Sunteți pe pagina 1din 62

UNIVERSITATEA DE VEST

FACULTATEA DE MEDICINA ,FARMACIE


SI MEDICINA DENTARA
SPECIALIZAREA ASISTENTA MEDICALA

LUCRARE DE DIPLOMA
PERITONITA ACUTA

COORDONATOR

ABSOLVENT:

MOTTO
Sntatea seamn cu pacea.
Te poi bucura de ea numai dac tii
s o aperi.

CUPRINS:
MOTIVATIE
INTRODUCERE
PARTEA GENERALA
CAPITOL I
Prezentarea bolii Peritonita acuta
CAPITOL II
Clasificarea bolii
CAPITOL III
Etiologie
CAPITOL IV
Fiziopatologie
CAPITOL V
Simptomatologie
CAPITOL VI
Diagnosticul diferential
CAPITOL VII
Tratamentul in peritonita acuta
CAPITOLUL VIII
Rolul asistentei medicale in ingrijirea
pacientului cu peritonita acuta
CAPITOLUL IX
Prezentare caz I
Prezentare caz II
Prezentare caz III
MATERIAL SI METODA
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

79

MOTIVATIA
Sunt asistenta medicala si lucrez intr-un spital in sectia Bloc Operator si
intru des in contact cu suferinta oamenilor.
De la primul contact cu bolnavul, pana cand acesta paraseste spitalul,
vindecat, deciziile si actiunile chirurgului si asistentei medicale trebuie sa fie efecte
ale gandirii chirurgicale, sa poarte pecetea ei. Gandirea chirurgicala este gandirea
particulara, care guverneaza obiectul activitatii chirurgului: restabilirea sanatatii
sau cel putin ameliorarea suferintei bolnavului, este expresia scopului chirurgiei.
Aparitia ei este strans legata de constituirea chirurgiei ca domeniu de activitate.
Chirurgia ca domeniu de activitate, este stiinta si arta, in acelasi timp, ce are
ca scop redarea sanatatii bolnavilor sau cel putin usurarea suferintelor lor Chirurgia
nu se practica dupa formule matematice, nefiind posibil sa fie transpusa in ecuatie
de tipul A = B ( A reprezentand diagnosticul afectiunii chirurgicale in cauza, iar B
interventia chirurgicala necesara redarii sanatatii bolnavului deoarece are ca obiect
bolnavi, si nu boli , si fiecare bolnav, ca structura fizica si psihica, ca mod de
reactie la boala, ca situatie operatorie si ca raspuns la solicitarile operatiei, este o
individualitate.
A gandi ceva sau a gandi la ceva, denota constiinta unei directii catre un
domeniu de idei sau catre o sfera conceptuala. A gandi prin tine insuti inseamna a
pune in joc intreaga ta capacitate de discernamant in insusirea parerilor altora fara
a le ramane vasal credincios pentru ca chirurgia este o stiinta nobila si in chirurgie
apar lucruri noi.

INTRODUCERE
Peritonita reprezinta o reactie inflamatorie a peritoneului, care poate fi
difuza sau localizata, de origine infectioasa sau nu. Majoritatea peritonitelor sunt
de origine infectioasa, cei mai frecventi agenti patogeni fiind Escherichia coli,
enterococi, Klebsiela, Enterobacter, Proteus, Bacteroides. Cavitatea peritoneala se
intinde de la diafragm (cranial) pana la pelvis (caudal), si de la peretele abdominal
(anterior) pana la viscerele retroperitoneale (aorta, vena cava, uretere, rinichi).
Peritoneul este format din doua straturi, unul intern (peritoneul visceral) si
unul extern (peritoneul parietal) . Cele mai multe peritonite (peste 90%) apar
datorita distrugerii tractului gastro-intestinal (peritonite secundare), atunci cand in
lichidul peritoneal se identifica multipli germeni cu origine enterala. Un procent
mult mai scazut il reprezinta peritonitele in care este pastrata integritatea
tractusului gastro-intestinal si apar in absenta interventiilor chirurgicale sau a
traumatismelor (peritonite primare).
Pentru diagnosticul de peritonita sunt foarte importante istoricul bolii si
examenul fizic. Astfel, daca pacientul prezinta un istoric de spitalizari recente, boli
cronice, interventii chirurgicale recente, febra, frison, durere de intensitate crescuta
la nivel abdominal se ridica suspiciunea de peritonita. Greata si varsaturile sunt de
asemenea simptome importante iar palparea abdomenului arata aparare musculara
(contractura peretelui abdominal ce apare in timpul palparii) si contractura
musculara (contractura musculara neprovocata de atingerea abdomenului) in
peritonita acuta. In momentul in care s-a stabilit diagnosticul de peritonita acuta,
tratamentul trebuie sa fie promt pentru a evita o evolutie nefavorabila spre sepsis si
apoi exitus (deces). Tratamentul de electie este cel chirurgical, si consta in
eliminarea sursei de contaminare, reducerea contaminarii, tratarea infectiei
reziduale si prevenirea recurentei infectiilor. Evolutia postoperatorie este favorabila

daca tratamentul chirurgical a fost promt si este completat cu tratament antibiotic.


Aparitia unei peritonite presupune de obicei interactiunea a trei factori: inundarea
bacteriana a cavitatii peritoneale, virulenta crescuta a acestor agenti patogeni si
slabirea mijloacelor de aparare locala sau generala. In peritonitele primare
contaminarea se face pe cale hematogena in cursul unei bacteriemii (prezenta
bacteriilor in sange), acestea fiind de obicei infectii cu un singur germene si apar in
special la copii si imunodeprimati. Peritonitele secundare apar datorita leziunii
unui viscer abdominal sau a tractului digestiv. Caracteristicile germenilor in
peritonitele secundare corespund in general florei organului lezat. Flora normal a
esofagului, stomacului, duodenului si a partii proximale a intestinului subtire este
saraca, apoi incepe sa creasca progresiv la nivelul intestinului distal, astfel ca flora
colonului este foarte bogata.

PARTEA GENERALA
CAPITOL I
PERITONITA ACUT
Peritoneul este o seroas foarte ntins, n raporturi cu toate organele
abdominale, cu o vast reea de vase sanguine, limfatice i seruri, creia i se
confer roluri fiziologice i fiziopatologice foarte importante.
Peritoneul intervine n procesele de aprare ale organismului, reacioneaz
printr-o exsudaie abundent, producere de fibr i anticorpi care tind s limiteze
infeciile.
Datorit poziiei sale n plexurile nervoase, peritoneul constituie o suprafa
interoceptiv, la cei mai variai excitani, ceea ce explic tulburrile reflexe locale
la distan i generale, care apar n mbolnvirile acestei seroase.

DEFINIIE
Reprezinta inflamatia difuza a peritoneului, in cea mai larga acceptiune de
origine septica. Peritonita acuta difuza este una din marile urgente abdominale.
Peritonitele sunt determinate de raspandirea bacteriilor dintr-un organ perforat in
tractul gastrointestinal sau genitourinar, de obicei rezultand abdomenul acut
chirurgical. Infectiile sunt intotdeauna amestecate, cu E. Coli, Bacteroides fragilis
si alte organisme facultative si anaerobe gram negative predominante.
Peritonitele primitive (primare) sau peritonitele spontane, au sursa de
contaminare extraperitoneala iar transportul agentului patogen se realizeaza pe cale
circulatorie. Acestea apar atat la copii cat si la adulti, cu predilectie in ultimul timp
pentru adulti

CAPITOL II
CLASIFICARE
I. Dup faza evolutiv deosebim dou feluri de peritonit:
a. peritonita acut
b. peritonita cronic
II. Dup localizare:
- peritonite apendiculare
- peritonite biliare
- peritonite urinare
- peritonite enterale (intestinale), etc.
III. Dup modul de a se produce:
- peritonit localizat (circumscris)
- peritonit generalizat
Deosebim dou feluri de peritonit acut:
- peritonit acut localizat
- peritonit acut generalizat
a. Peritonit acut localizat este acea form n care mijloacele de aprare
existente n cavitatea abdominal reuesc s localizeze procesul infecios n
regiunea n care el a aprut.
De exemplu: peritonita localizat de origine apendicular (cunoscut i sub
numele de plastron) sau bloc apendicular, peritonit localizat de origine
colecistic (plastrom colecistic), peritonit localizat din regiunea pelvin
(pelviperitonit).
b. Peritonita acut difuz (generalizat) este acea form prin care se nelege un
sindrom infecios complex, abdominal, determinat de ptrunderea n cavitatea
peritonial a unor germeni patogeni cu virulen foarte crescut.

CAPITOL III
ETIOLOGIE
Ptrunderea germenilor patogeni n cavitatea abdominal se poate face pe
mai multe ci:
Prin perforarea unui organ cavitar datorit unui proces patologic al acestuia
(eventualitatea cea mai frecvent)

Apare n:
1. ulcerul gastric sau duodenal perforat
2. apendicit acut gangrenoas perforat
3. colecistit acut perforat
4. ulceraii i perforaii intestinale de diferite cauze
5. gangrenarea unei anse intestinale infarctizate sau
ocluzionale, etc.
Prin perforarea unui organ cavitar, datorit unui traumatism care nu a deschis
peretele abdominal (stomac, intestin, etc.). Acest tip de leziune este cunoscut sub
denumirea de traumatism abdominal nchis.
Prin infectarea peritoneului datorit unui agent vulnerabil (arme albe, glonte,
schije, etc.) care deschide peretele abdomenului, lsnd ca peritoneul s fie expus
unei infecii cu germeni din afar.
n cazul cnd agentul vulnerant a perforat un organ cavitar, peritonita se
produce i prin revrsarea coninutului septic pe care l conine organul respectiv n
cavitatea peritoneal. Acest tip de leziune se numete traumatism abdominal
deschis.
Prin disiminarea germenilor patogeni dintr-un proces abdominal, la nceput
localizat i apoi generalizat.

Ulcerul gastro-duodenal
Actual frecventa e in scadere si desi manifestarile simptomatice au incidenta
crescuta, ele sunt de fapt determinate de patologia functionala tip dispepsie insa
cand apare, evolutia este indelungata, cu recidive.

10

Cauzele cele mai frecvente implicate in aparitia ulcerului gastric si duodenal


sunt:

11

infectia gastrica cu bacteria Helicobacter pylori

consumul de antiiflamatorii gen Aspirina, Indometacin, Ibuprofen, Diclofenac,

in asociere sau nu cu preparatele cortizonice si antiagregantele plachetare


(Plavix)sau anticoagulantele (Trombostop).
Aceste cauze, asociate unui teren genetic ce predispune si unor factori
favorizanti ca fumatul, alcoolul, ciroza hepatica, bolile pulmonare severe sau
insuficienta renala cronica, duc la ulcer.
De obicei, ulcerul produs prin Helicobacter apare la duoden dar asociaza si o
gastrita cronica, recidivele fiind frecvente dar nu prea duce la complicatii.
Dimpotriva, ulcerul produs de antiinflamatorii apare la stomac, asociaza si el o
gastrita cronica, frecvent nu determina nici un simptom si este diagnosticat doar
cand apar complicatiile (hemoragia), grave la varstnic. Nu mai reapare daca se
intrerupe consumul de antiinflamatorii.
Desigur, una din cauze nu o exclude pe cealalata (pot fi prezente ambele).
Pe langa plenitudine, satietate precoce, jena in capul pieptului, simptomul specific
bolii ulceroase este reprezentat de durerea vie ce apare la 2-3 ore dupa mese, in
capul pieptului, calmata de ingestia de alimente sau protectoare gastrice, dar care
este prezenta si noaptea, trezind pacientul din somn.
Episoadele dureroase tin 1-2 saptamani si sunt determinate de reinfectia cu
Helicobacter, de fumat, consum de alcool sau antiinflamatorii. Desi se credea ca
stressul duce la ulcer, acesta determina doar tulburari functionale. La
persoanele mai in varsta e posibil ca ulcerul sa nu determine nici un simptom si sa
reiasa ca au aceasta boala atunci cand varsa cu sange sau au scaun negru ca pacura
(melena).
Diagnosticul

este pus cel mai exact prin endoscopie deoarece orice

modificare, inclusiv ulcer, la nivelul stomacului trebuie biopsata pentru a

12

exclude un cancer gastric la debut si pentru a pune in evidenta cu certitudine


prezenta Helicobacterului.
Daca nu avem la dispozitie endoscopia sau pacientul este in varsta cu boli
cardiace sau pulmonare grave, se va face tranzitul baritat (inghitirea de bariu cu
efectuarea unor clisee radiologice). Ca orice segment al tubului digestiv (esofag,
stomac, duoden, jejun, ileon, colon), ulcerul nu se vede la ecografia abdominala.
Exista niste semne indirecte care sugereaza posibila prezenta a unui ulcer, dar
diagnosticul de certitudine se pune doar prin endoscopie.
Complicatiile ulcerului:

hemoragia digestiva - apare mai frecvent la varstnicul consumator de

antiiflamatorii pentru boli cardiace sau reumatologice. Se manifesta ca varsatura cu


sange de obicei negru , ca un zat de cafea dar poate fi si rosu proaspat sau cu
cheaguri de sange sau ca scaun negru lucios (melena).
Reprezinta o urgenta, pacientul trebuind adus la spital (gastroenterolog)!
Tratamentul poate fi cu protector gastric sau chiar prin oprirea hemoragiei prin
endoscopie (injectare de alcool sau adrenalina in craterul ulceros). Uneori este
nevoie de chirurgie de urgenta in cazul hemoragiilor severe. De aceea este necesar
sa asociem un protector gastric tip Famotidina sau Omeprazol inainte de a lua
antiinflamatorul, mai ales daca acesta trebuie administrat pe o perioada lunga de
timp.

perforatia este si ea mai frecventa la varstnicii consumatori de

antiinflamatorii deoarece pe mucoasa gastric fragila apare un ulcer adanc cu sanse


de a perfora peretele cu peritonita ulterioara. Daca durerea ulceroasa devine brusc
foarte intensa astfel incat pacientul sta nemiscat, e palid, transpirat, nu suporta
nimic pe burta poate avea ulcer peforat si trebuie adus de urgent la spital
(chirurgie)! ulcerul duodenal cu evolutie indelungata poate duce uneori la
ingustarea pilorului.
13

stenoza pilorica - cu scadere in greutate, varsaturi cu alimente partial

digerate (pacientul recunoaste mancarea ingerata cu cateva zile in urma). Se poate


incerca dilatare endoscopica atunci cand pacientul nu suporta interventia
chirurgicala.

Apendicita acut flegmonoas/gangrenoas perforat, complicat cu


peritonit
Aceti pacieni se interneaz dup 24-72 ore de la debut, din cauza adresrii
ntrziate a bolnavului sau a greelilor de diagnostic. Inflamaia distructiv i
perforaia apendicelui se pot declana i la bolnavii spitalizai n secia chirurgie
sau n alte secii din cauza diagnosticului incert i supui timp ndelungat
observaiei fr folosirea oportun a metodelor paraclinice de diagnostic necesare
(ecografia, laparoscopia).
Spitalizarea (transferarea) n secia chirurgie/reanimare a oricrui spital
care acord asistena chirurgical de urgen, este obligatorie. n caz de apendicit
acut, complicat cu peritonita difuz se recomand spitalizarea (transferarea)
urgent n secia chirurgie/reanimare a unui spital interraional, municipal
14

Diagnosticul se stabilete cu certitudine pe baza complicaiei apendicitei


distructive: peritonit localizat, plastron apendicular sau peritonit difuz.

Fig 1 Piesa operatorie: la secionarea apendicelui gangrenat se gsesc 2


concreiuni cu diametrul de 1 cm., situate la limita poriunii gangrenoase
(stercolit).

Fig 2 Aspect intraoperator: (apendicectomie) leziuni inflamatorii i


gangrenoase n jumtatea distal a apendicelui.

15

Diagnosticul apendicitei acute complicate cu peritonit localizat. Anamneza


i simptomele iniiale ale apendicitei corespund formei comune dar cu o
manifestare clinic neclar sau confuz pn la momentul complicaiei, cnd apar
semnele principale de peritonit. Se produce exacerbarea durerii somatice
spontane, urmat de vrsturi repetate.
Examinarea obiectiv deceleaz: poziia antalgic n decubit dorsal sau lateral
drept cu coapsa dreapt flectat, faciesul pacientului este congestionat exprimnd o
mare suferin, semne de deshidratare extracelular cu limb sabural, uscat.
Semnele generale caracterizeaz starea septic: temperatura (38-39,5C),
tahicardie (puls >100/min) i hipotensiune arterial (<100 mmHg). Micrile i
tusea exacerbeaz durerea spontan.
Respiraia abdominal este diminuat la nivelul abdomenului drept.
Palparea regiunii iliace drepte evideniaz simptomele principale: durere,
contractur muscular, semne de iritaie peritoneal pozitive (Blumberg, Mandell
etc.).
Tueul rectal / vaginal este dureros.
Explorrile paraclinice evideniaz leucocitoz important (peste 1800020000/mm3).
16

Diagnosticul apendicitei acute complicate cu peritonit difuz (generalizat)


Sunt cunoscute trei mecanisme de dezvoltare a peritonitei apendiculare difuze:
a) Peritonita generalizat primar se poate produce dup un interval de
circa1-2 zile de la debutul clinic al apendicitei acute. Durerea este exacerbat i
difuz; de asemenea, contractura muscular se generalizeaz i se oprete tranzitul
intestinal. Se altereaz starea general, febra devine septic cu leucocitoz
~20000/mm3 i neutrofilie. Se poate instala
sepsisul sever.
b) Peritonita difuz dezvoltat n doi timpi, cnd dup peritonita iniial
local (timpul nti) se produce o ameliorare spontan prin tratament medical,
urmat dup un interval de ore sau zile de generalizarea procesului peritonitic
(timpul al doilea).
c) Peritonita generalizat n trei timpi prezint urmtoarele etape evolutive:
apendicita iniial cu peritonit local la pacienii care se spitalizeaz dup 24-72
ore de la debutul crizei (timpul nti), urmat de formarea plastronului (timpul al
doilea), urmat apoi de abcedarea plastronului i ruperea abcesului n marea
cavitate peritoneal (timpul al treilea).
Diagnosticul peritonitei apendiculare difuze se bazeaz pe aceleai semne
ca i ale peritonitei apendiculare locale, dar cu o stare general i intoxicaie mai
grav (uneori sepsis sever) i cu diseminarea rapid sau treptat a simptomelor
peritoneale (durerea somatic, contractura muscular i ileusul paralitic) asupra
ntregului abdomen.

Sindromul de intestin iritabil


Constituie in zilele noastre una din cele mai frecvente patologii
gastrointestinale, cauzata in principal de stressul cotidian. Uneori apare dupa o
infectie virala sau bacteriana intestinala.

17

Diagnosticul acestui sindrom este prin excluderea altor boli ce pot determina
aceleasi simptome cu acesta.
De obicei pacientii sunt anxiosi, prezinta senzatia de \"nod in gat\", se tem ca
au o boala grava si se plang de:

constipatie sau diaree sau alternanta celor doua

balonari si bolboroseli in burta

dureri in tot abdomenul sau deasupra pubisului


Constipatia inseamna scaun tare, eliminat cu efort sau un scaun evacuat la

mai mult de 2 zile. In intestinul iritabil se poate evidentia sange rosu la sfarsitul
scaunului prin prezenta concomitenta a hemoroizilor. Deoarece frecvent in acaesta
afectiune miscarile colonului sunt intense, materiile fecale se pot fragmenta in
cursul procesului de evacuare a lor, astfel incat scaunul sa aibe aspect de creion,
panglica sau \"cacareze de oaie\". De notat ca acest aspect particular poate apare si
in cancerul de rect, cand datorita tumorii care se dezvolta in interiorul intestinului,
fecalele nu mai au prea mult loc de trecere si atunci se elimina sub forma de
panglica subtira sau creion. Pentru a face diferenta dintre cele doua afectiuni,
trebuie consultat medicul specialist.
Desigur ca daca suntem diagnosticati cu sindrom de intestin iritabil putem
face la un moment dat si cancer colo-rectal (una din manifestarile acestuia este
eliminarea de scaune cu sange) fara ca cele doua afectiuni sa aibe vreo legatura
una cu cealalta.
De aceea e obligatoriu efectuarea colonoscopiei, mai ales dupa 40-50 ani
sau daca apar simptome severe (sange in scaun, scadere in greutate mare, dureri
abdominale importante).

18

COLONOSCOPIA

Diareea este de obicei exploziva, pacientul trebuind sa fuga la toaleta, cu


multe gaze, uneori cu fragmente de alimente nedigerate. Numim diaree eliminarea
a mai mult de 3 scaune in 24 ore. De multe ori pacientii descriu eliminarea a 2-3
scaune dimineata, ulterior nemaiavand nici un scaun pe parcursul zilei.
Va trebui efectuata coprocultura si coproparazitologia pentru excluderea unei
infectii intestinale., hormonii tiroidieni deoarece hipertiroidia evolueaza cu diaree
si colonoscopia pentru excluderea polipilor sau a cancerului colo

rectal.

19

Diareea din sindromul de intestin iritabil nu va contine niciodata sange,


decat in cazul hemoroizilor iritati de scaunele acide si nici nu apare noaptea, decat
foarte rar.

20

Sindromul de intestin iritabil nu are complicatii si nu evolueaza


niciodata la cancer colo-rectal!
Tratamentul consta in:

regim adaptat situatiei (constipatie sau diaree)

medicamente pentru reglarea miscarilor intestinale, pentru absorbtia gazului

precum si anxiolitice pentru diminuarea stressului.

Colecistita acuta
Poate evolua spre regresie (sub antibioterapie/spontan - rar;devine colecistita
cronica sechelara cu pericolecistita cu tendinta la reacutizare), spre perforatie (in
blocul subhepatic sau/si in peritoneul liber - in primele 48 h de colecistitaacuta, la
batrani/pacienti cu reactivitate slaba, determinand peritonita biliara, forma severa,
mortalitate 40%), sau spre fistulizare (organ cavitar invecinat fistula colecisto

21

duodenala/colica. Drenarea continutului vezicular in lumen determina ameliorarea


simptomatologiei si a starii generale). Tratamentul este chirurgical.
Momentul operator este decisiv. Peritonita biliara difuza se opereaza in
urgenta

maxima,practicandu-se

colecistectomie

si

tratamentul

peritonitei;

colecistita acuta se poate opera"la cald" - 24-72 h de la debut - in urgenta imediata


sau in urgenta intarziata fiind temporizata sub repaos fizic/alimentar si tratament
medicamentos (antibiotic,antiinflamator, antalgic) si punga cu gheata local.
Neoplasmul de vezica biliara poate aparea la vechii litiazici, mai mult de 810%din cazuri (90% din cazurile cu acest tip de neoplasm apar pe teren litiazic, la
pacienti de peste 60 ani). Histopatologic este un adenocarcinom agresiv care
invadeaza rapid patul hepatic si organele vecine (colon, duoden, calea biliara
principala), metastazand in nodulii pediculului hepatic (produce icter prin
compresiune) si in lobii hepatici - frecvent.

COMPLICATII - frecvente, putand fi intestinale si extra-intestinale:


I. Complicatii intestinale:

22

1. Perforatie in cavitatea peritoneala: este o complicatie rara si grava ce indica


trata-ment chirurgical de urgenta.
2. Abcedare: apare frecvent, sediul putand fi interileal, intramezenteric,
retroperitoneal sau ileoparietal.
3. Fistulizare:
a) fistule entero-enterale: apar la din pacienti in cursul evolutiei bolii; reprezinta
o comunicare anormala intre doua anse ileale sau intre o ansa ileala si colon;
fistulele mici nu produc modificari notabile ale starii generale; fistulele largi, care
scot din tranzit un segment lung digestiv, necesita tratament chirurgical;
b) fistulele entero-vezicale: reprezinta o complicatie grava; provoaca infectie
urinara, pneumaturie sau fecalurie;
c) fistule entero-genitale: pot fi entero-tubare, entero-vaginale, rar entero-uterine;
d) fistule externe: sunt complicatii severe; realizeaza comunicari intre intestin si
pere-tele abdominal, respectiv intre rect si regiunea perianala sau vulva.
4. Obstructie intestinala: in stadiile initiale apare secundar edemului si spasmului,
ulterior aparand stenoze organice; clinic se manifesta prin dureri colicative intense,
varsaturi, peristaltica crescuta cu zgomote hidroaerice, absenta a tranzitului pentru
fecale si gaze.
5. Malignizare: boala Crohn reprezinta o stare precanceroasa; riscul de
malignizare este crescut in segmentele intestinale excluse prin by-pass.
II. Complicatii extraintestinale:
1. Sindrom de malabsorbtie: se manifesta prin steatoree si anemie; sunt afectate
absorbtia lipidelor si a vit.B12; poate apare in afectari intinse sau dupa rezectia
ileala.
2. Diaree: survine secundar deficitului de reabsorbtie ileala a acizilor biliari, cu
stimulare a secretiei colonice.
3. Exacerbare a florei intestinale: survine consecutiv stazei proximal de zonele
de stenoza sau datorita recircularii continutului intestinal prin fistulele spontane
sau anastomozele chirurgicale.

23

4. Litiaza biliara: survine consecutiv pierderii de acizi biliari, cu crestere a


litogenicitatii bilei.
5. Alterare a functiei hepatice: se manifesta frecvent prin steatoza sau amiloidoza
hepatica; uneori se poate asocia colangita sclerozanta primitiva.
6. Osteoporoza si osteomalacie: apar consecutiv malabsorbtiei calciului, vit.D si
carentei proteice.
7. Complicatii urinare:
- litiaza renala (prin tulburari ale metabolismului calciului);
- hidronefroza si dilatare ureterala (prin inflamatie retroperitoneala);
- fistulizare ileo-vezicala;
- amiloidoza renala (urmare a procesului inflamator de durata).
8. Complicatii articulare:
- artralgii sau artrita pasagera (insotesc la din pacienti episoadele de acutizare
intestinala);
- spondilita ankilopoietica (apare la 1/10 din pacienti, anume la cei cu antigen de
histocompatibilitate HLA-B27 prezent).
9. Complicatii dermatologice: eritem nodos, dermatita exfoliativa, pyoderma
gangrenosum, sindrom Stevens-Johnson.
10. Complicatii oftalmologice: conjunctivita, episclerita, irita, uveita.
11. Ulcere aftoase bucale
.

24

CAPITOL IV
FIZIOPATOLOGIE
Peritonita acut difuz rezult din reacia local a peritoneului i a viscerelor
abdominale i cea general a ntregului organism la aciunea agresiv a germenilor
microbieni i a unor produi n peritoneu.
Factorii de agresiune sunt reprezentai de:
flora microbian cu calitile sale de virulen, viteza de nmulire,
putere necrozat, toxicitate (exotoxine, endotoxine); sunt mai agresivi germenii
anaerobi.

produi biologici: lichid gastric, bil, suc intestinal, suc pancreatic,

lichid colic.
Reaciile peritoneului sunt de tip inflamator:
secreia seroleucocitar purulent n prima faz nsoit de edem,
hiperemie i infiltraie edemoas a tuturor viscerelor, epiploanelor i mezourilor,
secundar inflamaiei peretelui intestinal apare ileusul dinamic.
exudat muco-septic n a doua faz, care are tendina s nchisteze secreia
purulent din peritoneu n diverse loje: aderenele fibrinoase realizeaz uneori o
veritabil ocluzie mecanic.

25

CAPITOL V
SIMPTOMATOLOGIE
Au fost descrise:

Semne funcionale
Durerea este primul semn care apare ntr-o peritonit acut. Trebuie precizate:
modalitatea de debut (brutal sau nu), sediu (localizat sau difuz), evoluia,
iradierea, paroxismele. Toate aceste elemente au importan n diagnosticul
etiologic al peritonitei. Durerea este de obicei brutal, n perforaie. Poate fi iniial
localizat, difuznd ntr-o etap ulterioar, sau poate fi de la nceput difuz. Ea
poate fi continu i stabil sau cu exacerbri paroxistice. Poate iradia n locuri
diferite (hipogastru, de sac Douglos, umr, regiunea scapular) de intensitate
diferit, de la lovitura de pumnal a inundaiei peritoniale pn la formele atenuate.

Vrsturile frecvente sau biliare pot contribui, atunci cnd sunt abundente
la dezhidratarea bolnavului.

Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale i gaze produs iniial


prin ileus dinamic reflex, ulterior poate ine de supraadugarea unei ocluzii
mecanice. n peritonitele hipertoxice se poate ntlni diareea.

Sughiul ntlnit inconstant, este expresia iritaiei diafragmului, a stazei


gastrice i a strii toxice.

Semnele fizice abdominale

sunt fr valoare pentru precizarea

diagnosticului. Cel mai des semn este necontractarea peretelui abdominal,


care se poate pune n eviden prin:

Inspecia abdomenului care arat:


- imobilizarea peretelui abdominal n timpul respiraiei.
- respiraia este superficial, mai frecvent de tip toracic superior.

26

Palparea abdomenului este timpul cel mai important al examenului fizic i


relev:
- contractarea abdominal reprezint creterea tonusului musculaturii
pereilor, secundar peritonitei. Peretele abdominal nu se las deloc deprimat prin
apsare, manevra fiind extrem de dureroas.
- apsarea muscular este un semn mai precoce al peritonitelor. Peretele
abdominal cu tonus normal se las iniial deprimat pentru ca bolnavul s simt
durerea i s contracteze peretele.
- durere la decomprimarea brusc a peretelui abdominal dup o apsare
progresiv (semnul Blumberg).
-

hiperestezia cutanat const n producerea unei senzaii particulare

dureroase atunci cnd se palpeaz tegumentele peretelui abdominal n zona


organului afectat.

Percuia abdomenului poate arta:


- percuia dureroas a abdomenului - semnul clopoelului (Mandel)
dispariia matitii hepatice (semne de pneumoperitoneu)

Ascultaia abdomenului pune n eviden o linite absolut (semn de


parez intestinal).

Tueul rectal i tueul vaginal provoac o durere vie la apsarea


fundului de sac Douglas (iptul Douglas-ului) sau bombarea Douglas-ului care
certific prezena revrsatului peritonial.

Semne clinice generale

au o valoare mai mult apreciativ asupra

strii generale a bolnavului care poate prezenta:

Creterea temperaturii 38,5C- 39C care poate lipsi n primele ore.


Pulsul poate fi normal sau accelerat concordat cu creterea termic. Lipsa de
concordan dintre puls i temperatur constituie un indice preios de apreciere a
gravitii unei peritonite.
27

Tensiunea arterial iniial normal, scade pn cnd se instaleaz starea


de oc.

Starea general: Bolnavul este palid, i adesea i este caracteristic faciesul


suferind, agitat, transpirat, nspimntat cunoscut sub numele de facis
peritoneal.
Facisului peritoneal i sunt caracteristice i urmtoarele: ochii ncercnai,
nfundai n orbite, lucioi, anxioi, lenze arse, tegumente teroase (pmntii).

Examene paraclinice
Examen de laborator
amilaza i lipaza sunt moderat crescute n general;
glicemia crete n acidoza diabetic i n pancreatit;
ureea crete n stri de dezhidratare;
leucocitoza este frecvent ntlnit i prezint uneori valori mari;
anemia obinuit;
electroencefalograma este necesar pentru eliminarea diagnosticului de
infarct miocardic.
Examenul radiologic pe gol poate evidenia pneumoperitoneul sub form de
imagini clare, semilunare, situate sub diafragm, imagini hidroaerice n ocluzia
intestinal, calculi biliari sau urinari radioopaci, umbra unui abces sau a unei mase
tumorale.
Pentru diagnostic sunt utile i puncia abdominal precum i peritoneoscopia.
Se puncioneaz n zona mat i dac se extrage lichid se confirm peritonit (n
mod normal nu se extrage lichid din cavitatea peritoneal).
Puncia abdominal sau paracenteza reprezint traversarea peretelui
abdominal i ptrunderea n cavitatea abdominal cu ajutorul unui trocar.
Se face n scop explorator i terapeutic.

28

Materialul necesar pentru efectuarea paracentezei:


mas acoperit cu un cmp steril;
casolet cu cmpuri sterile;
casolet cu mnui sterile;
casolet cu trocar gros cu diam. de 3-4 mm;
muama i travers sub bolnav;
un vas gradat pentru colectarea lichidului;
un cearaf mpturit n trei, aezat n regiunea lombar, pentru bandajarea
abdomenului n timp i dup evacuarea lichidului;
tvi renal;
seringi de 2-5 ml sterile;
ace;
soluie pentru dezinfecia locului de elecie (alcool, tinctur de iod, alcool
iodat);
novocain pentru anestezie local;
casolet mic cu comprese sterile;
dou eprubete sterile (astupate) etichetate;
substane necesare pentru reacia RIVALTA;

29

ace de siguran;
catetere sterile pentru evacuarea vezicii urinare cnd bolnavul prezint
tulburri de miciune.
ntregul instrumentar se pregtete pe o msu acoperit cu un cmp steril i
se aduce n camer numai n ultimul moment pentru a nu cauza stri de nelinite
bolnavului. Masa cu instrumente se aeaz ct mai aproape de bolnav.
Puncia se realizeaz la patul bolnavului dup ce a protejat patul cu un
paravan. nainte de puncie bolnavul va fi poziionat n decubit dorsal cu trunchiul
uor ridicat.

Rolul asistentei n timpul punciei


Asistenta va recolta probele sterile de lichid o cantitate de 100-200 ml pentru
laborator (dup ce medicul retrage mandrenul) examen citologic, determinarea
cantitativ de albumin.
Se aplic tubul de cauciuc n prelungirea canulei i se colecteaz lichidulo
acistic n recipientul pregtit pentru acesta.
Se observ starea general a bolnavului i se msoar pulsul i respiraia
dac apar complicaii se anun imediat medicul.
Partea superioar a abdomenului se badijoneaz cu cearaful mpturit
(pentru ca deprimarea cavitii abdominale s se fac brusc) i se strnge progresiv.
Se supravegheaz viteza de evacuare (nu trebuie s fie mai mare de un litru la 15
min). La prima paracentez se evacueaz numai 4-5 litri de lichid. Lichidul se
evacueaz n timp de 1-2 ore.
Se schimb poziia bolnavului, n diferite direcii (dac n timpul evacurii
scurgerea se oprete brusc).
Se introduce mendrenul neascuit n trocar (cnd orificiul acestuia se acoper
cu o ans intestinal sau flacoane de fibrin.)

30

Se badijoneaz locul punciei cu tinctur de iod dup ce medicul extrage


trocarul.
Se aplic un pansament steril.
Se strnge cearaful n jurul abdomenului i se fixeaz cu ace de siguran.

Accidente
n urma vasodilataiei excesive prin decomprimarea brusc a cavitii
abdominale bolnavul poate face colaps. n acest caz medicul va ntrerupe puncia i
se vor administra bolnavului substane analeptice se poate instala o hemoragie
intern.

CAPITOL VI
DIAGNOSTICUL DIFERENIAL
Acesta se face cu:

Afeciuni medicale cu simptomatologie abdominal


colic renal
colic hepatic
ulcer n puseu evolutiv
infarctul miocardic
pneumopatii bazale

Afeciuni chirurgicale
ocluzii intestinale
pancreatit acut
infarctul enteromezentric
sarcina extrauterin rupt
Diagnosticul diferential

31

Se face cu numeroase afectiuni intraabdominale care se confunda cu o


peritonita. In acest caz ele necesita aceeasi sanctiune, interventia chirurgicala de
urgenta, iar diagnosticul va fi stabilit intraoperator. O eroare de diagnostic cu
afectiuni nechirurgicale poate duce la o interventie chi-rurgiclaa inutila, chiar
daunatoare.In cadrul abdomenului acut medical peritonitele se pot confunda cu
colicile

abdominale:

hepatica,

renala,

salpingiana,

etica,

saturnina.

Localizarea durerii, iradierea, asocierea semnelor specifice bolii si absenta


contracturii abdominale, le pot diferentia.
Colica biliara din diskineziile biliare si colecistita acuta, cu localizare tipica in
hipocondrul drept si iradiere la baza hemitoracelui drept, interscapulo-vertebral
drept sau umarul drept, pune problema unei peritonite biliare.
Colica nefritica din litiaza renoureterala incepe cu dureri lombare, care
iradiaza anterior spre organele genitale externe si se insoteste de polakiurie cu
hematurie macro- sau microscopica. Antecedentele genitale ca si controlul genital
si ecografia orienteaza diagnosticul.
Colica saturnina poate simula o peritonita prin contractura abdominala.
Bolnavul are temperatura normala, prezinta lizereu gingil iar dozarea plumbului in
sange confirma diagnosticul.
Criza gastrica etica la un bolnav vazut in plin puseu acut poate imita
peritonita, dar antecedentele, semnele neurologice, reactia Bordet-Wasserman
pozitiv elucideaza diagnosticul.
Porfiria acuta intermitenta se manifesta prin durere intensa, continua sau
colicati, insotita de ileus dinamic si uneori stari febrile si hiperleucocitoza.
Bolnavul prezinta crize intermitente, la care se pot adauga semne neurologice,
psihice si cutanate si modificarea culorii urinii, care este brun-inchisa la contactul
cu aerul si contine porfibilinogen (test Watson-Schwartz). Dintre cauzele rare sunt
de semnalat purpura reumatoida, periarterita nodoasa, aortita abdominala, angorul
abdominal, pileflebita. Cu totul exceptional mai pot fi puse in discutie infarctul
32

renal, sindroamele suprarenale de tip hemoragie sau infarctul de suprarenale.


Falsul abdomen acut medical trebuie diferentiat de peritonita acuta difuza mai ales
cand exista aparare sau contractura.
Infarctul miocardic acut se poate insoti de dureri epigastrice si rsaturi.
Antecedentele coronariene, caracterul dureii, cresterea lorii transaminazelor serice
si

lacticodehidrogenazei

si

ECG-ul

caracteristic,

confirma

infarctul.

Infectiile acute ale organelor toracice (pneumopatie, pleurezie sero-purulenta) mai


ales la copii si adolescenti, pot debuta cu dureri abdominale, dar fara contractura.
Neuromialgiile toraco-abdominale reumatice, din zona Zoster, de origine vertebromedulara, pot prezenta dureri abdominale difuze fara contractura musculara si cu
fenomene toracice sau respiratorii.
Crizele de hiperlipidemie, in hiperlipidemiile de tip 1 si 5, pot prezenta
colici

abdominale,

uneori

asociate

cu

crize

de

pancreatita

acuta.

Intoxicatiile generale precum hiperazotemia, coma diabetica se pot confunda cu


formele toxice de peritonita. Alterarea starii generale din unele intoxicatii generale
(hiperazotemie, coma diabetica, otraviri) asociata rsaturilor si durerilor abdominale
pune probleme de diagnostic, dar anamneza, semnele asociate si lipsa contracturii
le difentiaza. Manifestarile abdominale din gripa pot imita peritonita, mai ales ca in
cursul epidemiilor de gripa creste frecventa peritonitelor de origine apendiculara.
Abdomenul acut chirurgical. Chiar daca se angazeaja un diagnostic diferential cu
peritonitele, sanctiunea chirurgicala de urgenta sileste diagnosticul intraoperator.
Infarctul entero-mezenteric evolueaza cu simptomatologie foarte dureroasa, cu
colaps circulator, balonare abdominala, enteroragie.
Evolutia se face pe fondul unei afectiuni preexistente: ateromatoza, stenoza
mitrala, fibrilatie atriala. Diagnosticul este dificil, si frecvent celiotomia precizeaza
diagnosticul.
Pancreatita acuta poate debuta prin sindrom pseudo-peritoneal. Terenul obez,
amilazele crescute si evolutia sub tratament clarifica diagnosticul. Adenita
33

mezenterica acuta la copil poate prezenta aparare musculara. Are evolutie


favorabila sub tratament medicamentos.

CAPITOL VII
TRATAMENTUL PERITONITELOR
Peritonita acut este o urgen chirurgical. Netratate 99% din peritonitele
acute au un prognostic nefast.
Tratamentul n peritonit acut trebuie s fie: precoce, complex, adecvat i
susinut.
Tratamentul chirurgical are ca obiective:
Suprimarea sursei (cauzei peritonitei).
Tratarea peritonitei prin splarea minuioas a peritoneului cu ser fiziologic i
drenaj eficient al spaiilor de nchistrare posibile n peritoneu.
Tratamentul medical const n:
antibioterapie general
reechilibrarea hidroelectric, acido-bazic, nutritiv
tratarea ocului toxico-septic
meninerea funciilor vitale ct mai aproape de parametrii fiziologici

Msurile terapeutice specifice:


Intervenie chirurgical obligatorie (excepie fcnd peritonitele primare). Ea
trebuie fcut de urgen iar tehnica i tactica operatorie s fie cea mai puin
ocant dar eficace.
Intervenia chirurgical trebuie s realizeze cel puin suprimarea sursei (nchiderea
perforaiei, ndeprtarea apendicelui, a trompei uterine gangrenate, etc.)

34

Drenajul cavitii peritoneale, mai precis n zonele de elcie unde se dezvolt


abcesele. Exteriorizarea drenurilor se face la distan de plaga operatorie unde
declivitatea asigur cea mai bun evacuare.
Dac intervenia chirurgical i drenajul sunt factori eseniali specifici ai
tratamentului peritonitei, succesul final i prognosticul depid de stricteea cu care
sunt aplicate propunerile generale.

Msuri terapeutice generale:


Reapos la pat poziie semiaeznd.
Aspiraie nazo-gastric, se instituie din primele momente de la suspiciunea
unei peritonite. Prin aceast msur se evit vrstura i posibilitatea aspiraiei
traheo-bronice.
Reechilibrarea hidroelectrolitic este componenta terapeutic major.
Cantitile de ap i electrolii ce trebuiesc administrate se stabilesc n funcie de
tensiunea arterial, presiunea venoas central, ionogram, hematocrit, semne
clinice obiective.
Ele se administreaz pe cale intravenoas prin cateterizarea unei vene mari.
Se administreaz:
- ser fiziologic 2007-3000 ml, cu un aport de 18-27 g NaCl ;
- glucoz 5-10% (cu insulin 5U la 250 ml) avnd un aport caloric 2007-3000
ml ;
- NaCl, KCl n soluii molare, n funcie de ionograma seric ;
- Reechilibrarea circulatorie (volemic) se face pe lng soluiile hidroelectrice,
cu plasm sau snge. n caz de urgen vital se ntrebuineaz vasopresoare
(adrenalin, noadrenalin 1-4 mg n soluii macromoleculare Dextran 70,
Rheomatex 1000-1500 ml) ;
- HHC (hemisuccinat de hidrocortizon) 500-2007 mg, n perfuzie, amelioreaz
rezultatele reechilibrrii circulatorii;
- Ameliorarea condiiilor respiratorii se obine prin oxigeno-terapie;
35

- Tratamentul antibiotic este etiopatologic, va cuprinde antibiotice cu spectru


larg, pe ct posibil exacte pe antibiograma secreiei purulente peritoneale. Se
administreaz n perfuzii, i.m. i eventual n peritoneu: Penicilin 10-15 ml/24
ore postoperator, asociate cu alte antibiotice Kanamicina, Cloramfenicol.
Prevenirea i tratarea oligoanuriei const n reechilibrarea circulatorie i
hidroionic, dup un oarecare grad de rehidratare prin diurez osmotic (glucoz
20%).
Corectarea acidozei metabolice cu soluii molare de NaHCO 3 1000-2007
ml/24 ore. Este preferat pentru aciunea sa intracelular soluia THAM.

PARTEA SPECIALA
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N NGRIJIREA
BOLNAVILOR CU PERITONIT ACUT
ngrijirea preoperatorie a bolnavilor
ngrijirea bolnavilor nainte de intervenia chirurgical, n scopul pregtirii
lor, variaz n raport cu motivul pentru care se face intervenia, cu starea general a
bolnavului, precum i cu timpul avut la dispoziie pn n momentul operaiei.

ngrijirea bolnavului n perioada postoperatorie


n perioada postnarcotic, pn la revenirea complet a cunotinei
bolnavului, acesta va fi supravegheat. El nu poate fi lsat singur cci dup narcoz
pot s apar complicaii, cum ar fi: cdere napoi a limbii, tulburri de respiraie, de
circulaie, asfixie, etc.
Cteodat bolnavul prezint numai greuri i face eforturi pentru a voma,
alteori elimin coninutul stomacal: suc gastric, bil, eventual mucoziti
faringiene. Funciile scoarei cerebrale nefiind nc restabilite, bolnavul se poate
scula, poate intra n agitaie, ncearc s-i desfac pansamentul, etc.
36

NGRIJIREA BOLNAVILOR CU PERITONIT ACUT


CAZ CLINIC NR. 1
CULEGEREA DATELOR
R.M. n vrst de 35 ani, sex masculin, domiciliat n comuna
Mihileni, judeul Botoani este adus la serviciul de urgen cu salvarea, acuznd
faptul c n mod brusc a aprut o durere violent sub form de arsur cu localizare
n epigastru i deseori iradieri n spate.
Bolnavul este cunoscut ca consumator de buturi alcoolice i a fost internat
n repetate rnduri n spital, cu diagnosticul de ulcer gastroduodenal.
Bolnavul, pe lng durere, mai prezint greuri, vrsturi, el ia o poziie
antologic, cu minile n regiunea epigastric. El perzint un facies anxios, ochi
ncercnai, paloare, transpiraie, extremiti reci.
La inspecie se constat imobilizarea peretelui abdominal n timpul
respiraiei.
La palpare hiperestezia cutanat, la atingerea regiunii epigastrice semnul
Blumberg prezent.
La ascultaie linite absolut a abdomenului.
Tueul rectal provoac durere vie la apsarea fundului de sac Douglas.
Bolnavul se interneaz pentru investigaii i tratament.
Antecedente:
37

heredocolaterale nesemnificative
personale bolnavul a mai fost internat acum 4 luni cu gastrit.

38

PLAN DE NGRIJIRE PREOPERATOR


Data
7-03-2007

Diagnostic de nursing

Obiective

1. Respiraie superficial cauzat de - nlturarea dispneei,


durere manifestat prin dispnee
- Asigurarea unei respiraii
normale n timp
- Pacientul s prezinte un
ritm respirator regulat n
timp de 24 ore
2. Circulaie modificat, cauzat de - Pacientul s prezinte o
durere, manifestat prin puls rapid i circulaie adecvat
slab, tensiune arterial sczut, stare - Pulsul, TA s aib valori
de anxietate, nelinite
normale n timp de 24 de
ore
- S fie echilibrat psihic
3. Oprirea tranzitului intestinal, - pacientul s prezinte un
modificarea
integritii
tubului tranzit intestinal n limitele
digestiv, manifestat prin constipaie. fiziologice timp de 2 zile.
- Pacientul s prezinte un
scaun normal calitativ i
cantitativ.

Interveniile asistentei: rol propriu i rol


delegat

Evaluare

- Asigurarea repaosului absolut la pat n poziie


semiaeznd sau d-d cu capul ntr-o parte.
- Aplicarea unei pungi de ghea pe abdomen
- Aerisirea camerei i temperatur adecvat
- Oxigenoterapie
- Nu se administreaz morfin.
- Se msoar i se noteaz n foaia de observaie
pulsul, TA, respiraia
- Poziionare, asigurarea repaosului absoult
- Ghea pe abdomen, efectuarea psihoterapiei

Pacientul prezint o
uoar ameliorare

Pacientul prezint o
uoar ameliorare i
este echilibrat psihic

- I se va aplica o sond de aspiraie nazo-gastric, Tranzitul


sond de gaze
este oprit.
- Pacientul este invitat s i goleasc vezica
urinar
- Pregtirea ct mai urgent a pacientului pentru
operaie.

intestinal

39

Data

Diagnostic de nursing

Obiective

4. Deshidratare cauzat de procesul - Pacientul s fie echilibrat


infecios, manifestat prin greuri, hidroelectric
vrsturi, febr.
- Pacientul s aib o stare
de bine, de confort fizic
fr greuri, vrsturi n
timp de 24h

5. Incapacitate de a se ngriji singur, - Se va pregti pacientul din


cauzat de dureri mari, manifestat punct de vedere fizic i
prin astenie, oboseal.
psihic.
- I se va explica necesitatea
actului operator
- Pregtirea pacientului
pentru operaie.
Pregtirea
cmpului
operator n timp de 24h.

Interveniile asistentei: rol propriu i rol


delegat
- Se va ntrerupe alimentai i medicaia oral.
- I se va face reechilibrarea hidroelectric i
volemic.
- Poziionare corect.
- l ajut n timpul vrsturilor i pstreaz
produsul eliminat, i ofer un pahar cu ap s i
clteasc gura.
- Observarea i notarea cantitii vrsturilor n
foaia de observaie.
- Ajut n meninerea curat a tegumentelor
pacientului i shimbarea lenjeriei ori de cte ori
este nevoie.
- Pacientul este ajutat s fac o baie cu ap i
spun.
- Va fi ajutat s mbrace lenjeria de spital
- Regiunea unde urmeaz s se efectueze
intervenia chirurgical este splat, ras, degresat,
dezinfectat i apoi acoperit cu un cmp steril.

Evaluare
Pacientul este
reechilibrat
hidroelectric i
volemic.

- Tegumentele sunt
curate
- Pacientului i s-a
realizat o bun
pregtire
preoperatorie fizic i
psihic

40

Data

Diagnostic de nursing

Obiective

6. Frica de operaie, cauzat de - Pregtirea preoperatorie


dureri, manifestat prin stres, stare - Administrarea medicaiei
de nelinite, agitaie.
preanastezice
- Transportul la sala de
operaie.

Interveniile asistentei: rol propriu i rol


delegat
- Se msoar i se noteaz n foaia de observaie
funciile vitale, TA, puls, respiraie i diurez.
- Se efectueaz testarea la anastezice (xilin),
testarea la iod pentru a depista eventualele reacii
alergice.
- Cu 30 min nainte de intervenie se administreaz
la indicaia medicului cte o fiol de miaglin i
atropin i.v.
- Cu ajutorul unui crucior pacientul este
transportat la sala de operaie.

Evaluare
- pacientul este calm
ca urmare a instalrii
efectului
medicamentului.

PLAN DE NGRIJIRE POSTOPERATOR


Data

Diagnostic de nursing

Obiective

Interveniile asistentei: rol propriu i rol

Evaluare
41

delegat
8-03-2007
9-03-2007

1. Modificarea amplitudinii respiraiei


cauzat de anestezie manifestat prin
dispnee.

- Supravegherea ritmului
respirator.
- Combaterea dispneei n 612 ore.

2. Incapacitatea de a se mica datorit


efecturii anestezicului i operaiei
manifstat prin ameeli, somnolen.

- Transportarea bolnavului
cu targa de la sala de
operaie n salon i
instalarea lui n pat.

- Asigurarea unei camere aerisite i o temperatur


adecvat.
- Oxigenoterapie

- Pacientul este adus de la sala de operaie n salon


protejat de un cearaf, i este instalat n pat n
poziie d-d fr pern sub cap i este supravegheat
continuu, urmrindu-i-se funciile vitale, puls, TA,
respiraie, diureza.
- Supravegherea tuburilor de dren i schimbarea
pungilor ori de cte ori este nevoie.
- Dup 6 ore de rahioanestezie bolnavul este ajutat
s se ridice n poziie semiaeznd.
3. Durere acut cauzat de intervenia - Pacientul s prezinte o
- Efectuarea psiho terapiei.
chirurgical manifestat prin nelinite, stare de bun dispoziie fr - Calmarea durerii prin administrare de calmante
agitaie.
dureri.
- Asigurarea unui climat odihnitor, pat comod,
- S-i recapete ncrederea
camer aerisit, temperatur adecvat.
n forele proprii timp de 3- Schimbarea poziiei ori de cte ori este nevoie,
4 zile.
pentru a evita apariia escarelor.
- S beneficieze de un
Somn odihnitor n timp de
24 ore.
- Calmarea durerii

- Frecvena
respiratorie 17
resp/min.
- Puls puin
accelerat.
- Pacientul acuz o
slbire a
organismului i
senzaia de
ameeal la
ridicare.

Uoar ameliorare
a durerilor.

42

Data

Diagnostic de nursing

Obiective

13-03-2007
15-03-2007

4. Dificultate de a se alimenta i - Pacientul trebuie s fie


hidrata
datorit
interveniei echilibrat hidroelectrolitic
chirurgicale manifestat de durere.
i volemic.
- S prezinte o stare de
bine, fr greuri i
vrsturi, n 24 ore.

16-03-2007
19-03-2007

5. Dificultate de a se mica, cauzat - Pacientul s aib o postur


de durere, manifestat prin ameeli, adecvat
pierderea echilibrului
- S aib tonusul muscular
i fora muscular pstrat
- S prezinte mobilitate
normal.
- Pacientul s nu prezinte
complicaii ca escare de
decubit, etc.

Interveniile asistentei: rol propriu i rol


delegat
- Alimentarea pacientului pe cale parenteral n
primele 3 zile dup operaie.
- Pregtirea i servirea pacientului cu alimentaie
lichid dup cea de-a treia zi, ceai nendulcit, supe
strecurate, apoi, n urmtoarele zile, piure de
cartofi, brnz de vaci, ou moi, compoturi.
- Mesele vor fi n concentraii mici i dese (5-7
mese pe zi).
- Va fi interzis consumul buturilor alcoolice,
fumatul.
- Vor fi excluse alimentele care produc balonri,
greu digerabile.
-Vitaminoterapie la indicaia medicului.
- Ajut pacientul n funcie de starea general.
- Efectuarea toaletei pe regiuni respectndu-i
pudoarea.
Supravegherea zilnic a plgii i tuburilor de dren.
- Schimbarea pansamentului n cazul cnd acesta se
murdrete cu secreii, snge, etc.
- Ajut pacientul s-i schimbe lenjeria de corp.

Evaluare
- Pacientul este
echilibrat
nutriional,
nu
prezint semne de
deshidratare.

- Pacientul
prezint tegumente
i mucoase integre.

43

Data

Diagnostic de nursing

Obiective

Interveniile asistentei: rol propriu i rol


delegat

Evaluare

7. Dificultate de a elimina, cauzat de -Reechilibrare


deshidratare,
manifestat
prin hidroelectrolitic i
oligoanurie diaforez.
volemic a organismului n
5-7 zile
- S-i recapete controlul
sfincterelor.
- S fie echilibrat psihic.
- S aib o stare de bine
fizic i psihic.

- Pacientul este invitat s urineze spontan.


- Sondajul vezical
- Se va servi pacientul cu bazinet, plosc.
s-a fcut fr
- Administrarea de ceaiuri, compoturi, sucuri.
probleme.
- La indicaia medicului se administreaz medicaie
diuretic.
- Asigurarea igienei locale riguroas dup fiecare
eliminare.
- Instalarea sondei vezicale la indicaia medicului.

8. Anxietate cauzat de necunoaterea - Pacientul s beneficieze


prognosticului bolii, manifestat prin de un mediu de siguran,
ngrijorare, team.
fr accidente i infecii.
- S fie echilibrat psihic.

- Amplaseaz pacientul n salon n funcie de starea


sa de afeciune.
- Informeaz i stabilete mpreun cu pacientul
planul de recuperare a strii de sntate i cretere a
rezistenei organismului.
- Educ pacientul pentru profilaxia secundar a
bolii: evitarea stresului, a alimentaiei iritante
pentru stomac, renunarea la obiceiuri duntoare.

44

45

CAZ CLINIC NR. 2


CULEGEREA DATELOR
T.I. n vrst de 40 ani, sex feminin, domiciliat n localitatea Bucuresti a
fost internat pe data de 24-04-2007, n urma loviturilor primite n zona
abdominal. Dup aceste lovituri ea acuz dureri violente n regiunea
abdominal, hipogastru, neputnd face nici un efort.
A doua zi este transportat de urgen la Spitalul Judeean Botoani.
Bolnava, pe lng durere, mai prezint greuri, vrsturi, anxietate, stare
general alterat.
La inspecie se constat imobilizarea peretelui abdominal n timpul
respiraiei.
La palpare hiperestezia cutanat, la atingerea regiunii epigastrice semnul
Blumberg prezent.
La ascultaie linite absolut a abdomenului.
Tueul rectal i vaginal provoac durere vie la apsarea fundului de sac
Douglas.
Aici este internat pe secia chirurgie n urma investigaiilor fcute I se
stabilete diagnosticul de peritonit cauzat de perforaia intestinului i este
supus interveniei chirurgicale.
Antecedente:
heredocolaterale nesemnificative
personale n copilrie a fcut rujeol iar la vrsta de 28 de ani a ost operat de
apendicit.
Nateri

Avorturi

46

PLAN DE NGRIJIRE PREOPERATOR


Data

Diagnostic de nursing

Obiective

25-04-2007

1. Respiraie superficial cauzat de


durere manifestat prin dispnee

- nlturarea dispneei,
- Asigurarea unei respiraii
normale n timp
- Pacientul s prezinte un
ritm respirator regulat n
timp de 24 ore
- Pacientul s prezinte o
circulaie adecvat
- Pulsul, TA s aib valori
normale n timp de 24 de
ore
- S fie echilibrat psihic
- pacientul s prezinte un
tranzit intestinal n limitele
fiziologice timp de 2 zile.
- Pacientul s prezinte un
scaun normal calitativ i
cantitativ.

2. Circulaie modificat, cauzat de


durere, manifestat prin puls rapid i
slab, tensiune arterial sczut, stare
de anxietate, nelinite
3. Oprirea tranzitului intestinal,
modificarea integritii tubului
digestiv, manifestat prin constipaie.

Interveniile asistentei: rol propriu i rol


delegat

Evaluare

- Asigurarea repaosului absolut la pat n poziie


semiaeznd sau d-d cu capul ntr-o parte.
- Aplicarea unei pungi de ghea pe abdomen
- Aerisirea camerei i temperatur adecvat
- Oxigenoterapie
- Nu se administreaz morfin.
- Se msoar i se noteaz n foaia de observaie
pulsul, TA, respiraia
- Poziionare, asigurarea repaosului absoult
- Ghea pe abdomen, efectuarea psihoterapiei

Pacientul prezint o
uoar ameliorare

- I se va aplica o sond de aspiraie nazo-gastric,


sond de gaze
- Pacientul este invitat s i goleasc vezica
urinar
- Pregtirea ct mai urgent a pacientului pentru
operaie.

Tranzitul intestinal
este oprit.

Pacientul prezint o
uoar ameliorare i
este echilibrat psihic

47

Data

Diagnostic de nursing
4. Deshidratare cauzat de procesul
infecios, manifestat prin greuri,
vrsturi, febr.

5. Incapacitate de a se ngriji singur,


cauzat de dureri mari, manifestat
prin astenie, oboseal.

Obiective
- Pacientul s fie echilibrat
hidroelectric
- Pacientul s aib o stare
de bine, de confort fizic
fr greuri, vrsturi n
timp de 24h

Interveniile asistentei: rol propriu i rol


delegat

- Se va ntrerupe alimentai i medicaia oral.


- I se va face reechilibrarea hidroelectric i
volemic.
- Poziionare corect.
- l ajut n timpul vrsturilor i pstreaz
produsul eliminat, i ofer un pahar cu ap s i
clteasc gura.
- Observarea i notarea cantitii vrsturilor n
foaia de observaie.
- Ajut n meninerea curat a tegumentelor
pacientului i shimbarea lenjeriei ori de cte ori
este nevoie.
- Se va pregti pacientul din - Pacientul este ajutat s fac o baie cu ap i
punct de vedere fizic i
spun.
psihic.
- Va fi ajutat s mbrace lenjeria de spital
- I se va explica necesitatea - Regiunea unde urmeaz s se efectueze
actului operator
intervenia chirurgical este splat, ras, degresat,
- Pregtirea pacientului
dezinfectat i apoi acoperit cu un cmp steril.
pentru operaie.
- Pregtirea cmpului
operator n timp de 24h.

Evaluare
Pacientul este
reechilibrat
hidroelectric i
volemic.

- Tegumentele sunt
curate
- Pacientului i s-a
realizat o bun
pregtire
preoperatorie fizic
i psihic

48

Data

Diagnostic de nursing
6. Frica de operaie, cauzat de
dureri, manifestat prin stres, stare
de nelinite, agitaie.

Obiective
- Pregtirea preoperatorie
- Administrarea medicaiei
preanastezice
- Transportul la sala de
operaie.

Interveniile asistentei: rol propriu i rol


delegat
- Se msoar i se noteaz n foaia de observaie
funciile vitale, TA, puls, respiraie i diurez.
- Se efectueaz testarea la anastezice (xilin),
testarea la iod pentru a depista eventualele reacii
alergice.
- Cu 30 min nainte de intervenie se administreaz
la indicaia medicului cte o fiol de miaglin i
atropin i.v.
- Cu ajutorul unui crucior pacientul este
transportat la sala de operaie.

Evaluare
- pacientul este calm
ca urmare a instalrii
efectului
medicamentului.

49

PLAN DE NGRIJIRE POSTOPERATOR


Interveniile asistentei: rol propriu i rol
Obiective
delegat

Data

Diagnostic de nursing

25-04-2007

1. Incapacitatea de a se mica datorit


efecturii anestezicului i operaiei
manifstat prin ameeli, somnolen.

23-05-2007

- Transportarea bolnavului
cu targa de la sala de
operaie n salon i
instalarea lui n pat.

Evaluare

- Pacientul este adus de la sala de operaie n salon


protejat de un cearaf, i este instalat n pat n
poziie d-d fr pern sub cap i este supravegheat
continuu, urmrindu-i-se funciile vitale, puls, TA,
respiraie, diureza.
- Supravegherea tuburilor de dren i schimbarea
pungilor ori de cte ori este nevoie.
- Dup 24 ore de rahioanestezie bolnavul este ajutat
s se ridice n poziie semiaeznd.
2. Durere acut cauzat de intervenia - Pacientul s prezinte o
- Efectuarea psiho terapiei.
chirurgical manifestat prin nelinite, stare de bun dispoziie fr - Calmarea durerii prin administrare de calmante
agitaie.
dureri n 24-48 ore
- Asigurarea unui climat odihnitor, pat comod,
- S-i recapete ncrederea
camer aerisit, temperatur adecvat.
3. Dificultate de a se alimenta i
n forele proprii timp de 2- Schimbarea poziiei ori de cte ori este nevoie,
hidrata datorit interveniei
6 zile.
pentru a evita apariia escarelor.
chirurgicale manifestat de durere.
- Calmarea durerii

- Pacientul acuz o
slbire a organismului
i senzaia de ameeal
la ridicare.

3. Dificultate de a se alimenta i
hidrata datorit interveniei
chirurgicale manifestat de durere.

- Pacientul este
echilibrat nutriional,
nu prezint semne de
deshidratare.

- Pacientul trebuie s fie


echilibrat hidroelectrolitic
i volemic n 2-7 zile
- S prezinte o stare de
bine, fr greuri i
vrsturi, n 6-12 zile.

- Alimentarea pacientului pe cale parenteral n


primele 3 zile dup operaie.
- Pregtirea i servirea pacientului cu alimentaie
lichid dup cea de-a treia zi, ceai nendulcit, supe
strecurate, apoi, n urmtoarele zile, piure de
cartofi, brnz de vaci, ou moi, compoturi.
- Mesele vor fi n concentraii mici i dese (5-7
mese pe zi).
- Va fi interzis consumul buturilor alcoolice,
fumatul.

Uoar ameliorare a
durerilor.

50

4. Dificultate de a se mica, cauzat


de durere, manifestat prin ameeli,
pierderea achilibrului

Data

Diagnostic de nursing
5. Incapacitate de a se ngriji singur,
datorit interveniei chirurgicale,
manifestat prin poziie neadecvat,
durere.

6. Modificrile amplitudinii
respiraiei, cauzat de anestezie

- Vor fi excluse alimentele care produc balonri,


greu digerabile.
-Vitaminoterapie la indicaia medicului.
- Pacientul s aib o postur - Ajut pacientul s i schimbe poziia ori de cte
adecvat
ori este nevoie.
- S aib tonusul muscular
- Ajut pacientul s se ridice din pat i s se dea jos
i fora muscular pstrat
i s fac mici plimbri
- S prezinte mobilitate
- Efectueaz masaje zilnice la regiunile predispuse
normal
escarelor, la nivelul membrelor inferioare, folosirea
- Pacientul s nu prezinte
colacilor de cauciuc.
escare de decubit
- Asigurarea lenjeriei, tegumentelor, a lenjeriei de
pat i corp.
- Efectuarea exerciiilor pasive i active.

Obiective
- Pacientul s prezinte
tegumentele i mucoasele
curate.
- S-i redobndeasc stima
de sine n 7-14 zile.
- S prezinte o stare de
confort.
- Supravegherea ritmului
respirator.

Interveniile asistentei: rol propriu i rol


delegat

- Asigurarea unei camere aerisite i o temperatur


adecvat.

- Pacientul prezint o
stare de bine fizic i
psihic
- Execut micri
active i pasive.

Evaluare

Frecvena respiratorie
= 17 resp./min.

51

Data

manifestat prin dispnee.

- Combaterea dispneei n 412 ore.

7. Dificultate de a elimina, cauzat de


deshidratare, manifestat prin greuri,
vrsturi.

- Reechilibrare
hidroelectrolitic i
volemic a organismului n
2-48 ore.
- S-i recapete controlul
sfincterelor n 2-3 zile.
- S aib o stare de bine,
fr vrsturi, greuri n 2-6
ore.

Diagnostic de nursing

Obiective

8. Anxietate cauzat de necunoaterea


prognosticului bolii, manifestat prin
ngrijorare, team.

- Eliminarea anxietii i
atragerea ateniei asupra
normeor de via pe care
trebuie s le respecte n 1-2
sptmni.
- Pacientul s prezinte
perioade de acalmie ct mai
lungi.
- S nu prezinte manifestri
caracteristice
complicaiilor.
- Pacientul s prezinte un
somn odihnitor.
- S nu prezinte dureri.

9. Risc de alterare a strii generale.


Cauza: perforaia colonului
manifestat prin deshidratare.

10 Dificultate de a se odihni cauzat


de durere, manifestat prin insomnie.

- Msurarea i notarea funciilor vitale, puls,


respiraie, TA.
- Oxigenoterapie.
- Pacientul este invitat s urineze spontan.
- Se va servi pacientul cu bazinet.
- Administrarea de ceaiuri diuretice, laxative.
- La indicaia medicului se administreaz medicaie
diuretic i se va face clism.
- Asigurarea igienei riguroase dup fiecare
eliminare.
- Instalarea sondei vezicale la indicaia medicului.

Interveniile asistentei: rol propriu i rol


delegat

Puls puin accelerat


TA = 120-70 mm Hg
Pacientul nu mai
prezint greuri,
vrsturi i eliminarea
scaunului i a urinei
este n limite
fiziologice.

Evaluare

- Furnizeaz pacientului cunotinele necesare


despre operaie, despre complicaiile care pot
apare, despre tratamentul de ntreinere i despre
alimentaia pe care trebuie s o respecte.

Pacientul este
echilibrat psihic.

- Supravegherea pulsului, TA, diurezei


- Recoltarea produselor n vederea examenului de
laborator (snge, materii fecale).
- Supravegherea manifestrilor de deshidratare.

Pacientul nu prezint
complicaii sau semne
de deshidratare.

- Asigurarea unui climat corespunztor, camere


aerisite, pat confortabil, temperatur adecvat.
- Administrarea tratamentului medicamentos
prescris de medic (sedativ fenobarbital,
diazepam).

Durerile s-au
ameliorat iar pacienta
prezint un somn
odihnitor.

52

CAZ CLINIC NR. 3


CULEGEREA DATELOR
Pacienta M.S. n vrst de 24 ani, domiciliat n localitatea Bucuresti este
adus la serviciul de urgen pe data de 9 mai 2007, acuznd dureri violente n fosa
iliac dreapt care au aprut n plin sntate i care iradiaz n regiunea
epigastric. Cu dou luni n urm ea a mai prezentat dureri dar care au fost
suportabile i din acest cauz nu s-a prezentat la medic.
Pe lng dureri ea mai prezint greuri, vrsturi, stare general alterat,
anxietate, cefalee, tulburri de tranzit manifestate prin constipaie, febr 38-38,5
grade C.
Semne obiective:

durere la palparea fosei iliace drepte;


semne de iritaie peritoneal;
semnul Blumberg, durere ce apare la decomprimarea peretelui abdominal;
semnul

Mandel (al clopoelului reprezint durere vie la percuia fosei

iliace drepte);

apsare i contracie muscular abdomen de lemn;


hiperestezie cutanat.
53

n urma investigaiilor fcute, pacienta este transportat pe secia de


chirurgie fiind supus interveniei chirurgicale i stabilindu-i-se diagnosticul de
peritonit acut dat de apendicit perorat.
Antecedente:
personale: la vrsta de 10 ani a avut hepatit.

54

PLAN DE NGRIJIRE PREOPERATOR


Data

Diagnostic de nursing

Obiective

9-05-2007

1. Disconfort abdominal din cauza


procesului inflamator manifestat prin
durere n fosa ilaic dreapt i
greuri, vrsturi.

- Ameliorarea durerilor
abdominale
- S nu prezinte greuri,
vrsturi.
- S fie echilibrat
hidroelectrolitic n 1-2 zile.
- nlturarea dispneei,
- Asigurarea unei respiraii
normale n timp de 24 ore.

2. Respiraie superficial cauzat de


durere manifestat prin dispnee

3. Circulaie modificat, cauzat de


durere, manifestat prin puls rapid i
slab.

- Pacientul s prezinte o
circulaie adecvat
- Pulsul, TA s aib valori
normale n timp de 6-8 ore

Interveniile asistentei: rol propriu i rol


delegat
- Asigurarea repaosului absolut la pat n poziie d-d
cu capul ntr-o parte.
- Aplicarea unei pungi de ghea pe abdomen
- Recolteaz snge pentru examenele de laborator.
- Pregtirea pacientului pentru intervenia
chirurgical.
- Asigurarea repaosului absolut la pat n poziie
semiaeznd sau d-d cu capul ntr-o parte, cu
genunchii flexai.
- Aplicarea unei pungi de ghea pe abdomen
- Aerisirea camerei i temperatur adecvat
- Oxigenoterapie
- Se msoar i se noteaz n foaia de observaie
pulsul, TA, respiraia, diureza i se anun medicul
n cazul modificrii valorice.
- Informarea bolnavului asupra stadiului bolii sale,
asupra gradului de effort pe care trebuie s-l
depun, asupra importanei intrveniei chirurgicale.
- Ghea pe abdomen, efectuarea psihoterapiei

Evaluare
Pacientul prezint o
ameliorare a strii
generale.

Pacientul prezint o
respiraie normal.

Pacientul prezint o
circulaie normal, este
echilibrat psihic.

55

Data

Diagnostic de nursing

Obiective

4. Risc de hipertermie cauzat de


infecie manifestat prin creterea
temperaturii peste 37 grade C.

- Pacientul s prezinte
temperatur corporal n
limitele normale n timp de
4-6 ore.

5. Deshidratare cauzat de procesul


infecios, manifestat prin vrsturi.

- Pacientul s fie echilibrat


hidroelectric
- Pacientul s aib o stare
de confort fr greuri i
vrsturi n timp de 8-12h
- Se va pregti pacientul din
punct de vedere fizic i
psihic.
- Pregtirea pacientului
pentru operaie.
- Pregtirea cmpului
operator n timp de 24h.

5. Incapacitate de a se ngriji singur,


datorat durerii, manifestat prin
astenie, oboseal, stare general
alterat.

Interveniile asistentei: rol propriu i rol


delegat
- Administrarea tratamentului cu antibiotice la
indicaia medicului.
- Folosirea mijloacelor antiinflamatorii
nemedicamentoase, punga cu ghea.
- Recoltarea produselor pentru examen de laborator
(VSH, etc.)
- Se va ntrerupe alimentai i medicaia oral.
- I se va face reechilibrarea hidroelectric i
volemic.
- Prinderea unei vene i instalarea unei perfuzii.

Evaluare
Pacientul nu este febril.

Pacientul este echilibrat


hidroelectric.

-Pacientul este ajutat s fac baie n special n zona


- Pacientului i s-a
care trebuie explorat.
realizat o bun pregtire
- Va fi ajutat s mbrace lenjeria de spital
preoperatorie.
- Transport pacientul la sala de operaie.
- Regiunea unde urmeaz s se efectueze
intervenia chirurgical este splat, ras, degresat,
dezinfectat i apoi acoperit cu un cmp steril.

56

Data

Diagnostic de nursing

Obiective

Interveniile asistentei: rol propriu i rol


delegat

Evaluare

6. Frica de operaie, cauzat de - Pregtirea pacientului - Se msoar i se noteaz n foaia de observaie - Pacientului I s-a efectuat
durere, manifestat prin stare de pentru operaie
puls, respiraie i diurez.
o bun pregtire
nelinite, agitaie.
- Pregtirea pacientului - Se efectueaz testarea la anastezice (xilin)
preoperatorie.
pentru operaie.
- Cu 30 min nainte de intervenie se administreaz
la indicaia medicului cte o fiol de miaglin i
atropin i.v.
- efectuarea psihoterapiei.

Data

PLAN DE NGRIJIRE POSTOPERATOR


Interveniile asistentei: rol propriu i rol
Diagnostic de nursing
Obiective
delegat
1. Incapacitatea de a se mica datorit
efecturii anestezicului i operaiei
manifstat prin ameeli, somnolen.

- Transportarea bolnavului
cu targa de la sala de
operaie n salon i
instalarea lui n pat.

2. Dureri acute cauzate de intervenia - Pacientul s prezinte o


chirurgical manifestate prin nelinite, stare de bine, fr dureri.
agitaie.
- S-i recapete ncrederea
n forele proprii timp de 23 zile.
- Calmarea durerii

- Pacientul este adus de la sala de operaie n salon


protejat de un cearaf, i este instalat n pat n
poziie d-d fr pern sub cap i este supravegheat
continuu, urmrindu-i-se funciile vitale, puls, TA,
respiraie, diureza.
- Supravegherea tuburilor de dren i racordarea lor
ntr-un recipient colector.
- Dup 24 ore de la anestezie bolnavul este ajutat s
se ridice n poziie semiaeznd sau eznd.
- Efectuarea psiho terapiei.
- Calmarea durerii prin administrare de calmante la
indicaia medicului.
- Asigurarea unui climat corespunztor
- Administrarea medicaiei antiinfecioase.

Evaluare
- Pacientul acuz
senzaia de
ameeal la
ridicare i o uoar
cefalee.

Uoar ameliorare
a durerilor.

57

Data

Diagnostic de nursing

Obiective

Interveniile asistentei: rol propriu i rol


delegat

Evaluare

4. Dificultate de a elimina, cauzat de


intervenia chirurgical, manifestat
prin constipaie, greuri, vrsturi.

- Pacientul s-i recapete


controlul sfincterelor.
- S aib o stare de bine,
fr greuri i vrsturi.

- Se va servi pacientul cu bazinet.


- Administrarea de ceaiuri laxative.
- Respectarea regimului pentru prevenirea
vrsturilor.
- Asigurarea igienei dup fiecare eliminare.
- Supravegherea scaunului n cantitate i calitate.

Prezint scaun
normal.
Absena
vrsturilor.

5. Incapacitatea de a se ngriji singur


cauzat de intervenie chirurgical
manifestat prin poziie neadecvat,
durere.

- Pacientul s prezinte
mucoase i tegumente
curate.
- S prezinte o stare de
confort.

Pacientul prezint
mucoase i
tegumente curate.

8. Anxietate cauzat de necunoaterea


prognosticului bolii, manifestat prin
ngrijorare, insomnii.

- Diminuarea anxietii
pacientului i atragerea
ateniei asupra normelor de
via pe care trebuie s le
respecte.

- Efectuarea toaletei pariale a pacientului,


respectndu-I pudoarea.
- Schimbarea lenjeriei ori de cte ori se murdrete.
- Schimbarea pansamentului cnd acesta se
murdrete.
- Supravegherea pansamentului i tuburilor de dren.
- Furnizeaz pacientului cunotinele necesare
despre regimul de via care trebuie s-l duc.
- Evitarea eforturilor fizice prea mari.

Pacientul este
echilibrat psihic.

58

CONCLUZII
Peritonita acuta - lnflamatiile acute ale peritoneului au origini foarte diferite:
perforarea unui ulcer al stomacului sau al duodenului; apendicita; colecistita
(inflamatia veziculei biliare); sigmoidita (inflamatia ultimei parti a colonului);
plaga unui viscer cavitar, survenita in cursul unui traumatism al abdomenului;
salpingita (inflamatia uneia sau ambelor trompe uterine); in acest ultim caz,
peritonita ramane localizata in micul bazin.
O peritonita acuta poate fi generalizata sau localizata.
- O peritonita acuta generalizata se traduce printr-o durere abdominala intensa
si generalizata, prin semne de paralizie intestinala (varsaturi, oprire a
evacuarii materiilor fecale si a gazelor), printr-o alterare a starii generale
(febra, depresie) si uneori prin semne ale micsorarii volumului sangvin
(paloare, anxietate, puls rapid). Muschii peretelui abdominal sunt foarte
contractati; peretele abdominal devine tare, tensionat, dureros (abdomen de
lemn).
- O peritonita acuta localizata antreneaza formarea de aderente care
compartimenteaza cavitatea peritoneala si impiedica focarul infectios sa se
intinda. Localizarea sa depinde de organul in cauza (in jos si in dreapta
abdomenului pentru apendicita, in jos si la stanga pentru sigmoidita).
Peritonitele secundare prezinta unele caracteristici datorate germenilor
dependenti de organul afectat. Germenii pot contamina peritoneul in urma
perforatiei tractului gastrointestinal, a ficatului, colecistului, pancreasului,
splinei, aparatului genital si urinar sau a unor colectii intraabdominale, sau
provin de la afectiunile acute infectioase ale viscerelor intraperitoneale.
Strangularea intestinului subtire, volvulusul, invaginatia, strangularea
herniara interna sau externa, infarctul entero-mezenteric, se pot solda cu
necroza peretelui intestinal si patrunderea in cavitatea peritoneala a

59

continutului intestinal. Peritoneul poate fi infectat inaintea perforatiei prin


translocatia bacteriilor prin peretele alterat al intestinului strangulat in
ocluziile sau pseudo-ocluziile colonului, cand valvula ileocecala este
competenta, perforatia diastatica a cecului poate fi cauza peritonitei.
Traumatismele abdomenului, contuzii sau plagi, pot fi insotite de leziuni
viscerale si de peritonite. Peritonitele postoperatorii sunt frecvent datorate
leziunilor anastomotice, dar, si secundare contaminarii peritoneului cu bila,
suc pancreatic, urina, sange sau corpi straini. Diferitele manevre radiologice
sau endoscopice pot fi urmate de peritonite. Infectiile ascendente ale
tractului genital feminin, cum ar fi cele gonococice sau alte infectii pelviene
ca sepsisul puerperal, pot fi cauza peritonitelor.
Mortalitatea a crescut si datorita faptului ca perforatia se intalneste
frecvent

la

persoane

varstnice,

care

abuzeaza

de

tratamentul

cu

antiinflamatorii nesteroidiene. In perforatia ulcerului, continutul tractului


digestiv superior, bogat in acid clorhidric, pepsina, bila, enzime pancreatice,
este dersat in cavitatea peritoneala. Modificarile peritoneale apar rapid,
consecinta a unei iritabile arsuri chimice interne\". Alterarea capilarului
permite migrarea in cavitatea peritoneala de cantitati mari de lichide bogate in
proteine, ceea ce duce la scaderea volumului plasmatic cu sechestrarea de
lichide in spatiul subperitoneal de la nivelul viscerelor, si care are drept
consecinta scaderea intoarcerii venoase la cordul drept si scaderea debitului
cardiac, si aparitia socului. Estimarea edemului visceral in timpul interventiei
este inferior celui real, spatiul extracelular putand fi de 2-4 I.In perforatiile
digestive inalte, pierderea de lichide si de electroliti sunt aproximativ egale cu
exceptia fistulelor pancreatice in care pierderile sunt hipertone. Daca in
primele ore lichidul ce a patruns in cavitatea peritoneala poate fi considerat
steril, ulterior apare suprainfectia bacteriana, fie prin flora existenta in lichidul
de perforatie, fie prin trecerea germenilor, care traverseaza peretele
intestinului sau din limfatice.

60

BIBLIOGRAFIE

CORNELIU BORUNDEL

Manual de medicin intern pentru cadre


medii, Bucureti, 1994

D. VASILE, M. GRIGORIU

Chirurgie, Bucureti, 1995

MIHAI MIHILESCU

Chirurgie pentru cadrele medii, Bucureti,


1979

GEORGETA BALT

Tehnica ngrijirii bolnavului, Bucureti, 1983

EUGEN TARCOVEANU

Tehnici chirurgicale, Editura Polirom, Iasi,


2003

NICOLAE ANGELESCU

Tratat de patologie chirurgicala, Editura


Medicala, Bucuresti, 2003

61