Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
ro
REFERAT
Redarea ingrijirii bolnavului din
comuna primitiva pana
la primul razboi mondial
n Italia, catre sfarsitul secolului al XVIII-lea, apar studiile de patologie ale lui
Giovanni Battista Morgagni (1682 - 1771) iar Lazzaro Spallanzani (1729 - 1799) infirma
teoria generatiei spontane.
n jurul anului 1819, in Franta, Rene Laennec (1781 - 1826) introduce stetoscopul, pana
astazi cel mai utilizat instrument in examinarea medicala.
Premii Nobel pentru medicina1901-1918
( Sfarsitul primului razboi mondial)
1901 - Emil Adolf von Behring - tratamentul cu ser specific al difteriei si pentru
contributia sa la elaborarea teoriei hormonale a imunitatii
1902 - Ronald Ross - lucrarile in care evidentiaza rolul tantarilor ca sursa
transmitatoare a malariei
1903 - Niels Ryberg Finsen - Tratamentul cu raze luminoase concentrate si racite, mai
ales in lupus
1904 - Ivan Pavlov - Lucrarile din domeniul fiziologiei digestiei
1905 - Robert Koch - Descoperirea agentului patogen al tuberculozei
1906 - Camillo Golgi, Santiago Ramon y Cajal - Cercetari asupra structurii sistemului
nervos
1907 - Charles Louis Alphonse Laveran - Descoperirea rolului jucat de protozoare la
producerea imbolnavirilor
1908 - Ilia Ilici Mecinikov - Descoperirea fagocitozei si elaborarea teoriei fagocitare a
imunitatii
- Paul Ehrlich - Lucrarile in domeniul imunologiei si chimioterapiei sifilisului
1909 - Emil Theodor Kocher - Lucrarile din domeniul fiziologiei, patologiei si
chirurgiei glandei tiroide
1910 - Albrecht Kossel - Lucrarile in domeniul constituentilor proteici si
nucleoproteici din celule
1911 - Allvar Gullstrand - Lucrari de dioptrica a ochiului
1912 - Alexis Carrel - Lucrari privind structura vasculara si transplantarea vaselor
sanguine si a organelor.
1913 - Charles Robert Richet - Descoperirea anafilaxiei, un caz particular al
fenomenului imunitar.
1914 - Robert Barany - Lucrari de fiziologie si patologie a aparatului vestibula
1919 - Jules Bordet - Descoperiri legate de imunitate
si anume pe Florence Nightingale. Aceasta, nsoit de 38 dintre cele mai bune infirmiere
formate de ea, a ajuns la spitalul de pe front pe 21 octombrie 1854. Bazele britanice erau
amplasate n Scutari, (sau Uskudar, o suburbie a Istanbulului), la 545 km de Crimeea.
Acolo au descoperit soldaii rnii ru ngrijii de personalul medical complet demoralizat
ca urmare a indiferenei oficiale. Pe deasupra, era o lips de medicamente, igiena era
neglijat, iar infeciile n mas erau rspndite, multe fiind fatale. Nu exista echipament
pentru prepararea mncrii pentru pacieni. Doctorii britanici desconsiderau aportul
infirmierelor n recuperarea postoperatorie a rniilor. Florence si colegele ei au nceput
prin curirea temeinic a spitalului si a echipamentului, precum si prin reorganizarea
ngrijirii pacienilor. Dar, n perioada n care s-a aflat la Scutari, rata mortalitii nu a
sczut, ba din contr, a nceput s creasc, fiind cea mai mare dintre spitalele din regiune.
n timpul primei sale ierni la Scutari au murit 4077 de soldai, majoritatea din cauza unor
boli ca tifosul, holera si dizenteria, nu din cauza rnilor. n spital condiiile erau
mizerabile din cauza suprapopulrii, ventilaiei proaste si a lipsei grupurilor sanitare. O
comisie sanitar a guvernului britanic a fost trimis la un moment dat si a reglat aceste
aspecte. Mortalitatea a fost redus.
Nightingale a continuat s cread c rata de mortalitate a crescut din cauza alimentaiei
proaste si suprancrcrii cu soldai. Dup ce s-a ntors din Marea Britanie, ea a nceput
s colecteze dovezi pentru a le prezenta Comisiei Regale pentru Snatate n Armat
pentru a demonstra c majoritatea soldailor au fost omori de condiiile proaste din
spitale. Aceasta experien a influenat-o si mai trziu n carier, ea susinnd mereu
importana condiiilor de trai. Ca urmare, a contribuit la reducerea mortalitii n armata
britanic pe timp de pace, ndreptnd atenia asupra aspectelor ce in de igiena n
spitale.O dat cu mrirea numrului de rnii adusi de pe front, spiritul organizatoric al
Florencei a fost apreciat de ctre doctori. n acea perioad, ea si -a dobndit numele de
Femeia cu lampa'', deoarece personalul infirmier fcea turul de noapte al saloanelor.
Totusi, n momentul n care spitalul a nceput s funcioneze normal, ea s-a mbolnvit
att de grav, nct, dup revenirea n Anglia, la vrsta de 37 de ani, a rmas paralizat la
pat. ntoarcerea acas
Intoarcerea acasa,
Cu tenacitate si ambiie, ea si -a depsit invaliditatea, Si a condus aciunea de organizare
a spitalelor de garnizoan din Anglia, a creat un sistem de sntate n India, a nfiinat si
a condus Scolile sanitare. Nimeni nu a fost deranjat de faptul c, practic, consultaiile
aveau loc n dormitorul lui Florence sau prin coresponden. I-au cerut prerea ministri,
generali si directori, iar ea le-a rspuns cu acelasi profesionalism. A ajuns astfel, de-a
lungul vieii, s scrie peste 17.000 de scrisori, ceea ce-i confer un loc nalt n istoria
epistolografiei.
Datorit ei, s-a nfiinat Academia Medical Militar Si Scoala de infirmiere de pe lng
Spitalul Sf. Thomas. Cu timpul, depresia ei, revenit sub influena bolii, s-a agravat.
Florence a limitat contactul cu exteriorul pn la minimul necesar. Se simea singur si
nemplinit. Niciodat nu s-a cstorit, desi spre bucuria mamei, la nceput, a avut muli
pretendeni. Unul dintre ei, Richard Monckton Milles, a iubit-o toat viaa. Din pcate,
refuzat dup sapte ani de ncercri, acesta nu s-a mai ntors niciodat. La btrnee s-a
mpcat cu oamenii: mult timp si l-a petrecut cu infirmierele sale la picnicurile organizate
la proprietatea surorii sale din Chaydon si si-a vizitat familia.
INTRODUCERE IN NURSING
Pe scurt,din istoria profesiei a lui Florence Nightingale
( 12 Mai 1820-13 August 1910 )
Nursingul este o art. Necesit devotament exclusiv,
pregtire temeinic, talent, ca orice pictor sau sculptor. Ce este mai
mult? S ai de-a face cu pnza de pictur sau cu marmura sau s ai
de-a face cu organismul viu, cu fiina uman templul duhului lui
Dumnezeu?
( Florence Nightingale 1860)
Nursingul este stiina si arta de a ngriji omul sntos si bolnav.
Florence Nightingale a fost educat acas, de ctre tatl ei , absolvent al Universitii
Cambridge La vrsta de 16 ani era convins c Dumnezeu o cheam spre a-i ajuta si
ngriji pe ceilali aflai n nevoie. Vizita spitalele din Londra si din mprejurimi.
Ii plcea s citeasc mult. Ii fcea plcere s-i ngrijeasc pe muncitorii bolnavi de
pe mosia tatlui su. Prinii ei nu erau de acord ca ea s munceasc n acele spitale
insalubre, ntr-o vreme cnd ngrijirea bolnavilor nu era considerat a fi o ndeletnicire
onorabil pentru o doamn de societate.
In anii 1830 spitalele erau murdare, prost administrate, iar personalul medical
(asistentele) nu erau suficient de bine pregtite, de multe ori nestiind ce trebuie fcut
pentru confortul unui pacient.
Florence Nightingale a realizat mbuntiri ale sistemului de acolo; schimbrile realizate
vizau o mai bun organizare si educaie profesional pentru personalul medical, a
implementat un sistem prin care apa cald era disponibil la fiecare etaj, a inventat un
lift prin care mncarea era dus pacienilor.
Rzboiul din Crimeea (1854) a izbuncit cnd Florence avea 34 de ani.
Ministrul de rzboi a rugat-o pe Nightingale s supervizeze o echip de nurse n spitalele
de rzboi din Turcia.
Printre primele schimbri introduse de Nightingale a fost splarea/dezinfectarea hainelor
tuturor rniilor; apoi cu banii proprii a cumprat bandaje, mese de operat si alte ustensile
de baz necesare funcionrii unui spital.
Nursele ei au fcut curat n ntreg spitalul astfel nct s se reduc la minim numrul
germenilor, fapt ce a dus la oprirea rspndirii bolilor n spital.
Ea nssi a tratat aproximativ 2000 de pacieni. Inainte de venirea ei n Crimea,
42% dintre soldaii ajunsi n spital mureau din cauza infeciilor, ns dup munca depus
de ea acest procent a sczut la 2%.
Condiiile anterioare venirii ei erau extrem de precare; pacienii erau asezai la gramad
pe trgi, printre mormane de mizerie si resturi medicale; pacienii primeau doar cte o
mas pe zi si erau bruscai de doctorii armatei.
Nu existau condiii sanitare (toalete) si nici provizii medicale.
Florence a impus curenia strict si reguli de dezinfecie; pacienilor li s-au asigurat cte
3 mese pe zi si diete realizate n funcie de starea fiecruia.
Aprovizionarea cu ap curat a devenit un imperativ.
Pentru recunoasterea meritelor muncii depuse, Regina Victoria i-a trimis o scrisoare de
mulumire Ei si doamnelor sale si i-a oferit distincia Crucea Rosie Regal.
Totodat a primit si brosa cu diamant ce avea gravat mesajul:
Binecuvntai sunt cei milostivi.
Florence s-a ntors n Anglia n 1856.
In 1860 a pus bazele Scolii de Nursing Nightingale n cadrul Spitalului Sf. Thomas din
Londra. Ea a fost prima asistent sef si prima responsabil de formarea profesional a
colegelor ei, ntr-un spital militar. In 1861 a fondat o scoal pentru moase.
Miss Nightingale scria pentru viitorii studeni:
Elementele care constituie un bun nursing ( o bun ngrijire a
bolnavilor) sunt cele care fac nelegerea si meninerea strii de
sntate, mai mult dect a bolii.
Pn n 1887, Nightingale reusise s-si fac munca cunoscut si practicile aplicate, n ri
precum Canada, Australia, India, Germania, Elveia si SUA.
In 1907, regele Edward al VII i-a oferit distincia Ordinul de Merit pentru realizrile
remarcabile ale Doamnei Florence Nightingale.
Florence Nightingale a fost o nurs, un filosof, un statistician, un istoric, un politician si
chiar mai mult de att.
Studiile, ideile si reformele ei ce vizau nursingul au dus la crearea unui mediu de munc
spitalicesc mai sigur si mai eficient.
A reformat nursingul, de la o ndeletnicire pentru femeile srace si needucate, la o
profesie demn si onorabil pentru toate femeile.
1860 - Cele 7 principii de baz ale lui Nightingale erau :
* Coninutul educaional al nursingului trebuie s fie stabilit de ctre nurse.
* Profesorii viitoarelor nurse sunt responsabili de calitatea tratamentelor pe care acestea
le vor oferi.
* Profesorii trebuie s fie si ei la rndul lor nurse (asisteni).
* Scolile de nursing trebuie s aib personalitate (juridic) proprie, separat de cea a
doctorilor si a spitalelor.
* Nursele trebuie s fie pregtite n spiritul unei educaii nalte si trebuie s-si continuie
mbuntirea educaiei de-a lungul carierei lor.
* Nursingul implic att ngrijirea omului bolnav ct si a celui sntos si are n vedere
mediul ct si pacientul.
* Nursingul trebuie s includ teoria (teoretizarea pregtirii profesionale).
Florence Nightingale :
Cea mai important lecie care poate fi dat nurselor este:
S le nvei s observe bolnavul, cum s observe,
Care sunt manifestrile care indic nsntosirea, care nu,
Care sunt semnele importante, care nu sunt, care sunt dovezile
neglijenei, ce fel de neglijen.
Dar dac nursele nu pot s observe, ntr-un fel sau altul, mai bine s
renune de a mai fi nurse, pentru c nursingul nu este chemarea lor,
chiar dac renunarea le afecteaz sau nu.
Dup Rzboiul Crimeii, a scris peste 200 de cri, rapoarte si monografii pentru
dezvoltarea nvmntului pentru profesia de asistent medical, scrieri care rmn nc si
azi o excelent surs de informaii pentru istoria acestei profesii.
Pentru a omagia memoria lui Florence Nightingale - fondatoarea primei scoli laice de
asistente medicale din lume, cea care a dat o identitate acestei nobile profesii si a fcut ca
ea s fie respectat si valorizat de comunitate, Consiliul Internaional al Asistenilor
Medicali, creat la sfrsitul secolului al XIX lea, n 1899 cu susinerea si graie muncii
desfsurate de Florence Nightingale, a decretat ca ziua ei de nastere 12 MAI s devin
Ziua Internaional a asistenilor medicali din ntreaga lume.
In timpul rzboiului, a dezvoltat o boal care a lsat-o semiinvalid pentru tot restul vieii
sale. A rmas imobilizat la pat timp de 55 de ani.
A murit n 1910, la vrsta de 90 de ani. Nu a fost cstorit niciodat.
A fost ngropat alturi de prinii ei n Hampshire.
In anul 1899, s-a creat Consiliul Internaional al Asistenilor Medicali (I.C.N.), cu
susinerea si graie muncii desfsurate de Florence Nightingale, prima si cea mai
important organizaie profesional, care cuprinde azi, organizaiile profesionale ale
asistenilor medicali din 129 de ri, printre care si Romnia.
Personaliti din istoria profesiei noastre
EDITH CAVELL ( 1865 1915) nurs englez care si-a dedicat viaa ngrijirii
sntii si alinrii suferinei oamenilor, a sosit n 1907 n Belgia, unde a condus Institutul
Medical Berkendael, care forma tinere nurse venite din toata Europa.
Pentru meritele sale din timpul primului rzboi mondial, astzi, un mare spital din
Bruxelles si o strad i poart numele; la Londra, ntr-un parc celebru se afl statuia sa, iar
pe placa de pe soclu sunt redate cele mei importante fapte din viaa ei, care au salvat
peste 1500 de oameni, refugiai, rnii sau prizonieri de rzboi.
Personaliti din istoria profesiei noastre
Regina Maria (1875 - 1938) a reprezentat, alturi de soul ei, regele Ferdinand, unul
dintre simbolurile ntruchiprii Marii Uniri din 1918.
Numit de ctre oameni regina- mam, mama rniilor, regina-soldat - pentru alinarea pe
care a adus-o rniilor si pentru curajul ei de a merge pe front Regina Maria a Romniei
a fost prezent n punctele cele mai fierbini ale Primului Rzboi Mondial, a suferit n
refugiu alturi de cei muli si a mers n spitalele cu cele mai serioase epidemii, pentru a-i
ngriji si a-i ncuraja cu prezena ei matern pe cei infirmi.
Regina Ana, nscut n 1923 la Paris, a fost caporal, apoi ofier n armata francez si a
lucrat ca infirmier n spatele frontului, transportnd snge si plasm pentru rnii,
conducnd singur un jeep de rzboi.
A fcut o scoal de infirmiere de ambulan, a dus o via de cazarm n toat regula, s-a
mbolnvit de glbenare si, n final, s-a ntors la viaa civil n 1945, avnd n buzunar
o sold primit de la armata francez, precum si Crucea de Rzboi a Republicii Franceze.
VIRGINIA HENDERSON (1897 1996) a pus bazele nursingului modern. S-a
afirmat cu putere n instruirea si formarea n nursing si mai ales n cercetare. Este
creatoarea primei teorii stiinifice a nevoilor de ngrijire a omului sntos si bolnav.
Pacientul este o entitate complex, corpul si sufletul fiind inseparabile.
A urmat cursurile Scolii Militare de Nursing n 1921, pe cele ale Colegiului Profesorilor
la Universitatea Columbia, unde a absolvit n 1934, iar din 1934 pn n 1948 a predat
cursuri de nursing la aceeasi universitate.
In 1953 VIRGINIA HENDERSON s-a alturat Scolii de Nursing Yale, al crei decan,
Annie Warburton Godrich i-a fost mentor n primii ani de activitate profesional. Acesti
ani petrecui la Yale au fost de maxim productivitate.
Virginia Henderson n calitate de profesor emerit a fost si consultant de nursing pentru
ntreaga lume. A primit titlul de Doctor Honoris Causa a Universitii Yale.
Consiliul Internaional al Asistenilor Medicali a recunoscut n iunie 1985 c VIRGINIA
HENDERSON aparine lumii - cnd i-a fost nmnat primul Premiu Christianne Reimann
- admind c ideile ei au trecut dincolo de graniele naionale. Intr-adevr anii care au
urmat i-au adus multe onoruri, (doctor onorific) si a fost solicitat s in cursuri la
Colegiul Britanic Regal de Asistente Medicale, la Sorbona si la Asociaia Japonez de
Nursing.
acestor scoli se recrutau subchirurgii. Din anul 1920, scolile de ageni sanitari
devin scoli de oficiani sanitari. Candidaii ce se prezentau la examenul de
admitere erau absolveni a 4 clase de liceu. Dup anul 1920 nvmmntul mediu
sanitar s-a mbobit cu un nou profil, pe lng moase si oficiani sanitari, aprnd
n ciclul de scolarizare surorile de ocrotire.
Scoala de moase de gradul I susinea ncepnd cu anul 1936 un examen de
diplom organizat n conformitate cu Ordinu Ministerului Sntii . Absolventele
efectuau un stagiu de 3 luni ntr-un spital de copii, centru de ocrotire, dispensar de
puericultur. Dup acest stagiu primeau un "Certificat de pricepere si de purtare ce
a avut".
n prezena unui confesor, a directorului scolii, a delegatului Ministerului Sntii
si a delegetului Epitropiei Casei Sfntului Spiridon ele depuneau un JURMNT.
INSTITUTULUI SURORILOR DE OCROTIRE
La Iasi surorile de ocrotire se pregtesc n cadrul Institutul surorilor de ocrotire,
nfiinat n anul 1929, cu o durat de scolarizare de 3 ani.
n primele 3 luni se desfsura un curs preliminar n care se realiza o pregtire
profesional n sli de demonstraie. n acelasi timp elevele erau urmrite si testate
cu privire la aptitudinile viitoarei profesii. Cele care nu corespundeau testului erau
orientate spre alte meserii. n perioada desfsurrii cursului preliminar se
organizau si cursuri teoretice de cultur general medical, elevele obinnd
noiuni de medicin preventiv si curativ. Pregtirea practic se realiza n spitale
n cadrul saloanelor model coordonate de o instructoare specializat n profilul
clinicii.
La absolvirea cursului preliminar n prezenta oficialitailor medicale si sociale se
organiza srbtoarea punerii bonetelor de sor".
"Acest curs de studii superioare pe lng completarea culturii generale prin cursuri
de sociologie, psihologie, atic profesional, pe lng meseriile de specilalitate n
Variola
Inainte ca exploratorii europeni, cuceritorii si colonizatorii sa invadeze Lumea
Noua, la inceputul anilor 1500, Americile gazduiau o populatie estimata la 100 de
milioane de nativi indieni . In timpul secolelor ce au urmat, bolile epidemice au
miscorat drastic numarul acestora, reducandu-l la un numar cuprins intre 5 si 10
milioane. Incasii sau astecii au construit orase impunatoare, insa nu au avut la
dispozitie indeajuns de mult timp pentru a locui pe o perioada indelungata in
comunitati, astfel incat sistemul lor imunitar nu era la fel de pregatit atacurilor
bacteriologice precum cel al europenilor. In America, nici
domesticirea animalelor salbatice nu a avut loc la o scara asemanatoare cu cea
europeana. Atunci cand europenii au acostat, pe langa prapadul material pe care lau savarsit, au adus cu ei un blestem mult mai mare: moartea invizibila. Populatiile
bastinase au fost victime usoare in fara microbilor care au calatorit peste ape prin
intermediul gazdelor umane europene, care isi dezvoltasera deja imunitatea in
cazul unor paraziti. Bastinasii americani nu aveau insa asa ceva, fiind adaptati la
malarie si apele statute in care se inmulteau tantarii. Malaria este cauzata de patru
specii de microbi Plasmodium, prezenti la alte doua specii: tantari si oameni.
Atunci cand tantarii infectati se hranesc cu sange uman, acestia transmit microbii.
Odata aflati in sange, acestia cresc in interiorul celulelor rosii, distrugandu-le pe
parcursul procesului. Simptomele includ febra, frisoane, transpiratie excesiva,
dureri musculare si de
23
cap. Manifestarile bolii pot fi medii sau pot conduce catre deces. In 1906, Statele
Unite ale Americii a angajat peste 26.000 de muncitori pentru a construi Canalul
Panama. Dintre acestia, mai mult de 21.000 au fost spitalizati in urma contactarii
malariei. Soldatii au fost printre cei mai afectati de aceasta boala. In timpul
razboiului civil american, peste 1.316.000 de barbati au contactat virusul, dintre
care 10.000 au murit. In timpul primului razboi mondial, malaria a imobilizat
fortele britanice, franceze si germane timp de trei ani. Aproape 60.000 de soldati
au murit de malarie in Africa si Sudul Pacificului in timpul celui de-al doilea
razboi mondial. Chiar daca au fost depuse eforturi extraordinare de eradicare a
acestei boli, mai continua sa puna probleme maria mai ales in regiunea subsahariana africana, care a fost exclusa din cadrul ariilor stropite cu insecticide.
Anual, intre 350 si 500 de milioane de cazuri au loc in aceasta regiune. Dintre
acestea, un milion se sfarsesc prin deces.
Tuberculoza
Tuberculoza este una dintre cele mai "longevive" boli pe care oamenii au trebuit sa
le infrunte. Ea nu s-a manifestat intr-un episod singular sau sub forma unei
epidemii. Radacinile tuberculozei sunt atat de bine infipte in istoria sanitara a
omenirii, incat marturii ale ravagiilor pe care le-a provocat se afla atat in stravechi
documente scrise, cat si in ADN-ul mumiilor egiptene. Cauzata de catre bacteria
Mycobacterium tuberculosis, boala devine extrem de periculoasa, deoarece se
transmite pe calea aerului. Tintele bacteriei sunt plamanii, iar boala se manifesta
prin dureri in piept, slabiciune, pierdere in greutate, febra, transpiratie nocturna si
tuse cu sange. In anumite cazuri, bacteria poate afecta creierul si rinichii. Incepand
cu anii 1600, epidemia de tuberculoza, cunoscuta sub denumirea de Marea Ciuma
Alba, a devastat populatia europeana timp de aproximativ 200 de ani, ucigand
fiecare al saptelea purtator. Mai tarziu, tuberculoza a devenit o problema constanta
in cadrul coloniilor din America. Chiar si spre sfarsitul secolului XIX, 10% din
totalul deceselor erau cauzate de tuberculoza.In 1944, medicii au dezvoltat un
antibiotic impotriva microbului, denumit streptomicina. Rezultatele nu au intarziat
sa apara si dupa mii de ani de suferinta, umanitatea a obtinut victoria asupra bolii
pe care grecii o numeau Phthisis, boala epuizarii. Victoria nu este insa finala. In
ciuda descoperirii leacului, tuberculoza continua sa infecteze 8 milioane de
oameni, dintre care 2 milioane ii cad victime anual.
Holera
Locuitorii Indiei sunt veterani in ceea ce priveste lupta cu holera, insa abia in
secolul XIX restul lumii a avut ocazia sa vada cu ce monstru se lupta populatia
indiana. In aceasta perioada, cand comertul si turismul au cunoscut o inflorire fara
precedent, virusul a avut ocazia unica de a calatori fara pasaport peste granite,
catre China, Japonia, Africa de Nord, Estul Mijlociu si Europa. Din secolul XIX
pana in prezent au avut loc sase epidemii de holera care au rapus milioane de vieti
omenesti. Holera este cauzata de catre o bacterie intestinala denumita Vibrio
cholerae. De regula, manifestarea bolii nu este foarte violenta. Doar cinci procente
dintre cei care contracteaza boala manifesta simptome severe de voma, diaree si
crampe musculare la nivelul picioarelor, stari care duc catre o deshidratare rapida
ce se incheie cu intrarea intr-o stare de soc. Majoritatea sistemelor imunitare sunt
in stare sa faca fata infectiei cu holera, insa numai daca pacientii raman hidratati
indeajuns de mult pentru a infrange boala. Bacteria se poate transmite prin contact
fizic apropiat, insa forma uzuala de transmitere a bacteriei este prin intermediul
hranei si al apei.Comerciantii au fost cei care au adus holera in majoritatea
oarselor europene in timpul revolutiei industriale de la inceputul anilor 1800 .
Initial, s-a crezut ca aerul poluat este cauza acestei boli, insa cand sistemele
sanitare si de canalizare s-au imbunatatit, s-a observat aproape instant o scadere
insemnata a numarului de imbolnaviri. In decadele urmatoare, holera a devenit o
amintire, un tribut pe care omenirea l-a platit in schimbul civilizatiei si
modernizarii. Cu toate acestea, in anul 1961 un nou tip de holera isi facea aparitia
in Indonezia, pentru a se raspandi in cele din urma in intreaga lume. Tacuta
pandemie continua si in prezent. In 1991, 300.000 de oameni s-au imbolnavit de
holera, iar dintre acestia 4 000 au decedat in urma contractarii bacteriei.
SIDA
Aparitia SIDEI in anii '80 a dus la izbucnirea unei pandemii care a facut peste 25
de milioane de victime din 1981 pana in prezent. Conform statisticilor recente, in
jur de 33,3 milioane de oameni sunt identificati ca purtatori ai virusului HIV.
Dintre acestia, numai in anul 2007 au decedat 2,1 milioane. SIDA )este cauzata de
catre virusul uman imunodeficitar (human immunodeficiency virus - HIV).Virusul
se raspandeste prin contactul cu sangele infectat, sperma sau alte fluide corporale
si ataca direct sistemul imunitar uman. Odata afectat, acesta nu mai poate face fata
unor infectii banale, care nu ar constitui o problema pentru un organism sanatos.
Virusul HIV devine SIDA atunci cand sistemul imunitar este sever afectat.
Cercetatorii medicali sunt de parere ca virusul provine de la anumite specii
de maimute, insa a suferit o mutatie atunci cand a fost transmis la om, undeva la
jumatatea secolului XX. In timpul anilor 70, Africa se lupta cu saracia, razboaiele
si somajul in zonele urbane. In acest context, prostitutia si abuzul de droguri au
aparut ca o portita de evadare pentru unii, insa aceste obiceiuri nocive nu au facut
decat sa ajute la raspandirea acestui virus periculos, pana la cucerirea intregii
planete.In prezent, nu exista un tratament impotriva bolii, insa exista medic
amentatie capabila sa tina in frau declansarea bolii in cazul purtatorilor si
medicamente pentru combaterea simptomelor alternative care se traduc prin
infectii si boli. In lipsa unui tratament care sa puna capat flagelului, au fost
desfasurate nenumarate campanii de informare a populatiilor asupra modului in
care se transmite SIDA.
Febra galbena
Odata cu descoperirea si cucerirea noilor teritorii, au inceput si marile schimburi.
De la cele demografice sau comerciale pana la schimburile de ... microbi. S-a
dovedit ca oamenii sunt dotati cu sisteme imunitare inteligente, adaptate la
propriul mediu. Astfel incat, oamenii inzestrati sa reziste unor boli serioase intr-o
parte, odata stramutati puteau fi ucisi de o bacterie banala. Este si cazul comerului
cu sclavi africani adusi in America, care nu au venit cu mana goala, ci cu un intreg
"bagaj" bacteriologic. Printre bolile care au "navigat" din Africa in America se
numara si febra galbena. Manifestarea bolii a fost atat de severa incat a decimat
colonii si orase intregi. Cand imparatul Napoleon a trimis o armata de 33.000 de
soldati in America de Nord, 29.000 dintre acestia au fost rapusi de febra galbena.
Napoleon a fost atat de socat de pierderile suferite, incat a decis ca nu merita sa isi
asume un risc atat de mare pentru acest teritoriu, prin urmare Franta a vandut
teritoriul Statelor Unite.Febra galbena, ca si malaria, se transmite prin intermediul
muscaturilor de tantari. Simptomele tipice includ febra, frisoane, dureri de cap,
dureri musculare si stari de voma. Intensitatea acestora poate varia de la mediu
pana la a cauza decesul. Infectiile severe pot duce la sangerari, stare de soc,
cedarea rinichilor si ficatului. Degradarea ficatului este cea care cauzeaza
ingalbenirea pielii, de unde numele afectiunii. In ciuda tratamentului si masurilor
luate, epidemia persista inca in America de Sud si Africa.
Tifosul epidemic
Marile epidemii au mici retete de succes: aduna laolalta multi oameni care traiesc
in conditii mizere si mediul pentru dezvoltarea celor mai violente si periculoase
boli a fost deja creat. Dintre acestia, micutul microb Rickettsia prowazekii se
remarca ostentativ, find cel care duce la aparitia uneia dintre cele mai devastatoare
boli pe care omenirea a cunoscut-o: tifosul epidemic. Avand in vedere frecventa sa
in cadrul armatelor, a fost numita "febra razboiului". In timpul razboiului de
treizeci de ani din Europa (1618 -1648), tifosul, ciuma si foamea au facut
impreuna un numar aproximativ de 10 milioane de victime. In timpul primului
razboi mondial, boala a cauzat milioane de decese in Rusia, Polonia si Romania.
Simptomele tifosului epidemic includ migrene, pierderea apetitului si cresterea
temperaturii. Febra se instaleaza rapid si este acompaniata de frisoane si greata.
Netratata, boala afecteaza circulatia sangvina care se manifesta prin cangrene
locale, pneumonie si afectiuni ale rinichilor. Epuizarea provocata de temperatura
ridicata poate duce in cele din urma la delir, coma si atac de cord. Tratamentele
imbunatatite si conditiile sanitare moderne au incetinit considerabil raspandirea
bolii, insa scurte izbucniri mai exista inca in America de Sud, Africa si Asia.
Poliomielita
Cercetatorii moderni sunt de parere ca poliomielita a provocat epidemii pentru o
perioada foarte lunga de timp, paralizand si omorand sute de mii de copii. In 1952,
in Statele Unite erau inregistrate 58.000 de cazuri de poliomielita. Dintre acestea,
o treime s-au sfarsit prin instalarea paraliziei la copii, dintre care 3.000 au decedat.
Vinovatul pentru acesta maladie este un virus care ataca sistemul nervos uman. Se
transmite prin materiile fecale, iar in mediile nesanitare circulatia virusului se face
prin mancare si apa. Primele simptome se manifesta sub forma febrei, oboselii,
dureri de cap, stari de voma, dureri ale membrelor si rigiditate. Pornind de aici, in
unul din 200 de cazuri se instaleaza paralizia. In general,aceasta afecteaza muschii,
dar nu este exclus ca afectiunea sa se raspandeasca catre muschii care faciliteaza
respiratia, avand de cele mai multe ori, rezultate letale. Poliomielita se manifesta
cu precadere la copii, insa nici adultii nu sunt feriti de aceasta boala necrutatoare.
Gravitatea depinde de perioada in care un subiect dezvolta pentru prima data
infectia. Sistemul imunitar este mai bine pregatit pentru a lupta cu boala la o varsta
timpurie. Cu cat pacientul este mai inaintat in varsta, cu atat creste riscul paraliziei
sau chiar al decesului. In secolul al XVIII-lea, conditiile sanitare s-au imbunatatit
considerabil in tarile dezvoltate, ceea ce a dus la imputinarea cazurilor de
poliomielita la varste mici, insa a dus si la o slabire a sistemului imunitar care nu
mai era pregatit pentru a se apara de infectie. Prin urmare, au crescut numarul de
decese al celor care contractau virusul la o varsta mai inaintata.
Prioritati de actiune:
care urma s le aib organizaia. Aceste propuneri au fost apoi prezentate delegaiilor
naionale la o conferin inut la New York n iunie-iulie 1946. Pe 19 iulie, 61 de state
au semnat constituia. China Si Regatul Unit au semnat necondiionat, iar celelalte
delegaii au semnat cu condiii. A fost dat autorizarea s se stabileas o comisie interim
cu 18 membri. Un canadian, dr. Brock Chisholm, a fost numit secretar-executiv al acestei
comisii, care urma s conduc programul pn cnd 26 de ri semnau constituia
necondiionat. Aceast a 26-a semntur a fost obinut pe data de 7 aprilie 1948- dat
care este considerat ca zi de nastere a Organizaiei Mondiale a Sntii. Scopul OMS
Rolul organizaiei, stabilit n constituia ei, este meninerea n cea mai bun stare a
sntii populaiilor pe glob. Strategia de combatere a bolilor a fost formulat n
Declaraia de la Alma-Ata" (1978) din Kazahstan.
Nivelul de sntate atins trebuie s-i asigure omului o stare fizic si psihic pentru a
putea deveni productive si folositor societii.
Concepia despre sntate si despre meninerea ei prin strategia combaterii bolilor este
formulat n Charta de la Ottawa" (1986).
ICN
Consiliul International al Nurselor
Primele farmacii, in evul mediu- sec.XIV- XVIII
In Evul Mediu au fost infiintate primele farmacii orasenesti, sustinute financiar de
primariile din Sibiu (1494), Brasov (1512), Bistrita (1516) si Fagaras, care livrau
extracte, siropuri si uleiuri eterice din plante, mai ales ape de roze, menta, tei si
soc. La sfarsitul secolului al XVI-lea, plantele medicinale pentru tratamente erau
denumite "specii" si se distribuiau de catre spiter, in timp ce plantele aromatice
erau distribuite de aromatori, cunoscuti in Iasi inca din anul 1594. In "Pravila" lui
Vasile Lupu (1646), aromatorii se mai numeau "vraci", iar in timpul domnitorului
Dimitrie Cantemir erau denumiti "apotecari" (in greaca, apotheke inseamna
depozit).
Primele spitale
Primul spital din tara care a folosit, cu predilectie, plantele medicinale
autohtone a fost construit in Bucuresti, langa manastirea Coltea, intre anii 16951708, pe baza planurilor elaborate de spatarul Mihai Cantacuzino. Spitalul avea 24
de paturi destinate bolnavilor saraci, care erau tratati cu diferite plante
tamaduitoare. In timpul domniei lui Grigore al III-lea Ghica din Moldova este
fondat Spitalul "Sfantul Spiridon" din Iasi (1757), in care tratamentele pentru toate
bolile imbinau folosirea plantelor de leac cu rugaciunea pentru vindecarea
suferintelor si iertarea pacatelor. Necesarul de plante era asigurat de spiterul Anton
Faermann, decedat cu intreaga sa familie in timpul ciumei din anul 1770. Un alt
lacas bisericesc orientat spre folosirea plantelor in tamaduirea bolnavilor a fost
Manastirea Obedeanu, in incinta careia a luat fiinta spitalul din Craiova in anul
1777.
cunosc adevarata intrebuintare. Renumele unora dintre aceste plante merge pana
acolo incat si astazi ele apar in perceptia populara ca fiind inzestrate cu virtuti
vindecatoare magice, extraordinare, legate de o adevarata mitologie vegetala.
Multe dintre plante sint considerate sfinte, precum Busuiocul (Ocimum
basilicum), unele facand candva obiectul unui cult specific, asa cum este cazul
Matragunei, al carei nume este cu totul consonant, in mod uimitor, cu doua cuvinte
din vocabularul mistic al Vedelor (matra si guna). Acest cult urmareste intotdeauna
rezultate din domeniul medicinei magice, cum este cazul descantecelor ce se
savarsesc cu ajutorul anumitor ierburi. Plante de o mare importanta biologica
pentru om, prin principiile lor active, sint intalnite acolo unde odinioara erau
asezarile dacilor. Iata in aceasta privinta marturia cunoscutului fitoterapeut Ovidiu
Bojor: "In urma cu multi ani, lucram pe teren in zona Gradistei, aproape de
sanctuarul vechii cetati regale Sarmizegetusa, impreuna cu un amic care nu prea
cunostea plantele si efectele lor. Am gasit acolo, printre alte specii, si specia
Circaea lutetiana sau Circaea intermedia, popular numita Tilisca, Iarba
vrajitoarei... Seara i-am facut tovarasului meu de drum un ceai din aceasta
planta. Omul depasise bine a doua varsta. Dimineata urmatoare mi-a povestit ca
de mult timp nu a avut o noapte atat de frumoasa si ca s-a simtit ca la douazeci de
ani. A cules mai multe plante si pentru acasa. Din pacate, prin uscare ele si-au
pierdut acel efect cu adevarat miraculos."
acelasi tratament, din Maramures pana in Oltenia si din Apuseni pana in Moldova
nordica.
Iata cateva plante, impreuna cu intrebuintarile lor in medicina populara:
Pentru junghi (pneumonie si dureri reumatismale): Coada racului sau Scrantitoare
(Potentilla anserinna), folosita si pentru scrantituri sau friguri, Rocotea sau
Buruiana junghiului (Stellaria graminea).
Nebunie: Sica (Statice Gmelini).
Febra tifoida: Drob (Cytisus Heufelianus), Ononis hircina.
Blenoragie: Negrusca (Nigella arvensis), Ciucusoara sau Albita (Berteroa incana),
potolnic (Genista tinctoria).
Boli de piept: Turita mare (Agrimonia eupatorium), Cinci degete (Potentilla
reptans), Lytospermum arvense, Helyanthemum vulgare.
Reumatism: Cinci degete (Potentilla alba), Pidosnic (Cerinthe minor), Trifoi rosu
(Trifolium pratense), Cervana sau Iarba lui ceas rau (Lycopus europaeus), Urzica
mare (Urtica dioica), Rachita (Salix fragilis).
Debilitate: Nasturel sau Iarba voinicului (Nasturtum silvestre) - se foloseste si ca
salata de primavara, Solovarfita (Phlomis tuberosa) - se pune in baia lauzelor,
Rachitan, Florile zanelor sau Sburatoare (Lytrum salicaria) - folosita si impotriva
paraliziei, Bobornic (Veronica beccabunga) - in popor se foloseste si impotriva
neputintei la urinare, a hidropiziei si pentru curatirea sangelui, Catina (Tamarix
Palassi), Slabanog sau Buruiana celor slabi (Impatiens noli-tangere) - are
proprietati diuretice.
Icter sau hepatita: Buruiana galbinarii sau Iarba faptului (Potentilla recta),
Morcov (Daucus carota), Hrean (Armoraceae rustica) - se foloseste si la
tuberculoza.
Dureri de stomac: Cinci degete (Potentilla reptans), Volbura (Convulvulus
arvensis),
Brustan (Telechia speciosa) - considerat bun pentru toate bolile, Spirea filipendula,
Salvia
silvestris, Orobus niger, Ononis hircina.
Hernie: Studenita (Arenaria serpillyfolia), Sanziene (Galium mollugo), Phelipaea
ramosa. Dalac sau antrax: Izma broastei (Mentha aquatica) - folosita ca stimulent
in convalesenta si contra palpitatiilor, Brana ursului (Heracleum sphonylium),
Rostogol sau Maciuca ciobanului (Echinops sphaerocephalum), un soi de neghina
(Agrostema coronaria), Heracleum sibiricum.
Modelul conceptual al
VIRGINIEI HENDERSON
interventia acordata
consecinte
Postulate - sunt suportul teoretic si stiintific al modelului conceptual ; recunoscute
si acceptate fara a trebui sa fie demonstrate . Conceptul Virginiei Henderson se
bazeaza pe urmatoarele postulate :
orice fiinta umana tinde spre independenta si o urmareste
individul formeaza un tot caracterizat prin nevoi fundamentale
cand una dintre nevoi nu este satisfacuta , individul nu este : complet ,
,,intreg sau ,,independent"
Elemente
Sunt in numar de 6 :
a. Scopul profesiei este :
-de a ajuta pacientul sa-si conserve sau sa-si restabileasca independenta sa , asa incat sa-si
satisfaca nevoile prin el insusi de a favoriza vindecarea
- de a asista muribundul spre un sfarsit demn
de cunostiinte
este autorizata sa practice aceasta profesie asa cum este definita de CAM ,
in concordanta cu pregatirea si experienta sa
este autorizata sa indeplineasca acele proceduri si functii care sunt impuse
de ingrijirea sanatatii , in orice situatie s-ar afla , dar sa nu execute o
procedura pentru care nu este calificata
As. med. raspunde de propria activitate dar si de cea a personalului auxiliar cat si
de pregatirea elevilor .
Este pregatita pentru un program de studiu ce include :
promovarea sanatatii
prevenirea imbolnavirilor
restabilirea sanatatii
inlaturarea durerii
Nursa generalista
are :
pregatire pluridisciplinara
insusirea competentelor de baza , nu numai a cunostiintelor
cunostiinte de psihologie
individuale
familiale
de grup
In relatia de ingrijire a copilului are sarcini diverse si de aceea a mai fost numita si
mama profesionista ''.
2. Dupa OMS - nursingul este o parte integranta a sistemului de ingrijire a
sanatatii si cuprinde :
promovarea sanatatii
prevenirea bolii
ANEXE
Primele aparaturi medicale,
Expuse la muzeul de stiinta Londra
Powered by http://www.e-referate.ro/
Adevaratul tau prieten