NORMATIV PRIVIND CALITATEA MBINRILOR SUDATE DIN OTEL ALE CONSTRUCTIILOR CIVILE,

INDUSTRIALE Sl AGRICOLE
Indicativ: C 150-99
nlocuieste C 150-84
Cuprins
* GENERALITTI
* PARAMETRI DE CALITATE DEFINITI N PROIECTARE
* EXECUTIA MBINRILOR SUDATE
* EXAMINAREA NEDISTRUCTIV A MBINRILOR SUDATE
* RECEPTIA MBINRILOR SUDATE
* Anexa 1 - LISTA EXEMPLIFICATIV DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE Sl AGRICOLE CARE SE NCADREAZ N DOMENIUL
NORMATIVULUI C150-98
* Anexa 2/1 - EXTRAS DIN STANDARDUL SR EN 29692
* Anexa 2/2 - EXTRAS DIN STANDARDUL STAS 6726-85

1. GENERALITTI
1.1. Prezentul normativ stabileste conditiile de calitate pe care trebuie s le ndeplineasc mbinrile din otel, sudate prin topire, ale constructiilor
civile, industriale si agricole, exploatate n domeniu superior temperaturii de -40C.
1.2. Conditiile tehnice generale de calitate pentru constructiile din otel ce se ncadreaz n limitele prezentului normativ sunt cele stabilite n STAS
767/0-88 "Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii tehnice generale de calitate".
1.3. Prevederile prezentului normativ nu se aplic:

constructiilor din otel laminat la cald, cu grosime mai mic de 4mm;

constructiilordin profilecu pereti subtiri, formate la rece;

recipientilor si rezervoarelor n care se depoziteaz materiale cu grad de periculozitate mai mare ca 1 (definit conform "Instructiunilor tehnice
privind stabilirea si verificarea clasei de calitate a mbinrilor sudate la conducte tehnologice" I 27-82), precum si conductelor tehnologice
pentru transportul acestora;

constructiilor sudate care intr n competenta ISCIR, RNR sau n alctuirea utilajelor, instalatiilor industriale, a celor din domeniul nuclear si
hidrotehnic, a podurilor rutiere sau de cale ferat, precum si a oricror constructii care nu sunt alctuite si dimensionate conform STAS
10108/0-78 "Constructii civile, industriale si agricole. Calculul elementelor din otel";

Pentru o mai bun cunoastere a domeniului de folosire a normativului, n anexa 1 este dat o list exemplificativ de constructii civile, industriale si
agricole, care nu este limitativ.

1.4. Prevederile din prezentul normativ trebuie aplicate obligatoriu de ctre toti factorii care particip la proiectarea si executia constructiilor sudate din
otel, indiferent dac mbinarea lor se face n unitti industriale, n atelierele unittilor de constructii-montaj sau pe santier, la montaj.
1.5. Calitatea mbinrilor sudate din otel se clasific n trei nivele de acceptare conform SR En 25817-1993 "mbinri sudate cu arcul electric. Ghid
pentru nivelurile de acceptare a defectelor" (tabelul 6 din prezentul normativ).
n toate cazurile, unittile productoare specializate sau santierele trebuie s fie dotate cu mijloace de executie, control si personal calificat n vederea
coordonrii, inspectiei, ncercrii si realizrii conditiilor impuse de nivelul de acceptare indicat n documentatia de executie.
1.6.n vederea realizrii calittii prescrise a mbinrilor sudate, procedurile de sudare elaborate de productor se vor califica conform SR EN 288-1, 2,
3-1995, SR EN 288-5, 6-1996 si SR EN 288-7, 8-1997 "Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice".
1.7. Conditiile de calitate din prezentul normativ sunt stabilite pe principiul realizrii n mbinarea sudat a unor rezistente minime egale cu cele
prescrise pentru metalul de baz.
1.8. n cuprinsul normativului se face referire la urmtoarele standarde:
1. SR EN 287-1-1993 Calificarea sudorilor. Sudare prin topire. Partea: 1: Otel.
2. SR EN 288-1-1995 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Partea 1: Reguli generate pentru sudarea prin
topire.
3. SR EN 288-2-1995 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Partea 2: Specificatia procedurilor de sudare pentru
sudarea cu arc electric.
4. SR EN 288-3-1995 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Partea 3: Verificarea procedurii de sudare cu arc
electric a otelurilor.
5. SR EN 288-5-1996 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Partea 5: Calificarea prin utilizarea de materiale
pentru sudare certificate la sudarea cu arc electric.
6. SR EN 288-6-1996 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Partea 6: Calificarea prin referire la experienta
anterioar.
7. SR EN 288-7-1997 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Partea 7: Calificarea prin referire la o procedur de
sudare standard pentru sudarea cu arc electric.
8. SR EN 288-8-1997 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Partea 8: Calificarea printr-o ncercare de sudare
nainte de nceperea fabricatiei.
9. SR EN 462-1-1996 Examinri nedistructive. Calitatea imaginii radiografiilor. Partea 1: Indicatori de calitate a imaginii (tip cu fire). Determinarea
indicelui de calitate a imaginii.
10. SR EN 462-2-1996 Examinri nedistructive. Calitatea imaginii radiografiilor. Partea 2: Indicatori de calitate a imaginii (tip cu trepte si guri).
Determinarea indicelui de calitate a imaginii.
11. SR EN 476-1994 Calificarea si certificarea personalului pentru examinri nedistructive.

12. SR EN 719-1994 Coordonarea sudrii. Sarcini si responsabilitti.

13. SR EN 729-1-1996 Conditii de calitate pentru sudare. Sudarea prin topire a materialelor metalice. Partea 1: Ghid pentru selectie si utilizare.
14. SR EN 729-2-1996 Conditii de calitate pentru sudare. Sudarea prin topire a materialelor metalice. Partea 2: Conditii de calitate complete.
15. SR EN 729-3-1996 Conditii de calitate pentru sudare. Sudarea prin topire a materialelor metalice. Partea 3: Conditii de calitate normale.
16. SR EN 729-4-1996 Conditii de calitate pentru sudare. Sudarea prin topire a materialelor metalice. Partea 4: Conditii de calitate elementare.
17. SR EN 22553-1995 mbinri sudate si lipite. Reprezentri simbolice pe desene.
18. SR EN 25817-1993 mbinri sudate cu arc electric din otel. Ghid pentru nivelurile de acceptare a defectelor.
19. SR EN 26520-1994 Clasificarea imperfectiunilor din sudurile prin topire ale metalelor cu comentarii explicative.
20. SR EN 27963-1995 Bloc de calibrare nr. 2 pentru examinarea cu ultrasunete a mbinrilor sudate.
21. SR EN 29692-1994 Sudare cu arc electric cu electrod nvelit, sudare cu arc electric n mediu de gaz protector si sudare cu gaze prin topire.
Pregtirea pieselor de mbinat otel.
22. STAS 10108/0-78 Constructii civile, industriale si agricole. Calculul elementelor din otel.
23. STAS 10101/2A2-78 Actiuni n constructii. Actiuni datorate procesului de exploatare. ncrcri datorate podurilor rulante
24. STAS 767/0-88 Constructii, civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii tehnice generale de calitate.
25. STAS 1336-80 Constructii. ncercarea n situ a constructiilor prin ncercri statice.
26. STAS R 8542-79 Alegerea otelurilor pentru constructii metalice.
27. STAS 500/1-89 Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii tehnice generale de calitate.
28. STAS 500/2-80 Oteluri de uz general pentru constructii. Mrci.
29. STAS 500/3-80 Oteluri de uz general pentru constructii rezistente la coroziune atmosferic. Mrci.
30. STAS 8183-80 Oteluri pentru tevi fr sudur, de uz general. Mrci si conditii tehnice de calitate.
31. STAS 9021/1-89 Otel laminat la cald, cu granulatie fin, pentru constructii sudate. Table de otel cu limit de curgere ridicat.
32. STAS 1125/1-91 Sudarea metalelor. Electrozi nveliti pentru sudarea cu arc electric. Conditii tehnice generale de calitate.
33. STAS 1125/2-81 Sudarea metalelor. Electrozi nveliti pentru sudarea otelurilor carbon si slab aliate. Tipuri si conditii tehnice.
34. STAS 1125/3-90 Sudarea metalelor. Electrozi nveliti pentru sudarea otelurilor cu granulatie fin si a otelurilor utilizate la temperatur sczut.
Conditii tehnice de calitate.
35. STAS 1126-87 Sudarea metalelor. Srm plin de otel pentru sudare.

36. STAS 9477/1-79 Fluxuri topite petnru sudarea otelurilor. Mrci si conditii tehnice de calitate.
37. STAS 7194-79 Sudabilitatea otelurilor. Elemente de baz.
38. STAS 10564/1 -81 Tierea cu oxigen a metalelor. Clase de calitate a tieturilor.
39. STAS 5730/2-85 Starea suprafetelor. Parametri de rugozitate si specificarea rugozittii suprafetelor.
40. STAS 6726-85 mbinri sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea otelurilor cu arc electric acoperit.
41. STAS 735/2-87 Desene tehnice. Notarea procedeelor de verificare nedistructiv a mbinrilor sudate.
42. STAS 9552-87 Controlul ultrasonic al mbinrilor sudate cap la cap prin topire.
43. STAS 6606/1-86 Defectoscopie cu radiatii penetrante. Controlul mbinrilor sudate prin topire.
44. STAS 10138-75 Defectoscopie cu radiatii penetrante. Conditii de observare a radiografiilor.
45. STAS R 13008-91 Indicatori de calitate a imaginii radiografice.
46. STAS 10214-84 Defectoscopie cu lichide penetrante.
47. STAS 8539-85 Defectoscopie cu pulberi magnetice.
48. STAS 5540/2-82 ncercri ale mbinrilor sudate cap la cap. ncercarea la tractiune
49. STAS 5540/3-81 ncercri ale mbinrilor sudate cap la cap. ncercarea la ndoire.
50. STAS 5540/4-86 ncercri ale mbinrilor sudate cap la cap. ncercarea la ncovoiere prin soc.
51. STAS 5540/5-85 ncercri ale mbinrilor sudate cap la cap. ncercarea de duritate.
52. STAS 5540/6-77 ncercri ale mbinrilor sudate cap la cap. ncercarea de aplatisare.
53. STAS 5976/1 -82 ncercri mecanice ale mbinrilor sudate n colt.
54. STAS 7356/1-80 ncercri mecanice ale metalului depus prin sudur prin sudare manual cu arc electric, cu electrozi nveliti.
55. STAS 7356/2-80 ncercrile mecanice ale metalului depus prin sudare cu arc electric sub strat de flux.
56. STAS 7536/3-80 ncercrile mecanice ale metalului depus prin sudare cu arc electric n mediu de gaz protector.
57. STAS 7536/4-80 ncercrile mecanice ale metalului depus prin sudare electric n baie de zgur.
58. STAS 10953-85 Sudarea metalelor. Luarea probelor pentru determinarea compozitiei chimice a metalului depus.
59. STAS 10047/1 -81 Sudarea metalelor. Determinarea continututui de hidrogen difuzibil din metalul depus cu electrozi nveliti prin metoda extragerii
n vid.

60. STAS 10047/2-85 Sudarea metalelor. Determinarea continutului de hidrogen difuzibil din metalul custurii sudate sub strat de flux, prin metoda
extragerii n vid.
61. STAS 10952/1-77 Sudarea metalelor. Analiza metalografic a mbinrilor sudate prin topire.
[top]

2. PARAMETRI DE CALITATE DEFINITI N PROIECTARE

Continutul documentatiei elaborate de proiectant n faza "Detalii de executie" -DE
2.1. Documentatia tehnic elaborat de proiectant va fi ntocmit n conformitate cu prevederile STAS 767/0-88; reprezentarea si notarea mbinrilor
sudate pe desene se vor face n conformitate cu SR EN 22553-1995 "mbinri sudate si lipite. Reprezentri simbolice pe desene" si STAS 735/2-87
"Notarea pe desen a procedeelor de examinare nedistructiv a mbinrilor sudate".
2.2. Documentatia tehnic elaborat de proiectant trebuie s cuprind urmtoarele detalii si conditii de calitate a mbinrilor sudate, care devin
obligatorii pentru executant din momentul acceptrii proiectului si nu potfi modificate ulterior fr avizul proiectantului:

mrci, clase de calitate si standarde ale otelurilor;

dimensiunile pieselor care se mbin;

detalii de trasare a pieselor, de tiere si modul de prelucrare a marginilor care rmn libere (nesudate);

detalii deformasi dimensiuni ale rosturilor mbinrilor;

modul de prelucrare final a mbinrilor sudate;

marcarea custurilor care trebuie s fie detensionate;

clasa de calitate a mbinrilor sudate;

categoria de executie a elementului (definit conform punctelor 2.14 a si2.14b);

marcarea pe desene a mbinrilor de montaj (dac este cazul);

ordinea de asamblare a constructiilor care se confectioneaz direct pe santier, n pozitie final;

conditii de receptie a elementului cap de serie pentru elemente tipizate care se execut pentru prima dat n productie;

memoriu si desene pentru ncercarea n situ a constructiilor importante, care se ncadreaz n prevederile STAS 1336-80 "Constructii.
ncercarea n situ a constructiilor prin ncercri statice".

2.3. Pentru constructii din categoria A, proiectantul va putea ntocmi caiete de sarcini continnd si alte conditii n afara celor prevzute la punctul 2.2.

n functie de importanta constructiei si modul de executie, caietul de sarcini poate contine conditii de calitate superioare celor din prezentele
instructiuni (calitatea otelurilor, a materialelor de adaos, proceduri de sudare, defecte admise, procentaje si metode de examinare nedistructiv,
ncercri suplimentare etc).
Prevederi privind proiectarea mbinrilor sudate
2.4. La proiectarea mbinrilor sudate se va tine seama de:

evitarea pe ct posibil a mbinrilor sudate de montaj la elementele solicitate dinamic si amplasarea lor n sectiuni cu solicitri reduse;

decalarea mbinrilor sudate cap la cap n sectiuni diferite ale elementului;

evitarea modurilor de alctuire a elementelor care favorizeaz aparitia eforturilor remanente sau a deformatiilor peste limitele admise n timpul
operatiilor de sudare;

evitarea pozitiilor de sudare peste cap si vertical descendent, printr-o alctuire a elementelor care s permit executarea mbinrilor de
montaj n pozitie orizontal (la mas sau n jgheab), orizontal n plan vertical sau n pozitie vertical ascendent.

2.5. Conditiile de calitate referitoare la debitarea pieselor, de prelucrare a marginilor si a rosturilor pentru sudare (forma mbinrii sudate) sunt date n
tabelul 3, n functie de clasele de calitate ale mbinrilor sudate. Se vor folosi cu prioritate tipurile de mbinri conform SR EN 29692-1994 "Sudare cu
arc electric cu electrod nvelit, sudare ou arc electric n mediu de gaz protector si sudare cu gaze prin topire", respectiv STAS 6726-85 "mbinri
sudate . Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea otelurilor cu arc electric acoperit" (prevzute n anexeie 2/1 si 2/2 ale prezentului normativ).
2.6. Executantul constructiei metalice poate modifica dimensiunile rosturilor fr acordul prealabil al proiectantului n cazul n care aplic proceduri de
sudare calificate conform SR EN 288/3-1995 si asigur calitatea prevzut n proiect.
Alegerea otelurilor
2.7. Pentru constructii civile, industriale si agricole se folosesc, n mod curent, otelurile urmtoare:

oteluri de uz general pentru constructii:

- STAS 500/1 -89 "Conditii tehnice generale de calitate";
- STAS500/2-80"Mrci";

oteluri de uz general pentru constructii rezistente la coroziune amosferic:

- STAS 500/3-80 "Mrci";

oteluri pentru tevi frsudur; de uz general:

- STAS 8183-80 "Mrci si conditii tehnice de calitate";

table de otel pentru constructii sudate din otel cu granulatie fin:

- STAS 9021/1-89 "Otel laminat la cald, cu granulatie fin, pentru constructii sudate. Table de otel cu limit de curgere
ridicat".
2.8. Proiectantul trebuie s precizeze conditiile de calitate suplimentare din tabelul 1, n cazul n care le consider necesare.
2.9. Proiectantului i revine obligatia notrii corecte cu simbolurile complete si clare a otelurilor prevzute n documentatie n conformitate cu
standardele de marc si produs, precum si cu prevederile din tabelul 1, functie de nivelurile de acceptare a mbinrii sudate.
2.10. Alegerea otelurilor si prescrierea conditiilor de calitate se fac functie de urmtoarele criterii:

criterii de rezistent, conform STAS 10108/0-78;

criterii de evitare a ruperii fragile, conform STAS R 8542-79 "Alegerea otelurilor pentru constructii metalice";

criterii de sudabilitate, conform STAS 7194-79 "Sudabilitatea Otelurilor. Elemente de baz";

criterii economice.

2.11. Rspunderile legate da folosirea otelurilor (conform STAS 7194-79) revin factorilor care contribuie la realizarea constructiilor sudate, dup cum
urmeaz:

comportarea metalurgic la sudare, n functie de standardul de produs va fi garantat de productorul de otel;

comportarea otelului fat de o anumit procedur de sudare se asigur prin calificarea procedurilor de sudare de ctre unitatea care execut
constructia sudat sau prin folosirea unor proceduri calificate n alte unitti si verificate periodic potrivit punctelor 3.24...3.26;

proiectantul va asigura prin documentatia de executie capabilitatea tehnologic a solutiei adoptate;

2.12. Proiectantul este factorul unic care poate aviza nlocuirea otelurilor prevzute n documentatia tehnic.
Alegerea nivelurilor de acceptare a mbinrilor sudate
2.13. Alegerea (stabilirea) nivelului de acceptare a unei mbinri sudate se face numai de ctre proiectantul elementului de rezistent, n conformitate
cu tabelul 2, n functie de urmtoarele criterii:

categoria de executie a elementului;

modul de solicitare;

tipul solicitrii;

mrimeaeforturilorunitare;

temperatura minim de proiectare (definit conform STAS R 8542-79).

Tabelul 1

CONDITII DE CALITATE PENTRU LAMINATE DIN OTEL

Conditii de calitate suplimentare
Grupa de
oteluri

1
Oteluri cu
Granulatie
Fin

Oteluri de uz

Conditii de
calitate
obligatorii
pentru fabricat

2
STAS 9021/189

STAS 500/2-80

Nivelul
de
acceptar
e

Conditiile
cerute

Detalierea conditiilor functie de simboluri :

1+7

1+2+6

1. Livrarea produselor laminate n stare

normalizat cu marginile tiate nainte de
normalizare.
2. Energia de rupere kV pentru produse cu
grosime peste 6 mm.
3. Livrarea tevilor cu verificarea
caracteristicilor mecanice pe probe prelevate
din lot.
4. Energia de rupere kV pentru tevi.

General pentru
Constructii

5. ncercarea de aplatisare conform STAS

1111-79 ncercri tehnologice ale tevilor din
otel.
6. Verificarea compozitiei chimice pe produs.

Oteluri pentru
tevi fr
sudur de uz
general

STAS 8183-80

Oteluri de uz

STAS 500/3-80

1+3+4+5+
6

3+5

1+2+6

7. Garantarea unghiului minim de ndoire a

probei ncrcate longitudinal cu sudur,
conform STAS 7748-85 ncercrile metalelor.
ncercarea la ndoire a epruvetelor ncrcate
cu sudur longitudinal.

General pentru
constructii,
Rezistente la

Not : Conditiile suplimentare sunt informative

Tabelul 2
CONDITII DE CALITATE PENTRU LAMINATE DIN OTEL
Mod de
solicitare

Categoria A de executie a elementelor

Solicitare static

Tipul
solicitrii

Mrimea
efortului
unitar

ntindere sau
forfecare

Compresiune

0,7Rs

Solicitare dinamic

>0,7Rs

0,7Rs

ntindere sau
forfecare

Compresiune

>0,7Rs

>0,7Rs

0,7Rs

>0,7Rs

0,7Rs

0,7g Rs

>0,7g Rs

0,7g Rs

>0,7g
Rs

Temp. min.
de proiect.

Nivel

Mod de

Categoria B de executie a elementelor

solicitare
Solicitare static

Tipul
solicitrii
Mrimea
efortului
unitar

ntindere sau
forfecare

Compresiune

0,7Rs

Solicitare dinamic

>0,7Rs

0,7Rs

ntindere sau
forfecare

Compresiune

>0,7Rs

0,7Rs

>0,7Rs

0,7Rs

>0,7Rs

Temp. min.
de proiect.

Nivel

Unde: Rs este rezistenta de calcul a sudurii la solicitarea respectiv, conform STAS 10108/0-78
Rs este rezistenta de calcul a sudurii la oboseal, conform STAS 10108/0-78, N temperatura negativ, P temperatura pozitiv
Not: X reprezint nivelul minim de acceptare recomandabil pentru proiectant
2.14. Categoria de executie a elementului este definit conform STAS 767/0-88 cu urmtoarele precizri:
a) n categoria de executie A se nscriu elementele care ndeplinesc cel putin una din urmtoarele conditii:

sunt exploatate sub temperatura minim de proiectare de -20C, inclusiv, (definitconform STAS R 8542-79);

intr n alctuirea cilor de rulare pentru poduri rulante din grupele de functionare III, IV si V (definite n STAS 10101/2 A 2-78 "Actiuni n
constructii. Actiuni datorate procesului de exploatare. ncrcri datorate podurilor rulante") si au cel putin o sectiune n care eforturile unitare
depsesc 90% din rezistenta de calcul (R), sau 70% din rezistenta de calcul la oboseal ( R);
intr n alctuirea platformelor, estacadelor s.a. supuse direct la solicitri variabile ce depsesc 0,5 milioane cicluri pe durata constructiei sau
10 mii cicluri pe an;

intr n alctuirea unor structuri speciale cu deschideri care depsesc 36m;

elemente de rezistent din alctuirea buncrelor sau recipientilor care contin materiale cu grad de periculozitate egal cu 1 (conform
instructiunilor tehnice 127-82);

avarierea elementului ar putea avea drept consecint pierderea de vieti omenesti sau pagube mari, care ar putea afecta economia national
(fermele de acoperis din expozitii, sli de sport cu tribune, hale cu destinatie special s.a.m.d.);

alte necesitti tehnice justificate de proiectant.

b) Categoria de executie B cuprinde restul elementelor care nu ndeplinesc nici una din conditiile prevzute pentru categoria A, cum ar fi:

stlpii si fermele halelor industriale exploatate deasupra temperaturii minime de proiectare de -20C, cu deschideri sub 36 m, indiferent de
grupa de functionare a podurilor rulante;

cile de rulare pentru poduri rulante din grupele de functionare I si II (STAS 10101/2 A2-78);

elemente secundare de acoperis;

elemente de rezistent pentru pereti;

sustineri de instalatii sau utilaje care nu se ncadreaz ntr-un regim special;

elemente de rezistent din alctuirea buncrelor sau recipientilor care contin materiale cu grad de periculozitate egal cu 0 (conform I 27-82
"Instructiuni tehnice privind stabilirea si verificarea clasei de calitate a mbinrilor sudate Ia conducte tehnologice").
2.15. Modul de solicitare a fost grupat n dou mari categorii,
dup modul de actionare a ncrcrilor:
- solicitri statice;- solicitri dinamice.

2.16. Tipul de solicitare predominant se consider acela pentru care valoarea absolut a efortului unitar (compresiune, ntindere forfecare etc.)
depseste 70% din valoarea efortului unitar echivalent calculat conform STAS 10108/0-78.
Se disting dou categorii de solicitri:

compresiune;

ntindere sau forfecare.

2.17. Mrimea eforturilor unitare pune n evident relatia dintre efortul unitar si nocivitatea defectelor din suduri.
Au fost stabilite urmtoarele trepte:

70% din rezistenta sudurii la solicitri statice (Rs) pentru elementele din ambele categorii de executie si la solicitri dinamice pentru
elementele din categoria B de executie;

70% din rezistenta sudurii la oboseal (Rs) pentru elementele din categoria A de executie.

2.18. Temperatura minim de proiectare a elementului, definit conform STAS R 8542-79 reprezint un criteriu cu dou trepte

temperatur pozitiv;

temperatur negativ.

2.19. Nivelurile de acceptare a mbinrilor sudate se vor alege rational, pentru a satisface conditiile de rezistent si pentru a nu scumpi inutil valoarea
lucrrilor.
[top]

3. EXECUTIA MBINRILOR SUDATE

3.1. Conditiile prevzute n acest capitol sunt aceleasi pentru toate unittile care execut mbinri sudate, indiferent dac mbinrile sunt de
asamblare (ntre piese) sau de montaj (ntre elemente) si dac se execut n unitti industriale, n atelierele unittilor de constructii- montaj sau pe
santiere.
3.2. Unitatea care execut mbinri sudate are obligatia verificrii documentatiei elaborate de proiectant n ceea ce priveste:

exactitatea cotelor, a numrului de piese si elemente continute de planurile de ansamblu, detaliu si extrase;

detaliile si conditiile de calitate prevzute la punctul 2.2. din prezentul normativ care sunt obligatorii pentru continutul documentatiei elaborate
de proiectant si nu necesit acordul prealabil al executantului;

conditiile de calitate prevzute n caietul de sarcini pentru constructii din categoria A de executie.

3.3. Erorile neesentiale si neconcordantele care nu afecteaz rezistenta si stabilitatea constructiei vor fi operate de ctre executant pe rspunderea
sa si comunicate proiectantului.
Prin erori neesentiale si neconcordante care nu afecteaz rezistenta si stabilitatea constructiei se nteleg erorile de calcul al greuttilor din extrasele
de laminate si cotele de lungimi partiale ale pieselor eronate fat de cota general care este verificabil.
n cazul constatrii unor erori si omisiuni n documentatie care implic modificri de solutie si refacerea unor prti din documentatie, aceasta va fi
restituit beneficiarului, iar pregtirea lucrului vafi oprit.
3.4. Pentru sudarea mbinrilor cu nivelurile de acceptare B si C se vor folosi numai proceduri de sudare calificate conform SR EN 288-1, 2,3-1995,
SR EN 288-5,6-1996 si SR EN 288-7,8-1997.
Continutul documentatiei tehnologice de executie a constructiei sudate
3.5. Unitatea care execut mbinri sudate are obligatia ntocmirii unei documentatii tehnologice de confectionare a constructiei, fr de care nu se va
introduce n fabricatie nici o comand si care trebuie s contin cel putin urmtoarele:

marca si clasa de calitate a otelurilor, inclusiv conditiile de calitate suplimentare cerute de proiectant sau de procedura de sudare calificat;

operatiile de debitare si prelucrare a pieselor din laminata cu indicarea claselor de calitate ale tieturilor si a conditiilor de calitate;

operatiile de asamblare a pieselor, continnd:

- ordinea de asamblare;
- prinderea provizorie;
- mpiedicarea deformatiilor;
- parametrii de sudare conform tehnologiilor calificate;
- prentmpinarea strilor de eforturi remanente;
- asigurarea tolerantelor impuse.

operatiile de prelucrare final si de tratare termic ale mbinrilor sudate sau ale elementelor, n scopul detensionrii (dac este cazul);

nivelul de acceptare pentru fiecare mbinare sudat;.

controlul pe fale si final, cuprinznd:

- modul de verificare n timpul procesului de productie a tehnologiei de sudare calificate;

- planul de examinri nedistructive (ordinea, metodele folosite, procentajele);

ncercrile pe probe din oteluri si pe mbinrile sudate (dac este cazul);

documentatie legat de modul de protectie anticoroziv, manipulare, depozitare si transport;

indicatii asupra SDV-urilor ce vor fi folosite cum ar fi sabloanele pentru piese cu geometrie complicat, benzile marcate etc.

solutii pentru remedierea defectelor cu respectarea prevederilor prezentului normativ.

3.6. Pentru mbinrile de montaj executate pe santiere, documentatia va cuprinde suplimentar:

- tehnologia de preasamblare (dac este cazul);- ordinea fazelor de montaj;- msuri pentru asigurarea stabilittii constructiei n timpul montajului.
3.7. Pentru mbinrile de montaj executate pe santier se vor folosi de asemenea proceduri de sudare calificate.
Alegerea formei mbinrii sudate
3.8. Pentru sudarea manual cu arc electric cu electrod nvelit si sudarea cu arc electric n mediu protector de gaze, se vor folosi tipurile de mbinri
indicate n anexa 2/1 a prezentului normativ (conform SR EN 29692-1994).

3.9. Pentru procedeul de sudare cu arc electric acoperit, se vor folosi tipurile de mbinri indicate n anexa 2/2 a prezentului normativ (conform STAS
6726-85).
3.10. Este indicat utilizarea mbinrilor cu acces pe ambele prti n vederea sudrii.
Prevederi privind folosirea, tierea si prelucrarea otelurilor
3.11. Unittile care confectioneaz constructii sudate au obligatia introducerii n fabricatie, numai a laminatelor cu certificate de calitate complete si cu
marcaje dup care pot fi identificate.
Nu este permis utilizarea unor materiale care prezint degradri neremediate dobndite n timpul depozitrii, manipulrii si transportului (coroziune,
deformare, deteriorri prin lovire etc).
3.12. Unittile care execut constructii sudate pot efectua controale de calitate asupra materialelor folosite (otel si material de adaos) prin
laboratoarele proprii, emitnd rapoarte de analize si ncercri, ceea ce nu absolv de rspundere unittile furnizoare.
3.13. Operatiile de debitare a pieselor, precum si cele de prelucrare a marginilor libere si a rosturilor pentru sudare trebuie s respecte conditiile
prevzute n tabelul 3, diferentiate pe nivelurile de acceptare ambinrilor sudate.
3.14. Remedierea defectelor tieturilor si a rosturilor se face prin polizare, aschiere sau completare cu sudur, pn la obtinerea conditiilor de calitate
necesare, fr a iesi din clasele de tolerant impuse pentru dimensiuni.
Prevederi privind folosirea materialelor de sudare
3.15. Unittile care execut mbinri sudate poart responsabilitatea introducerii n fabricatie a materialelor de sudare ostespunztoare unor proceduri
de sudare calificate pentru nivelurile B si^ prevzute n proiect.
3.16. Materialele de sudare se stabilesc de ctre coordonatorul tehnic cu sudura al unittii de executie (care are sarcini conform SR EN 719-1995
"Coordonarea sudrii. Sarcini si responsabilitti".) si trebuie s corespund conditiilor de calitate diferentiate pe niveluri de aiSeptare, conform
tabelului 4.
3.17. n ceea ce priveste introducerea n fabricatie a materialelor de sudare, unittile de executie au obligatii similare cu cele prevzute Ia punctele
3.11 s 3.12 pentru laminate.
Prevederi privind calificarea si certificarea sudorilor si marcarea sudurilor
3.18. Unittile care execut mbinri sudate de nivelurile B si C trebuie s utilizeze sudori calificati si certificati conform SR EN 287-1-1993.
3.19. Fiecare sudor certificat va primi un poanson cu o marc distinct, cu care este obligat s marcheze sudurile executate n vederea identificrii
ulterioare.
Unitatea de executie este obligat s tin un regim cu evidenta sudorilor si a poansoanelor.
3.20. mbinrile de nivelurile B, C si D vor fi marcate, conditie obligatorie pentru admiterea la controlul final, indiferent dac mbinarea este realizat n
uzin sau pe santier.
3.21. Poansonul se aplic n urmtoarele conditii:

un singur poanson pentru custuri care nu depsesc 500 mm;

cel putin cte dou poansoane la capete pentru custuri mai lungi de 500 mm, fr a depsi 2000 mm ntre ele;

la 50 mm de custur;

marca poansonului trebuie s fie vizibil, scoas n evident printr-un marcaj suplimentar (vopsea diferit la culoare de fond,
cret rezistent la intemperii etc).

3.22. Este interzis folosirea poansoanelor care nu sunt delimitate de un contur nchis (pentru eliminarea concentratorilor de eforturi).
Tabelul 3
CONDITII DE CALITATE PENTRU TIEREA OTELURILOR SI FORMA MBINRILOR SUDATE
Tierea si prelucrarea pieselor
Forma si tipul mbinrii sudate
Nivelul de
acceptare
a mbinrii
sudate

Prenclzire
a
laminatelor
n scopul
tierii

2
1.
Recomandabil pentru
toate
oelurile
livrate n
stare
normalizat
nainte de
tiere

Mergini libere

Rosturile mbinrilor sudate

Tiere termic:
fierstru, disc
abraziv

Foarfece

Prelucrri
termice

Aschiere

Fierstru,
foarfece, disc
abraziv

Formele si
dimensiunile
rosturilor

Modul de
prelucrare a
rdcinilor

Se recomand

1. Tierea
rosturilor cu
fierstrul si
discul abraziv se
admite cu
ncadrarea prin
asimilare n
clase conform
STAS 10564/181

1. Pentru
tehnologii
calificate se
admite oricare din
tipurile de mbinri
sudate conform
SR EN 29692-94.

1. Nu se
admite
curtirea
rdcinii prin
dltuire.

Se admit
conditionat:

Se admite
conditionat:

Se admit
conditionat:

1. Conditiile
normale din
STAS 10564/181:

1. Prelucrarea
ulterioar prin
aschiere pe
grosimea de
2...3 mm.

1. Conditiile
normale din
STAS
10564/1-81:

- clasa 1.1.1.
pentru tieri pe
elemente cu min
o mbinare de
nivel B
- clasa 2.2.2.

2. Cu
remedierea
defectelor
constatate
nedistructiv,
prin examinare

- clasa 1.1.1.
pt calitatea
tieturilor
mbinrilor de
nivel B
- clasa 2.2.2.

Nu se
recomand
din
motive
economi

-clasa 1.1.1.
pentru mbnri
de nivel B

2. Forma
suprafetei custurii
si prelucrrile
finale prevzute n
proiect nu pot fi
modificate de

2. Se
recomand
curtirea
rdcinii prin
procedeul
arc-aer
3. Se
recomand

Remedierea
defectelor
rezultate din
tiere si
prelucrare

10
Se admit
completrile
cu sudur
2. Se admite
polizarea
ptentru
aducerea la
rugozitatea
prescris, n
limitele
abaterilor
admise pt
dimensiuni.

pentru nivelul C
2. Rugozitatea
Rmax=50 microni
conform STAS
5730/2-85
Starea
supafetelor.

Se admit cu
conditia
ncadrrii
tieturilor n
clasa 3.3.3.,
conform STAS
10564/1-81

ultrasonic, cu
lichide
penetrante sau
cu pulberi
magnetice. Nu
se admit:
- fisuri

Nu se
recomand
Se admite
ndeprtarea
bavurilor

pt nivelul C

-ce

2. Se
ndeprteaz
bavurile.

- clasa 2.2.2. pt
nivelul C
2. Se
ndeprteaz
bavurile

3.
Eventualele

3. Eventualele
Se admit tieturi
cu foarfeca, cu
ndeprtarea
bavurilor.

Se admite cu
conditia
ncadrrii
tieturilor n
clasa 3.3.3.,
conform
STAS
10564/1-81

Pentru fierstru
si disc abraziv,
tieturile trebuie
trebuie s
rezulte din clasa
3.3.3., conform
STAS 10564/181

ctre executant

finisarea cu
discul
abraziv, dup
curtirea
rdcinii,
indiferent de
procedeu,
pn la luciu

3. Nu se admite
procedeul de
sudare cu gaze
Se
recomand
curtirea
rdcinii prin
procedeul
arc-aer

3. Defectele
grave de
tiere se vor
remedia prin
aschiere, cu
avizul
proiectantului
pentru
cazurile care
nu se
ncadreaz n
abaterile
admise pt
dimensiuni

Not: Conditiile de tiere a marginilor libere sunt impuse, pentru un element de constructie, de nivelul de acceptare cel mai mare a uneia dintre
mbinrile sudate care asamblez piesele ntre ele (sau elementele ntre ele n situatia mbinrilor de montaj).
Tabelul 4
CONDITII DE CALITATE PENTRU MATERIALE DE SUDARE
Nivelul
de
acceptar
e

Conditii de calitate obligatorii

pentru fabricant

Conditii de calitate suplimentare

Tipul nvelisului
sau al fluxului

1. Electrozi nveliti
B

- STAS 1125/1-91
- oteluri de uz general grupa
I,
STAS 1125/2-81
- oteluri cu granulatie fin
grupa II ,STAS 1125/3-90

1. Verificarea continutului de hidrogen

difuzibil conform STAS 10047/1-81, pentru
electrozi folositi la sudarea otelurilor de la
nivelul C n sus (inclusiv), pe fiecare lot.

Numai fluxuri si
electrozi bazici

2. Verificarea sensibilittii la fisurare la cald

conform STAS 10221-83, pe fiecare lot de
fabricatie.

- STAS 1126-87

3. Caracteristici mecanice si compozitia

chimic a metalului depus, pe probe din
fiecare lot de fabricatie, conform

3. Fluxuri topite

STAS 7356/1,2,3,4-80 si STAS 10953-85

2. Srm din otel

Se admit fluxuri
si electrozi
titanici

- STAS 9477/1-79
Not : Conditiile suplimentare sunt informative
Pentru nivelul D nu se impun conditii de calitate suplimentare .
Procedura de sudare
3.23. Unittile care execut mbinri sudate de nivelurile B si C trebuie s utilizeze proceduri de sudare calificate, conform SR EN 288-1,2,3 -1995,
SR EN 288-5,6, -1996 si SR EN 288-7,8 -1997.
Calificarea procedurilor de sudare se face sub supravegherea coordonatorului cu sudura al unittii de executie, care rspunde pentru exactitatea si
conformitateadatelor obtinute, conform SR EN 719-1995.
Coordonatorul tehnic cu sudura tine evidenta procedurilor de sudare (WPS - Welding Procedure Specification) ntocmite conform SREN 288-2-1995.
Alegerea metodei de calificare conform SR EN 288 se face de ctre coordonatorul sudrii, n concordant cu conditiile impuse de STAS 767/0-88
pentru categoriile A si B de constructii.
Pentru verificarea procedurii de sudare aplicate, se vor executa probe martor n conditiile procesului defabricatie de ctre sudorii stabiliti de
coordonatorul tehnic cu sudura. Conditiile de calitate pentru ncercri pe epruvetele prelevate din probe martor sunt prevzute n SR EN 288.
3.24. Se interzice sudarea otelurilor la temperaturi sub +5C.
Remedieri

3.25. Remedierile necesare aducerii unei mbinri sudate la nivelul de referint impus, n cazul n care nu sunt precizate n documentatia tehnologic
de executie, se stabilesc de ctre coordonatorul tehnic cu sudura din unitatea de executie, urmare a controlului efectuat pe fiecare faza.
3.26. Remedierile se recomand a se face de acelasi sudor care a executat si sudura initial.
Remedierile se vor executa cu o procedur de sudare (avizat de coordonatorul tehnic cu sudura al unittii de executie) care s permit obtinerea
unor deformatii si tensiuni interne minime pe ansamblul constructiei. Pentru defecte sistematice, coordonatorul tehnic cu sudura va analiza cauzele
acestora si va efectua modificrile necesare n procedur.
Remedierea defectelor n acelasi loc se admite a se face:

maximum de dou ori la constructii din otel carbon sudate cu procedeul MAG/MIG;

maximum de trei ori pentru restul otelurilor si a procedeelor de sudare nespecificate mai nainte.

3.27. n cazul n care la mbinrile sudate cap la cap s-a atins numrul maxim
3.27. n cazul n care la mbinrile sudate cap la cap s-a atins numrul maxim al remedierilor admise n acelasi loc si este necesar s se elimine
defectul intern din sudura nc o dat, se va tia sudura complet si se va intercala un cupon de element laminat (cornier, teava, tabl) cu lungimea
minim de 200 mm, care se va suda de ambele prti numai prin sudur cap la cap, avnd rostul identic cu cel al mbinrilor initiale. La elementele din
categoria A de executie se va cere avizul prealabil al proiectantului pentru solutia de remediere stabilit.
3.28. Pentru remedierea defectelor nu se admit operatii care pot ascunde sau produce alte defecte (inclusiv n structura otelului) cum ar fi: stemuirea,
ciocnirea, polizarea fisurilor, ndrepri la rece sau la cald peste limitele admise de STAS 767/0-88).
3.29. Se admite escavarea zonelor cu defecte prin:

craituire arc-aer

scobire cu dalta pneumatic;

polizare;

cu conditia delimitrii corecte a zonei cu defecte prin controale vizuale, lichide penetrante, pulberi magnetice, radiatii penetrante si ultrasunete.
Zonele escavate se ncarc prin sudare dup o tehnologie elaborat si verificat de coordonatorul tehnic cu sudura, cu msuri privind reducerea la
minimum a tensiunilor remanente.
[top]

4. EXAMINAREA NEDISTRUCTIV A MBINRILOR SUDATE

Verificarea aspectului
4.1. Verificarea aspectului constituie o operatiune de control obligatorie si eliminatorie, pe laminate, piese si mbinri sudate n toate fazele de
executie, n scopul depistrii defectelor de suprafat si a zonelor cu eventuale abateri geometrice.

Examinarea aspectului se face vizual n procent de 100% pentru toate laminatele, piesele si mbinrile sudate, pe toat lungimea si suprafata lor,
nainte de vopsirea elementelor si dup ndeprtarea zgurii, n conditiile prevzute n tabelul 5.
4.2. Controlul aspectului n faz final se face pe ambele fete ale mbinrii sudate, pe o ltime adiacent de minimum 250 mm n stnga si n dreapta
sudurii, cuprinznd si verificarea existentei poansonului sudorului n conditiile prevzute la punctul 3.21.
4.3. Degradrile laminatelor produse prin coroziune sau manipulare nu trebuie s depseasc conditiile impuse la livrare.
4.4. Defectele admise pentru debitarea (termic, mecanic etc.) si prelucrarea pieselor sunt prevzute n tabelul 3.
4.5. Defectele admise n faza final, pe mbinarea sudat sunt prevzute n tabelul 6 n functie de nivelul de acceptare prevzut n proiect.
Msurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice si a defectelor de suprafat
4.6. Msurarea dimensiunilor geometrice a abaterilor de la forma prescris si a defectelor de suprafat, constituie un control eliminatoriu pentru
piesele care nu se ncadreaz n conditiile prevzute n tabelul 3 si pentru mbinrile sudate care nu se ncadreaz n conditiile prevzute n tabelul 6.
4.7. Verificarea calittii tieturilor se face cu ajutorul tehnicilor indicate n STAS 10564/1-81 "Tierea cu oxigen a metalelor. Clase de calitate ale
tieturilor", care prevd si modurile de msurare ale abaterilorsi defectelor.
Tabelul 5
EXAMINRI NEDISTRUCTIVE PE FAZE ALE MBINRILOR SUDATE, METODE SI PROCENTE
Nr
.
crt
.

1.

2.

Faze

Verificarea
aspectului

Nivelul de
acceptare

La scoatere
laminatelor
din depozit

10
0

10
0

10
0

10
0

10
0

10
0

Dup
operatiile de
debitare
(margini
libere sau

Verificarea
dimensiunilor
geometrice

Examinarea cu
radiatii
penetrante

Examinarea
combinat
(ultrasonic+
radiatii
penetrante)

Examinare
cu lichide
penetrante si
examinarea
cu pulberi
magnetice

20

15

10

rosturi care
se sudeaz)

3.

Dup
operatiile de
prelucrare a
rosturilor

10
0

10
0

10
0

4.

Dup
prelucrarea
rdcinii

10
0

10
0

10
0

5.

Dup fiecare
trecere

10
0

10
0

10
0

Pe faza final

10
0

10
0

10
0

6.

7.

Dup
remediere

10
0

10
0

10
0

20

20

10
0

15

15

10
0

10

10

10
0

25

10
0

10

10
0

25

10

10

10
0

10
0

10
0

10
0

10
0

10
0

Not :
1. Pentru sudarea mecanizat, procentajele examinate cu radiatii penetrante pot fi reduse pn la jumtate.
2. Pentru mbinri executate la montaj pe santier, procentajele examinate se dubleaz (dimensiuni geometrice, examinarea combinat, examinarea
cu radiatii penetrante).
3. Examinarea cu lichide penetrante si pulberi magnetice se foloseste n cazuri speciale, prin prescriere n caietul de sarcini, cu acordul prtilor.
Tabelul 6
NIVELURILE DE ACCEPTARE A DEFECTIUNILOR N MBINRILE SUDATE

4.8. Msurtorile se fac cu mijloace ce ofer precizie minim de 0,2 mm pentru mrimi liniare si 2 pentru mrimi unghiulare, n locurile cu aspect
necorespunztor, pe lungimile care ar putea prezenta abateri geometrice. Msurtorile se vor face prin sondaj la procentele minime prevzute n
tabelul 5.
Pentru mbinri sudate scurte (maxim 500 mm) procentul se aplic asupra numrului total de bucti; pentru custurile de lungime mare oalculatia se
face la totalul n metri liniari.
Msurtorile se vor face n cel putin trei puncte pentru o mbinare scurt sau un metru liniar de mbinaredelungime mare, pentru fiecare abatere si
defect mentionate.
4.9. Laboratoarele care emit rapoarte de ncercare trebuie s fie acreditate si vor avea dotarea corespunztoare (sublere, comparatoare, lupe,
sabloane calibrate etc.) realizrii operatiilor de msurare si ncercare.
4.10. n cazul nerealizrii conditiilor prevzute n tabelul 3 pentru tieturi si prelucrri n rosturi si n tabelul 6 pentru mbinri sudate finite, se va
proceda astfel:
a) se va extinde examinarea nedistructiv la un numr sau lungimi duble de mbinri fat de cele prescrise la examinarea initial;
b) dac si n acest caz se mai gsesc defecte care declanseaz chiar o singur mbinare, se va trece la o a doua extindere a examinrii prin
verificarea restului mbinrilor sudate, astfel ca n final procentajul examinat s fie 100%.
Este obligatorie remedierea tuturor defectelor neadmise constatate la examinarea initial, la prima sau la a doua extindere, dup care mbinarea va fi
supus din nou examinrii.
Examinarea ultrasonic combinat cu radiatii penetrante
4.11. Interpretarea final a rezultatelor examinrii ultrasonice se face dup examinarea cu radiatii penetrante (examinare combinat).
4.12. Examinarea ultrasonic se foloseste n faza final de executie, n proportii diferentiate pe niveluri de acceptare, dup cum rezult din tabelul 5.
4.13. Examinarea cu radiatii penetrante trebuie s respecte volumul procentual prevzut n tabelul 5.
4.14. Se examineaz ultrasonic numai mbinrile sudate cap la cap, n conditiile prevzute n STAS 9552-87 "Controlul ultrasonic al mbinrilor sudate
cap la cap prin topire".
4.15. Verificarea, reglarea si calibrarea defectoscoapelor ultrasonice, a palpatoarelor si a instalatiei n ansamblu se face cu ajutorul blocurilor de
calibrare n conformitate cu SR EN 27963-1995 "Bloc de calibrare nr. 2 pentru examinarea cu ultrasunete a mbinrilor sudate".
4.16. Examinarea ultrasonic a mbinrilor sudate n cadrul examinrii combinate se va face n conformitate cu STAS 9552-87, cu urmtoarele
precizri:
a. detectarea zonelor cu defecte se face prin compararea semnalului reflectat, cu un nivel de referint, stabilit pe blocuri cu defecte
etalon;
b. mbinrile care la examinarea ultrasonic prezint ecouri provenite din discontinuitti, ale cror amplitudini se situeaz sub 50% din
nivelul de referint, se consider admise, indiferent de nivelul de acceptare prescris;

c.

mbinrile care la examinarea ultrasonic prezint ecouri cu amplitudine peste 50% se consider admise indiferent de nivel, dac
discontinuittile se ncadreaz n limitele acceptate n tabelul 6 (limitele defectelor pentru nivelurile de acceptare conform SR EN
25817-1993);
4.17. Examinarea ultrasonic se execut nainte de vopsirea pieselor sau elementelor.

4.18. Personalul care execut examinarea ultrasonic si interpreteaz rezultatele trebuie s fie calificat conform SR EN 473-1994.
4.19. n cazul n care, n final, sunt gsite mbinri sudate cu defecte neadmise pentru nivelul respectiv, acestea vor fi remediate si radiografiate din
nou.
Pentru restul mbinrilor sudate necontrolate se extinde controlul combinat dup aceleasi reguli cu Cele stabilite pentru controlul cu radiatii
penetrante, adic dublarea procentajelor initiale la prima extindere si controlul integral (procentaj 100 %) la a doua extindere (punctele 4.30...4.33.).
Examinarea cu radiatii penetrante
4.20. Examinarea cu radiatii penetrante este o operatie de control obligatorie n procentajele stabilite n tabelul 5 si se practic, de regul, n faza
final, pe mbinarea sudat, nainte de vopsire, numai pe elemente acceptate la examinrile anterioare.
21. Se admit la examinarea cu radiatii penetrante numai mbinrile sudate pentru care se cunosc cel putin urmtorii factori:

formasi dimensiunile mbinrii, modul de prelucrare a rdcinii;

poansonul sudorului.

4.22. Se examineaz cu radiatii penetrante numai mbinrile sudate cap la cap. ncadrarea n niveluri de acceptare a sudurilor n colt se va face n
baza rezultatelor obtinute prin celelalte metode de examinare.
4.23. Pentru mbinrile sudate scurte (maximum 500 mm), proportia se aplic numrului total de bucSti; pentru custurile de lungime mare calculatia
se face la totalul fn metri liniari, rezultnd un numr de filme care se pozitioneaz conform planului de examinare nedistructiv ntocmit de ctre
unitatea care execut mbinrile dup cum se prevede la punctul 3.6.
4.24. Rezultatele examinrii cu radiatii penetrante conduc la ncadrarea mbinrilor sudate n niveluri de acceptare, n baza identificrii defectelor
interioare si a comparrii cu limitele admise.
4.25. Rezultatele examinrii cu radiatii penetrante se trec n rapoartele de examinare conform standardelorde metod.
4.26. Examinarea cu radiatii penetrante se execut n conditiile prevzute n STAS 6606/1-86 "Defectoscopie cu radiatii penetrante. Controlul
mbinrilor sudate prin topire", cu urmtoarele precizri:

se foloseste numai tehnica de control tip A;

se recomand utilizarea surselor de radiatii X si Ir 192;

marcarea pe elemente a zonelor controlate este obligatorie n scopul identificrii cu filmele radiografice; se recomanda
marcarea prin poansonare sau vopsirea cu ulei;

directia de iradiere trebuie s fie normal la suprafat;

indicatorii pentru stabilirea calittii imaginii (ICI) vor fi precizati n documentatia tehnologic de confectionare a constructiei
sudate, fiind alesi n conformitate cu prevederile SR EN 462-1,2-1996;

radiografiile se examineaz n conditiile prevzute n STAS 10138-82 "Defectoscopie cu radiatii penetrante. Conditii de
observarea radiografiilor".
4.27. Vor fi luate n considerare numai radiografiile care ndeplinesc urmtoarele conditii:

suprafata mbinrii s fie curat, fr vopsea, zgur, stropi etc;

filmul expus s contin simbolurile si reperele (litere, cifre din plumbsi ICI) necesare identificrii vizibile si clare;

calitatea imaginii determinat pe baz de ICI s fie sub valorile din tabelul 7 conform STAS R 13008-91 "Indicatori de calitate
a imaginii".
Tabelul 7
CONDITII DE CALITATE A IMAGINII RADIOGRAFICE
Indicatori cu trepte si
guri

Indicatori cu fire

Diametrul gurii
vizibile pe radiografia
(mm)

Diametrul firului
vizibile pe radiografia
(mm)

06

0,40

0,16

68

0,50

0,20

8 10

0,63

0,25

10 16

0,80

0,32

16 25

1,00

0,40

25 32

1,25

0,50

Grosimea piesei de
otel (mm)

32 40

1,25

0,63

40 - 60

1,60

0,80

Not: Radiografiile care nu se ncadreaz n conditiile de calitate din acest tabel nu pot fi luate n considerare.
4.28. Interpretarea filmelor radiografice si ncadrarea n nivelul de acceptare se vor face numai de personal calificat si certificat conform SREN 4731994.
4.29. Unittile care efectueaz examinarea cu radiatii penetrante au obligatia si rspunderea respectrii normelor n vigoare privind protectia
mpotriva radiatiilor.
Extinderea examinrii cu radiatii penetrante
4.30. Extinderea examinrii cu radiatii penetrante este o operatie obligatorie, n cazul nencadrrii unei mbinri sudate n conditiile nivelului de
acceptare impus.
4.31. Organismul de inspectie, mpreun cu elaboratorul documentatiei tehnologice de confectionare a constructiei sudate, stabilesc planul si
proportiile extinderii examinrii cu radiatii penetrante.
4.32. Prima extindere a examinrii cu radiatii penetrante se face prin dublarea procentajelor prevzute n tabelul 5 pentru controlul initial al mbinrilor
sudate scurte si prin dublarea numrului de filme radiografice gsite cu defecte pentru mbinrile lungi.
4.33. n cazul depistrii unor mbinri sudate declasate n urma efecturii primei extinderi, se va proceda la extinderea examinrii cu radiatii
penetrante si asupra restului mbinrilor din elementele care alctuiesc furnitura pregtit pentru livrare, astfel ca n final procentajul controlat s fie
100%.
4.34. Se admite ca extinderea examinrii radiografice s fie nlocuit cu examinarea uitrasonic combinat, cu respectarea prevederilor de la
punctele 4.11. 4.19.
Examinarea cu lichide penetrante si examinarea cu pulberi magnetice
4.35. Examinarea cu lichide penetrante si examinarea cu pulberi magnetice constituie operatiuni de control complementare si au scopul punerii n
evident a defectelor de suprafat sau din imediata apropiere a suprafetei.
4.36. Aceste dou metode de examinare se vor folosi numai n situatii speciale, prevzute n caietul de sarcini. Se recomand utilizarea lor n
urmtoarele situatii bine justificate:

la mbinri sudate de etansare (rezervoare, buncre. recipienti, chesoaneetc);

la mbinri sudate ntre piese de grosimi mici, executate ntr-o sigur trecere, maximum dou. pe faz final;

la controlul suprafetelor, dup operatiile de debitare, pe margini care rmn libere;

dup operatiile de prelucrare a rosturilor;

pentru depistarea fisurilor la mbinri sudate de important deosebit, ca metode de examinare complementar;

4.37. Proportiile examinrii cu lichide penetrante si a examinrii cu pulberi magnetice, n situatiile artate la punctul 4.36., se gsesc n tabelul 5, pe
faze de executie.
4.38. Se recomand utilizarea lichidelor penetrante si a pulberilor magnetice n suspensie.
4.39. mbinrile sudate examinate cu lichide penetrante si cu pulberi magnetice trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii:

suprafata examinat trebuie s fie curat, nevopsit, fr zgur, tunder neaderent, noroi sau ulei;

nu pot fi examinate mbinrile sudate care au fost supuse unui tratament de suprafat care ar putea masca unele defecte (de
ex. polizarea suprafetei, acoperiri metalice etc);

s fie accesibile examinrii;

4.40. Examinarea cu lichide penetrante se face conform prevederilor STAS 10214-84 "Defectoscopie cu lichide penetrante".
4.41. Examinarea cu pulberi magnetice se face conform prevederilor STAS 8539-85 "Defectoscopie cu pulberi magnetice".
4.42. Pentru mbinrile sudate la care se prevede examinarea cu lichide penetrante sau cu pulberi magnetice, caietul de sarcini trebuie s contin si
conditiile de interpretare a rezultatelor examinrii, inclusive defectele admise conform tabelului 6.
[top]

5. RECEPTIA MBINRILOR SUDATE

Conditii de calitate (pe baza SR EN 25817-1993)
5.1. Nivelurile de acceptare a defectelor mbinrilor sudate cu arc electric ale otelurilor sunt conform tabelului 6: trei niveluri (B, C si D) care se aplic
n domeniul constructiilor sudate. Nivelurile se refer la calitatea obtinut la terminarea fabricatiei si dup terminarea montajului. Sudurile trebuie
ncadrate n nivelurile de acceptare prescrise prin proiect.
5.2. Criteriile de admisibilitate a defectelorsuntvalabile pentru:

oteluri nealiate si aliate;

procedeele de sudare (conform ISO 4063):

(11) sudare cu arc electric cu electrozi fuzibili fr protectie gazoas;

(12) sudare sub strat de flux;
(13) sudare cu arc electric n mediu de gaz protector cu electrod fuzibil;
(14) sudare cu arc electric n mediu de gaz protector cu electrod nefuzibil;

(15) sudare cu plasm.

procedee de sudare manual, mecanizat si automat;

toate pozitiile de sudare;

mbinri sudate cap la cap, n colt si racorduri de tevi;

materiale de baz cu grosimea de la 4 mm la 60 mm.

5.3. n vederea aplicrii criteriilor din tabelul 6 se definesc urmtorii termeni:

5.3.1. Grosimea sudurii de colt: fnltimea celui mai mare triunghi isoscel nscris n sectiunea sudurii:
5.3.2. Grosimea sudurii cap la cap: distanta minim de la suprafata tablei la rdcina sudurii, care nu poate depsi grosimea celui mai subtire
element al mbinrii.
5.3.3. Defect scurt: ansamblu de unul sau mai multe defecte avnd o lungime total de maximum 25 mm la 100 mm lungime a : sudurii, sau
maximum 25% din lungimea sudurii pentru o sudur mai scurt de 100 mm.
5.3.4. Defect lung: ansamblu de unul sau mai multe defecte avnd lungimea total mai mare de 25 mm la 100 mm lungime a sudurii, sau mai mare
de 25% din lungimea sudurii pentru o sudur mai scurt de 100 mm.
5.3.5. Aria proiectiei: produsul ntre lungimea sudurii examinate si ltimea maxim a acesteia.
5.3.6. Aria suprafetei examinate: aria care trebuie luat n considerare la examinare.
5.4. Simbolurile utilizate n tabelul 6 sunt urmtoarele (conform SREN25817-1993):
a - grosimea nominal a sudurii n colt;
b - ltimea supranltrii sudurii;
d - diametrul suflurii sferoidale;
h - dimensiunea (nltimea sau ltimea) defectului;
I -lungimea defectului;
s - grosimea nominal a sudurii cap la cap, sau n cazul ptrunderii partiale, adncimea prescris a ptrunderii;
t - grosimea peretelui;
z - lungimea catetei sudurii de colt (n cazul unei sectiuni - triunghi isoscel

).

5.5. Evaluarea sudurilor se face n limitele de acceptare conform tabelului 6. O mbinare sudat trebuie s fie evaluat separate pentru fiecare tip de
defect (de la 1 la 25). Dac ntr-o sectiune dat, exist mai multe tipuri de defecte acestea vor face obiectul unei examinri speciale (numrul 26).
Figura nr. 26 din tabelul 6 arat posibilitatea combinatiei de diferite defecte. n acest caz suma total a tuturor defectelor trebuie s fie limitat la
valorile specificate pentru cele trei niveluri de acceptare. Valoarea ns pentru un defect izolat nu poate depsi h.
Verificrile mbinrilor sudate
5.6. Receptia mbinrilor sudate face parte integrant din receptia elementelor sudate, a subansamblelor sudate si a constructiilor sudate.
Examinarea calittii mbinrilor sudate se execut dup regulile si n conditiile stabilite n prezentul normativ, care completeaz prevederile din STAS
767/0-88.
5.7. Receptiile pe faze nu absolv unitefea executant de rspundere pentru viciile ascunse sau defectiunile produse din culpa sa si constatate
ulterior.
5.8. Examinatorul calittii mbinrilor sudate poate fi asistat, la cerere, de beneficiar si proiectant.
5.9. Pentru elementele confectionate n numr mai mare de 20 bucti sau de complexitate deosebit se va executa un element cap de serie, care va
fi receptionat de executant si dup caz de beneficiar.
Proiectantul particip la receptia capului de serie la elementele tipizate executate prima dat n productie si la cele de complexitate deosebit pentru
care s-au fcut precizri referitoare la receptie n caietul de sarcini.
Verificri pentru receptia elementelor sudate la primirea pe santier
5.10. La primirea pe santier sunt obligatorii verificrile prevzute n STAS 767/0-88 pct. 5.2., n scopul depistrii si eliminrii degradrilor dobndite n
timpul manipulrii si transportului.
n ce priveste verificarea mbinrilor sudate, n cazul n care la receptia din uzin nu a participat delegatul ntreprinderii de montaj, se vor face sondaje
asa cum se arat la punctele 5.11...5.13. ale prezentului normativ.
5.11. Verificarea aspectului se faceizual, pe mbinri curtate n prealabil de vopsea prin procedee care nu mascheaz defectele de suprafat.
Procentajele controlate prin sondaj vorfi: -10% pentru nivelul B; - 5% pentru nivelurile C si D.
5.12. mbinrile controlate vizual vor fi verificate si prin msurarea dimensiunilor geometrice si a defectelor de suprafat conform prevederilor din
prezentul normativ.
5.13. n cazul n care se constat existenta unor defecte n mbinri, care nu se ncadreaz n nivelurile de acceptare consemnate n documentele de
nsotire, se va chema furnizorul pentru recontrolarea ntregii furnituri si eventuale remedieri, fr de care nu se va trece la faza urmtoare de executie.
Verificri asupra elementelor care se mbin prin sudare pe santier
5.14. Unitatea de montaj are obligatja verificrii distantelor ntre mbinrile de montaj prin sudare, indiferent de nivelul de acceptare a mbinrii, pentru
toate elementele, subansamblele sau piesele din otel, nainte de punerea n pozitia final.
Elementele care prezint abateri peste valorile admise n tabelul 1 din STAS 767/0-88 nu vor fi montate fr avizul proiectantului, care va decide
asupra necesittilor de remediere, sau returnare la furnizor, cu care ocazie se ntocmeste o not de constatare conform prevederilor legale.

5.15. Pentru elemente care se mbin la montaj prin suduri din nivelurile de acceptare B, C se va executa un premontaj la sol, nainte de punerea n
pozitia final, cu care ocazie se vor efectua toate operatiile de ajustare necesare, astfel nct capetele ce se mbin prin sudare s se ncadreze n
abaterile admise n STAS 767/0-88, tabelul 1.
Se vor depista si remedia deteriorrile aprute n timpul transportului, depozitrii si manipulrilor.
Se consider elemente admise acele elemente pentru care rosturile mbinrii sunt pregtite n conditiile de calitate prevzute de prezentul normativ,
fapt care se consemneaz n procese verbale de lucrri ascunse conform prevederilor legale.
5.16. Fac exceptie de la prevederile punctului 5.15. constructiile sudate de dimensiuni mari care se asambleaz prin sudare direct n pozitia final
(cum sunt buncrele si rezervoarele), fiind alctuite din piese tiate sau din elemente spatiale.
Verificarea calittii mbinrilor sudate la montaj
5.17. Calificarea procedurilor de sudare utilizate la montaj se va face conform SR EN 288 pe probe martor.
n cazul n care rezultatele pe epruvetele prelevate din probele martor nu se ncadreaz n valorile din SR EN 288, se va opri executia si se va
proceda la elaborarea unei noi proceduri de sudare.
5.18. Conditiile de calitate pentru mbinrile de montaj sunt cele pevzute n diferitele capitole ale prezentului normativ.
[top]

ANEXA 1

LISTA EXEMPLIFICATIV DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE Sl AGRICOLE CARE SE NCADREAZ N

DOMENIUL NORMATIVULUI C150-98
1. Constructii civile si social-culturale:

structuri etajate;

structuri speciale folosite la deschideri mari;

structuri spatiale pentru acoperisuri;

structuri cu acoperis suspendat.

2. Hale industriale:

structuri n cadre transversale cu sau fr ci pentru poduri rulanta;

structuri n cadre longitudinale cu diverse scheme statice, cu sau fr ci pentru poduri rulante:

structuri etajate;

structuri speciale folosite la deschideri foarte mari.

3. Constructii industriale si agricole cu destinatie diferit:

scri, pasarele de circulatie;

baracametre;

estacade pentru poduri rulante;

estacade pentru ci ferate n incinte industriale;

platforme pentru utilaje:

galerii pentru diferite mijloace de transport.

4. Constructii pentru sustineri diferite:

turnuri cu diferite destinatii;

piloni pentru antene;

stlpi pentru transport energie electric;

turle de foraj si productie:

stlpi si estacade pentru conducte.

5. Constructii din tabl groas:

recipienti si rezervoare n care se depoziteaz materiale cu grad de periculozitate 0 si 1;

buncre;

conducte de mari dimensiuni de presiune redus prin care sunt transportate fluidecu grade de periculozitate 0 si 1.
[top]

ANEXA 2/1

EXTRAS DIN STANDARDUL SR EN 29692

[top]

ANEXA 2/2

EXTRAS DIN STANDARDUL STAS 6726-85