Cancerulmamar

Glandamamardesteun organperechesituat in regiunea

anterioarda toracelui,pe suprafa{a
anterioarr a mugchilor mare pectoial, din{at anterior gi
eientual oblic extern. Glandamamar' are
rolul dea producelaptelematirn, de aceeaesteun organ
rudimentarla blrbat iar la femeie variazi,
mult ca formn' dimensiuniqi activitatein funcfiede sitiagia
rzioiogica (sarcind"lactafie).

l. Anatomie oncologici
ln interiorulglandeiexisti 15- 20 lobi mamari,delimitali
intre ei prin fesutadipos.Fiecare
lob mamar con{ine la randul siu 20 - 40 lobuli,
Jin cateva ieci de unitnfi secretoare
numite acini sau alveole' Lobii mamari sunt centrafl
"onrtitoili
pe un duct sau canal galactoforcare se
ev*arionzf,azrla niveiui mameionuiuigi care colecteazi"rro""g"
*u*i-ilT;#
de la nivelul
acinilor.

Muschl *
pectoral

Llgamentsuspensor

Tesut glandulat

Glandr mamarr esteinveliti intr-o capsuldde

lesut conjunctiv care suspenddglandade
claviculd9i trimite.septuri.fibrotsecareseparf,lobii
mamari.vascularizafiaesteasiguratdde arterele

ffi:n;il:Xl}

j:fii::,'j"t

ei toracicilateraliiar inervalia
provinedin nervliintercostali
si

l.l.Regiuni anatomice
Glanda mamarl prezintd 4 cadrane,delimitate prin 2 axe imaginare,una verticali gi una
orizontal[, ce seintersecteazdlanivelul
mamelonului.Cile 4 cadranesuntdenumite:
. supero-extern
r supero-intern
o infero-intem
o infero-extern

*#
Cadran
supero.
cxtem
Cadran
Interoe)ccm

San stang

Pe l6ng[ cele 4 cadraneanterior amintite, glanda mamarl mai prezintl un cadrancenfi.al

reftoareolargi prelungireaaxilar6.
1.2. Ganglionii regionali
Ganglioniregionalisuntconsiderafiganglioniiipsilaterali:
o axilari
o nivelul I - lateralde marginealateralila pectoraluluimic
o nivelul II - intre marginile lateral[ gi medialdale pectoraluluimic
- ganglionulinterpectoralRotter
o nivelul III - medialde margineamedialEa pectoraluluimic
- ganglioniiapicali
o infraclaviculari
o mamari interni
. supraclaviculari

2. Epidemiologie
2.l.Date demografice
Cancerulmamarestecel mai frecventcancerla femei, el reprezintiipeste20% din cancerele
femeii. Constituiea doua cauzl de mortalitateprin cancer(dupi cancerulbrbnhopuhnonar)gi prima
la femei.in larite dezvoltate,circal2Yodezvolt[ cancerrn*i in decursulviefii, ceeace inseamn6
ci statistico f,emeiedin opt va aveaaceastiiboal6la un momentdat. Incidentacregteanualin Europa
cl l,SYodin 1990.
Circa o teime din femeile diagnosticatecu cancerde sdn mor de aceastjiboali. Rata
mortalitdlii a sc6zutconstantdatorit[ progreselorin depistareaprecocegi tratamentuladjuvant.

2.2.Factoride risc
Sex
.

mareamajoritatea pacienfilorsuntfemei
doar IYo din cazttnaparla bdrbat,mai frecventla cei cu sindromKlinefelter

'
VirstX
. inaintareain vdrstiireprezinti
un factor de risc
. exfremde rar sub20 ani
. riscul se dubleazl la fiecaredecad[p6nd
la menopauzi
Disiribufie gwgraficl
. mai frecventin
firile dezvoltate
. mai frecventin mediul urban
. mai frecventla femeilecu status
socio_economic
inalt
Antecedentepersonalefiziologice
. ciclul menstrualcu debutprecocegi
menopauzdtardivl
' aparemai frecventla nuliparesaufemei cu nagteritardive (dup[ 30 ani)
Terapii hormonale
' terapiahormonalide substitufie(dup6utilizareindelungati,10-15ani)
I contraceptiveleoralecrescu$orriscul (utilizare
peste4 ani inainteaprimei sarcini)
Expunerela radiafii
' pacientecu radioterapietoracicdin antecedente
(cel mai adeseadupEboaldHodgkin)
Afecfiuni mamare benigne
. hiperplazieatipicd
. carcinomintraductalin situ
. carcinomintralobularin situ
Obezitate
Absenia activitifii tizice
Dieti
. grasi
. alcool
Genetici
o J - l0% dinhe cancerelemamaresuntfamiliale sau
ereditare
o existenfaunor rudeapropiate(mambsausorl) cu
cancermamarcregtesemnificativriscul
o i1185%din cazurisuntinoriminatemutafii aleunorgene
@RCAI, BRCA2)
o mutatiile BRCA seasociazi cu risc crescutde cancei
ovarian,pe ldng6cel mamar
o mutatiile BRCA se pot determinaprin testaregenetic[,
persoanelepozitive ar trebui si
urme\zeun screeningagresiv

3" Patologie
N{ajoriiateaneopiasmeiormamare (70 - S0%) iau na;tere
din celulele epiteliale cme
tapeteazd"
ductelegalactofore,sunt apadarcarcinoameductale.A'doua histologie
ca frecvenfi (10 15%) este reprezentatdcarcinoamelelobulare,care provin
din lobulii *uro*i. Celelalteforme
histopatologice
seintdlnesc0u frecvenfdmult mai mici.
Majoritateaneoplasmelormamare(60 - 70%) sunt hormonodependente,
av6ndreceptoride
esfogen gi progesteronla nivel nuclear. Ele prezinti un prognostic
mai bun, fiind sensibilela
manipulareahormonali. Determinareareceptorilor hormorrali-se
face prir imurrotistochimie im
se
exprim[
procent
in
celule
pozitive
(0
100%)
gi
intensitatealxpresiei
lgzultatul
(slab6/ moderati
/ intens[).

Pe de alti parte, citca 25 - 30% dintre cancerele

mamareau supraexpresiea receptorilor
HER2 9i suntmai agresiveca evolufie.bet".mio*u
u.otori"r"ptori se faceprin imunohistochimie
(0, l+, 2a,3+) sauprin FISH.
Principaleleforme histopatologicede neoplasm
mamar
carcinom ductal
, in situ (inhaductal)
. invaziv
. comedo

"

frffi;prognostic

maifavorabil
(medular,
mucinos
saucoloid,papilar,tubular)

carcinom lobular
. in situ
. invaziv

boali Paget(la nivelul areoleimamare)

histologii rare
. tumor[ phyllodes
. limfom
. angiosarcom
' tumori metastatice(sdnconhalaterar,cancer
bronhopulmonaretc.)
Gradingul histologic

se aDreciaz-i tl^ a4tya:rnf-!:-=....!.. .

,iff#ilTffi
rumorar*:
preiJnornsmui
nucrear,
tb*;;;;'#ffi
i#T:::* tffil1;
noteazacu I - 3 puncteiar rezultatulfinal
!i;;;i.
seinsumeazd.

puncte),G2 (S - 6 puncte)sauG3 (7 _
9 puncte).

sunt asfel inc;;

ca Gl (3 * 4

4. Evolufie naturall
cadranul supero-extern
al glandeimamareestecel mai frecvent
afectat(aprox.50% din
cazuri)'Procesulde carcinogenea"are
io,
mai adesea-L^oin"rur
cerulelorductaiedin canalele
galactofore'celulele ductale-sufete
""t progresiv
un f.o""s
de hansformaride la hiperplazie,displazie
pdn[ la aparifiacelulelormaligne
insiti. se produceinifial rupturamembranei
baraleca
microinvazio locali' apoi pro-cesd"*i*r
;"ligt.se extinde ril t"r*r mamar. Tumora
astfel constituitii
cregtein dimensiunigi poateinvadastucirri
anatomiceadi;e;
- pereteletoracic ai tegumenu.
Diseminarealirnfatici determind
g*ffio.'.to"or"gionali
- ganglionii axilari
ipsilateraligi, mai rar, ganglionii*amari .irr-i"
ioterni.In fazetardivediseminarea
limro+i^6poate
,
gi alte grupeganglionare- supraciavicuiar,
cuprinde
abdomino-pelvin,#::#ff1-#r$roa
Diseminareahematogenipermitei'm,preqtierea
cel mai frecventafectatesunt osul,ficatul,plima"ur, ru a-irtunfe.. apari{iametastazelor.organele
Metastazeleosoasepot fi osteolitice
".i"r.rfr!i"t.u.
sauosteoscleroti.L.'gt.
suntcel mai frecventdistibuite
in scheletulaxial, cu atingereaptoil..te
a corpilor verteirati, coastelorgi oaselor
bazinului.
Metastazeleosoasesunt mal t* uin"ninpiare
de uiuF, up.u* se int6mpld in cazul
metastazelor

organice (pulmonare' hepatice,

cerebrale) dar sunt dureroase gi pot
determina compricafii
invalidante(fraoturipa.ologi'ce,
;rn|el;;e
medularietc.).

p.i, d""3;:;:* rt$#ffii:"t*:;ine

prin den'ottieametasrazelor
sistemice
eimultmairar

5. Stadializare
5.1. StadializareaTNM clinici
stadializareaclqrcl se face pe baza,
examenuluiclinic a investigafiilor
clasificarea
imagistiee.
N sereferi
.pi
11e*dil"ii regionari(fifi#
ipslateraliaxilari,mamariinterni,
9oT

E*eri"rii
gungrionii
dinuit t ritoriivorfi
"ont"r?r"r?riruu
"T*ffit#t#ilr,li.tuo*ttavicuhrl)
3

f0

.r_:^

Tis

tumoranu poatefi evaluati

nu existi clovad"
,* avi.+a-r-^:
v.rrDlvuger +::....--::
- ruulonl
pnmarg

.
carcinomin situ

=
=rla,0,5-lcm
0,10,5cm
=Tlb,1_2cm:
+: fifi:f f"rr:rri,lcm Tlmic,
rlc)

T3

tumord> 5 cm

G+At
Nx ggl.locoreg.TlT" p:l

N0
Nl
N2

nu existi metastazeggf. fororgiol;"

ggl. axilari mobili
ggl' axilari fixatifintre ei saude
alte structuri

(N2a) sauggr. mamari

l. axilari fN2b)-

ftr{ ggl. axitari (N2b)

aviculari

Mx metastazelela distanfnnu pot

fi evaluate
MO metastazeIa distan{nabsente
M I metastazela di

s.2.Stadializarea TNM patologicl

Pentru stadializareapatologicdeste
necesardexaminareatumorii primare
de siguranfnpi cel pu{ina ganglioniior
extirpatEcu limite
*ir"ri niverI d;ilrt;
6 gangrioni).
pNx

ggl. Iocoregionalinu

pN0

nu existl metastazeggl. locoregionale

Oo,O ru

pNlmi mrcrometastaze
(0,2_ 2 mm)
pNla
I - 3 ggl. axilari pozitivi
pNlb ggl. mamari
.lnt:-i pozitivi cu micrometastaze
pNlc
r - r ggr' axilan
pozitivi ri ggr.mamariinternipozitivi
cu micrometastaz,,
pN2a 4 -9 ggl.axilari pozitivi
pN2b ggl. mamariinterni pozitivi
evidenficlinic
pN3a : l0 ggl. axilari pozitivi
yu ggl. infraclavicularipozitivi
pN3b ggl. mamari inrami
r:*wiiii ^.
i;czitivi evidenli ciinic gi: I bgl. axilari
ggl. mamari interni pozitivi
cu micrometastazegi 3 ggl.
)
axilari

sau

pN3c

ggl. supraclavicularipozitivi

5.3.Grupareape stadii
Stadiul0
StadiulI
StadiulIIA

StadiulIIB
StadiulIIIA

StadiulIIIB
StAdiUIItrC
StadiulIV

Tis
T1
TO
TI
T2
T2
T3
TO
T1
T2
T3
T3
T4
oriceT
oriceT

N0
NO
Nl
NI
NO
Nl
NO
N2
N2
N2
Nl
N2
N0-2
N3
oriceN

MO
MO
MO
MO
MO
MO
r to
.tvlw

MO
MO
MO
MO
MO
MO
MO
M1

6. Factori de prognostic
6.1.Virsta
Evolu{iaceamai favorabildestela pacientelecu v6rstacuprinsl intre 45 - 49 ani"Pacientele
mai tinere saumai in vdrstiiinregistreaz[ratede supravie{uiremai reduse.Pe de altii partevirsta este
un elementpredictoral agresivitifii fratamentului.Pacientelepeste70 ani, de obicei cu boli asociate,
tolereazdmai greuchimioterapia,in astfelde situatriiresurseleterapeuticesuntmai limitate.

6.2.StadiulTNM al tumorii
Dimensiuneatumorii estedirect propodionali cu riscul de recidivl. Tumorile sub 2 cm
(Tl) prezinti un risc mic de recidivd.Supraviefuirea
la 5 ani in cancerulmamarT1N0 estepeste
96%(99%in cazulTla!).
Prinderea structurilor invecinate reprezinti un element de risc datoriti diseminirii
celulelor maligne in zone puternicvascularizate.Acestaestemotivul pentru careo fumori mamard,
indiferentde dimensiuneaei, esteclasificati T4 dacd,afecteazd.tegumentul
saupereteletoracic.
Invazia
ganglionilor
qi
axilari
numlrul
ganglioni
de
invadati
reprezintd
cel mai important
_
elementde prognosticpentrurecidivdin cancerulmamar.Supraviefuireala S ani esteradical afwtatjdaci pacienteleprezinti invaziaa1-3ggl. axilari (pNl), 4-9 ggl.(pN2) saupestel0 ggl. (pN3).
Existen{a metastazelorla distan{i, numdrulgi localizarealor sunt importante.O metastazd
poate
unicd
fi elimrnatl chin:rgical,cezin oaicpiognosticiilesteiriai buri.ivlstasiazarea
doarla nivel
ososareun prognosticmai bun.

6.3.Statusulreceptorilorhormonali
Pacientelec1 rec3Rlori de estrogengi progesteronpozitivi sunt responsivela terapia de
manipulare hormonal[ gi de aceea au un prognostic mai bun. Se considerd ci tumorile sunt
hormonodependente
dacdprezinti peste 1% pozitivitate. hocentul de celule pozitive gi intensitatea
expresieireceptorilorpar si fie gi elementede prognostic.

6.4.Supraexpresia
HER2
Tumorile mamareHER2 pozitive.sryt
mai precocegi mai
lai agresive, metastazeaza
frecvent 9i de aceeaau un prognosticmai
r[u in
cu
h.astu^.uu.
iotogi, terapiacu
*r;fr"*iei
acestanticorpmonoclonalpi, in perspectiul
noile terapiilintite anti-HER2(pertuzumab,
T-DMI,
lapatinib)par si amelioreze
"lpi se echilibreze
gansele
de
supraviefuire
pacientelor
a
".:lf.bst"stic
HER2pozitivela nivelul celor
HER2iegative.

5.5.Tipulhistotogical tumorii
cele mai fr1v31te formehistologicede cancer
mamar(carcinomulductalgi cel lobular)au

tory" h'Ji"& cu un prossrostic

_
maifavorabil
H.$:f*::-:rT:*"-'.*I?r$i
r^revr.vu' Yut'rru, tuuurar' rYrasuta
-existe
carcinomatoas4 o formd inflamatorie
cu evolufie agresivd,areun prognosticnefavorabil.

de cancer mamar

6.6.Invazia limfovascularii
PrezentB
embolilortumoraliin capilarelelimfaticese descriu
pe examenulhisatopatologic
gi
senoteaziLl' absenfalor fiind cuacterizathcu
L0. De asemene
prez.enlasau
a
absen{a
embolilor
in
capilarelevascularesenoteaziVl respectivV0.

6.7.Gradultumoral
cu cdt gradul fumoral estemai mare,prognosticul
estemai nefavorabil.Tumorile cu forme
histologice diferenfiate(Gl) tind se fre
ug.".;"
dec6t formele moderat sau slab
f4i'
diferenfiate(c2 / c3).
-ai

6.8.Alti biomarkeri
Ki67 teprezhS:t
TTko de proliferare tumorali. Ele esteo protein6 exprimati in cursul
diviziunii' fiind absentiin celulele
anal in repaus,in fazaG0a ciclului celular.Ki67
se determin[
gi esteexprimatinprocente.Acestprocent
estecoreratcu evolufiaclinicd a
il;#i*istochimie
Euploidia ADN-ului tumoral gi procentul de
celulein fazas (determinate
prin citornetrie
de flux) precumgi mutafia geneip53 au alticalii
cliniceii_it"t".

7. Semneclinice
7.t.Semneclinicelocale
Masa tumorali (nodulul tumoral) estecel mai
frecventsimptomla prezentare.cu exceplia
tumorilormama'redescoperiteincidentalsaula,
screening,celmai adeseapacientaseprezint[
inifial
la medic dup[ depistareaunei masefumorare
mamare crre^rprasnani{i^a A
(tturitatepietoasairneori),unilaterari,Jtt#;:ffi#,u**T:;f
'r
#f }Lt*illjT:f$;
mamardcre$tep.ogr.1t_1,d"_a
lunguluneiperioad"n*i"uUit"O"ii.p.
Adenopatia axilari este uneori primul simptom.
iunt situalii in care tumora primari
rdmdneoculti dar dezvolE o masdadenopaticd
progresiua.Existenfa unui nodul tumoral
gilare
mamarducealteori la depistareaunei adenopatii
axilareoe insiu-re

scurgerile mamelonar^ereprezintilun
alt simptomde prezentarela medic. Ele sunt
cu at6t
mai periculoasecu cdt apar u remeite
mai in vdrstii rili; ieruuli. Scurgerilelactate
saupurulente
sunt asociatecu un,riscmalignnegrijabil
spredeosebi.eoe ceresangvinolente.
Modificirile tegumentuiui apar atunci
cdnd formafiuiea tumorald invadeazr pielea
supraiacenti' Teeumeltuf.aRge
io"re1it,
addncit sau retractat. uneori pielea prezinti
ingrogo:t,
aspectcaracteristic in 'icgaji de-portocal[".
un
Mastita
se prezintica un eritem
tegumentarde cauzinon-infecfioas[
"*.inor"roasd
asociatcu edemsi i"orrti".
Modificirile mamelonului sunt
givlse, agesta;;# fi retraglat,poateprezenraescoria.tii
sauo modificare

lffi;lffii:

deo*it'".Boaiap"g"ti"p""remanifesta
cao iczema
unilarerar[

Modilicarea dimensiunii gi formei sffnului

esteun alt motiv de prezentarea pacientelor
medic'Modificlr'e de contw up* i. ourceiprintr-o
la
mai rr printi-o bombare.
Durerea sau sensibiritatea
"t "etie;'smptom tipic de neoprazie,fiind mai
degrab[un sernnal unei inflamutii iu-"-."rt
"r;; ***,
riurrul glandei
,uu a unei mastozefibrochistice.cel
mai adeseamasatumoral[ mamard
ira*Jro*e. i"t"iil
o*"r" unilaterall persistenilicarenu
cedeazala antiinflamatoareuzuale,"tt"
la o femeie lo port-rn"iioirrresau asociat,
cu o masdtumoral'
mamardhebuie investigati atent.

7.2.Semne
de diseminarela distanfi
semnegenerale- scddereponderali rprrrn4
cagexie,inapetenla,asteniemarcatii.
Semnede metastazare
osoasi - dureri orour" .on.tuit -tu nivelul
9i bazinului, fracturi patologice, tulburdri hematologice, "oro*.i toraco-lombare,
simptome de compresiune
;trfiH
semnede metastazare
hepatici careevolueaz[de la inapetenfn
inifiald p6ni cdndin fazi,
avansatiipot determinaun tabloudi insuficienla
hepaticn; ;r* asciti, etc.

,,"*"*t?Ti"*^ilff:ffi:cerebrattr

- conftzie,
"rqrri,-r"alee,tulbur[ridecomporrament,

Semne dg metastazare nleuro-n..1-^h-!-E

rr'av!*'4
hemoptizie,dureritoracice.

.Dv
--+ rranlresta
PUt

prur dispnee, tuse seacd"

8. Diagnostic
Anamneza efectuatEatent permite identificarea
riscului persoaneirespectiveqi existenfa
unor simptomesugestivede cancer
se determinartutorur *.nop"urul" ,i-r*r
de sarcinigi
momentul apariliei lor, prezenfa unor
-u**. rude upropiut" *
mamar
sau
ovarian, utilizarea
conhaceptivelororalesau a unei terapii
"*"", alte
de substimliet o.monata"
cancere-#;
in trecut prin
chimio-sauradioteraPie,
in specialr"
toraceluira. o. ilo"ra Hodgkinin antecedente).
"i".iur
Examenul clinic local permite
idenli{carea pJ""ipi"r"r sernnede suspiciune.se va
investiga fonna sdnului, eventuale*ooinoari
d" d;r;;*;
sau contur. Tegumentulmamar se
examineazdpentru eventualelemodificari.
Nodulul tomoJ-u" fi examinatgi se va
descrieforma
rocarizareasi
*ouiiit"t""

li!|T3.$ffi:TH':'

r"ti JJ;d*ii

rup* sausubiacente.
separpeazd

evenruareadenopatii#Ti:rffi
;i:x?,ffi'#15;:5ffij*i*j5lli""'*",pi""un'ei
Examenul clinic.general
po"t iun. in evidenxnurt" ,"*n"
caracteristice
bolii diseminate

i*incazu,uno,"*dut"p,e
ffi:ffi;"il:|ffii?'tr'5,x**rolA:l*;;*ryj'ifl
8.l.Biopsia

Biopsiapermiteconfirmareacu certitudinea diagnosticuluide malignitatesuspicionatprin

celelalte metode diagnostice.Asiguri obfinereaunor inforrra,tii cruciale privind factorii de
prognosticAiabordareaterapeutic[ulterioarl.
Biopsia prin aspira{ie cu ac fin (fine needleaspiration- FNA) esteo metod[ exhemde
comodi, rapidi gi ieftind de a confirma existenfaunui cancer. Presupuneun echipamentfoarte
rudimentar,doar o sering[ uzuall cu ajutorul c[reia se punc{ioneazE
tumor4 se aspirdcu puteregi
apoi se exptlzeazdcelulele aspiratepe o lam6. Diagnosticulestecitologic, confirm[ doar existenta
oelulelor maligne f6ri a permite oblinerea unor detalii importante de arhitecturd tisular[ qi de
imunohistochimie
(receptorietc.).

Biopsia cu ac gros (core needlebiopsy) esteo metod[ standardde ana]izda unei'mase

tumorale. Se poate face sub ghidaj ecografic sau mamografic(biopsie stereotacticd).
Implicd
utilizarea unui ac special care recolteazi un cilindru sublire de fesut tumoral. Are acurateJe
histologicdmare,permiteanalizedetip IHC.

Biopsia incizionali se efectueaz[in tumori mari, inoperabile,ugoraccesibile(exofiticesau

ulcerate)saula careindicatiachirurgicall esteulterioarl unui tratamentneoadjuvant.
Biopsia excizionali presupuneextirparea in totalitate a unei formaliuni fumorale. Se
practicl de obicei?ntumori mici saudacdnu existi posibilitateaunei biopsii stereotactice.
Poatefi o
intervenfieterapeutic6dacdse realizeazAcu limite de siguranli saudac6se constati ulterior c4 masa
extirpati nu estede origine malignl.

8.2.Evaluareapreterapeutici
Seefectueazipentrua determinaextensiabolii la momentuldepistirii ei gi stareade slndtate
a pacienteiin vedereainceperiiterapiei.
Examene de laborator - hemoleucogramdcompletl cu formull leucocitari" teste
funcfionalehepaticegi renale.Markerul tumoral CA l5-3 nu serecomand[a fi efectuatde rutin[ dar
poatefi luat in considerareih tocalizirile metastaticepentu evaluareaeficienteitratamentului.EKG gi ecografia cardiaci in cadrul unui consult cardiologic complet permit evaluarea
riscului cardiac in perspectiva tratamentului cu substan{epoten{ial cardiotoxice (antracicline,
hastuzumab).
Mamografia esteceamai sensibil[ gi specifici metoddde depistarea canceruluimamar.in
screeningeste indicat a se efectuaanual la toate femeile de peste40 de ani. Este utilbatil ca

examinarede primd intenfiein cazulmaselorpalpabilela femeile peste35 de ani sauin oompletarea

ecografieimamarein cazul leziunilor suspectesub35 de ani.
Echografia mamari se utilizeazi in specialla femeiletinere, la care densitateafesutului
mamarpoatemascao formafiunetumoraldla mamogafie, sauin cazul formafiunilor chistice.Poate
ajuta la stadializareaclinic[ oferind informalii despredimensiuneatumorii, relatja cu structurile
anatomiceinvecinate gi invazia ganglionilor locoregionali. Poate completa informa{iile obtinute
mamograficAipoateghida puncliabioptic[ mamar6.
RMli rtamar cu subsianii rie conurastpermite i<ienriircareaunor ieziuni multifocale,
evaluareaprechirurgical[ a extensieibolii, investigareaimagistic[ mai precisi a unor leziuni
suspectemamografic,evaluareaunei pacientecu adenopatieaxilarl cu punet de plecareneprecizat.
Esteo tehnicl mai scumpi gi mai indelungati careseefectueazdlacaann selecflonate.
Computer tomografia de cap, torace, abdomen,pelvis poate fi efectuatii de rutind ca
investiga{ie de stadializarepreterapeuticl. Unii autori recomandl efectuareaCT doar la cazuri
looal avansatesaupe bazaunei suspiciuniclinice saubiochimice.Sepoatecombinacu
selecfionate,
administrarede FDG tn cadrulunui PET-CT,cazin careacuratefea
diagnosticdva cre$te.
Scintigrafia osoasi cu technefiu permite detectareametastazelorosoase.Ariile cu
metabolism accelerat apar ca arii fierbinfi. Se efectueazi doar in prezenfa unei suspiciruri
anamnestice(durerecu caracterosos)saupentruconfirmareaunor leziruriosoasope CT.

9. Screening
Fiind o boali frecventi, cu o evolulie lentii si proptresiv[,cancerulmu!(narpoatebeneficiade
o depistareprecoce activf, prin screening.La ora actuali se utilizeaz[ ca metodi standardde
depistare mamografi4 autoexaminareamamarl gi examinarea clinicl" Alte metode precum
echografiamamard"RMN mamar,PET-CT sauscinti-mamografiaau indicafii limitate.
Numeroase studii au demonsfrat eficacitatea screening-ului pentru cancerul mamar.
Majoritateaau indicat o reduceresemnificativi a mortalit6lii la femeile peste50 ani careau efectuat
periodico mamografie.Degipareeficientgi la femeiledin decadaa 5-a de viap (40 - 50 ani),acest
subiectesteconhoversatinc[.
SocietateaAmericani de Cancer(AmericanCancerSociety- ACS) recomandiin cazul
femeilor cu risc mediu efectuareaanuall a unei mamografii dup[ vdrsta de 40 ani, alIturi de
examinareaclinicl a sinilor de cltre medic,la 3 ani in decadaa 3-a gi a 4-a de viafa (20 - 40 ani)
respectivanualdup[ aceea.Autoexaminareasdnilor de c6trofemeile peste20 ani ar trebui efectuati
lunar.
Mamografia reprezinti cea mai importantii metodi imagisticd de screeningin cancerul
mamar.Poatedetectapeste 85% din leziunile maligne la nivelul sdnului, aproapejumitate dintre
acesteafiind detectateintr-un stadiu in care formafiunea tumorall este prea mic[ pentru a fi
palpabiH.
Mamografia digitald este mai nerformanfi deeit memografla clasied ?n identificarea
tumorilor mamarela femeile perimenopauzale
saucu {esutmamardens.Mamografradigitall are de
asemeneaavantajul de a permite o stocareqi o transmiterede dateinhe centremai facili. Softurile
specializateutilizate in cazul imaginii digitale ingdduie o interpretare standardizati. Totodati,
mamografiadigital[ utilizeazd"dozemai redusede radia{iedar are dezavantajulunui pre{ de co.stmai
ridicat.
Risculasociat iradierii momareprin mamografieesteneglijabil. El esteestimatin diferite
evaluiri la I - 10 canceremamare/ I milion de investigafii,fiind mai ridicat dac[ expunerease
realizeaz|la vArstetinere.
Examinarea clinici a sinilor esterealizatl de un doctor sau o asistentispecializatl.Ar
hebui sd faci parte din evaluareaperiodic[ a senEtltii pe care o efectueazi de obicei medicul de
familie.

Autoexaminareamamari esteo tehnici de evaluarelunard

a sdnilorgi axilelor proprii pe
ar.{ebui s[ o deprindi toatefemeilede peste20 ani. Foate
depistamodificiri p.".o", survenite
9are.
la nivehrltegument:lui,gesut':lui
saug*glionilcr locoregionari.
'.an*r

Se recornandr a fi efectuati la 5 - 7 zile dup[ debutul menstrua]iei

de crtre femeile in
premenopauz[respectivin aceeaqizi a frecdreiluni in iarcini
saudup[ menopauzi.Se examineazi
tot lesutul mamarli
Degi utih gi ugorde efectuaf aceastimeioddestedeseorineglijati
din
team[,ruginesaulips[Silat
de informafie.
Femeile cu risc crescutar trebui s[ urmeze un screening
mai agresiv. La acestease
recomanddun debut mai precocea metodelorde screening,
frecienfa *u'i rnrr" a vizitelor qi
utilizarea unor metode.suplimentare(RMN ma.marsau echo"gafie
mamar5).Femeile din aceast[
categoriesunt cele cu istoric familial de cancerm.unar,cele
iv6nd mutafii'nncat / BRCA2 sau
rude de gradul I cu astfel de mutafii respectivfemeilecu iradiere
toracicain adolescenp(10 - 30
ani).

l0.Tratament
I 0.l.Tratamentul chirurgical
in ultimii ani existi o tendinfi spre intervenlii mai conservatoare
dar cu respectarea
principiilor oncologice.Aceasti abordareaduceo seriede avantaje
pe termenlung pentrupacientiipsihologic,esteticqi medical(reducerea
comorbiditililor).
1C.1.I. Chii.-.irgiamamai-i
Toatepacientelecu cancermamarar trebui sd beneficie
zn la unmomentdat de inllturarea
tumorii primare pnn chirurgie radicald (inliturarea sdnuluiin totalitate)
sauchirurgie conservatoore
(prezervarea{esutului .qlat neafectat). Decizia in privin{a procedurii
de urrnat este luati de
pacientr impreund cu chirurgul- Degi procedura conservatoare
este preferati" ea poate fi
contraindicati dacd exist[ o tumord mare, in special la o pacienta
cu sdn mic, dac6 fumora este
multifocal[, dac[ radioterapiapostlumpectomie
trebuieevitatn(iradiereanterioarlaregiunii,sarcini,
sclerodermiesau lupus eritematos)Jau dacd existd o recidiva dupi
o interventrieconservatoare
anterioari.
Mastectomia radicali (Halsted)esteistoric prima intervenfiechirurgicald
radicali aplicati
p'6nnin primele decadeale secolului 20. Aceasti
a fost progresiv abandonatlin favoarea
altor proceduri, mai pufin agresive,datorite extensiei
-utodu
mare a rezecfiei, cu inl[turarea pectoralului
mare, care producea o morbiditate irnportantd, cflt mai ales datoriti
cazurilor clinice tot mai
incipientela prezentare
din ziuade azicomparativcu situafiadin urmdcu un secol.
Mastectomiaradicali modificati presupuneinliturareaintreguluisdn,a regiunii
areolare
a
axilei
prinh-o incizie^unicl.in proceduraPateyse conservddoarmarelepectoral
9i
iar procedura
Niaddcnseconservdambii mugchipectoraii.complca,tutepostoperatonr
trecventemcludseromulgi

deficit senzorialal tegumentuluiaxilar. Limfedemulbrafului esteo complica,tierari" sub 5% dn

cazuri dar acestprocent poate cre$tela 30 - 40Vodacd,se efectueaz[radioterapiepostoperatorpe
regiuneaaxilar6.

cu prsz8r!'araatsgumentului
{skin sparing}

radiqali modfific*fr

radicali

Mastectomia simpll sautotali inlltura doar s6nul flrd afectareaaxilei. Se poate utiliza ca
intervenfie de cur[fare in cancerelemamaremetastaticecu prezentaretardiv[, la care obiectivul
chirurgicalestede inlSturarea unei tumori mari, exulcerate,sflngerdnde,
eventualsuprainfectate,
fhrl
infanfia

lr.lrryiv

Jgv

r4urvdrr4lw
-^'li^^li+^+a

^-^^l^^:^x
vuwvru6rv4,

T)^-1^

r v4rv

-c- -t
il ('rnuluata

/-

I 'r

uual(iral,

cil pro!,cqura

,.

prolnacuca

v r

ta persoanele

cu risc.
Cadrantectomia,cunoscut[qi sub numelede mastectomiopa(iald sausegmentarS,
osteo
intervenfie conservatoaremai largl, cu eliminarea a circa un sfert din fesutul ma.mar.Asigur[ o
limiti de siguran{lin jurul tumorii da 2 - 3 cm. Implementatiiinitial in anii '70 ca prim6 procedurd
conservatoare,
estemai pufn utilizati astdzidin motiveestetice.

ffi:;li

"**l:

Lumpectomiareprezintila ora actualIproceduraconservatoare

ceamai utilizat[. Presupune
tnliiturareachirurgicali a tumorii cu limitd de siguranp de 0,5 - 1 cm. Are o seriede avantajemorbiditatefoarte redusi, conservareala maximum a {esutuluimamar,duratEscurti de spitalizare.
Este urmati intotdeaunade radioterapiepe patul tumoral. Lumpectomiaurmatii de radioterapieare
acelagirisc de recidivSlocali ca gi mastectomia
radicalfl.
10.1.2.Chirurgia axilei
Foarteadese4stadializarea
clinicdprin palpareaaxilei esteincorecti.Adenopatiilepalpabile
pot fi inflamafii reactivedupi cum adeseoriganglioniiinvadafinu suntpalpabili.Degi echografia
9i
eventualbiopsiacu ac fin a ganglioniloraxilari poateameliorastadializarea
preoperatorie,
rtri.*giu
axilei rlmdne un pasesenfialin managementul
chirurgicalal bolii malignemamare.
Evidarea axilari (disecliaaxilari) esteproceduracare se efectueaz6cel mai frecventin
cazul canceruluimamar.Permiteinldturareain totalitate a bolii axilare, asigurl un excelentcontrol

local al bolii gi o stadializarepatologic[precisi. Dezavantajele

constauin morbiditateaasociath"
cu
limfedem, limitarea migcdrilor articulafiei umirului, dureri la nivelul brafului afectat,tulburEri de
sensibilitatein zonaaxilar[.
Sampling-ul axilar esteo proceduri mai pufin unlizati, in prezent,presupuneextirpareaa
minimum 4 ganglioniaxilari din stafiaI. Pacien{iicu noduli pozitivi urmea"i uGrior o proceduri
radicald. Are avantajul unei morbiditiili mai reduse,in condi{iile unui control local asemln6tor
evid[rii axilare.
Biopsia ganglionului santineli esteo procedurdmai recentd,prin care se identifici gi se
extirpi primul ganglion de drenaj limfatic al teritoriului tumoral. Are avantajul c6 elimin6
morbiditateaasociatlunei proceduriradicale.Se utilizeazl in cancerelemamareincipiente(T1-T2)
fEr[ adenopatiia:iila.-epalpabiie;i ilrl iactori de risc patoiogic.

Procedurase face in mod eorect lnaintea lunnpectcmiei,pontru a nu perfarba circrrla{ia

limfaticI. Marcareaganglionuluise face ideal prin injectureasimultanda unui trasorcolorat albastru
qi a unui trasor radioactiv in jurul tumorii. Ulterior se identific[ ganglionuVganglioniisantinelacu o
sonddGeiger de detectarea radioactividtii. Printr-o incizie mici acestase extirp[, se confirmii prin
oolorareasain albastrugi seexamineazl"lamicroscop.DacI ganglionulesteinvadattumoral sepoate
procedala evidareaaxilari saula iradiereaaxilei.
10.1.3. Chirurgia de reconstrucfie
Poatefi efectuatilla momentulmastectomieisaumai tirziu, intr-un timp chirurgicalulterior.
Se poate procedainilial la o mastectomiecu prezervarea tegumentului (skin-sparing
mastectomy),in cate se eliminf, fesutul mamar prinfi-o incizie in jurul areolei mamaredar si
conserv[tegumentulmamaraproapein intregime.Alternativ sepoateprocedala o intervenfiecares[
conservegi areola(nipple-sparingmastectomy).Se poateplasasubcutanun expander,o pungAde
dilatarecareseumfld progresivgi ldrgegteun volum virtual in careseplaseeziuiteriorun implant.
Refacereamaseimamarese face cu implant sintetic(salin sausilicon) saucu grelI de
{esut
'oimorumutat"'i-n acestscop se utilizeazl lainbou de mii;ciii drqri, abdominaisau mai adeseade
latissimusdorsi.Ulterior sereconstruiegte
areola(prin tatuaj)gi mamelonul.

combinare de lesut gi implant

expander gi implant

KWW
Chirurgia de reconstrucSemamarb are o serie de limitiri. Astfel, duplicatul sdnului
contralateralnu va fi perfect, va exista o capacitateredus6de a imita consistenlainiliall gi lisarea
naturalEa s6nului,nu sepot eliminatotal cicatricilegi nu pot fi restaurate
senzafiilemamelonare.

l0.2.Radioterapia
Radioterapiase ofectueazd
dupi intervenfiachirurgicalflgi reduceriscul recidiveilocalecu
peste 75%. Nu toate cazurile de cancer mamar efectueazi radioterapie adjuvanti. Iradierea se
limiteaz[ doar la cazurile cu risc mare de recidiv[ local[ - tumori mari, peste 5 cm, cu peste 3
ganglioni pozitivi sauinvazieextraganglionard.Iradierease efectueaz[intotdeaunadupd chirurgia
conservatoare(lumpectomie)saudacl limitele de rezecfiesuntpozitive sauapropiate(< 1 mm).
Radioterapia se efectueazi pe sdnul afectat, pe axil6 gi eventual pe ganglionii
supraclaviculari.Doza uzual[ este de 45 - 50 Gy / 25 fracfiuni, de-a lungul a 5 sdptimdni
consecutive,eventualcu boost de 10 - 16 Gy pe patul tumoral. Se folosesccdmpuride iradiere
tangenfiale la peretele toracicnpentru a limita la minimum iradierea structurilor critice (cord,
plimdn).

Esterecomandatca radioterapias[ seefectuezecdtmai cur6nddupdinterven,tiachirurgicali.

Totuqi, datoritii toxicitii{ii tisulare crescuteln asocierecu administrareade citostatice,ea este de
obiceiamdnatlpdn[ la incheiereachimioterapieiadjuvante.
Radioterapiapoate juca un rol important in boala metastatic5"prin iradierea paliativl a
determin[rilor secundare.Cel mai frecventbeneficiazdde acesttratamentmetastazeleosoase,pentru
efectulantalgicAistabilizator,metastazelecerebrale,mai rar metastazelepulmonare.
Un alt rol al radioterapieiestede castrareprin iradiereabilaterali a ovarelor.

1O.3.Terapiasistemici
Marile progresein terapiacanceruluiau
prin dezvoltarea
tehnicilorchirurgicale
(Halsted1s82)9i apoipnn-adauiarea
-inceput
ruoiot.rupi.iin
controiii
lgcal
atbolii.
Totugi,
ameninfarea
mai redutabildln cancerulmariartamane
cea
imprdqtierea
,iri"*i.e a bolii. pe"t i; anii .50 - ,6a,

I'Hii:"[ffilf:""ti,*:'*:,p"'tt.l*t;il;;;

#'.*0i""* d-ar
eraimposibl
s6neredus

ameriorarea
*p'*r"t"r'iil".':l#J
#"rJJ'ffiffi*T,tT'l$ll,*h|;
ilS'f"[':flH,"7
tot mai eficiente$i
ffih
sensibilizarea
populalieiin u.or.ra,*ui screening
P-t.ln
eficient.

MareaBritaniede pildi, supravieguirea'rJ

ro i"i p.io

Astfel, numai?n
,rru-* a crescutde la 4lyoinanii 1971-

"*"",
mamardili;;supravieruirea
ra5aniadep.qit2'o/o
fli'HY;,T"ruJ[,"i,;13?1.Hff:*r
cancerulmamarestede obiceiresponsiv
atatlachimioterapiec6t gi la hormonoterapie,
aceeacele doud metodeterapeuticese
de
utiiizeazd t".u"nt f*m reducereariscului
de recidivr la
distan(i (terapie adiuyanll I neoaojuvana)
sau p"nfii^ prerungirea viefii
simptomatologiei
9i ameliorarea
la pacientele .*."r.amar
metastatt"c*ft;*iliul.
i"l.rri*ii
ani, terapia
"u
a
adus
un apotts"mnificativ ru .r"ltrrru performanlei
fintitn
tatamentelor
medicale.
Fiecare caz in parte este discutat in
comisia oncoiogice.s" o""iJ" ."cvenfa
terapiilor
aplicate,tipur qi durataterapieisistemice
in firnc{iea, zut"iiG risc asociati.
10.3.1.Chimioterapia
chimioterapia se poate efectua cu
intenfie adjuvantii, neoadjuvanti sau patiativh.
chimioterapia adjuvantS,
chirurlie,
este
cu at6t maieficienti cu cat riscul de recidivf,
'iupi
mai mare'de aceeaseefectueazd
este
ranaciJnle!ru n"to.iJei*
o" obiceitinere,cu ganglioniaxilari
pozitivi,tumor' mare(peste2 cm
cz-az, receptoriilo#onari negativi.
chimioterapia neoadjo""ot{
'), antgfor ;rt"*".ti"i
se efectueazd,de obicei
pentrua incepecdt
rapid distrugereadisemirarilo.lisiririrr,
"ii.*gi"ate,
1ai.
av6nd
in
vederec[ in cazurile
avansatelocoregional(definite caTI
sauN2-N3).ir.u-d,
a
micrometastazelor
peste70Yo'un alt obiectival chimioterapi"i
estede
""istenfi
neouajuu*Joli"au""i"a
unei,nu* tu'oo.ulemari,in
vederea interven{iei. chirurgicale
Dealtfel ,aspunrut tumorii mamare in
chimioterapieineoadjuvante
cursul
este* "onrl.*uto*..
u*inat"t";ul"i;;rrlt
iil;r"-"ntului la nivel sistemio.
chimioterapia paliativi in cazurile
metastaticeri"r"*""de obicei la pacientelemai
trnere'
cele fdri receotorihormonalisauin
d:1e{astaze organicerapid progresive(hepatice
sau
"y

a"uo""u,E
prererr
mon*ti,iot
*piainrocur
3J#"ffi:l;:;i':ffiffi:tl';i;;i';iluTprincipar,

Regimul chimioterapeuticadminishatdepindede stadiulbolii, indicele de performanfagi

alti
factori de risc. Se utilizeazi combinalii de i, 2 sau 3 citostatice de tip
EC (epirubicinl gi
ciclofosfamidd),FEC (5 FU, epirubicini gi ciclofosfamid[), taxani (paclitaxel,
+idoceta:<el)
antracicline(doxorubicini,epirubicini),capecitabinE,
doxorubi"ioeUpo^*alI sauvinorelbind.
Regimuride polichimioterapieutilizatein neoplasmulmamar
Acronim

EC

Citostatice

Epirubicinn

Doze

AdministrareT:::ril"J

Ciclofosfamidi

90mglm2
600 mg / m'z

iv ziua I
iv ziua I

la2I zrle/
4 cicluri

CEF-

Ciclofosfamidfl
Epirubicinn
5 Fluorouracil

500mg /m'?
9 0 mg / mz
500mg /m2

iv ziua 1
iv ziua 1
iv ziua i

la?l zile/
4 cicluri

TC

Docetaxel
Ciclofosfamidi

75 mg/m2
600 mg / m2

iv ziua 1
iv ziua I

la?l zile/
4 cicluri

CMF

Ciclofosfamidl
Metotrexat
5 Fluorouracil

1 0 0mg / m2
4 0 mg / m2
600mg / m'z

o ra lz ile le l-1 4
iv zilele I gi 8
iv zilele 1 9i 8

la28 zileI
6 cicluri

Doxorubicini
Ciclofosfamidd,,
apoi
Paclitaxel

6 0 mg / m2
600mg / m2
1 7 5mg 1 m2

la2l zile/
4 cicluri
la2l zile/
4 cicluri

Docetaxel
Doxorubicin

7 5 mg / m2
5 0 mg / m2
500mg / m2

la2l zile/
4-6 cicluri

AC ---+T

TAC

Ciclofosfamidi

10.3.2.Ilormonoterapia
Hormonoterapiase poatede asemeneaefectuacu intenfie adjuvanti sau paliativd,
mai rar
neoadjuvanti. Doar pacieGle cu receptori hormonali pozitivi beneficiazn
de hormonoterapie.
Claselede medicamente
utilizate in manipulareahormonalddin cursul canceruluimamaxcuprind
inhibitorii de aromatazi (anastrozol,letroiol, exemestan),antieshogenii(tamoxifen,
fulvestrant)gi
progestinele (megestrol acetaD.
premenopauza,casharea se poate realiza chirurgical, prin
.inradioterapiesauchimic, prin agonigti
de GnRH-(goserelina,
triptorelina,leuprorelina).
Cele mai importante efecte secundarJale hormonoterapieisunt osteoioro
za in caztil
inhihi.torilor de arornataz5 resrerti'-, !q+:!'--:!-^-!;.-,.!

-: -:----r

r-

tamoliren.Aregereaffitilffi;';#;,fi
i,ii'lT#ul,l,ii;ll,T"if;#"",T*:ff#,i::
riscurile
datein fiecarecaz individual de efecteleseoundareale respectiveiolase
de hormonoterapie.
Cel mai adesea,hormonoterapiade linia I la pacientelein premenopauzh
este o combina{iede

tamoxifen gi agonigtii de GnRH, tn timp ce la pacientelein poshnenopauz6

se preferdinhibitorii de
aromatazl,.
Iformonoterapia adjuvanti scadesemnificativriscul de rocidiv[, cu efectesecundare
mult
mai redusedec6tchimioterapia.Durataterapieihormonaleestede minimum 5 ani, degiultimeledate
sugereaziunavantajal hormonoterapiei
efectuateadjuvantl0 ani.
Hormonoterapia paliativi produce la pestejum5tate din pacientelecu receptori pozitivi
oprireaevolu{iei bolii. Se opteazi,de obicei pentru hormonoterapiein detrimentulchimioterapieila
pacientelein vdrsti saucelecu metastazenon-viscerale,lent evolutivecum suntde pild6 metastazele
osoase'Daci apareProgresiabolii dupno primi linie de hormonoterapie
sepoateoptapentrulinia a
II-a, apoi a III-a sauchiara fV-a.
10.3.3. Terapia fintiti
Trastuzumab este un anticorp monoclonal care se care cupleazdcu receptorii IIER2 in
porliuneaextracelulari a acestora.Se administreazllapacientele
,.rp.u""prim6 acestreceptor,
"*" (inxruri, lapecitabind
ca rnonoterapie sau, mai frccvent, ?n asociei'ecu ciriririuierapia
dar nu
anfraciclinedatoriti cumulirii riscului cardiotoxic).Reduceriscul de recidivl dacdseadminisheazl
timp de I an in tratament adjuvant. La pacientelecu cancer metastatic,trastuzumabasociat la
chimioterapiecregterata de-r6spunsgi supraviefuireaglobal6 comparativcu chimioterapiasingur6.
Toxicitateacardiac[ estecel mai importantefect advers,de aceeafrrnclia cardiac6se monitorizeazl
atentpe parcursulterapieicu trastuzumab.
Lapatinib este un inhibitor de tirozinkinazi care ac{ioneazi in regiuneacitoplasmaticl a
aceloraqireceptoriIIER2. Se utilizeaz[ dupl egeculterapiei cu trastuzumab,ca tratamentde linia a
II-a, monoterapiesauin asocierecu chimioterapia(capeiitabin6).Poateda rashsaudiareeca efecte
adverse.
Bevacizumab esteun anlicorp monoclonalanti-VEGF (vascularendothelialgrowth factor).
Are rol anti-angiogeneticprin inhibareaformirii de noi vasesangvinetumorale(neoigiogeneza) gi
reducereapermeabilitilii 'vascularepe capilarele existente.51 poate asocia .o .nitiiotrrupiu
(paclitaxel)ca primd linie de tratamentin cancerulmetastatic.
10.3.4. Terapia metastazelorosoase
Bisfosionalii (pamidronat disoriic, acid zoiendromc, acid ibandronic) sunt inhibitori ai
osteoclastelor.
Se fiilizeaz} metastazele
osoasedin neoplasmulmamarpentrua reduceosteolizaqi
astfel scadedurereagi frecvenfaevenimentelorscheletale(fracturi patotogice;.Cel mai frecventefect
adversesteosteonecroza
de mandibuld,careaparede obiceidupeadminiitrareindelungat[.
Denosumab este un anticorp monoclonal anti-RANKL, o moleculd implicat6 in
metabolismul osos. Eficienfa sa este superioari bisfosfonafilor in prevenirea evenimentelor
scheletale.

rr. Urmirirea postterapeuticl

Riscul existen{eiunor metastazeoculte se reduceprin hatamentul sistemic dar nu dispare
complet. Recidiva are maximum de frecvenfi la} ani dup[ incheiereatratamentuluicurativ,
apoi
riscul scadeprogresiv.Sunt descrisesitualii clinice in carl recidivaaparetardiv, la 10-15
ani sau
chiar mai tarziu, dar asemene
a caztxisuntmai degrab[excep{ionale.
Perioadade follow-up sau de rtmririrea postr-eraoeutiel
are cg obiectiv supravegherea
pacienteiin intervalul de risc, pentu
d;;;r"coce
a unei eventualerecidive.
"uil;ti";J
Oncologul programeaz[ pacientul la vizite
stabilite dupe un calendar precis, in cursul eirora
efectueazi.un examen olinic, analizede laborator sau imagistice. Intervalele dintre conftoale
se
mrrescprogresivpe mdsurrce riscul scade,cu trecereatimpului.

Program de follow up la pacientele cu cancer mamar

in primii 3 ani
r Anamnedex. clinic - la 3 luni
o Analizeuzuale- la 3 luni
^

o
o
.
o
.
o

i^lE

\-dlJ-J

_ ta J lunl

Rx torace- la 6 luni
Echo abdominal- la 6 luni
Ex. ginecologic* la 6 luni
Mamoglafie- la 6 luni
Scintigrafieosoasd- la nevoie
Osteodensitometrie

inanii4-5
o Anamne{ex. clinic- la 6 luni
o Analizeuzuale- la 3 luni
o CAl5-3 - la 6 luni
o Rx torace- la 12 luni
o Echoabdominal- la 12luni
o Fx. ginecologic- la 12luni
: l'{ai-rrog,rafie
- ia i2 iuni

Din al5-lea an
o Ex. clinic, investigafii paraclinice - anual

Elistn multiple avantaje in depistareaprecoce a unei recidive.

.
Ea poate fi extirpati
chirurgical?nunelesituatii saupot fi efectuatetratamentesistemice
mai eficientepe o masatumorali
mai mic6.
Sepot depistacomplicafiiale chirurgr.eisauradioterapiei limfedem
de bra{operat,fibrozi
pulmonard
postiradieresauale hormonoterapiei
- osteoporo)a,cancerde endometru,fiomboze.in
fine, poatefi depistati o tulburareanxios-depresivd
ce se accentueaziprogresiv.