Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Profesor coordonator:
Prof. univ. dr. ing. Danciu Ioan
-SIBIU, 2015-
Masterand:
Stan Gheorghe-Daniel
Cuprins
1.
Introducere.......................................................................................................... 3
2.
Tehnologia moraritului........................................................................................... 4
3.
4.
Concluzii.......................................................................................................... 10
Bibliografie............................................................................................................. 11
1. Introducere
Moraritul isi are originea in cele mai vechi timpuri. Obtinerea fainii din cereale este
una din cele mai vechi indeletniciri ale omului. De la metode primitive de macinare, cum se
foloseau la inceputuri, echipamentele de macinare a cerealelor au evoluat in timp, fiind in pas
cu evolutia omului si progresul tehnologiei.
Omul consuma faina obtinuta din cereale sub forma de produse de panificatie, cum ar
fi: painea, pastele fainoase, produsele de patiserie etc. Nu trebuiesc neglijate nici
subprodusele dare se obtin la macinarea cerealelor, cum ar fi taratele sau germenii care se
folosesc in hrana animalelor sau chiar in unele diete. Odata cu explozia demografica din
ultimul secol a crescut si cererea de produse alimentare, inclusiv a produselor de panificatie.
Asadar, aceasta crestere a consumului a impus progrese in tehnologia moraritului fiind
necesare in primul rand mori de capacitate mare.
Pretentiile consumatorilor se schimba in timp. Factorii sociali impun pe piata tot mai
multe produse naturale si dietetice iar acest lucru se rasfrange si asupra industriei moraritului.
Cererea de produse obtinute din fainuri integrale este tot mai mare, deoarece aceste fainuri au
valori calorice mai mici decat fainurile obtinute din miezul bobului de grau. De asemenea,
trendul actual este obtinerea de produse ecologice, cat mai sigure pentru consum, restrictiile
impuse de legislatia in vigoare privind siguranta alimentului fiind tot mai numeroase. Aceste
lucruri au dus la necesitatea optimizarii proceselor de prelucrare a cerealelor in vederea
obtinerii fainurilor. In ultimul timp s-au efectuat foarte multe cercetari in aceste scopuri.
Un alt factor care a influentat necesitatea optimizarii proceselor de prelucrare a
cerealelor a fost cel economic. Odata cu cresterea productiei cresc si costurile de productie.
De aceea sunt necesare utilaje performante, cu consumuri reduse, avand in vedere tendintele
actuale de crestere a preturilor la energie, s-a impus automatizarea sistemelor pentru a se
reduce costurile cu angajatii samd.
Cercetarile efectuate de specialisti in ultimele decenii au avut ca scop gasirea unor
solutii de a obtine produse mai bune din punct de vedere calitativ si cu costuri mai mici.
Astfel, s-au realizat studii in toate etapele procesului tehnologic, de la materii prime pana la
produs finit. Datorita progreselor semnificative realizate in tehnologie in ultimele decenii, sau putut construi utilaje de ultima generatie care realizeaza curatiri mai avansate ale
materiilor prime (cerealelor) avand la baza diferite mecanisme de functionare, s-au putut
optimiza morile etc.
3
2. Tehnologia moraritului
Tehnologia moraritului reprezinta macinarea cerealelor cu obtinerea fainii ca produs
finit. Tipurile de faina obtinute sunt foarte variate, depinzand in primul rand de tipul cerealei
prelucrate (grau, secara, porumb, orez etc), de gradul de macinare, de continutul de substante
minerale s.a.
Tehnologia moraritului presupune mai multe etape:
-
Aceasta metoda este folosita de mai multe decenii la sortarea boabelor de orez. Abia
in ultimii ani aceasta metoda este aplicata la scara mai larga si se foloseste inclusiv la sortarea
si curatirea graului, datorita progreselor tehnologice care au permis obtinerea unor
echipamente foarte exacte.
Aceasta metoda de sortare este si ea una veche. Se realiza manual inca din cele mai
vechi timpuri, dar acest tip de sortare era foarte laborios si indelungat. Primele masini de
sortare optica au fost folosite inca in anii 1930 si erau folosite la sortarea boabelor de fasole.
In timp, aceste masini au fost imbunatatite. In anii 80 au aparut masini de sortare care
foloseau lumina infrarosie la sortarea alunelor sau a boabelor de cafea.
In timp aceste masini au devenit de capacitati tot mai mari, au folosit principii de sortare tot
mai avansate (camere de rezolutie inalta, laser care determina maturitatea semintei in functie
de fluorescenta clorofilei).
In 2010 a aparut prima masina de sortare care foloseste 16 milioane de culori, camere
de inalta rezolutie si lumina LED de lunga durata.
Dupa cum spuneam, aceasta metoda de sortare era folosita in special la sortarea si
curatirea boabelor de orez. Abia in ultimii 10 ani a inceput sa fie folosita la scara tot mai
larga, inclusiv la sortarea graului. Aceste instalatii se foloseau inainte doar la curatirea graului
durum, iar masinile erau de capacitate mica. Incepand cu anul 2005, aceste tipuri de masini
au devenit de capacitate tot mai mare si la preturi tot mai accesibile. Bazandu-ne pe
observatia ca puterea computerelor se dubleaza la fiecare doi ani, nu este de mirare faptul ca
in ultimii 8-10 ani sortarea electronica a crescut atat de mult.
Masinile care au aparut din 2005 au inceput sa evolueze de la sisteme analogice la
cele digitale. Aproape toate masinile din acea perioada erau monocromatice, adica, in functie
de producator, un sistem optic format din lampi colorate si/sau filtre fotografice. Aceste
culori, de obicei rosu sau roz pentru sortarea graului, au ca scop ascunderea culorii cerealei
bune de senzorul camerei si dezvoltarea unui semnal care vine de la materialele mai deschise
sau mai inchise la culoare care trec prin aceasta masina. Sortarea monocromatica mai poate fi
numita, deci, si o metoda a contrastului sau sortare alb si negru din moment ce masina nu
are nicio idee despre adevarata culoare a materialului.
Pornind de la sortarea monocromatica, masini care folosesc in plus si infrarosu
apropiat au fost prezentate ca fiind noua tehnologie. Totusi, aceste masini erau folosite in
alte domenii (de exemplu la sortarea alunelor) cu cativa ani inainte sa apara in industria
moraritului la sortarea cerealelor. Aceste masini (cu infrarosu apropiat) erau numita ca fiind
masini de sortare bicromatice. Aceasta denumire nu era foarte relevanta.
Progresul sistemelor de sortare a dus tot mai mult la reconsiderarea termenului de
sortare in functie de culoare. Masinile monocromatice, de fapt, nu vad culoarea iar cele cu
6
infrarosu apropiat pot vedea diferente intre materiale de aceeasi culoare. In plus, unii
furnizori au oferit, in plus, si recunoasterea formei si dimensiunii ca un bonus la sistemul
lor de sortare. Asadar, ne putem referi la aceasta metoda de sortare ca sortare optica.
Viitorul sortarii optice sta in dezvoltarea unor masini cu imagini full-color. Aceste
masini pot capta culorile rosu, verde si albastru ca imagini fotografice combinate. Aceasta
tehnologie de nivel inalt poate vedea ca ochiul uman si sa recunoasca 16 milioane de culori
individuale. Tehnologia de culoare full color sau RGB (Red-Green-Blue de la culorile rosu,
verde si albastru) creaza posibilitati noi si nivele de acuratete inimaginabile acum 10-15 ani.
Masinile de sortat mono- si bi-cromatice cu setarile lor mai deschis sau mai inchis la
culoare nu sunt dificil de inteles nici pentru un simplu operator. A cere aceleiasi persoane sa
explice functionarea sistemului RGB tridimensional cu 16 milioane de valori este mult mai
dificil.
Un astfel de echipament a fost dezvoltat si prezentat in 2013 de nemtii de la PETKUS
Technologie Gmbh si se numeste ROEber optoselector.
Aceasta masina de sortare foloseste un sistem intuitiv denumit TeachNSort, tradus
aproximativ invata si sorteaza pentru a invata singur intregul spectru de culori RGB al
materialului sau al cerealelor bune. Cand seteaza masina pentru prima oara, operatorul pur si
simplu introduce o proba de aproximativ 20 kilograme de cereale bune, corespunzatoare. In
numai o secunda sau doua, profilul cromatic este generat automat.
Materialul care nu se incadreaza in acest profil cromatic este respins. Pentru a intelege
fenomenul care sta la baza procesului trebuie inteleasa sortarea optica. Sortarea conventionala
se bazeaza pe setarea parametrilor materialului care urmeaza a fi respins. OptoSelectorul
recunoaste materialul bun si respinge restul.
Parametri de suprafata, lungime, latime, soliditate, simetrie, toate acestea pot fi verificate iar
valorile pentru acceptarea sau respingerea materialului pot fi configurate.
Sortarea bazata pe caracteristicile de forma permite semintelor de ovaz sau orz sa fie
indepartate din grau. Recunoasterea fiecarei cereale permite inregistrarea de date de mare
acuratete si da rapoarte statistice exacte despre cerealele bune si nivelul de contaminare.
Sistemele de iluminare, de asemenea, s-au imbunatatit semnificativ in ultimii 10 ani.
Tuburile fluorescente folosite pentru a ilumina zona de iluminare a produsului sunt inlocuite
cu sistemele LED. Problema tuburilor fluorescente consta in schimbarea calitatii luminii dupa
aproximativ 2.500 de ore de functionare precum si diferente cauzate de temperaturi mai
ridicate sau mai scazute. Desi nu intotdeauna aduc cheltuieli semnificative, tuburile
fluorescente sunt subiect de mentenanta pe masinile mai vechi. In schimb, sistemele LED au
durata de viata aproape nelimitata si consum energetic mai redus.
Totusi, nu toate sistemele LED sunt la fel. OptoSelectorul foloseste un sistem LED special
conceput, de densitate foarte inalta, pentru iluminare constanta. Astfel se obtine o iluminare
foarte buna, uniforma si bine focalizata a produsului.
4. Concluzii
Scopul acestei scurte lucrari a fost acela de a prezenta o noua metoda folosita in
industria moraritului, la curatirea cerealelor, si anume sortarea acestora in functie de culoare
cu ajutorul unui principiu nou de sortare si a unui utilaj nou, bazat pe utilizarea imaginilor
full-color, capabil sa recunoasca 16 milioane de culori.
Facand comparatie cu niste metode putin mai vechi de sortare functie de culoare,
sortarea mono si bi-cromatica, metode care nu recunosc culoarea ci doar daca materialul
supus sortarii este mai inchis sau mai deschis la culoare decat cel care a fost folosit la
calibrare, aceasta metoda permite o sortare si o curatare a cerealelor mult mai avansata,
putand recunoaste si memora forma si culoarea exacta a cerealelor.
Folosind aceasta metoda putem obtine loturi de cereale de un inalt grad de puritate,
evitandu-se anumite defecte ale fainurilor obtinute.
10
Bibliografie
1. Danciu, I., 1997, Tehnologia si utilajul industriei moraritului, Ed. Universitatii
Lucian Blaga din Sibiu
2. Cook, R, 2014, New color sorting technology, The grain and grain processing
information site
<http://www.world-grain.com/Supplier%20Info/Technical%20Papers/2014/3/New
%20color%20sorting%20technology.aspx>
3. Brosura Petkus Group Optoselector 900
<http://www.petkus.com/documents/24103/36268/Optoselektor_EN_2013-1106_web.pdf/4316ece2-133c-47cf-a3f9-e0a315270553>
4. Rempel, T., 2014, Optical Sorting of Fusarium in Wheat and Durum, Intel Seed
Ltd.
<http://cigi.ca/wp-content/uploads/2014/11/Terry-Remple-Overview-of-OpticalSorting-Technology.pdf>
11