Sunteți pe pagina 1din 1

Doamna Bovary Gustave Flaubert Conditia femeii

Literatura , la fel ca alte arte , a reflectat totdeauna conditia feminitatii . Interesul scriitorilor
pentru universul feminin a generat un personaj general foarte interesant , preferat , n special , de proza
romantica , dar si de proza realista , bazata pe analiza psihologica .
Literatura a devenit un spatiu de ilustrare a unor teme recurente privind conditia femeii : familia ,
iubirea , casatoria , cautarea propriei identitati etc. Daca personajul masculin simbolizeaza , de regula ,
forta , pragmatismul , afirmarea sociala , n schimb , personajul feminin e ndreptat mai mult spre ideea de
ideal intangibil , de esec .
Romanul lui Gustave Flaubert , Doamna Bovary, o aduce n prim plan pe Emma Bovary ,
sotie a unui modest medic de tara . Aceasta se imagineaza drept o mare doamna , facndu-si o falsa parere
despre ea nsasi : stileaza drept camerista de casa mare servitoarea pe care a luat-o de la tara , i este
suficient costumul ciudat si incomod cu care se mbraca pentru a se transforma , n ochii sai , n vreo
Diana Vernon , sau isi satisface pasiunea pentru intrigi amoroase cumparnd hrtie de scris , pe care va
nota cuvinte de dragoste pentru amantul care nu a aparut nca . Astfel , doamna Bovary , foloseste toata
nflacararea care o stapneste n slujba fiintei imaginare pe care si-a substituit-o ei nsesi . n plus , pentru
a se convinge ca este ceea ce vrea sa fie , nu se multumeste numai cu gesturile decorative , ci ndrazneste
sa realizeze acte veritabile , actionnd asupra realului cu mijloace valabile doar n fictiune. Dorintele
acestui personaj artificial al sau o obliga sa imite semnatura sotului ei , pe actele subscrise , pentru a face
fata nevoilor de bani . ntr-un final , neputincioasa , de-acum nainte , sa se conceapa alta dect este ,
incapabila sa vada lucrurile si fiintele altfel dect sunt si sa le deformeze prin propria dorinta , ea neaga
prin sinucidere aceasta realitate nesatisfacatoare , a carei argila ntarita nu se mai lasa plamadita si
modelata .
Madame Bovary este simbolul decaderii morale eterne, al prabusirii umane si al simturilor
dezlantuite. Frumoasa tanara care devine printr-o casatorie banala doamna Bovary traieste o existenta
exaltata, cufundata in sine si in visele de mana a doua inspirate din carti de consum popular cu cavaleri si
marchize. Ea neaga realitatea, cautand iubirea zugravita in carti, chiar daca traieste langa un barbat anost
care nu banuieste nimic din zbuciumul emotional care marcheaza existenta sotiei sale. Frumusetea femeii
atrage admiratori, insa setea ei de iubire imaginara nu este potolita, doamna Bovary devenind, fara sa o
doreasca in mod constient, o adultera decazuta.
Pasiunile sale nebunesti, setea de gateli, tapiserii si matasuri, dorinta de a duce o viata luxoasa pe
care nu si-o poate permite o tarasc intr-o existenta paralela, viciata, care darama chiar idealurile cladite cu
grija in adolescenta pe esafodajul viselor livresti. Cu toate ca personajul pare detestabil, ipocrit, chiar
cinic uneori, putem spune ca Madame Bovary este, la un nivel ascuns primei priviri, un exemplar
feminist, care isi neaga rolul desemnat de societate, de sotie si mama, pentru a duce o existenta
independenta, fie ea si reprobabila.
Astfel , prin orbirea nversunata cu care-si savrseste nencetata evolutie , prin sfrsitul voluntar
si tragic care-i marcheaza puterea si frenezia , a parut ca doamna Bovary simboliza , mai mult dect
oricare personaj al lui Flaubert , aceea capacitate originala a sufletului omenesc pe care scriitorul a pus-o
n scena , cu relief patologic , pe parcursul ntregii sale opera.