- Organogeneza, de-a lungul careia are loc edificarea aparatelor si sistemelor (cu
diversele lor ogane);
- Histogeneza constand in diferentierea celulelor nou formate, prin care acestea devin
apte sa-si indeplineasca functiile carora le sunt destinate.
2. Perioada fetala, care incepe cu a treia luna de viata intrauterina, de-a lungul careia
fatul nu sufera practic decat fenomenele de maturare.
Prima saptamana : segmentarea si nidatia oului
Oul fecundat sau zigotul, rezultat la contopirea celor doi gameti (celulele sexuale
mature) de sex opus, se divide succesiv in blastomere. Segmentarea debuteaza
imediat dupa fecundare :
-la 30 de ore de la fecundare, oul este format din doua blastomere inegale ;
-la 60 de ore este format din 8 blastomere ;
-in ziua a-3-a, a-4-a oul ajuns in stadiul MORULA este format din 12-16 blastomere
alcatuind doua grupe distincte:
a) un grup intern, EMBRIOBLASTUL alcatuit din celule mai voluminoase din care se
va dezvolta embrionul ;
b) un grup extern, TROFOBLASTUL alcatuit din celule mici din care se vor
individualiza corionul si placenta.
-in primele 3-4 zile de viata oul pluteste in lichidul tubar, inspre ostiumul uterin si
salpingei, fiind inconjurat de zona pellucida ;
-urmatoarele zile, inconjurat de acceasi zona pellucida, rataceste liber in cavitatea
uterina ;
-pe intreg parcursul sau tubar, se hraneste gratie rezervelor sale nutritive limitate si a
secretiilor tubare etapa de hranire embriotrofa.
Implantarea are loc la 6-7 zile de la fecundare. Oul atinge in acest moment stadiul de
blastocit, prin interpunerea intre embrion si trofoblast a unei cavitati cu continut lichidian.
In stadiul de blastocit, hranirea oului este asigurata prin produsele de secretie ale
glandelor mucoasei uterine si resturile tisulare celulare epiteliale sau conjunctive ;
In cursul dezvoltarii intrauterine produsul de conceptie uman parcurge cateva etape
succesive sub aspectul nutritiei sale :
-etapa embiotrofa, pe parcursul careia apeleaza la vitelusul nutritiv de provenienta
ovulara, la corona radiata si secretiile glandelor endosalpingiene si endometriale ;
-histriotrofa, in care oul lizeaza structurile celulare materne, la locul de implantare.
Produsele de nutritie ii parvin embrionului prin difuziune directa trofoblastica, iar mai
tarziu prin intermediul circulatiei sacului vitelin ;
-hematotrofa, modalitate de nutritie ce se instituie odata cu stabilirea circulatiei fetoplacentare si care se mentine pana la nastere ;
Oul se implanteaza (nideaza) in grosimea mucuoasei uterine prin intermediul polului,
sau embrionar si gratie activitatii proteolititce a celulelor trofoblastice. Prin antilizime
mucoasa uterina limiteaza actiunea histolitica a trofoblastului. Se stabileste astfel
echilibru, care concura in ultima instanta la grefarea normala a oului.
Saptamana a doua : formarea discului embrionar :
Embrionul isi modifica majoritatea organelor sale, dupa o cronologie care, in mare, este
urmatoarea :
- schitele cordului si ale placodelor auditive apar in ziua a-18-a ;
- tubul neural isi incepe diferentierea din ziua a-20-a ;
- Placoda optica, pulmonul, pancreasul, membrele inf isi incep morfogeneza in ziua 28;
- placoda olfactiva apare in ziua a-30-a;
- mainile se schiteaza in ziua a-42-a;
- cordul este definitive structurat din ziua a-49-a de dezvoltare ;
Procesele de morfogeneza sunt controlate prin mecanism complexe.
Acestea pot fi perturbate cu usurinta datorita marii sensibilitati fata de anumitifactori de
mediu intern sau extern, ce pot agresiona embrionul prin intermediul organismului
matern.
Intervalul cuprins intre zilele a-16-a si a-60-a de dezvoltare perioada de maxima
sensibilitate teratogena.
In luna a-II-a de viata intrauterina se dezvolta mult extremitatea cefalica si se
modeleaza fata ;
Pe cele doua flancuri embrionare apar crestele Wolf, reliefuri alungite la extremitatile
carora se formeaza schitele membrelor.
Spre sfarsitul lunii a-II-a alantoida dispare. Vasele alantoidiene realizeaza din ziua a-21a racordul intre capilarele vilozitare si vasele embrionului.
Portiunea intraembrionara a veziculei alantoide contribuie la formarea sinusului urogenital, in timp ce restul sau se transforma intr-un vestigiu fibros-uraca.