Sisteme specific de culture celulare utilizate in ingineria tisulara

Ingineria tisular este un domeniu multidisciplinar care include biologia, medicina i

ingineria i are ca scop promovarea calitii vieii umane prin restabilirea,meninerea sau
ameliorarea funciei esuturilor sau organelor.
Ingineria tisular are atat alicatie terapeutica - esutul crete n corpul pacientului sau n afara lui
i ulterior este transplantat, cat si diagnostic - esutul este crescut in vitro i este utilizat pentru
testarea metabolismului in prezenta unor substane medicamentoase, toxicitatea i patogenitatea
lor.
Scopul Ingineriei tisulare este restabilirea funciei prin distribuirea elementelor vii care devin
integrate n corpul pacientului.
Baza Ingineriei tisulare biomaterialele- materiale noi, neviabile care sunt prevzute pentru
organizarea creterii i diferenierii celulelor n procesul de formarea a unui esut funcional
(Matrige, spongii -Sintetice sau naturale), celulele: Sursa, Diferenierea, Purificarea Metode,
protocoale, care trebuie s asigure numrul necesar de celule, i diferenierea lor n dependen
de esutul lezat (celule autologice, alogene, xenogene, cellule obinute prin inginerie i prin
manipulare imunologic). Biomoleculele: includ factori de cretere sau genele lor,
factori de difereniere i proteine morfogenetice. Aspectele de Desigh Ingineresc: includ expansia
celulelor pe structuri 2-D, creterea esuturilor 3-D, bioreactore, stocarea celulelor i esuturilor
i distribuirea lor. Aspectul biomecanic: determin proprietile esuturilor
native; identificarea unor proprieti minime necesare esutului ingineresc, semnalelor mecanice
care influeneaz esuturile ingineriei tisulare, eficacitatea i sigurana acestor
esuturi. Informatizarea pentru susinerea ingineriei tisulare: analiza
secvenelor de gene i proteine, analiza expresiei genice,
expresiei proteinelor. Analiza interaciunilor, analizarea cantitativ a celulelor
i esuturilor, modelarea tisular i celular, manufactura
digital a esuturilor, sisteme automatizate de asigurare a
calitii, interfeelor.
Culturile celulare reprezinta cultivarea invitro a unor fragmente de tesut sau aunor suspensii
celulare;naturale sauobtinute prin tehnici de laborator ,inscopul muliplicarii celulare.
Culturi tisulare i celulare
Prin definiie, culturile tisulare reprezint totalitatea tehnicilor de meninere i n unele situaii de
cretere i multiplicare in vitro a unor mici fragmente tisulare extrase de la plante sau animale.
Culturile tisulare sau celulare sunt necesare pentru studiul efectelor unor substane endogene sau
exogene asupra sistemelor vii. Culturile de esut sunt utilizate pentru a iniia culturi celulare.
Experimentele de cultivare pot avea loc in vitro (ad literam, pe sticl) sau in vivo, n cadrul unor
organisme intacte. Exist posibilitatea unor confuzii, mai ales n sens biochimic, deoarece

termenul in vitro se refer la reacii biochimice care au loc n afara celulelor iar termenul in vivo
se refer la reacii care au loc n interiorul unei celule vii.
Noiunea de cultur celular se refer la situaia n care fragmentul de esut este disociat n
elementele celulare componente; aceste elemente celulare pot prolifera n condiii fizicobiochimice speciale prestabilite, prin aderarea la un substrat de plastic sau sticl sau n suspensie
n mediul de cultur.
Noiunea de cultur tisular a unor fragmente mici este sinonim cu cea de explant. Meninerea
fragmentelor mici la o interfa lichid-solid prin ataarea tisular la un substrat de plastic sau de
sticl permite creterea celulelor pe substrat i migrarea i proliferarea celular ulterioar; poate
fi astfel generat o linie celular.
Noiunea de cultur de organ presupune ca esutul s nu fie disociat ci meninut la interfaa
lichid-solid; tehnica permite meninerea arhitecturii tisulare dar nu permite propagarea liniilor
celulare n volum.

Dac postulm c celulele vii sunt necesare pentru a fabrica noi nlocuitori de esuturi, mai sunt
multe de nvat in ceea ce priveste comportamentul lor n dou condiii normale:
dezvoltarea normala in morfogeneza i vindecarea normal a unei rani.. n ambele situaii, celule
creaza sau recreaza structuri funcionale pe baza informaiilor preprogramate i semnalelor.
Unele abordri ale ingineria tisular se bazeaz pe regenerarea ghidat folosind materiale ce
servesc drept modele pentru creterea n profunzime a celulelor i esuturilor gazd. Alte abordri
se bazeaz pe celule care au fost implantate ca parte a unui dispozitiv de inginerie. Datorita

faptului ca avem incredere in programele de dezvoltare normala si gene de vindecare cat si in

comportamentul celulelor, putem folosi toate aceste in avatajul nostrum pentru a tesuturi vii
rationale.
Dobndirea de celule pentru crearea de structuri ale corpului este o mare provocare, soluia care
continu s evolueze. Scopul final n aceast privin - fabricarea de structure la scar larg - pot
fi de a crea bnci mari de celule compuse din celulele universale care ar fi imunologic
transparent la un individ. Aceste celule universale ar putea fi tipuri de celule differentiate care ar
putea fi acceptate de un individ sau ar putea fi rezervoare de cellule stem, care ar putea rspunde
la semnalele de diferentiere in diferite clanuri pentru aplicatii structural specifice
Ca etape intermediare, esut poate fi recoltat ca alogrefa, autogrefa, sau xenogref. esuturile pot
fi apoi disociat i plasate n culturi de celule, n care proliferarea celulelor poate fi iniiat. Dup
expansiunea catre numrul potrivit de celule, ele pot fi transferate la template-uri, unde
remodelarea poate avea loc.
Mase mari de celule pentru ingineria tesuturilor trebuie sa fie inut n via, nu numai in vitro, dar
i in vivo. Proiectarea de sisteme pentru a realiza acest lucru, atat in flow bioreactoars in vitro
cat i n vivo prin strategii de ntreinere a masei de celule,reprezinta o provocare enorm .
MATERIALE
Cele mai optime configuratii chimice si fizice de biomateriale care interacioneaz cu celulele
vii pentru a produce construcii tisulare sunt studiate de cate multe grupuri de cercetatori.
Aceste biomateriale pot fi permanente sau biodegradabil. Ele pot fi materiale naturale,materiale
sintetice sau materiale hibride. Sunt dezvoltate pentru a fi compatibile cu sistemele vii sau cu
cellule vii in vitro i in vivo.
Caracteristicile de proiectare sunt provocri majore i i ar trebui s fie considerate un nivel
chimic molecular. Sistemele pot fi nchise, semipermeabil, sau deschis.
n prezent, studiile pentru dezvoltarea i proiectarea materialelor n spaiu tridimensional sunt
dezvoltate folosind att modul natural cat i molecule sintetice. Unele esuturi poate fi concepute
ca tesuturi universale care se vor potrivi oricarui individ, sau pot fi esuturi personalizate
dezvoltate specific pentru un pacient.
S-a artat c anumite esuturi poate fi conduse la finalizare in vitro, n bioreactoare. Cu toate
acestea, timpi optimi de incubare vor varia de la esut la esut. Chiar i aa,noul tesut va necesita
o alimentare de sange intact n momentul implantare pentru o grefare si functinare normal.
Punctul de pornire pentru orice ncercare de a creea un esut sau organ este un luarea n
considerare a celulelor ce urmeaza a fi folosite angajat. Nu numai ca va fi nevoie de o
aprovizionare sufient de mare dar care sa i asigurate lipsa de patogeni i contaminarea de orice
tip. Acesta sursa poate fi autolog, alogene, sau xenogen, fiecare dintre acestea avand att
avantaje, ct i dezavantaje;
TABEL2.1