Concluzie

Biocarburanii sunt o resurs alternativ fiabila de energie, ns este necesar mai mult
dezvoltare si cercetare pentru a depai avantajele si dezavantajele biocombustibililor i de a le
face potrivite pentru utilizarea la scar larg.Se preconizeaz ca n cateva decenii
combustibilii fosili se v-or epuiza deoarece cererea creste gradual cu nivelul dezvoltrii trilor
i a industriei iar daca nu gasim un nlocuitor omenirea care este bazat pe acesti combustibili
se va intoarce ca si timp in evul mediu.De aceea aceasta resurs trebuie indelung studiat si
perfecionat pentru a deveni fiabil.Fiind o sursa de energie regenerabil cu un management
corect poate fi refolosit prin urmare devenind inepuizabil.

15

REFERINTE BIBLIOGRAFICE

Biocombustibili-Gheorghe Habuca ;Angela Lupu;Corneliu Anton Cociasu


http://www.agrointel.ro
http://www.recolta.eu
http://ro.wikipedia.org/wiki/Biogaz
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2008-01-16/biocombustibilii

16