Sunteți pe pagina 1din 91

UNIVERSITATEA DIN PITETI

Facultatea de Electronic, Comunicaii i Calculatoare


Catedra de Electronic, Calculatoare i Inginerie Electric

SURSE DE CURENT
COMANDATE PWM

Lucrare de licen n domeniul: electronic aplicat


Inginerie Electronic i Telecomunicaii
Specializarea: Electronic Aplicat

IULIE 2014

CUPRINS
CUPRINS ................................................................................................................................... 0
CAPITOLUL 1........................................................................................................................... 1
Convertorul BUCK .................................................................................................................... 1
1.1 Introducere ....................................................................................................................... 1
1.2 Convertorul Buck(cobortor) descrierea functionarii ................................................... 2
1.3 Controlul convertorului buck prin modularea impulsurilor in durata (MID = PWM).... 5
1.4 Modelarea matematica a convertorului BUCK ................................................................ 7
1.5 Caracterizare energetic ................................................................................................. 13
1.6 Simularea functionarii convertorului Buck .................................................................... 14
CAPITOLUL 2......................................................................................................................... 19
Comanda PWM a convertoarelor ............................................................................................. 19
2.1. Introducere .................................................................................................................... 19
2.2. Generarea semnalelor de comand PWM ..................................................................... 20
2.3. Circuite pentru comanda PWM..................................................................................... 24
2.3.1. Circuite PWM cu componente discrete.................................................................. 25
2.3.2. Circuite integrate PWM specializate...................................................................... 27
CAPITOLUL 3......................................................................................................................... 33
Proiectarea generatorului de curent constant ........................................................................... 33
3.1. Proiectarea convertorului Buck ..................................................................................... 33
3.2. Proiectarea circuitului de control al sursei de curent .................................................... 39
3.3. Simularea convertorului BUCK implementat hardware ............................................... 44
3.4. Proiectarea hardware a circuitului de control utilizand PIC 16F877 ............................ 48
3.5. Simularea controlului cu PIC implementat hardware ................................................... 54
3.6. Realizare practica cablaj cu PIC16F877 ....................................................................... 57
CAPITOLUL 4......................................................................................................................... 60
Proiectare software ................................................................................................................... 60
4.1. Organigrama program ................................................................................................... 60
4.2. Listing soft realizat in PICC.......................................................................................... 60
Bibliografie............................................................................................................................... 62
Anexe ....................................................................................................................................... 63

CAPITOLUL 1
Convertorul BUCK
1.1 Introducere

Circuitele de conversie c.c. - c.c (eng. dc dc) au fost redenumite choppere odata cu

aparitia comutatoarelor pe siliciu (tiristoare, triace), n engleza SRC (Silicon Controlled


Rectifiers). n prezent, tiristoarele sunt rareori folosite n convertoarele c.c. c.c., dar se
folosesc pe scara larga tranzistoarele bipolare de putere, tranzistoarele MOSFET, si aceste
convertoare sunt numite surse de putere n comutatie. Sursele n comutatie pot fi de unul din
urmatoarele tipuri:
surse n comutatie de tip cobortor. Tensiunea nestabilizata de la intrare este
micsorata pentru a produce o tensiune continua stabilizata la iesire. Cunoscute cu numele
Buck Converter sau Step-Down SMPS.
chopper ridicator. Tensiunea nestabilizata de la intrare este crescuta pentru a produce
o tensiune continua stabilizata la iesire. Cunoscute cu numele de BOOST Converter sau StepUp SMPS
convertorul fly-back.
convertorul mixt. Tensiunea nestabilizata de la intrare este crescuta sau micsorata
pentru a produce o tensiune continua stabilizata la iesire.
convertoare rezonante.
Aplicatii tipice n care se folosesc surse de putere n comutatie, chopper-ele, sunt:
motoare n c.c.
ncarcatoare pentru baterie.
surse de putere Vcc.
La convertoarele c.c. c.c. n comutatie exista cteva particularitati pentru
inductantele utilizate, care vor conduce un curent mare la frecvente nalte. Vor fi utilizate fire
litate n locul celor rasucite la frecvente mai mari de 50 KHz, cu miezuri magnetice de calitate
pentru reducerea pierderilor n miez. De asemenea si condensatoarele sunt solicitate. Acestea
lucreaza la frecvente nalte, cu supracurenti periodici. Trebuie verificate limitele de curent ale
acestora nainte de a fi utilizate. Deci se va atrage o atentie mare asupra parametrilor de lucru

ale inductantelor si capacitatilor utilizate. n majoritatea circuitelor de putere, diodele joaca un


rol crucial. O dioda de putere normala este proiectata pentru a lucra la 400 de Hz sau mai
putin. n majoritatea invertoarelor si convertoarelor c.c. c.c. lucreaza la frecvente mult mai
nalte si deci aceste circuite necesita diode care sa comute nchis si deschis rapid. n plus, este
de dorit ca diodele sa nu introduca efect de regim transient la comutatie. De aceea este foarte
importanta alegerea corecta a diodelor.

1.2 Convertorul Buck(cobortor) descrierea functionarii

Este un circuit electronic care are rolul s furnizeze la ieire o tensiune constant i de

valoare mai mic dect tensiunea de alimentare (Valim). Regulatorul n comutaie este utilizat
n locul regulatoarelor liniare de tensiune la puteri mari ale sarcinii (la cureni mari) .Odat ce
dispozitivele de putere care lucreaz n regulatoarele liniare disip o parte mare din puterea
sursei, acestea au nevoie de o rcire adecvata i duc la scderea randamentului regulatorului.
S considerm circuitul din Fig. 1.1, care conine un comutator cu dou poziii:

Fig. 1.1
Pentru circuitul de mai sus, tensiunea de iesire este egala cu cea de la intrare cnd
comutatorul este pe pozitia A si este zero cnd comutatorul este pe pozitia B. La varierea
duratei pentru care cheia este pe pozitia A sau B, se va modifica tensiunea medie pe
rezistenta. Dar tensiunea de iesire nu este chiar continua. Tensiunea de iesire este compusa
dintr-o tensiune continua si o forma de unda dreptunghiulara cu tensiunea medie nula, ca n
Fig. 1.2. Deci, printr-o filtrare adecvata, se va obtine o tensiune continua pe sarcina, cu un
riplu ct mai mic. La cresterea factorului de umplere, D, tensiunea medie (componenta
continua) va creste, si invers. Astfel, tensiunea continua de pe sarcina va putea fi reglata prin
setarea factorului de umplere corect.

Fig. 1.2 Descompunerea formei de unda a tensiunii de iesire


Circuitul din Fig. 1.1 poate fi modificat dupa cum se vede in Fig. 1.3 prin adaugarea
unui inductor n serie cu rezistenta de sarcina. Inductorul va reduce riplul de curent care trece
prin el, care va fi egal cu cel de pe rezistenta de sarcina. Cnd comutatorul este pe pozitia A,
curentul prin inductor creste, astfel creste energia stocata n inductanta. Cnd comutatorul este
pe pozitia B, inductorul lucreaza ca o sursa si mentine curentul pe rezistenta de sarcina. Pe
durata acestui interval, energia stocata n inductanta descreste si curentul prin ea scade. Este
important de menionat c n acest circuit avem o conducie continu pe rezistena de sarcina,
adic curentul este n acelai sens pe toat durata de funcionare.

Fig.1.3: Efectul adus de o inductant


Urmtorul pas n evoluia proiectrii convertorului Buck este adugarea unui capacitor
peste rezistena de sarcina, cum se vede n Fig. 1.4.. Capacitatea reduce mrimea riplului de

tensiune, n timp ce inductorul netezete curentul prin el. Aciunea combinat a filtrului LC
reduce foarte mult riplul tensiunii pe sarcin.

Fig.1.4:Circuit cu filtru LC
Cnd comutatorul este pe poziia A, curentul circul prin inductor i scade cnd
comutatorul este pe poziia B. Se poate folosi ca i comutator nchis deschis pentru poziia
A un comutator semiconductor. Cnd comutatorul este pe poziia B, curentul prin inductor
circula liber prin acesta (fr o surs de curent sau tensiune), regim numit free wheeling n
engleza. Deci, pentru aceasta, se poate folosi o dioda cu rol de comutator liber (necomandat).
Astfel, doar comutatorul pe poziia A trebuie sa fie comandat. Se obine circuitul din figura
1.5.
L12

Vin

Vref

IC

Fig.1.5:Sursa in comutatie Step - down


n general, o sursa de putere n comutatie consta din cinci componente de baza: a) Un
circuit de control cu modulatia impulsurilor n durata (PWM Controller); b) Un tranzistor cu
4

rol de comutator; c) O inductanta; d) O capacitate; e) O dioda. Controlul cu modulatia


impulsurilor n durata, de obicei un circuit integrat, este necesar pentru reglarea tensiunii de
iesire. Tranzistorul

comutator este inima convertorului si controleaza puterea transmisa

sarcinii. Tranzistoarele MOS sunt mai convenabile dect cele bipolare la puteri de iesire mai
mari de 50W. Acestea trebuie alese cu timpi de comutatie ct mai mici si sa reziste la
pulsurile de tensiune provocate de inductor. Inductorul este utilizat cu rol de filtru pentru a
reduce riplul de curent. Aceasta reducere este datorata faptului ca curentul prin inductor nu
poate fi schimbat instantaneu. Cnd curentul prin inductor tinde sa scada, inductorul tinde sa-l
mentina, avnd rolul de sursa de energie. Inductoarele utilizate n aceste convertoare sunt
nfasurate de obicei pe miezuri toroidale, din ferita sau fier aschiat cu pierderi reduse la
frecvente nalte. Capacitatea este utilizata cu rol de filtru pentru a reduce riplul de tensiune.
Aceasta trebuie aleasa cu pierderi minime. Pierderile din capacitate sunt datorate rezistentei
serie si inductantei proprii. Tipul capacitatii este ales dupa rezistenta serie efectiva (ESR).
Cele mai indicate capacitati sunt cele din tantal. Uneori, pentru cresterea performantei
regulatorului, se leaga in paralel cteva capacitati de valoare mai mica pentru a micsora
rezistenta serie efectiva. Dioda folosita este de circulatie libera (free-wheeling). Aceasta nu
are rol de redresor, ci are functia de a directiona corect calea de curent prin inductanta. Este
important ca dioda sa comute in starea de blocat foarte rapid, de aceea se vor folosi diode
rapide de recuperare sau diode schottky, care sunt cele mai indicate. Controlul convertorului
buck poate fi facut n doua moduri: 1. Functionarea la frecventa constanta, sau controlul prin
modularea impulsurilor n durata (PWM), (cazul lucrarii noastre de laborator); 2.
Functionarea la frecvente variabile, sau controlul prin modularea n frecventa. La prima
metoda, reglarea tensiunii de iesire este facuta prin modificarea intro directie sau alta, a
factorului de umplere a tensiunii de comanda a comutatorului, cu pastrarea constanta a
frecventei. Factorul de umplere se refera la raportul dintre durata ct comutatorul este nchis si
perioada semnalului de comanda. Acest mod de control este adeseori preferabil.

1.3 Controlul convertorului buck prin modularea impulsurilor in


durata (MID = PWM)
Modulatorul PWM comanda comutatorul semiconductor si este o parte complexa a
regulatorului. n prezent majoritatea regulatoarelor PWM sunt realizate pe un singur circuit
integrat. Principiul de control prin PWM este prezentat n figura 6, iar formele de unda

explica functionarea circuitului. Modulatorul PWM consta dintr-un generator n dinti de


fierastrau (saw-tooth generator), un amplificator de eroare si un comparator. Frecventa
generatorului poate fi setata prin alegerea corespunzatoare a valorilor pentru o retea RC, care
este constanta. Amplificatorul de eroare compara tensiunea de referinta si semnalul de reactie.
Semnalul de reactie este obtinut printr-o divizare a tensiunii de iesire, pe sarcina. De exemplu,
dac Vf este semnalul de reacie i Vref este tensiunea de referin ,i Vf=Vo,deoareceVf=
Vref,Vo= Vref/.

Circuitul simplificat pentru realizarea semnalului de comanda pentru tranzistorul


comutator din convertorul BUCK
Iesirea amplificatorului de eroare este comparata cu forma de unda n dinti de
fierestrau si cnd aceasta este mai mare dect valoarea dintelui de fierestrau, iesirea
comparatorului este n 1 logic, si comutatorul este comandat n pozitia ON (pozitia A din
Fig. 1.4). Iar cnd comparatorul este n starea 0 logic, comutatorul este deschis (OFF state).
Daca tensiunea de iesire tinde sa creasca, tensiunea de reactie va creste peste tensiunea de
referinta, tensiunea de iesire a amplificatorului de eroare va scadea si astfel durata de timp

pentru care comparatorul ramne n 1 logic va scadea. Se reduce factorul de umplere a


comenzii comutatorului, iar tensiunea de iesire va scadea. Astfel, tensiunea de iesire va aparea
constanta, mentinuta de reactia negativa la valoarea dorita.

1.4 Modelarea matematica a convertorului BUCK


Schema convertorului de tip buck reprezentat n figura 1.6, partea de for fiind
alctuit din comutatorul comandat S, dioda D, inductana L i condensatorul C. Sursa de
tensiune continu E furnizeaz convertorului o tensiune Ui, iar acesta debiteaz putere n
rezistena de sarcin R, la tensiunea de ieire Uo.
Comutatorul S, de tip tranzistor bipolar n figura 1.7, este comandat de un semnal
periodic, cu perioada T i factorul de umplere al semnalului de comand (duty cycle) :

t on
T

Figura 1.6
Pe durata unei perioade, S este n stare de conducie un interval de timp egal cu t on ,
dup care comutatorul este blocat un interval de timp egal cu toff=T-ton.

Figura 1.7
Formele de und ale curenilor i tensiunilor din circuit, pe durata unei perioade T,
sunt reprezentate n figura 1.7.e.
Pentru evaluarea mrimilor specifice funcionrii n RN i R, se consider cunoscute
valorile tensiunii de intrare Ui, a componentelor L, C i R, precum i a parametrilor
semnalului de comand (frecvena f=1/T i ).

Regim nentrerupt de curent prin bobin (RN)


Pe intervalul ton tranzistorul conduce la saturaie deci putem scrie:

Ui L

di
di U U 0
U0 i
dt
dt
L

deci

(1.1)

2 I U i U 0

t on
L

(1.2)

Pe intervalul toff tranzistorul este blocat, curentul prin sarcin fiind preluat de diod,
deci putem scrie:
0L

U
di
di
Uo o
dt
dt
L

(1.3)

deci
2 I Uo

t o ff
L

(1.4)

Din relaiile 1.2 i 1.4 rezult:


t off U i U o
t
U
T

i U o on U i U i
t on
Uo
t on U o
T

Ca urmare, valoarea medie a tensiunii de ieire depinde doar de valoarea tensiunii de


intrare n convertor, Ui, i de cea a factorului de umplere a semnalului de comand, .
Modificarea acestuia din urm n intervalul (0, 1) permite reglarea liniar a tensiunii de ieire
ntre limitele 0 i Ui.
Caracteristica de transfer n tensiune a convertorului
Uo

Ui

(1.5)

constituie un prim indice de performan al convertorului. Caracteristica de transfer n


tensiune a convertorului (denumit i raport de conversie n tensiune n bucl deschis) este
utilizat n proiectarea unei valori impuse a tensiunii de ieire Uo.
Pe de alt parte avem:

Ui
1
1
2 I L
2 I L
T t on t off 2 I L

U i U o U o U i 1
Ui Uo Uo
deci riplul curentului prin inductana L este:
I

UiT
1
2L

(1.6)

Riplul curentului i msurat fa de valoarea medie a sa, care este valoarea medie a
curentului prin sarcin Io, depinde direct proporional de perioada de comutare T i invers
proporional de valoarea inductanei L. De asemenea, din relaia 1.6, se remarc dependena
acestui riplu i de valoarea factorului de umplere . Dac tensiunea de intrare este constant,
valoarea maxim a riplului, se obine pentru un factor de umplere =0,5 i este egal cu:

UiT
UT
0,5(1 0,5) i
2L
8L

I Max

(1.7)

Dac tensiunea de ieire este constant (cazul stabilizatoarelor de tensiune continu n


comutaie), relaia 1.6 se rescrie sub forma:
I

UoT
(1 )
2L

(1.8)

deci valoarea maxim a riplului este egal cu:


I Max

UoT
2L

(1.9)

n regimul critic (Rcr), care delimiteaz cele dou regimuri de funcionare, putem scrie
relaia:
I o I o ( cr ) I cr

(1.10)

Rezult valoarea critic a inductanei:


- dac U i =constant
L cr

UiT
UT
1 L cr ( max) i , pentru I o dat
2I o
8I o

(1.11)

L cr

UoT
1 L cr ( max) U o T , pentru I o dat
2I o
2I o

(1.12)

- dac U o =constant

Deoarece

Ui U o R Io
relaia 1.6 devine
I

RT
1 I o
2L

deci condiia de regim critic pentru sarcin este:


R cr

2L 1
, pentru L dat.

T 1

(1.13)

Regim ntrerupt de curent prin bobin (R) apare dac:

L L cr sau R R cr

(1.14)

Notnd cu t 1 intervalul de timp ct dioda conduce, n intervalul de timp t 2 att


comutatorul comandat S ct i dioda D sunt blocate, circuitul echivalent al convertorului pe
acest interval de timp fiind reprezentat n figura 1.1.d.

10

Cu notaiile:
t 2 T t on t 1 , t 1 t 2 t off , 1

t1
,
T

t2
T

respectiv, I M pentru valoarea maxim a curentului prin inductan, relaiile 1.1 i 1.3 devin:

IM Ui Uo

t on
L
t on
Uo
t on
U

t1
Ui Uo
t 1 t on U i
IM Uo

t1
L
Rezult caracteristica de transfer n tensiune a convertorului n R:
Uo

U i 1

(1.15)

Valoarea medie a curentului prin sarcin este:

Io

t on t1 I M
2T

IM

1 U o t 1 1 U i T

41
2
L
2
8L

(1.16)

Dac U i =constant, conform relaiei 1.7, putem scrie:


I o 4I max 1 1

Io
4I Max

deci caracteristica de transfer n tensiune a convertorului n R este dat de expresia 1.17:

Uo

Ui

Io
4I Max

Io
4I Max

(1.17)

Caracteristica de transfer n tensiune a convertorului pentru U i =constant este reprezentat n


figura 1.8, pentru diferite valori ale parametrului .

Figura 1.8

11

Dac U o =constant, utiliznd relaiei 1.9, putem scrie n Rcr:


UoT
I o ( cr ) M I 1 I o ( cr ) M
2L

I Max

Conform relaiei 1.17 avem:

Uo

Ui Uo
deci caracteristica convertorului (I o )

Io

4I o ( cr ) M

Ui
Uo

2
Io

4I o ( cr ) M

n R este (vezi figura 1.9):

(1.18)

Ui
1
Uo

Figura 1.9

Pulsaiile tensiunii de ieire n regim nentrerupt


n cazul unei capacitii finite a condensatorului C pulsaiile de curent i c I

( i c i I o i c i ) determin (vezi figura 1.1.d):

Q 1 1 T
T2
T2
1 U o
U o u c

I
1 U i
C C22
8CL
8CL
deci

U o
Uo

T2
8CL

Deoarece:

1
,
T

fo

relaia 1.19 devine:

12

1
2 LC

(1.19)

f
2
1 o
U
2
f

(1.20)

Se observ c amplitudinea pulsaiilor scade dac f f o . Efectul valorii curentului


de ieire asupra pulsaiei se manifest prin rezistena condensatorului R c . n acest caz avem:
U *o u c R c i U o R c I

(1.21)

deoarece mrimile u c i i sunt defazate n timp.

1.5 Caracterizare energetic


n condiii reale de funcionare trebuie s avem n vedere pierderile de tensiune i
putere pe tranzistor, diod, bobin (rezistena bobinei rL ) i din circuitul de comand.
n acest caz relaiile 1.2 i 1.4 devin:

2I U i U o VCEsat rL I o

t *on t on
*
L
t on
2I U o VD rL I o
*

t off
t off
*
L
t off

(1.22)

Remarcm c pentru a obine o tensiune de ieire impus, factorul de umplere al comenzii


(care rezult din figura 1.8 sau figura 1.9) trebuie ajustat conform relaiilor 1.22, valabile n
RN. Randamentul convertorului buck este dat de relaia:

Po
U o Io

Pi U o I o PdT PdD PdL Pd comand

unde:

PdT PdT on PdT com


PdD PdD on PdD com
PdD VD I o

T t *on Q rr U i VCE sat

T
T
PdL rL I o2

- pentru un tranzistor bipolar

PdT on VCE sat I o

t on t sB t f t r t sD
t*
VCE sat I o on
T
T

13

(1.23)

tf
PdT com U i I o

t r t sD

tr

2T

Pd comand bipolar U i I B

t on I o
P
Uo o
T

- pentru un tranzistor MOS

PdT on R 2DSon I D RMS


unde:

I 2

I 2D ( RMS) I o2

R DSon R DSon 25 C R DS
Pd comand MOS Q G VGS f
Puterea disipat pentru comanda trazistorului MOS este neglijabil, avnd valori de
ordinul sub un watt (de exemplu Pd comand MOS 100nC 10V 100kHz 0,1W ).

1.6 Simularea functionarii convertorului Buck

Fig. 1.10 Schema electrica BUCK

14

Fig. 1.11 Tensiunea de intrare si tensiunea de iesire

Fig. 1.12 Curentul prin dioda si prin bobina

15

Fig. 1.13 Tensiunea de comanda

16

CAPITOLUL 2
Comanda PWM a convertoarelor
2.1. Introducere

Echipamentele electronice de putere includ dispozitive semiconductoare care lucreaza

n comutatie. Comutatia la nivelul dispozitivelor este un proces static prin care acestea sunt
basculate ntre doua stari stabile: starea de conductie totala si starea de blocare totala . n
scopul reducerii pierderilor, comutatiile din electronica de putere trebuie sa se desfasoare n
timpi ct mai scurti. Momentele n care trebuie sa fie declansate procesele de comutatie si
intervalele pe durata carora dispozitivele trebuie sa-si pastreze starea de conductie sau de
blocare sunt fixate prin semnale de comanda. O tendinta n electronica de putere moderna
este de a utiliza structuri de forta care includ dispozitive semiconductoare din categoria
tranzistoarelor de putere (BJT, MOSFET, IGBT etc.) cu ajutorul carora poate fi realizata o
comutatie fortata a curentilor ntre ramurile de circuit. n majoritatea cazurilor comanda
acestor structuri se bazeaza pe tehnica de modulare n latime a impulsurilor numita si
tehnica de comanda PWM (Pulse Width Modulation) descrisa n Referatul 4. Dintre
echipamentele electronice care utilizeaza comanda PWM amintim: redresoarele active (PFC,
PWM), convertoarele c.c. c.c., invertoarele PWM, filtrele active etc. Semnalele de comanda
aferente tranzistoarelor de putere din structura acestor echipamente se numesc semnale de
comanda PWM.

Trebuie facuta diferenta ntre semnalul de comanda aplicat efectiv pe

terminalul de comanda al unui dispozitiv semiconductor de putere si semnalul logic de


comanda PWM. Acesta din urma este un semnal purtator de informatie avnd doua nivele
logice: un nivel corespunzator informatiei de deschidere a dispozitivului (ON) si un nivel
corespunzator informatiei de blocare a dispozitivului (OFF). Semnalele logice PWM pot fi
generate cu ajutorul unor structuri microelectronice numite

modulatoare PWM.

Modulatoarele pot fi implementate cu ajutorul unor componente de tip analogic sau de tip
numeric,

respectiv cu ajutorul unor

componente discrete sau cu ajutorul unor circuite

integrate specializate. Sunt variante de circuite specializate capabile sa interfateze cu structuri


numerice complexe dedicate controlului anumitor procese. n acest caz semnalul de comanda
sub forma numerica, generat periodic de sistemul de control n urma rularii unui algoritm
specific, este convertit n unul sau mai multe semnale PWM. n varianta moderna
microcontrolerele sau procesoarele de semnal (DSP) dedicate controlului actionarilor electrice

19

sau altor procese, includ blocuri proprii specializate pentru generarea semnalelor PWM
dedicate comenzii convertoarelor c.c. c.c., invertoarelor PWM etc. Oricare ar fi modulatorul
PWM, tehnicile care stau la baza generarii semnalelor logice modulate n latime sunt aceleasi,
fie ca sunt realizate cu circuite analogice, fie ca sunt realizate cu circuite numerice. n
continuare este prezentata una din cele mai utilizate modalitati de generarea a semnalelor
PWM.

2.2. Generarea semnalelor de comand PWM


O prim modalitatea de generare a unui semnal modulat n lime cu o frecven de
comutaie (fc) fix este prezentat n Fig.2.1.

Fig. 2.1 Generarea semnalelor logice de comand PWM utiliznd ca und purttoare
un semnal dinte de fierstru (udf).
Pentru a nelege mai bine funcionarea unui modulator PWM, n Fig.2.1 este
prezentat o structur de control prin care este reglat tensiunea de ieire a unui convertor c.c.
c.c. Structura include o bucl cu reacie negativ cu ajutorul creia valoarea real a tensiunii
20

de ieire Ue este comparat cu o valoare de referina Ue*, eroarea rezultat fiind aplicat unui
regulator de tensiune. Regulatorul furnizeaz la ieire o tensiune de control (ucontrol) prin
care este modificat durata relativ de conducie a unuia sau a mai multor elemente de
comutaie din structura de for a convertorului.
Unele din cele mai rspndite tehnici de generare a semnalelor logice PWM const n
compararea tensiunii de control (semnal modulator), considerat constant pe intervale mici,
cu un semnal periodic dinte de fierstru (udf) sau cu un semnal periodic triunghiular (utr) de
ctre un comparator (COMP.). Semnalul periodic mai poart denumirea i de und
purttoare, iar perioada acesteia Tc fixeaz frecvena semnalului PWM i implicit frecvena
de comutaie a convertorului: fc =1/Tc .
a) Generarea semnalelor PWM utiliznd ca und purttoare un semnal dinte de
fierstru.
Aa cum este prezentat n diagramele din Fig. 2.1, atunci cnd tensiunea ucontrol >
udf comparatorul furnizeaz la ieire un semnal logic ridicat (1 logic 1L). n momentul n
care rampa tensiunii udf egaleaz i depete tensiunea ucontrol comparatorul basculeaz i
furnizeaz un semnal logic cobort (zero logic 0L).
Astfel, se obine la ieirea comparatorului un semnal logic PWM al crui factor de
umplere este proporional cu ucontrol n msura n care aceasta nu depete valoarea de vrf
df U a semnalului dinte de fierstru:

t on
Tc

u control

DRC
t on u control
U df

Tc
U df

DRC

2.1

Efectul modificrii duratei relative de conducie odat cu modificarea tensiunii de


comand este ilustrat n Fig. 2.1 unde s-a prezentat un exemplu pentru o variaie a comenzii
de la ucontrol la ucontrol, obinndu-se noua durat relativ de conducie: DR' C = to' n /Tc .
b) Generarea semnalelor PWM utiliznd ca und purttoare un semnal triunghiular.
Dac se utilizeaz udf ca semnal purttor, semnalul modulator ucontrol trebuie s fie
tot timpul pozitiv. Sunt aplicaii sau tehnici de modulare PWM n care semnalul de control
poate sau trebuie s ia, att valori pozitive, ct i valori negative. Este cazul, de exemplu, a
modulrii sinusoidale utilizate pentru comanda invertoarelor PWM. ntr-o asemenea situaie
se folosete ca und purttoare un semnal periodic triunghiular, aa cum se prezint n Fig.
21

2.2. Acesta prezint variaii ntre o valoare de vrf pozitiv (+U tr ) i o valoare de vrf
negativ (U tr ) , astfel nct semnalul apare simetric fa de axa absciselor. n acest fel,
semnalul de control poate s prezinte variaii bipolare ntre cele dou limite sau, n anumite
cazuri, chiar poate s le i depeasc (supramodularea la invertoarele PWM).

Fig. 2.2 Generarea semnalelor logice de comand PWM utiliznd ca und purttoare
un semnal triunghiular (utr).
Logica de generarea a semnalului PWM este asemntoare cu cea descris pentru
cazul semnalului dinte de fierstru. Astfel, conform celor prezentate n diagramele din
Fig.2.2, atunci cnd tensiunea ucontrol > utr comparatorul genereaz la ieire un semnal logic
ridicat (1L), iar n momentul n care rampa semnalului utr depete tensiunea ucontrol
comparatorul basculeaz i furnizeaz la ieire un semnal logic cobort (0L).
Pentru a calcula legtura dintre valoarea semnalului ucontrol i mrimea duratei
relative de conducie trebuie cunoscute valoarea de vrf a semnalului triunghiular utr i
perioada (frecvena) acestuia Tc (= 1/fc). Considernd punctul zero n poziia reprezentat n
Fig. 2.2, poate fi scris ecuaia dreptei care trece prin origine i care se suprapune cu rampa
cresctoare a semnalului triunghiular:

u tr t

U tr
t unde 0<t<Tc/4 2.2
Tc / 4

22

Se observ din Fig. 2.2 c timpul de conducie ton este o sum de intervale conform
relaiei:
t on

Tc
2 t1
2

2.3

unde t1 poate fi calculat egalnd valoarea semnalului triunghiular, dat de relaia (2.2),
cu valoarea semnalului de control:

u tr (t1 ) u control

U tr
u
t1 u control t1 control Tc / 4
Tc / 4
U tr

2.4

Introducnd (2.3) i (2.4) n expresia duratei relative de conducie se obine:

DRC

t on Tc / 2 2 t1 1 u control

1
Tc
Tc
2
U tr

2.5

Relaia (2.5) evideniaz c i n cazul utilizrii unui semnal triunghiular pentru


generarea unui semnal modulat n lime durata relativ de conducie poate fi modificat prin
intermediul semnalului de control ucontrol, dar dup o alt relaie fa de cazul utilizrii unui
semnal periodic dinte de fierstru.
Structura de reglare a tensiunii din Fig. 2.1 mpreun cu modulatorul PWM formeaz
un regulator PWM utilizat cu precdere de ctre convertoarele c.c.-c.c. stabilizatoare (surse
de putere n comutaie). n aplicaiile cu convertoare c.c. c.c. care utilizeaz n structura lor
topologii bra de punte cum ar fi n cazul convertoarelor cu funcionare n dou i patru
cadrane sunt necesare perechi de semnale PWM complementare cu timp mort. Formele de
und pentru o asemenea pereche sunt prezentate n Fig.2.3.

Fig. 2.3 Formele de und a dou semnale PWM complementare cu timp mort (tm).

23

Semnalele PWM1 i PWM2 comand fiecare cte un tranzistor din cele dou
aparinnd unei structuri bra de punte. Timpul mort tm corespunde intervalului n care
ambele tranzistoare sunt comandate pentru blocare pentru a permite tranzistorului ce a condus
s se blocheze ferm nainte de a-l deschide pe cellalt. Se evit, n acest fel, situaia de a
aparea o suprapunere n conducia celor dou tranzistoare ceea ce ar fi echivalent cu un scurt
circuit i distrugerea lor. Valoarea timpului mort este n funcie de tipul tranzistoarelor
utilizate, sau mai exact, n funcie de rapiditatea acestora.
Astfel, dac sunt utilizate tranzistoare MOSFET timpul mort este n jur de 2sec.,
dac se utilizeaz tranzistoare IGBT timpul mort este tm = (24)sec., dac se utilizeaz
tranzistoare bipolare timpul mort este tm = (46)sec. etc.
Cele dou semnale complementare cu timp mort sunt obinute, de obicei, pornind de la
un semnal PWM de baz (ex. PWM1) din care cu ajutorul unor scheme de inserare a timpului
mort sau cu ajutorul unor circuite specializate (ex. IXDP630, IXDP631) se genereaz i al
doilea semnal (ex. PWM2). Exist posibilitatea ca la aceste circuite s se ajusteze prin diferite
mijloace valoarea timpului mort. Sunt i circuite integrate specializate care genereaz
simultan la ieire cte dou semnale PWM complementare cu timp mort (ex. IXDP610). De
asemenea sunt microcontrolere sau procesoare de semnal DSP care pot genera mai multe
perechi de asemenea semnale, utilizate, de exemplu, pentru comanda invertoarelor PWM
trifazate.

2.3. Circuite pentru comanda PWM


Exist o mare varietate de circuite pentru comanda PWM care pot fi utilizate n
construcia unei STCC sau pentru reglarea turaiei motoarelor de c.c.
Izolarea prii de comand de partea de putere de la ieire, unde pot aparea perturbaii,
se poate face cu transformatoare de impulsuri sau cu dispozitive optoelectronice. n figura 2.4
se prezinta schema bloc a unei STCC utiliznd izolarea cu transformator de impulsuri (a),
respectiv cu dispozitive optoelectronice (b).

24

Figura 2.4.a

Figura 2.4.b
Circuitele PWM cu componente discrete sunt practic nlocuite cu circuite integrate
PWM specializate care ndeplinesc toate funciile i cerinele specifice aplicaiei: precizia
reglajului, stabilitatea buclei de reacie, protecia la suprasarcini etc. n continuare se vor
prezenta cteva tipuri de circuite PWM.

2.3.1. Circuite PWM cu componente discrete

n figura 2.5.a este prezentat schema de comand PWM a unei STCC tip flyback, iar

figura 2.5.b red principalele forme de und.


Generatorul de tact, realizat cu circuitul E555, genereaz o tensiune de form
rectangular care este difereniat de grupul R1(ech)C1, pentru a obine o tensiune de form
triunghiular, unde R1(ech) reprezint rezistena echivalent din nodul B la mas. Etajului
25

format din tranzistoarele Q3 i Q4 are o impedan de ieire mic, pentru a influena ct mai
puin comutaia tranzistorului de putere Q5. Prin transformatorul Tr se transfer circuitului de
ieire un impuls cu o anumit durat i amplitudine, reglat n bucla de reacie.

Figura 2.5.a

Figura 2.5.b
26

Bucla de reglare conine amplificatorul operaional AO i optocuplorul OC. O


fraciune din tensiunea de ieire, culeas de pe divizorul rezistiv R7 R8 este comparat cu
tensiunea de prescriere Up de la intrarea amplificatorului operaional. Orice schimbare
produs n tensiunea de ieire, datorat circuitului de sarcin sau tensiunii reelei, este preluat
de amplificatorul de eroare care comand optocuplorul. Curentul fototranzistorului modific
forma semnalului n baza lui Q1 (vezi liniile punctate din figura 2.5.b). n acest fel se obine o
modificare a duratei impulsului tensiunii din secundarul transformatorului Tr, deci a valorii
medii a tensiunii de ieire Uo.
Acest circuit poate fi folosit i pentru comanda unei STCC n contratimp.

2.3.2. Circuite integrate PWM specializate

n figura 2.6.a se prezint schema bloc a unui circuit integrat PWM, iar n figura 2.6.b

principalele forme de und. Amplificator de eroare AE compar semnalul de reacie ur de la


ieirea sursei cu o tensiune de prescriere up. Tensiunea de eroare ue se aplic la intrarea unui
comparator C i comand bistabilul B. La cealalt intrare a comparatorului acioneaz o
tensiune liniar variabil de frecven fix produs de oscilatorul Os. Ieirile bistabilului,
mpreun cu semnalul rectangular dat de comparator uc formeaz comenzile PWM, A i B, cu
dou pori I.

Fig. 2.6.a
Din diagramele figurii 2.6.b rezult c la ieirile A i B ale celor dou pori se obin
semnale modulate n durat cnd semnalul de eroare u e i modific amplitudinea (vezi
modificrile cu linie punctat). n consecin, blocurile funcionale ale unui circuit integrat
PWM sunt:

27

oscilatorul cu freceven fix sau programabil;

generatorul de tensiune liniar variabil;

blocul logic de ieire;

blocul de protecie etc.


Tensiunea de reacie ur, prin intermediul creia se modific gradul de

modulaie al tensiunii de ieire, este proporional cu tensiunea de ieire, controlul fiind prin
tensiune (de exemplu circuitele TL 494, SG 2524, MC 3420 etc). A doua categorie o
formeaz circuitele integrate la care controlul valorii medii a tensiunii de ieire se face prin
curent (UC 1846 etc.).
n cele ce urmeaz se vor prezenta cele mai reprezentative circuite integrate folosite n
proiectarea surselor de comutaie, precum i cteva aplicaii ale acestor circuite.
Circuitul TL 494 este un circuit PWM cu frecvena de oscilaie fix, care nglobeaz
toate blocurile necesare pentru comanda i controlul prin tensiune a unei surse stabilizate n
comutaie. Figura 2.7.a red schema bloc a circuitului integrat, iar figura 2.7.b principalele
forme de und.

28

Figura 2.6.b

Figura 2.7.a

29

Generatorul de tensiune liniar variabil are frecvena de oscilaie fixat prin valorile
rezistenei RT i condensatorului CT (conectate la pinii 5 i 6) i este dat de relaia:

f0

1
R T CT

Factorul de umplere al tensiunii PWM de ieire este controlat n blocul comparator de


tensiunea liniar variabil care se compar cu tensiunea de control a timpului mort (dead time)
i cea furnizat de amplificatoarele de eroare. La intrrile 1, 2 i 15, 16 ale celor dou
amplificatoare de eroare se aplic tensiuni de reacie din circuitul de ieire al STCC.

Figura 2.7.b
Pragul de 0,12V determin un impuls de durat minim 4% din durata unui ciclu (vezi
figura 2.8), care n general este mai mare dect timpii de comutaie ai tranzistoarelor. Se poate
controla durata timpului mort prin tensiunea de la pinul 4 i 13. Pinul de control 13 trebuie

30

conectat fie la sursa proprie de referin (pinul 14), dac circuitul este folosit pentru comanda
unui singur tranzistor de putere, fie la mas (pinul 7), dac se realizeaz o surs n contratimp.
Amplificatoarele de eroare se caracterizeaz printr-un ctig mare (70dB n bucl
deschis) i un timp de rspuns de 400ns. Dac se dorete un curent de ieire mai mare
tranzistoarele Q1 i Q2 pot fi puse n paralel, frecvena tensiunii de ieire fiind egal cu
frecvena oscilatorului n acest caz.

Figura 2.8
O schem de protecie la supratensiuni produse de circuitul de intrare al sursei
utiliznd pinul 4 este prezentat n figura 2.9.
Circuitul TL 431 este folosit ca element sesizor al acestor supratensiuni. Cnd
tensiunea Ui crete i produce la bornele rezistenei R2 o tensiune mai mare de 2,5V, circuitul
TL431 intr n conducie, determinnd saturarea tranzistorul Q. La borna 4 apare +5V i se
blocheaz etajul de ieire al circuitului TL 494.
n figura 2.10 este prezentat o aplicaie a circuitului TL 494 pentru o STCC de mic
putere (28V/ 200mA).

Figura 2.9

31

Figura 2.10
Pentru a evita ca la punerea sub tensiune circuitul TL 494 s genereze impulsuri de
comand false, se recomand utilizarea unui circuit de ntrziere (soft-start), care s permit
generarea impulsurilor pentru comanda tranzistoarelor de putere dup un anumit interval de
timp (figura 2.11).

Figura 2.11

32

CAPITOLUL 3
Proiectarea generatorului de curent constant
3.1. Proiectarea convertorului Buck

Vom calcula inductana i capacitatea la ieire pentru un convertor Buck DC-DC.


Vom determina caracteristicile capacitii de intrare, diodei i tranzistorului.
Dup ce am determinat valorile componentelor i am facut selecia acestora, vom

calcula eficiena sistemului i vom compara modelul asincron cu convertorul Buck sincron.
Date initiale pentru proiectarea convertorului Buck
Vom presupune:
Vin = 8-12 V
VOUT = 5 V
ILOAD = 2 A
Fsw = 10 KHz
D = Vin / Vout = 5V /12V = 0.416
Definirea variaiei de curent:
Iripple = 0.1 ILOAD ( de regul 10%)
n cazul de fa se convertesc 12V n 5V. Frecvena de schimb va fi setat la 10KHz.
Variaia undei va fi limitat la 10% din valoarea maxim.
Schema de proiectare a convertorului Buck

Mai sus este prezentat schema convertorului Buck pentru care vom afla valorile
componentelor.

33

Pentru acest exemplu poate fi folosit un tranzistor bipolar. Alegerea va fi determinat


de criterii precum costul sau complexitatea.
Convertorul Buck: calcularea inductanei
Pentru o bobin:
V = L I / T
Vom obine:
L = (Vin Vout) (D / Fsw ) / Iripple
Calculm:
L = 7 V (0.416 / 10 kHz ) / 0.2A
L = 14.12 uH
Pornind de la ecuaia difereniala a curentului printr-o bobin:
V = L di/dt
Aranjm termenii in mod convenabil pentru a calcula L.
Vom obine:
L = V dt/di
Pentru exemplul considerat, valoarea calculat a inductanei bobinei este de 14uH.
Conform catalogului, o bobina de 14uH, 2A are o rezisten de 0,037 ohm.
Puterea disipat datorit pierderilor in cupru este:
(Iload) ESR = 0.15 watt
Calcularea condensatorului de ieire a convertorului Buck
Pentru condensator:
V = I (ESR + T / C + ESL / T)
Variaia de tensiune este de 50 mV.
Sunt date:
I = 0.6 amp
ESR = 0.03 ohm
ESL = 0
T =.416 / 400 kHz = 1.04 usec
Tensiunea de und pe capacitatea de ieire este suma tensiunilor de und datorit
rezistenei serie efective (ESR), a cderii de tensiune determinat de curentul prin sarcin
(acest curent trebuie furnizat de condensator n timp ce bobina se descarc) i a variaiei de
tensiune datorate ESI (Effect Series Inductance).

34

ESL nu este n mod obinuit specificat de furnizor. Pentru proiectul nostru


presupunem c ESL este 0.
Pe msur ce frecvena crete, ESL va crete n importan.
In ecuaia de mai sus se pot observa mai multe necunoscute: ESR, C i ESL.
Un mod bun de rezolvare este neglijarea termenilor nesemnificativi, apoi se va estima
ESR. Valoarea capacitii ESR a fost luat din catalogul furnizorului. Datorit variaiilor de
curent i tensiune la ieire, valoarea ESR este 0.030 ohm.
Aceast valoare a fost aleas dintr-o list de condensatoare fcute pentru variaii de
curent de 0.6A.
Selecia condensatorului de ieire pentru convertorul Buck
Presupunnd ESL=0, se va simplifica ecuaia:
V = I (ESR + T /C)
Rearanjnd, vom obine:
C = (I T) / (V - (I ESR))
Calculm:
Cout = (0.6A 1.04 usec) / (0.05V- (0.6A 0.03))
Cout = 19.5 uF (minimum)
Acum vom calcula capacitatea necesar condensatorului de la ieire pentru variaia de
tensiune de 50 mV.
Termenul de la numitorul ecuaiei, C = (I T) / (V - (I ESR)), arat c
valoarea ESR a condensatorului este mai important dect valoarea capacitii. Dac ESR va
fi prea mare, tensiunea datorat variaiei de curent va fi egal cu variaia de tensiune la ieire
maxim. Vom avea o fracie cu numitorul egal cu 0, ceea ce arat c este nevoie de o
capacitate infinit la ieire.
Dac este selectat o valoare rezonabil a ESR, atunci valoarea capacitii va fi
rezonabil.
Un condensator electrolitic cu o capacitate de 1,200uF i cu ESR bun ar fi minimum
necesar.
Exist condensatoare electrolitice din polimer special create cu capaciti de 47uF i
un ESR de 0.025ohmi.
Puterea disipat n condensatorul de la ieire va putea fi estimat n felul urmtor:
(Iripple) ESR = 0.01 watt

35

Capacitatea parazit de la ieire

ESR domin variaiile de tensiune i ajut la selecia condensatorului de ieire.

ESL este rareori specificat de producatori. Este semnificativ doar la frecvene


nalte.

Dac ESR este optim, capacitatea condensatorului este, de obicei, adecvat.

Se estimeaz ESR maxim ce poate fi tolerat in aplicaie, datorit variaiilor de tensiune


la ieire.
Condensatorul trebuie sa fie optim, pentru a rezista la variaiile de curent.
Atunci cnd se dorete funcionarea la frecvene nalte (>1Mhz) va trebui contactat
productorul pentru a determina ESL al condensatorului ce se dorete a fi utilizat. Va trebui
luat n considerare i ESL al firelor care conecteaz condensatorul.
Arareori conteaz capacitatea condensatorului atunci cnd se dorete operarea la
frecvene moderate (>100kHz).
Condensatoare speciale, precum cele electrolitice sau din ceramic, sunt folosite in
aplicaii cu o ntindere limitat in spaiu.
Aceste condensatoare avansate au un ESR extrem de mic, dar dimensiunea lor mic
implic o limitare important a capacitii. Aceast limitare a capacitii poate crea
instabilitate n sistem.
Selecia condensatorului de intrare a unui convertor Buck

Estimarea variaiei curentului de intrare:


IRIPPLE ILOAD / 2 = 1 amp

Definirea unei valori acceptabile a tensiunii de intrare: 200mV

Selecia unei valori ESR pentru condensator: 0.12 ohm

Calcularea capacitii:
C =T / ( (Vripple / Iripple) - ESR) = 13 uf

Consultarea catalogului:
Un condensator electrolitic 16V
450uF corespunde cerinelor.

n cazul cel mai defavorabil, valoarea variaiei de curent la intrarea unui convertor
Buck este aproximativ egal cu jumtate din valoarea curentului pe sarcin.

36

La fel ca n cazul condensatorului de ieire, condensatorul de intrare va fi ales n


funcie de ESR-ul necesar pentru a face fa variaiilor de tensiune. De obicei condensatorul
de la ieire este mai solicitat fa de cel de la intrare. n exemplul considerat, variaia de
tensiune maxim de la intrare este de 200 mV.
Valoarea variaiei de curent de la intrare este de obicei criteriul principal n alegerea
condensatoarelor. n cele mai multe cazuri variaia curentului de la intrare o va depi pe cea
de la ieire.
Un condensator 16V 470uF electrolitic face fa cererii ESR.
Pierderea de putere pe condenstorul de ieire va putea fi estimat in felul urmtor:
(Iripple) ESR = 0.12 watt
Selecia diodei pentru convertorul Buck

Estimarea curentului prin diod:


ID = (1-D) ILOAD
ID = (1.0- 0.416) 2A = 1.17 A
Unde D = duty cycle

Tensiunea maxim invers este 12V

Selecia rectificatorului Schottky:


A 1N5820, 20V, 3A Schottky

Disiparea de putere: VF ID = 0.47 W

Curentul mediu prin diod este egal cu curentul prin sarcin nmulit cu timpul n care
dioda este deschis.
Timpul n care dioda este deschis este (1 duty cycle).
Tensiunea maxim invers prin diod este Vin = 12 V.
Poate fi utilizat o diod Schottky mic, deoarece curentul i tensiunile au valori mici.
Cderea de tensiune pentru dioda selectat este de 0.4 V la curentul de vrf de 2.0 A.
Disiparea de putere estimat pe diod este de 0.47 W.
Selecia tranzistorului pentru convertorul Buck
Se dau: 12V la intrare, 2 A pe sarcin, D = 0.416,
Trise = Tfall = 55 ns, Fsw = 10 KHz.
Se selecteaz un TRANZISTOR BIPOLAR -30V, -9.3 A pentru valori mici ale Rds (0.02
ohm)

37

Pconduction = (ID)2 Rds(hot) D = 22 0.02 0.416 = 0.033 watt


Pswitching = (V ID / 2) (Ton + Toff) Fsw + (Coss V2 Fsw)
Pswitching = ((7 2/2) 100 ns 400 kHz) + (890pF 72 400 kHz)
Pswitching = 0.28 W + 0.017 W = 0.297 W
Ptotal = 0.3 W
Pentru simplificare, a fost selectat un tranzistor de tip P, deoarece unul de tip N ar
necesita circuite suplimentare i ar fi prea scump.
Nu a fost selectat un tranzistor bipolar 12 V pentru c valoarea maxim a tensiunii
poart surs a tranzistoarelor din catalog este de 12 V. Dac, totui, era selectat un tranzistor
cu tensiunea poart surs de 20 V, ar fi fost o idee bun s se ncorporeze n circuitul aferent
porii o clem de tensiune.
Un tranzistor cu tensiunea de 30 V a fost selectat pe baza specificaiilor poart surs
ale unui tranzistor de 12 V.
Curentul tranzistorului este mai mult dect necesar, dar Rds(on) mic minimizeaz
creterea de temperatur. Majoritatea componentelor care ocupa o suprafa redus ca
dimensiune rezist la maxim 50 grade Celsius per Watt. Cu o putere disipat de 0.3 W,
tranzistorul ar trebui s se nclzeasc cu doar 15 grade Celsius.
Eficiena convertorului Buck
Putere debitat: 10 W (5V , 2 A)
Pierderile pe condensatorul de la intrare: 0.12 W
Pierderile pe tranzistorul: 0.3 W
Pierderile pe diod: 0.47 W
Pierderile pe bobin: 0.15 W
Pierderile pe condensatorul de la ieire: 0.01 W
Pierderi totale: 1.05 W
Eficiena = 10W / (10W + 1.05W) = 90.5%
Eficiena calculat a convertorului Buck este de 90.5%.
Pierderile pe diod constituie jumtate din pierderile totale!
Dac ar putea fi micorat cderea de tensiune pe diod, convertorul Buck ar fi mai
eficient. Acest convertor Buck se numete Convertor Buck Asincron, pentru c starea
tranzistorului nu depinde de starea diodei.

38

3.2. Proiectarea circuitului de control al sursei de curent


Introducere
n
produce

multe
o

aplicaii,

tensiune

un

sau

convertor
un

curent

DC
de

DC
iesire

este
fix,

folosit

pentru

derivat

dintr-o

alimentare variabila, sau de la o baterie. Exemple de acest tip de aplicaii includ ncarcatoare
de baterii, semne de ieire de urgen, i sisteme distribuite de putere.
n

unele

dintre

aceste

cazuri

se

utilizeaza

un

circuit

integrat

dedicat

Modul Power Supply (SMPS).


Uneori nu se justifica folosirea unui astfel de circuit.
Am proiectat un circuit care sa mentina un curent constant la iesirea convertorului DCDC utilizand un microcontroler PIC.
Exist mai multe topologii de convertoare DC-DC cum ar fi Boost, Buck, Flyback,
etc. Convertorul DC / DC utilizat n acest exemplu este un convertor Buck (sau coborator). n
figura de mai jos se observa din ce este alcatuit un convertor Buck:tranzistorul Q1, dioda D1,
inductorul L1 si condensatorul C1.
Tranzistorul Q2 este folosit pentru a comanda, de la nivelul de tensiune furnizat de
microcontroller pe portul PORTB, elementul de comutatie al convertorului Buck.

n orice tip de convertor DC / DC selectia dispozitivelor de putere este foarte


importanta. Parametrii cheie ai tranzistorului Q1 sunt frecventa de comutatie si curentul de
colector nominal.
39

Dioda D1 ar trebui s fie o dioda Schottky, sau diod ultra-rapida, pentru a minimiza
pierderile de comutaie n convertor.
Tipul de condensator C1 este de asemenea foarte important, pentru a reduce riplul
tensiunii de la iesirea convertorului.
Un convertor DC / DC este n mod normal ales datorita eficientei sale ridicate in
transformarea puterii de intrare in putere de iesire. Spre deosebire de un regulator liniar,
eficiena unui convertor DC / DC, n general, este mai mare.
Eficiena unui convertor DC / DC este exprimat ca fiind raportul dintre puterea de
ieire i puterea de intrare. Urmtoarele ecuaii pot fi folosite pentru a determina eficiena.
Randament=(Pout/Pin)*100%
Circuitul de control
Convertorul DC / DC este doar un procesor de putere.
El transform tensiunea si curentul de intrare disponibile n tensiune si curent de
ieire, bazandu-se pe comanda unui circuit de control.
Circuitul de control se uit la ieirea convertorului, compar acesta ieire cu o valoare
setata, execut un algoritm de control i, n sfrit, se aplic acest algoritm la ieirea unui
modulator. Iesirea modulatorului este folosita pentru a comanda convertorul DC-DC.
Figura urmatoare prezint o schema bloc simplificat a unui sistem complet de
convertor DC-DC.

n aceast caz, un microcontroller PIC este folosit pentru a implementa functia de


control. Aceasta functie de control include urmatoarele blocuri: valoare setata, amplificator de
eroare, algoritm de control, i modulator. Aceste funcii sunt afiate n interiorul casetei
punctate n figura.

40

Modulatorul - PWM
Una dintre cele mai simple tehnici de modulaie utilizate pentru a controla un
convertor DC / DC este modulatia impulsurilor n frecventa.
Modulatorul genereaz un tren de impulsuri pentru a activa convertorul de putere.
Impulsuri au o durat a impulsului variabila si o perioada fixa (de 10KHz). In functie
de valoarea curentului de iesire modulatorul modifica factorul de umplere al impulsurilor de
comanda. Valoarea tensiunii pe sarcina va fi data de relatia:
Vout=Vin*d, unde d este factorul de umplere si poate lua valori de la 10% la 99% din
valoare frecventei impulsului de comanda.
Circuitul de FEEDBACK
Pentru o functionare corecta a circuitului de control este necesar sa introducem n
schema electronica un circuit de Feedback.
Circuit Feedback pentru curent constant
Cerina de feedback pentru acest circuit este o tensiune proporional cu curentul de
ieire.
Pentru circuitul de curent constant din figura urmatoare, feedback-ul const, pur i
simplu din rezistenta R6. Tensiunea de pe rezistenta R6 este apoi aplicata la pinul de intrare
AN1 a comparatorului C2 din structura interna a microcontrolerului.

41

Rezistor R7 se adaug pentru a oferi o protectie de curent pentru pinul AN1, deoarece
sarcina va fi conectata la R6 direct. Formul pentru a calcula R6 este:
R6=Vref/Iout
Iar puterea disipata de R6 este P=Vref*Iout
Pentru aplicatii n care curentul de iesire este foarte mare se alege o rezistenta R6
astefel ncat puterea disipata pe aceasta rezistenta sa fie cat mai mica. In acest caz poate
aparea necesitatea utilizarii unui amplificator operational pentru a aduce valoarea semnalului
de iesire la o valoare apropiata de valoarea lui Vref.
Setarea valorii de referinta si algoritmul de control
Microcontrolerul PIC are o referinta de tensiune si doua comparatoare ncorporate n
el. Modulul Vref este folosit pentru a obtine o valoare de referinta fata de care se face
comanda convertorului. In acest caz valoarea lui Vref va fi aleasa ca o fractie a tensiunii de
alimentare a microcontrolerului.
In cazul nostru comparatorul C2 este utilizat pentru a compara tensiunea de Feedback
cu valoarea lui Vref.
Proiectarea sursei de alimentare a microcontrolerului
Microcontrolerul ales necesita o tensiune de alimentare de 5V dc. Schema electrica a
acestei surse este urmatoarea:

42

VCC
re
at
en
m
il
A
V

J2

100uF/25V

2
1

U3

100N

C9

7805/TO220

IN

C8

OUT

2200uF/10V 100N
+

D
N
G

C10

R2 470

D7

LED VERDE

C5

Schema sursa de tensiune stabilizata 5V

Circuitul integrat LM7805


Este un stabilizator de tensiune pozitiv cu mai multe variante de prezentare, ceea ce l
face folositor ntr-o gam larg de aplicaii. Fiecare tip folosete o limitare intern de curent, o
stopare termic i o arie de lucru sigur, ceea ce l face, teoretic, indestructibil. Dac i este
asigurat un regim de lucru adecvat poate livra un curent de ieire de peste 1A. De asemenea,
cu ajutorul unor componente externe, se pot obine tensiuni i cureni reglabili.
Schema intern a circuitului integrat LM78XX este urmtoarea:

Caracteristici:
curent de ieire: peste 1A;
tensiune de ieire: 5V;
protecie la suprancrcare termic;
protecie la scurt circuit;
protecie cu tranzistor pe ieire.
Pentru a funciona corect sau pentru a avea o tensiune stabilizat la 5V la ieire (pinul
3), tensiunea de intrare pe pinul 1 la LM7805 ar trebui s fie ntre 7V i 35V. n funcie de
curentul consumat de montaj vom folosi tipul corespunztor de stabilizator de tensiune
LM7805. Sunt diferite versiuni de LM7805. Pentru consum de curent de pn la un 1A am
folosit versiunea n capsul TO-220 cu posibilitatea de rcire adiional. Condensatoarele C9
43

i C10 electrolitice asigur filtrarea tensiunii iar condensatoarele C8, C5 ceramice asigur
tensiunea pentru eventualele vrfuri de curent i au si rolul de a filtra zgomotului.
Condensatorul C9 i C10 se calculeaz cu relaia

I
2 f U

rezultnd:
Condensatorul C9 electrolitic cu urmtorii parametrii:
-

capacitate 22F

tensiune nominal 50V

Condensatorul C8 si C5 ceramic cu urmtorii parametrii:


-

capacitate 100nF

tensiune nominal 100V

Condensatorul C10 electrolitic cu urmtorii parametrii:


-

capacitate 10F

tensiune nominal 100V

3.3. Simularea convertorului BUCK implementat hardware

Schema electrica a convertorului Buck realizata n PROTEUS

44

Parametrii simularii sunt:


- sursa de tensiune C3(1)=10V c.c.
- sursa de impulsuri R3(1)= 0-5V, 50%, 10KHz

Forma de unda a semnalului de comanda

Forma de unda a tensiunii de iesire cu condensatorul de iesire de 1000uF

45

Forma de unda a tensiunii de iesire cu condensatorul de iesire de 100uF

Forma de unda a tensiunii pe bobina

46

Forma de unda a tensiunii pe bobina (ZOOM)

Forma de unda a curentului prin bobina

47

Forma de unda a curentului prin bobina (ZOOM riplul curentului)

3.4. Proiectarea hardware a circuitului de control utilizand PIC


16F877
Oscilatorul XT
Oscilatorul cu cristal se afl ntr-o carcas metalic cu doi pini pe care este nscris
frecvena la care cristalul oscileaz. Mai este necesar cte un condensator ceramic de 30pF cu
cellalt capt la mas, de a fi conectai la fiecare pin.
Oscilatorul i condensatorii pot fi ncapsulai mpreun ntr-o carcas cu trei pini. Un
asemenea element se numete rezonator ceramic i este reprezentat n scheme ca cel de mai
jos. Pinii centrali ai elementului sunt masa, iar pinii terminali sunt conectai la pinii OSC1 i
OSC2 ai microcontrolerului. Cnd se proiecteaz un aparat, regula este s plasai oscilatorul
ct mai aproape de microcontroler, pentru a elimina orice interferen de pe liniile pe care
microcontrolerul primete tactul de ceas.
Dup alimentare, oscilatorul ncepe s oscileze. Oscilaia la inceput are o perioad i o
amplitudine instabile, dar dup un timp devin stabilizate.

48

Conectarea oscilatorului la PIC

Pentru a preveni ca un asemenea ceas inexact s influeneze performanele


microcontrolerului, trebuie s inem microcontrolerul n starea reset pe durata stabilizrii
ceasului oscilatorului. Diagrama de mai sus arat o form tipic de semnal pe care
microcontrolerul o primete de la oscilatorul cu cuar dup alimentare.
n cadrul proiectului am ales un Cuar de 20 MHz i condensatorii ceramici de 22 pF.
Reset-ul
Resetul este folosit pentru a pune microcontrolerul ntr-o condiie cunoscut.
Aceasta nseamn practic c microcontrolerul poate s se comporte incorect n unele condiii
nedorite. Pentru a continua s funcioneze corect trebuie resetat, nsemnnd c toi regitrii
vor fi pui ntr-o stare de start. Resetul nu este folosit numai cnd microcontrolerul nu se
comport cum vrem noi, dar poate de asemenea s fie folosit cnd se ncearca un montaj ca o
ntrerupere ntr-un program de execuie sau cnd se pregatete un microcontroler de a citi un
program.
49

Pentru a preveni ajungerea unui zero logic la pinul MCLR accidental (linia de
deasupra nseamn c resetul este activat de un zero logic), MCLR trebuie s fie conectat
printr-un rezistor la polul pozitiv al sursei de alimentare. Rezistorul trebuie s fie ntre 5 i
10k. Acest rezistor a crui funcie este de a menine o anumit linie la starea logic unu ca o
prevenire, se numete o scoatere-pull up.
Microcontrolerul PIC 16F877 are cteva surse de reset:
a) Reset la alimentare, POR (Power-On Reset)
b) Reset n timpul lucrului obinuit prin aducerea unui zero logic la pinul MCLR al
microcontrolerului.
c) Reset n timpul regimului SLEEP
d) Reset la depairea timer-ului watchdog (WDT)
e) Reset n timpul depirii WDT n timpul regimului SLEEP.
Cele mai importante resurse de reset sunt a) i b). Prima are loc de fiecare data cnd
este alimentat microcontrolerul i servete la aducerea toturor regitrilor la starea iniial a
poziiei de start. A doua este pentru a aduce un zero logic la pinul MCLR n timpul operaiei
normale a microcontrolerului. Este des folosit n dezvoltarea de programe.
n timpul unui reset, locaiile de memorie RAM nu sunt resetate. Ele sunt necunoscute
la alimentare i nu sunt schimbate la nici un reset. Spre deosebire de acestea, regitrii SFR
sunt resetai la o stare iniial a poziiei de start. Unul din cele mai importante efecte ale
resetului este setarea contorului de program (PC) la zero (0000h), ceea ce permite
programului s nceap executarea de la prima instruciune scris.
n cadrul proiectului am ales o rezistent cu valoarea de 1K/0,25W.
Datele transmise sunt achizitionate de calculator prin intermediul montajului urmator:
+5V

J1
RX-Aurel

+5V
C10
100N
2

6
1
V+

1 2 3 4 5 6 7 8
+5V

+5V

6
11
12
10
9
C11
100N

C1+

C
C
V

C1C2+

V-

C2-

T1IN

T1OUT

R1OUT
T2IN

R1IN
T2OUT

D
R2OUTN
G
5
1

R2IN

1
3
4
5
14
13
7
8

U3 MAX232

C8
100N
C9
100N
CONNECTOR DB9 Mama
1
6
2
7
3
8
4
9
5
P1

Proiectare afisaj alfanumeric cu LCD

50

Cristalele lichide sunt o categorie de substante organice avand molecule mari si


asimetrice fapt ce le confera proprietati ce le situeaza intr-o stare, intre starea solida
caracteristica unui cristal si cea lichida.
Sub actiunea unui camp electric exterior moleculele isi modifica orientarea in spatiu
ceea ce duce la modificarea proprietatilor optice ale mediului. Deci cristalele lichide nu
produc lumina ci doar isi modifica transparenta sub influenta campului electric.

Afisajul cu cristale lichide


In figura este aratat principiul de realizare a unui sistem de afisare cucristal lichid.
Electrodul E1 trebuie sa fie transparent iar E2 sa aiba depus un strat deoglinda orientata spre
cristal. Electrodul E1, va avea forma impusa de modelulcaracterelor ce se doresc a fi afisate.
Comanda electrica se face de obicei in curent alternativ cu amplitudinea 2-10V
si frecventa 30-400 Hz.
Principalul avantaj al acestui afisaj il constituie consumul foarte mic de putere (W).
De asemenea se pot realiza usor configuratii de afisaj alfa-numeric. Au insa dezavantajul unui
timp mare de raspuns si al unui contrast scazut fata de afisajele cu LED-uri.
Afisaj LCD
Multe dispozitive cu microcontroler folosesc LCD-uri inteligente pentru a afisa
informatia vizuala. Urmatorul material se ocupa de conectarea unui afisaj LDC Hitachi la un
microcontroler PIC. Afisajele LCD proiectate cu HD44780, modulul pentru LCD fabricat de
Hitachi, nu sunt scumpe si sunt usor de folosit, si chiar posibil sa produca verificarea datelor
afisate folosind cei 8x80 pixeli ai afisajului. Afisajele LCD Hitachi contin un set de caractere
ASCII plus simboluri japoneze, grecesti si matematice.

51

Afisaj 16x2 HD44780


Fiecare dintre cei 640 de pixeli ai afisajului trebuie sa poata fi accesat individual si
aceasta se poate realiza cu un numar de integrate SMD pentru control montate pe spatele
afisajului. Aceasta ne salveaza de o cantitate enorma de fire si de un control adecvat astfel
incat sunt necesare doar cateva linii pentru a accesa afisajul. Putem comunica cu afisajul prin
intermediul unui bus de date pe 8 biti sau de 4 biti. Pentru un bus de 8 biti, afisajul are nevoie
de o tensiune de alimentare de +5v si 11 linii I/O. Pentru un bus de 4 biti sunt necesare doar
liniile de alimentare si 7 linii. Cand afisajul LCD nu este pornit liniile de date sunt TRISTATE, ceea ce inseamna ca ele sunt in stare de inalta impedanta (ca si cum ar fi
deconectate) si astfel nu interfereaza cu functionabilitatea microcontrolerului cand afisajul nu
este adresat. LCDul necesita de 3 linii de control de la microcontroler.
Linia Enable (E) permite accesul la afisaj prin intermediul liniilor R/W si RS. Cand aceasta
linie este LOW, LCDul este dezactivat si ignora semnalele de la R/W si RS. Cand linia (E)
este HIGH, LCDul verifica starea celor doua linii de control si raspunde corespunzator.
Linia Read/Write (R/W) stabileste directia datelor dintre LCD si microcontroler. Cand linia
este LOW, datele sunt scrise in LCD. Cand este HIGH, datele sunt citite de la LCD.
Cu ajutorul liniei Register select (RS), LCD interpreteaza tipul datelor de pe liniile de date.
Cand este LOW, o instructiune este scrisa in LCD. Cand este HIGH, un caracter este scris in
LCD.
Starea logica a liniilor de control:
E - 0 -Accesul la LCD dezactivat
- 1 -Accesul la LCD activat
R/W - 0 -Scrie date in LCD
- 1 - Citeste date din LCD
RS - 0 -Instructiuni
- 1 -Caracter
Scrierea datelor in LCD se realizeaza in cativa pasi:
- se seteaza bitul R/W LOW
- se seteaza bitul RS in 0 sau 1 logic (instructiune sau caracter)

52

- se trimit datele catre liniile de date (daca se executa o scriere)


- se seteaza linia E HIGH
- se citesc datele de la liniile de date (daca se executa o citire)
Citirea datelor de la LCD se realizeaza similar, cu deosebirea ca linia de control R/W
trebuie sa fie HIGH. Cand trimitem un HIGH catre LCD, el se va reseta si va accepta
instructiuni. Instructiunile tipice care sunt transmise catre un afisaj LCD dupa reset sunt:
pornirea afisajului, activarea cursorului si scrierea caracterelor de la stanga spre dreapta. In
momentul in care un LCD este initializat, el este pregatit sa primeasca date sau instructiuni.
Daca receptioneaza un caracter, el il va afisa si va muta cursorul un spatiu la dreapta. Cursorul
marcheaza locatia urmatoare unde un caracter va fi afisat. Cand dorim sa scriem un sir de
caractere, mai intai trebuie sa setam adresa de start, si apoi sa trimitem cate un caracter pe
rand. Caracterele care pot fi afisate pe ecran sunt memorate in memoria video DD RAM (Data
Display RAM). Capacitatea memoriei DD RAM este de 80 bytes.
Afisajul LCD mai contine 64 bytes CG RAM ( Character Generator RAM). Aceasta memorie
este rezervata pentru caracterele definite de utilizator. Datele din CG RAM sunt reprezentate
sub forma de caractere bitmap de 8 biti. Fiecare caracter ocupa maxim 8 bytes in CG RAM,
astfel numarul total de caractere pe care un utilizator poate sa le defineasca este 8. Pentru a
afisa caracterul bitmap pe LCD, trebuie setata adresa CG RAM la punctul de start (de obicei
0) si apoi sa fie scrise datele in afisaj. Definirea unui caracter special este exemplificata in
figura.

Inainte de a accesa DD RAM, dupa definirea unui caracter special, programul trebuie
sa seteze adresa in DD RAM. Orice scriere si citire a datelor din memoria LCD este realizata
de la ultima adresa care a fost setata, folosind instructiunea set-adress. Odata ce adresa DD
RAM este setata, un caracter nou va fi afisat in locul potrivit pe ecran. Pana acum am discutat
operatia de scriere si citire a memoriei unui LCD ca si cum ar fi o memorie obisnuita. Acest
lucru nu este adevarat. Controlerul LCD are nevoie de 40 pana la 120 microsecunde (us)
53

pentru scriere si citire. Alte operatii pot dura pana la 5 ms. In acest timp microcontrolerul nu
poate accesa LCDul, astfel un program trebuie sa stie cand un LCD este ocupat. Putem
rezolva aceasta in doua metode.

O metoda este verificarea bitului BUSY de pe linia de date D7. Aceasta nu este cea
mai buna metoda pentru ca LCDul se poate bloca si programul va sta intr-o bucla infinita
verificand bitul BUSY. O alta metoda este introducerea unei intarzieri in program. Intarzierea
trebuie sa fie destul de lunga pentru ca LCDul sa termine operatia in desfasurare.
Instructiunile pentru scriere si citire cu memoria LCDului sunt afisate mai sus. La inceput am
mentionat ca avem nevoie de 11 linii I/O pentru a comunica cu un LCD. Oricum, putem
comunica cu un LCD printr-un bus de 4 linii. Putem reduce numarul total de linii de
comunicatie la 7. Schema pentru conectarea printr-un bus de 4 biti este in imaginea de mai
jos.

3.5. Simularea controlului cu PIC implementat hardware

54

Schema electrica a microcontrolerului realizata n PROTEUS

Forma de unda a semnalului de comanda n functie de valoarea tensiunii de la pinul AN0 a


microcontrolerului

55

Forma de unda a semnalului de comanda n functie de valoarea tensiunii de la pinul AN0 a


microcontrolerului (ZOOM)
Se observa cum valoarea factorului de umplere al semnalului PWM se modifica n
functie de valoarea de referinta aleasa de noi (2V)

Schema electrica de simulare, completa, realizata n PROTEUS

56

3.6. Realizare practica cablaj cu PIC16F877


Convertor CC-CC Buck
Q2 BD140
+

C5
1uF

C8
100uF

R1
200

V_out

90uH

D1
1N5822

L1

C9
10uF

R8
4
I_PV

R2
20

D2
1N4007

R9
0.1/3W
R7

Q3
BC549

470
V_cmd

R3
470

2
1
Valim

1
+

J6
ICSP

C1
100uF/25V

Vin

U1
V_out
I_PV
Vin

Y 1 20 MHz
C6
22p

C7
22p

OUT

3
+
C3
2200uF/10V

D
N
G

100N

C4
100N

+5V0

R4
10k

IN

C2

1 2 3 4 5

+5V

R12
50k

7805/TO220

0
R11
100k

Sursa +5V
pentru PIC

+5V
U2

J5

V_cmd

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20

PIC16F877

MCLR/VPP
RB7/PGD
RA0/AN0
RB6/PGC
RA1/AN1
RB5
RA2/AN2/Vref RB4
RA3/AN3/Vref +
RB3/PGM
RA4/TOCKI
RB2
RA5/AN4SS
RB1
RE0/RD/AN5
RB0/INT
RE1/WR/AN6
VDD
RE2/CS/AN7
VSS
VDD
RD7/PSP7
VSS
RD6/PSP6
OSC2/CLKI
RD5/PSP5
OSC2/CLKO
RD4/PSP4
RCO/T1OSO/T1CK1 RC7/RX/DT
RC1/T1OSI/CCP2
RC6/TX/CK
RC2/CCP1
RC5/SDO
RC3/SCK/SCL
RC4/SDI/SDA
RD0/PSP0
RD3/PSP3
RD1/PSP1
RD2/PSP2

40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21

Interfata seriala RS232

14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1

C
+5V

+5V
ic
r
e
m
u
n
fa
l
a
D
C
L

+5V
C10
100N
2

C
+5V

R10

6
11

J7

0
POT

12
10
9

Bloc de comanda si control

C11
100N

6
1
V+

C1+

C
C
V

C1C2+

V-

C2-

T1IN

T1OUT

R1OUT
T2IN

R1IN
T2OUT

D
R2OUTN
G
5
1

R2IN

1
3
4
5
14
13
7
8

U3 MAX232

C12
100N
C13
100N
CONNECTOR DB9 Mama
1
6
2
7
3
8
4
9
5
P1

Schema realizare practica cu PIC16F877

57

Cablaj general

Fata BOTTOM

58

Amplasare componente

59

CAPITOLUL 4
Proiectare software
4.1. Organigrama program

4.2. Listing soft realizat in PICC


#include <16F877.h>

60

#include <string.h>
#include <math.h>
#include <stdlib.h>
#fuses HS,NOWDT,NOPROTECT,NOLVP
#use delay(clock=12000000)
void main() {
int adc,value, vref;
vref=101;
value=10;
setup_ccp1(CCP_PWM);
setup_timer_2(T2_DIV_BY_4, 127, 1);
set_pwm1_duty(value);
delay_ms(50);
setup_port_a(ALL_ANALOG);
setup_adc(adc_clock_internal);
set_adc_channel( 0 );
while( value<105)
{
adc=read_adc();
if (adc<(vref-1))
value=value+1;
if (value>104) value=104;
if (adc>(vref+1))
value=value-1;
if (value<10) value=10;
set_pwm1_duty(value);
}
}

61

Bibliografie
1. A. Kelemen, M. Imecs, Electronic de putere, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1983.
2. A. Silard, Tiristoare cu blocare pe poart, Editura Tehnic, 1990.
3. C. Rdoi, A. T. Murgan, V. Lzrescu, .a., Circuite i Echipamente Electronice
Industriale, Editura Tehnic, Bucureti, 1986.
4. C. Rdoi, s.a., SPICE Simularea i analiza circuitelor electronice, Ed. Amco Press,
Bucureti, 1994.
5. F. Ionescu, s.a., Convertoare statice de putere, Editura Tehnica, Bucureti, 1995.
6. I. Li, N. Bizon Electronica, ndrumar de laborator, Editura Universitii din Piteti,
Piteti, 1992.
7. I. Strinescu, M. Condruc, Tiristorul Caracteristici, comand, protecie, utilizri,
Editura Tehnica, Bucureti, 1988.
8. M. Bodea, I. Teodorescu, a., Diode i tiristoare de putere Aplicaii, Editura Tehnica,
Bucureti, 1990.
9. M. Bodea, I. Teodorescu, a., Diode i tiristoare de putere Performane, Editura
Tehnica, Bucureti, 1990.
10. N. Bizon, Electronic Industrial, Note de curs, Editura Universitii din Piteti, Piteti,
2001.
11. N. Bizon, Electronic Industrial I, ndrumar de laborator, Editura Universitii din
Piteti, Piteti, 1999.
12. N. Bizon, Dispozitive i circuite electronice de putere, Culegere de probleme, Editura
Universitii din Piteti, Piteti, 1999.
13. P. A. Dan, D. M. Luca, .a., Diode cu siliciu Catalog, Editura Tehnica, Bucureti,
1986.
14. ***, Tranzistoare, Catalog IPRS Bneasa, 1998.
***, Diode i Tiristoare, Catalog IPRS Bneasa, 1998.

62

Anexe

63

PIC16F87X
Data Sheet
28/40-Pin 8-Bit CMOS FLASH
Microcontrollers

2001 Microchip Technology Inc.

DS30292C

PIC16F87X
28/40-Pin 8-Bit CMOS FLASH Microcontrollers

PIC16F873
PIC16F874

PIC16F876
PIC16F877

Microcontroller Core Features:


High performance RISC CPU
Only 35 single word instructions to learn
All single cycle instructions except for program
branches which are two cycle
Operating speed: DC - 20 MHz clock input
DC - 200 ns instruction cycle
Up to 8K x 14 words of FLASH Program Memory,
Up to 368 x 8 bytes of Data Memory (RAM)
Up to 256 x 8 bytes of EEPROM Data Memory
Pinout compatible to the PIC16C73B/74B/76/77
Interrupt capability (up to 14 sources)
Eight level deep hardware stack
Direct, indirect and relative addressing modes
Power-on Reset (POR)
Power-up Timer (PWRT) and
Oscillator Start-up Timer (OST)
Watchdog Timer (WDT) with its own on-chip RC
oscillator for reliable operation
Programmable code protection
Power saving SLEEP mode
Selectable oscillator options
Low power, high speed CMOS FLASH/EEPROM
technology
Fully static design
In-Circuit Serial Programming (ICSP) via two
pins
Single 5V In-Circuit Serial Programming capability
In-Circuit Debugging via two pins
Processor read/write access to program memory
Wide operating voltage range: 2.0V to 5.5V
High Sink/Source Current: 25 mA
Commercial, Industrial and Extended temperature
ranges
Low-power consumption:
- < 0.6 mA typical @ 3V, 4 MHz
- 20 A typical @ 3V, 32 kHz
- < 1 A typical standby current

2001 Microchip Technology Inc.

Pin Diagram
PDIP
MCLR/VPP
RA0/AN0

1
2

40
39

RB7/PGD
RB6/PGC

RA1/AN1
RA2/AN2/VREF-

38

RB5

37

RA3/AN3/VREF+

36
35

RB4
RB3/PGM

RA4/T0CKI

5
6

RA5/AN4/SS

34

RB1

RE0/RD/AN5
RE1/WR/AN6

33

RB0/INT
VDD

RE2/CS/AN7
VDD
VSS
OSC1/CLKIN

9
10
11
12
13

PIC16F877/874

Devices Included in this Data Sheet:

32
31
30

RB2

VSS

29
28

RD7/PSP7
RD6/PSP6
RD5/PSP5

OSC2/CLKOUT

14

27

RD4/PSP4

RC0/T1OSO/T1CKI

15
16

26
25

RC7/RX/DT

17

24

18

23

19
20

22
21

RC1/T1OSI/CCP2
RC2/CCP1
RC3/SCK/SCL
RD0/PSP0
RD1/PSP1

RC6/TX/CK
RC5/SDO
RC4/SDI/SDA
RD3/PSP3
RD2/PSP2

Peripheral Features:
Timer0: 8-bit timer/counter with 8-bit prescaler
Timer1: 16-bit timer/counter with prescaler,
can be incremented during SLEEP via external
crystal/clock
Timer2: 8-bit timer/counter with 8-bit period
register, prescaler and postscaler
Two Capture, Compare, PWM modules
- Capture is 16-bit, max. resolution is 12.5 ns
- Compare is 16-bit, max. resolution is 200 ns
- PWM max. resolution is 10-bit
10-bit multi-channel Analog-to-Digital converter
Synchronous Serial Port (SSP) with SPI (Master
mode) and I2C (Master/Slave)
Universal Synchronous Asynchronous Receiver
Transmitter (USART/SCI) with 9-bit address
detection
Parallel Slave Port (PSP) 8-bits wide, with
external RD, WR and CS controls (40/44-pin only)
Brown-out detection circuitry for
Brown-out Reset (BOR)

DS30292C-page 1

PIC16F87X
Pin Diagrams

PLCC

PIC16F877
PIC16F874

39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
9

RB3/PGM
RB2
RB1
RB0/INT
VDD
VSS
RD7/PSP7
RD6/PSP6
RD5/PSP5
RD4/PSP4
RC7/RX/DT

44
43
42
41
40
39
38
37
36
35
34

QFP

7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17

RC1/T1OSI/CCP2
RC2/CCP1
RC3/SCK/SCL
RD0/PSP0
RD1/PSP1
RD2/PSP2
RD3/PSP3
RC4/SDI/SDA
RC5/SDO
RC6/TX/CK
NC

RC6/TX/CK
RC5/SDO
RC4/SDI/SDA
RD3/PSP3
RD2/PSP2
RD1/PSP1
RD0/PSP0
RC3/SCK/SCL
RC2/CCP1
RC1/T1OSI/CCP2
NC

RA4/T0CKI
RA5/AN4/SS
RE0/RD/AN5
RE1/WR/AN6
RE2/CS/AN7
VDD
VSS
OSC1/CLKIN
OSC2/CLKOUT
RC0/T1OSO/T1CK1
NC

RA3/AN3/VREF+
RA2/AN2/VREFRA1/AN1
RA0/AN0
MCLR/VPP
NC
RB7/PGD
RB6/PGC
RB5
RB4
NC

RB7/PGD
RB6/PGC
RB5
RB4
RB3/PGM
RB2
RB1
RB0/INT
VDD
VSS
RC7/RX/DT
RC6/TX/CK
RC5/SDO
RC4/SDI/SDA

6
5
4
3
2
1
44
43
42
41
40

28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15

18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
282

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14

MCLR/VPP
RA0/AN0
RA1/AN1
RA2/AN2/VREFRA3/AN3/VREF+
RA4/T0CKI
RA5/AN4/SS
VSS
OSC1/CLKIN
OSC2/CLKOUT
RC0/T1OSO/T1CKI
RC1/T1OSI/CCP2
RC2/CCP1
RC3/SCK/SCL

PIC16F876/873

PDIP, SOIC

PIC16F877
PIC16F874

33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23

12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11

NC
RC0/T1OSO/T1CKI
OSC2/CLKOUT
OSC1/CLKIN
VSS
VDD
RE2/AN7/CS
RE1/AN6/WR
RE0/AN5/RD
RA5/AN4/SS
RA4/T0CKI

NC
NC
RB4
RB5
RB6/PGC
RB7/PGD
MCLR/VPP
RA0/AN0
RA1/AN1
RA2/AN2/VREFRA3/AN3/VREF+

RC7/RX/DT
RD4/PSP4
RD5/PSP5
RD6/PSP6
RD7/PSP7
VSS
VDD
RB0/INT
RB1
RB2
RB3/PGM

DS30292C-page 2

2001 Microchip Technology Inc.

PIC16F87X
Key Features
PICmicro Mid-Range Reference
Manual (DS33023)

PIC16F873

PIC16F874

PIC16F876

PIC16F877

Operating Frequency

DC - 20 MHz

DC - 20 MHz

DC - 20 MHz

DC - 20 MHz

RESETS (and Delays)

POR, BOR
(PWRT, OST)

POR, BOR
(PWRT, OST)

POR, BOR
(PWRT, OST)

POR, BOR
(PWRT, OST)

FLASH Program Memory


(14-bit words)

4K

4K

8K

8K

Data Memory (bytes)

192

192

368

368

EEPROM Data Memory

128

128

256

256

Interrupts

13

14

13

14

I/O Ports

Ports A,B,C

Ports A,B,C,D,E

Ports A,B,C

Ports A,B,C,D,E

Timers

Capture/Compare/PWM Modules

Serial Communications

MSSP, USART

MSSP, USART

MSSP, USART

MSSP, USART

Parallel Communications

PSP

PSP

10-bit Analog-to-Digital Module

5 input channels

8 input channels

5 input channels

8 input channels

Instruction Set

35 instructions

35 instructions

35 instructions

35 instructions

2001 Microchip Technology Inc.

DS30292C-page 3

PIC16F87X
Table of Contents
1.0 Device Overview ................................................................................................................................................... 5
2.0 Memory Organization.......................................................................................................................................... 11
3.0 I/O Ports .............................................................................................................................................................. 29
4.0 Data EEPROM and FLASH Program Memory.................................................................................................... 41
5.0 Timer0 Module .................................................................................................................................................... 47
6.0 Timer1 Module .................................................................................................................................................... 51
7.0 Timer2 Module .................................................................................................................................................... 55
8.0 Capture/Compare/PWM Modules ....................................................................................................................... 57
9.0 Master Synchronous Serial Port (MSSP) Module ............................................................................................... 65
10.0 Addressable Universal Synchronous Asynchronous Receiver Transmitter (USART) ........................................ 95
11.0 Analog-to-Digital Converter (A/D) Module......................................................................................................... 111
12.0 Special Features of the CPU............................................................................................................................. 119
13.0 Instruction Set Summary................................................................................................................................... 135
14.0 Development Support ....................................................................................................................................... 143
15.0 Electrical Characteristics................................................................................................................................... 149
16.0 DC and AC Characteristics Graphs and Tables................................................................................................ 177
17.0 Packaging Information ...................................................................................................................................... 189
Appendix A: Revision History .................................................................................................................................... 197
Appendix B: Device Differences ................................................................................................................................ 197
Appendix C: Conversion Considerations ................................................................................................................... 198
Index .......................................................................................................................................................................... 199
On-Line Support ......................................................................................................................................................... 207
Reader Response ...................................................................................................................................................... 208
PIC16F87X Product Identification System ................................................................................................................. 209

TO OUR VALUED CUSTOMERS


It is our intention to provide our valued customers with the best documentation possible to ensure successful use of your Microchip
products. To this end, we will continue to improve our publications to better suit your needs. Our publications will be refined and
enhanced as new volumes and updates are introduced.
If you have any questions or comments regarding this publication, please contact the Marketing Communications Department via
E-mail at docerrors@mail.microchip.com or fax the Reader Response Form in the back of this data sheet to (480) 792-4150.
We welcome your feedback.

Most Current Data Sheet


To obtain the most up-to-date version of this data sheet, please register at our Worldwide Web site at:
http://www.microchip.com
You can determine the version of a data sheet by examining its literature number found on the bottom outside corner of any page.
The last character of the literature number is the version number, (e.g., DS30000A is version A of document DS30000).

Errata
An errata sheet, describing minor operational differences from the data sheet and recommended workarounds, may exist for current
devices. As device/documentation issues become known to us, we will publish an errata sheet. The errata will specify the revision
of silicon and revision of document to which it applies.
To determine if an errata sheet exists for a particular device, please check with one of the following:
Microchips Worldwide Web site; http://www.microchip.com
Your local Microchip sales office (see last page)
The Microchip Corporate Literature Center; U.S. FAX: (480) 792-7277
When contacting a sales office or the literature center, please specify which device, revision of silicon and data sheet (include literature number) you are using.

Customer Notification System


Register on our web site at www.microchip.com/cn to receive the most current information on all of our products.

DS30292C-page 4

2001 Microchip Technology Inc.

PIC16F87X
1.0

DEVICE OVERVIEW

There are four devices (PIC16F873, PIC16F874,


PIC16F876 and PIC16F877) covered by this data
sheet. The PIC16F876/873 devices come in 28-pin
packages and the PIC16F877/874 devices come in
40-pin packages. The Parallel Slave Port is not
implemented on the 28-pin devices.

This document contains device specific information.


Additional information may be found in the PICmicro
Mid-Range Reference Manual (DS33023), which may
be obtained from your local Microchip Sales Representative or downloaded from the Microchip website. The
Reference Manual should be considered a complementary document to this data sheet, and is highly recommended reading for a better understanding of the device
architecture and operation of the peripheral modules.

FIGURE 1-1:

The following device block diagrams are sorted by pin


number; 28-pin for Figure 1-1 and 40-pin for Figure 1-2.
The 28-pin and 40-pin pinouts are listed in Table 1-1
and Table 1-2, respectively.

PIC16F873 AND PIC16F876 BLOCK DIAGRAM

Device

Program
FLASH

Data Memory

Data
EEPROM

PIC16F873

4K

192 Bytes

128 Bytes

PIC16F876

8K

368 Bytes

256 Bytes

13
FLASH
Program
Memory

Program
Bus

PORTA
RA0/AN0
RA1/AN1
RA2/AN2/VREFRA3/AN3/VREF+
RA4/T0CKI
RA5/AN4/SS

RAM
File
Registers

8 Level Stack
(13-bit)

14

Data Bus

Program Counter

RAM Addr(1)

PORTB

RB0/INT
RB1
RB2
RB3/PGM
RB4
RB5
RB6/PGC
RB7/PGD

Addr MUX

Instruction reg
Direct Addr

Indirect
Addr

FSR reg
STATUS reg
8
PORTC
3

Power-up
Timer
Instruction
Decode &
Control
Timing
Generation
OSC1/CLKIN
OSC2/CLKOUT

Oscillator
Start-up Timer
Power-on
Reset
Watchdog
Timer
Brown-out
Reset
In-Circuit
Debugger

MUX

ALU
8

RC0/T1OSO/T1CKI
RC1/T1OSI/CCP2
RC2/CCP1
RC3/SCK/SCL
RC4/SDI/SDA
RC5/SDO
RC6/TX/CK
RC7/RX/DT

W reg

Low Voltage
Programming

MCLR

VDD, VSS

Timer0

Timer1

Timer2

10-bit A/D

Data EEPROM

CCP1,2

Synchronous
Serial Port

USART

Note 1: Higher order bits are from the STATUS register.

2001 Microchip Technology Inc.

DS30292C-page 5

PIC16F87X
FIGURE 1-2:

PIC16F874 AND PIC16F877 BLOCK DIAGRAM

Device

Program
FLASH

Data Memory

Data
EEPROM

PIC16F874

4K

192 Bytes

128 Bytes

PIC16F877

8K

368 Bytes

256 Bytes

13

Program
Memory

14

PORTA
RA0/AN0
RA1/AN1
RA2/AN2/VREFRA3/AN3/VREF+
RA4/T0CKI
RA5/AN4/SS

RAM
File
Registers

8 Level Stack
(13-bit)
Program
Bus

Data Bus

Program Counter

FLASH

RAM Addr(1)

PORTB

RB0/INT
RB1
RB2
RB3/PGM
RB4
RB5
RB6/PGC
RB7/PGD

Addr MUX

Instruction reg
Direct Addr

Indirect
Addr

FSR reg
STATUS reg
8
PORTC
3

Power-up
Timer
Instruction
Decode &
Control
Timing
Generation
OSC1/CLKIN
OSC2/CLKOUT

Oscillator
Start-up Timer
Power-on
Reset
Watchdog
Timer
Brown-out
Reset

RC0/T1OSO/T1CKI
RC1/T1OSI/CCP2
RC2/CCP1
RC3/SCK/SCL
RC4/SDI/SDA
RC5/SDO
RC6/TX/CK
RC7/RX/DT

MUX

ALU
8
W reg

PORTD
RD0/PSP0
RD1/PSP1
RD2/PSP2
RD3/PSP3
RD4/PSP4
RD5/PSP5
RD6/PSP6
RD7/PSP7

In-Circuit
Debugger
Low-Voltage
Programming

Parallel Slave Port

PORTE
MCLR

RE0/AN5/RD

VDD, VSS

RE1/AN6/WR
RE2/AN7/CS
Timer0

Timer1

Timer2

10-bit A/D

Data EEPROM

CCP1,2

Synchronous
Serial Port

USART

Note 1: Higher order bits are from the STATUS register.

DS30292C-page 6

2001 Microchip Technology Inc.

PIC16F87X
TABLE 1-1:

PIC16F873 AND PIC16F876 PINOUT DESCRIPTION


DIP
Pin#

SOIC
Pin#

I/O/P
Type

OSC1/CLKIN

OSC2/CLKOUT

10

10

Oscillator crystal output. Connects to crystal or resonator in


crystal oscillator mode. In RC mode, the OSC2 pin outputs
CLKOUT which has 1/4 the frequency of OSC1, and denotes
the instruction cycle rate.

MCLR/VPP

I/P

ST

Master Clear (Reset) input or programming voltage input. This


pin is an active low RESET to the device.

RA0/AN0

I/O

TTL

RA1/AN1

I/O

TTL

RA1 can also be analog input1.

RA2/AN2/VREF-

I/O

TTL

RA2 can also be analog input2 or negative analog


reference voltage.

RA3/AN3/VREF+

I/O

TTL

RA3 can also be analog input3 or positive analog


reference voltage.

RA4/T0CKI

I/O

ST

RA4 can also be the clock input to the Timer0


module. Output is open drain type.

RA5/SS/AN4

I/O

TTL

RA5 can also be analog input4 or the slave select


for the synchronous serial port.

Pin Name

Buffer
Type

Description

ST/CMOS(3) Oscillator crystal input/external clock source input.

PORTA is a bi-directional I/O port.


RA0 can also be analog input0.

PORTB is a bi-directional I/O port. PORTB can be software


programmed for internal weak pull-up on all inputs.
RB0/INT

21

21

I/O

TTL/ST(1)

RB1

22

22

I/O

TTL

RB2

23

23

I/O

TTL

RB3/PGM

24

24

I/O

TTL

RB3 can also be the low voltage programming input.

RB4

25

25

I/O

TTL

Interrupt-on-change pin.

RB0 can also be the external interrupt pin.

RB5

26

26

I/O

TTL

RB6/PGC

27

27

I/O

TTL/ST(2)

Interrupt-on-change pin or In-Circuit Debugger pin. Serial


programming clock.

Interrupt-on-change pin.

RB7/PGD

28

28

I/O

TTL/ST(2)

Interrupt-on-change pin or In-Circuit Debugger pin. Serial


programming data.

RC0/T1OSO/T1CKI

11

11

I/O

ST

RC0 can also be the Timer1 oscillator output or Timer1


clock input.

RC1/T1OSI/CCP2

12

12

I/O

ST

RC1 can also be the Timer1 oscillator input or Capture2


input/Compare2 output/PWM2 output.

RC2/CCP1

13

13

I/O

ST

RC2 can also be the Capture1 input/Compare1 output/


PWM1 output.

RC3/SCK/SCL

14

14

I/O

ST

RC3 can also be the synchronous serial clock input/output


for both SPI and I2C modes.

RC4/SDI/SDA

15

15

I/O

ST

RC4 can also be the SPI Data In (SPI mode) or


data I/O (I2C mode).

PORTC is a bi-directional I/O port.

RC5/SDO

16

16

I/O

ST

RC5 can also be the SPI Data Out (SPI mode).

RC6/TX/CK

17

17

I/O

ST

RC6 can also be the USART Asynchronous Transmit or


Synchronous Clock.

RC7/RX/DT

18

18

I/O

ST

RC7 can also be the USART Asynchronous Receive or


Synchronous Data.

8, 19

8, 19

Ground reference for logic and I/O pins.

20

20

Positive supply for logic and I/O pins.

VSS
VDD
Legend: I = input

O = output
= Not used

I/O = input/output
TTL = TTL input

P = power
ST = Schmitt Trigger input

Note 1: This buffer is a Schmitt Trigger input when configured as the external interrupt.
2: This buffer is a Schmitt Trigger input when used in Serial Programming mode.
3: This buffer is a Schmitt Trigger input when configured in RC oscillator mode and a CMOS input otherwise.

2001 Microchip Technology Inc.

DS30292C-page 7

PIC16F87X
TABLE 1-2:

PIC16F874 AND PIC16F877 PINOUT DESCRIPTION


DIP
Pin#

PLCC
Pin#

QFP
Pin#

I/O/P
Type

Buffer
Type

OSC1/CLKIN

13

14

30

ST/CMOS(4)

OSC2/CLKOUT

14

15

31

Oscillator crystal output. Connects to crystal or resonator


in crystal oscillator mode. In RC mode, OSC2 pin outputs
CLKOUT which has 1/4 the frequency of OSC1, and
denotes the instruction cycle rate.

MCLR/VPP

18

I/P

ST

Master Clear (Reset) input or programming voltage input.


This pin is an active low RESET to the device.

Pin Name

Description
Oscillator crystal input/external clock source input.

PORTA is a bi-directional I/O port.


RA0/AN0

19

I/O

TTL

RA1/AN1

20

I/O

TTL

RA0 can also be analog input0.


RA1 can also be analog input1.

RA2/AN2/VREF-

21

I/O

TTL

RA2 can also be analog input2 or negative


analog reference voltage.

RA3/AN3/VREF+

22

I/O

TTL

RA3 can also be analog input3 or positive


analog reference voltage.

RA4/T0CKI

23

I/O

ST

RA4 can also be the clock input to the Timer0 timer/


counter. Output is open drain type.

RA5/SS/AN4

24

I/O

TTL

RA5 can also be analog input4 or the slave select for


the synchronous serial port.
PORTB is a bi-directional I/O port. PORTB can be software programmed for internal weak pull-up on all inputs.

RB0/INT

33

36

I/O

TTL/ST(1)

RB1

34

37

I/O

TTL

RB2

35

38

10

I/O

TTL

RB0 can also be the external interrupt pin.

RB3/PGM

36

39

11

I/O

TTL

RB3 can also be the low voltage programming input.

RB4

37

41

14

I/O

TTL

Interrupt-on-change pin.

RB5

38

42

15

I/O

TTL

RB6/PGC

39

43

16

I/O

TTL/ST(2)

Interrupt-on-change pin or In-Circuit Debugger pin.


Serial programming clock.

RB7/PGD

40

44

17

I/O

TTL/ST(2)

Interrupt-on-change pin or In-Circuit Debugger pin.


Serial programming data.

Legend: I = input

O = output
= Not used

I/O = input/output
TTL = TTL input

Interrupt-on-change pin.

P = power
ST = Schmitt Trigger input

Note 1: This buffer is a Schmitt Trigger input when configured as an external interrupt.
2: This buffer is a Schmitt Trigger input when used in Serial Programming mode.
3: This buffer is a Schmitt Trigger input when configured as general purpose I/O and a TTL input when used in the Parallel
Slave Port mode (for interfacing to a microprocessor bus).
4: This buffer is a Schmitt Trigger input when configured in RC oscillator mode and a CMOS input otherwise.

DS30292C-page 8

2001 Microchip Technology Inc.

PIC16F87X
TABLE 1-2:

PIC16F874 AND PIC16F877 PINOUT DESCRIPTION (CONTINUED)

Pin Name

DIP
Pin#

PLCC
Pin#

QFP
Pin#

I/O/P
Type

Buffer
Type

RC0/T1OSO/T1CKI

15

16

32

I/O

ST

RC0 can also be the Timer1 oscillator output or a


Timer1 clock input.

RC1/T1OSI/CCP2

16

18

35

I/O

ST

RC1 can also be the Timer1 oscillator input or


Capture2 input/Compare2 output/PWM2 output.

RC2/CCP1

17

19

36

I/O

ST

RC2 can also be the Capture1 input/Compare1


output/PWM1 output.

RC3/SCK/SCL

18

20

37

I/O

ST

RC3 can also be the synchronous serial clock input/


output for both SPI and I2C modes.

RC4/SDI/SDA

23

25

42

I/O

ST

RC4 can also be the SPI Data In (SPI mode) or


data I/O (I2C mode).

RC5/SDO

24

26

43

I/O

ST

RC5 can also be the SPI Data Out (SPI mode).

RC6/TX/CK

25

27

44

I/O

ST

RC6 can also be the USART Asynchronous Transmit


or Synchronous Clock.

RC7/RX/DT

26

29

I/O

ST

RC7 can also be the USART Asynchronous Receive


or Synchronous Data.

Description
PORTC is a bi-directional I/O port.

PORTD is a bi-directional I/O port or parallel slave port


when interfacing to a microprocessor bus.
RD0/PSP0

19

21

38

I/O

ST/TTL(3)

RD1/PSP1

20

22

39

I/O

ST/TTL(3)

RD2/PSP2

21

23

40

I/O

ST/TTL(3)

RD3/PSP3

22

24

41

I/O

ST/TTL(3)

RD4/PSP4

27

30

I/O

ST/TTL(3)

RD5/PSP5

28

31

I/O

ST/TTL(3)

RD6/PSP6

29

32

I/O

ST/TTL(3)

RD7/PSP7

30

33

I/O

ST/TTL(3)

RE0/RD/AN5

25

I/O

ST/TTL(3)

RE0 can also be read control for the parallel slave


port, or analog input5.

RE1/WR/AN6

10

26

I/O

ST/TTL(3)

RE1 can also be write control for the parallel slave


port, or analog input6.

RE2/CS/AN7

10

11

27

I/O

ST/TTL(3)

RE2 can also be select control for the parallel slave


port, or analog input7.

VSS

12,31

13,34

6,29

Ground reference for logic and I/O pins.

VDD

11,32

12,35

7,28

Positive supply for logic and I/O pins.

NC

1,17,28,
40

12,13,
33,34

These pins are not internally connected. These pins


should be left unconnected.

PORTE is a bi-directional I/O port.

Legend: I = input

O = output
= Not used

I/O = input/output
TTL = TTL input

P = power
ST = Schmitt Trigger input

Note 1: This buffer is a Schmitt Trigger input when configured as an external interrupt.
2: This buffer is a Schmitt Trigger input when used in Serial Programming mode.
3: This buffer is a Schmitt Trigger input when configured as general purpose I/O and a TTL input when used in the Parallel
Slave Port mode (for interfacing to a microprocessor bus).
4: This buffer is a Schmitt Trigger input when configured in RC oscillator mode and a CMOS input otherwise.

2001 Microchip Technology Inc.

DS30292C-page 9

PIC16F87X
NOTES:

DS30292C-page 10

2001 Microchip Technology Inc.

PIC16F87X
2.0

MEMORY ORGANIZATION

There are three memory blocks in each of the


PIC16F87X MCUs. The Program Memory and Data
Memory have separate buses so that concurrent
access can occur and is detailed in this section. The
EEPROM data memory block is detailed in Section 4.0.
Additional information on device memory may be found
in the PICmicro Mid-Range Reference Manual,
(DS33023).

FIGURE 2-1:

PIC16F877/876 PROGRAM
MEMORY MAP AND
STACK

2.1

Program Memory Organization

The PIC16F87X devices have a 13-bit program counter


capable of addressing an 8K x 14 program memory
space. The PIC16F877/876 devices have 8K x 14
words of FLASH program memory, and the
PIC16F873/874 devices have 4K x 14. Accessing a
location above the physically implemented address will
cause a wraparound.
The RESET vector is at 0000h and the interrupt vector
is at 0004h.

FIGURE 2-2:

PIC16F874/873 PROGRAM
MEMORY MAP AND
STACK

PC<12:0>

PC<12:0>
13

CALL, RETURN
RETFIE, RETLW

13

CALL, RETURN
RETFIE, RETLW

Stack Level 1

Stack Level 1

Stack Level 2

Stack Level 2

Stack Level 8

Stack Level 8

RESET Vector

0000h

RESET Vector

0000h

Interrupt Vector

0004h

Interrupt Vector

0004h

0005h

0005h

Page 0
07FFh

On-Chip

0800h

Program
Memory

Page 1
On-Chip
Program
Memory

Page 0
07FFh
0800h

Page 1
0FFFh
1000h

0FFFh
1000h

Page 2
17FFh
1800h

Page 3
1FFFh

2001 Microchip Technology Inc.

1FFFh

DS30292C-page 11

PIC16F87X
2.2

Data Memory Organization

The data memory is partitioned into multiple banks


which contain the General Purpose Registers and the
Special Function Registers. Bits RP1 (STATUS<6>)
and RP0 (STATUS<5>) are the bank select bits.

RP1:RP0

Bank

00

01

10

11

DS30292C-page 12

Each bank extends up to 7Fh (128 bytes). The lower


locations of each bank are reserved for the Special
Function Registers. Above the Special Function Registers are General Purpose Registers, implemented as
static RAM. All implemented banks contain Special
Function Registers. Some frequently used Special
Function Registers from one bank may be mirrored in
another bank for code reduction and quicker access.
Note:

2.2.1

EEPROM Data Memory description can be


found in Section 4.0 of this data sheet.

GENERAL PURPOSE REGISTER


FILE

The register file can be accessed either directly, or indirectly through the File Select Register (FSR).

2001 Microchip Technology Inc.

BD136/138/140

BD136/138/140
Medium Power Linear and Switching
Applications
Complement to BD135, BD137 and BD139 respectively

TO-126

1. Emitter

2.Collector

3.Base

PNP Epitaxial Silicon Transistor


Absolute Maximum Ratings TC=25C unless otherwise noted
Symbol
VCBO

Collector-Base Voltage

Parameter
: BD136
: BD138
: BD140

Value
- 45
- 60
- 80

Units
V
V
V

VCEO

Collector-Emitter Voltage

: BD136
: BD138
: BD140

- 45
- 60
- 80

V
V
V

VEBO

Emitter-Base Voltage

-5

IC

Collector Current (DC)

- 1.5

ICP

Collector Current (Pulse)

- 3.0

IB

Base Current

- 0.5

PC

Collector Dissipation (TC=25C)

12.5

PC

Collector Dissipation (Ta=25C)

1.25

TJ

Junction Temperature

150

TSTG

Storage Temperature

- 55 ~ 150

Electrical Characteristics TC=25C unless otherwise noted


Symbol
VCEO(sus)

Parameter
* Collector-Emitter Sustaining Voltage
: BD136
: BD138
: BD140

Test Condition
IC = - 30mA, IB = 0

Min.

Typ.

Max.

- 45
- 60
- 80

Units
V
V
V

ICBO

Collector Cut-off Current

VCB = - 30V, IE = 0

- 0.1

IEBO

Emitter Cut-off Current

VEB = - 5V, IC = 0

- 10

hFE1
hFE2
hFE3

* DC Current Gain

VCE = - 2V, IC = - 5mA


VCE = - 2V, IC = - 0.5A
VCE = - 2V, IC = - 150mA

VCE(sat)

* Collector-Emitter Saturation Voltage

IC = - 500mA, IB = - 50mA

VBE(on)

* Base-Emitter ON Voltage

VCE = - 2V, IC = - 0.5A

25
25
40

250
- 0.5

-1

* Pulse Test: PW=350s, duty Cycle=2% Pulsed

hFE Classificntion
Classification

10

16

hFE3

40 ~ 100

63 ~ 160

100 ~ 250

2000 Fairchild Semiconductor International

Rev. A, February 2000

BD136/138/140

Typical Characteristics

100

60
50
40
30
20
10
0
-10

-100

IC = 20 IB

-400
-350

IB

70

-450

IC = 10

hFE, DC CURRENT GAIN

80

VCE(sat)[mV], SATURATION VOLTAGE

-500

VCE = -2V
90

-300
-250
-200
-150
-100
-50
-0
-1E-3

-1000

-0.1

-1

-10

IC[A], COLLECTOR CURRENT

IC[mA], COLLECTOR CURRENT

Figure 1. DC current Gain

Figure 2. Collector-Emitter Saturation Voltage

-10

-1.1
-1.0

IC MAX. (Pulsed)

-0.5
-0.4

BD138

-0.2

BD140

-0.3

-0.1

BD136

IC[A], COLLECTOR CURRENT

-0.6

-1

DC

)
(on V
V BE
5
=V CE

-0.7

-0.8

10us

IC MAX. (Continuous)

0u
10

t)
(sa
V BE 0 I B
1
IC =

-0.9

1 ms

VBE[V], BASE-EMITTER VOLTAGE

-0.01

-0.01

-0.1
-1E-3

-0.01

-0.1

-1

-10

-1

-10

-100

VCE[V], COLLECTOR-EMITTER VOLTAGE

IC[A], COLLECTOR CURRENT

Figure 3. Base-Emitter Voltage

Figure 4. Safe Operating Area

20.0

PC[W], POWER DISSIPATION

17.5

15.0

12.5

10.0

7.5

5.0

2.5

0.0
0

25

50

75

100

125

150

175

TC[ C], CASE TEMPERATURE

Figure 5. Power Derating

2000 Fairchild Semiconductor International

Rev. A, February 2000

BD136/138/140

Package Demensions

8.00 0.30

11.00

3.20 0.10

0.20

3.25 0.20

14.20MAX

3.90

0.10

TO-126

(1.00)

(0.50)

0.75 0.10

#1
2.28TYP
[2.280.20]

2.28TYP
[2.280.20]

16.10

0.30

13.06

0.75 0.10

0.20

1.75 0.20

1.60 0.10

+0.10

0.50 0.05

Dimensions in Millimeters
2000 Fairchild Semiconductor International

Rev. A, February 2000

LM78XX/LM78XXA
3-Terminal 1A Positive Voltage Regulator
Features

General Description

Output Current up to 1A
Output Voltages of 5, 6, 8, 9, 10, 12, 15, 18, 24
Thermal Overload Protection
Short Circuit Protection
Output Transistor Safe Operating Area Protection

The LM78XX series of three terminal positive regulators


are available in the TO-220 package and with several
fixed output voltages, making them useful in a wide
range of applications. Each type employs internal current
limiting, thermal shut down and safe operating area protection, making it essentially indestructible. If adequate
heat sinking is provided, they can deliver over 1A output
current. Although designed primarily as fixed voltage
regulators, these devices can be used with external components to obtain adjustable voltages and currents.

Ordering Information
Product Number

Output Voltage Tolerance

Package

Operating Temperature

LM7805CT

4%

TO-220

-40C to +125C

LM7806CT
LM7808CT
LM7809CT
LM7810CT
LM7812CT
LM7815CT
LM7818CT
LM7824CT
LM7805ACT

0C to +125C

2%

LM7806ACT
LM7808ACT
LM7809ACT
LM7810ACT
LM7812ACT
LM7815ACT
LM7818ACT
LM7824ACT

2010 Fairchild Semiconductor Corporation


LM78XX/LM78XXA Rev. 1.0

www.fairchildsemi.com
1

LM78XX/LM78XXA 3-Terminal 1A Positive Voltage Regulator

April 2010

LM78XX/LM78XXA 3-Terminal 1A Positive Voltage Regulator

Block Diagram
Input

Series Pass
Element

1
Current
Generator

Starting
Circuit

Output
3

SOA
Protection

Reference
Voltage

Error
Amplifier

Thermal
Protection
GND
2

Figure 1.

Pin Assignment
TO-220
GND

1. Input
2. GND
3. Output

Figure 2.

Absolute Maximum Ratings


Absolute maximum ratings are those values beyond which damage to the device may occur. The datasheet
specifications should be met, without exception, to ensure that the system design is reliable over its power supply,
temperature, and output/input loading variables. Fairchild does not recommend operation outside datasheet
specifications.

Symbol
VI

Parameter
Input Voltage

Value

Unit

VO = 5V to 18V

35

VO = 24V

40

RJC

Thermal Resistance Junction-Cases (TO-220)

C/W

RJA

Thermal Resistance Junction-Air (TO-220)

65

C/W

TOPR

Operating Temperature
Range

-40 to +125

TSTG

LM78xx
LM78xxA

Storage Temperature Range

-65 to +150

LM78XX/LM78XXA Rev. 1.0

0 to +125
C

www.fairchildsemi.com

Refer to the test circuits. -40C < TJ < 125C, IO = 500mA, VI = 10V, CI = 0.1F, unless otherwise specified.

Symbol
VO

Regline

Parameter

Min.

Typ.

Max.

Unit

TJ = +25C

4.8

5.0

5.2

5mA IO 1A, PO 15W,


VI = 7V to 20V

4.75

5.0

5.25

VO = 7V to 25V

4.0

100

VI = 8V to 12V

1.6

50.0

IO = 5mA to 1.5A

9.0

100

IO = 250mA to 750mA

4.0

50.0

5.0

8.0

mA

Quiescent Current Change IO = 5mA to 1A

0.03

0.5

mA

VI = 7V to 25V

0.3

1.3

IO = 5mA

-0.8

mV/C

f = 10Hz to 100kHz, TA = +25C

42.0

V/VO

62.0

73.0

dB

IO = 1A, TJ = +25C

2.0

f = 1kHz

15.0

VI = 35V, TA = +25C

230

mA

TJ = +25C

2.2

Output Voltage

Line Regulation(1)

Regload Load

IQ
IQ
VO/T
VN
RR
VDROP

Regulation(1)

Quiescent Current

Output Voltage

Drift(2)

Output Noise Voltage


Ripple

Rejection(2)

Dropout Voltage
Resistance(2)

rO

Output

ISC

Short Circuit Current

IPK

(2)

Peak Current

Conditions

TJ = +25C
TJ = +25C
TJ = +25C

f = 120Hz, VO = 8V to 18V

mV

mV

Notes:
1. Load and line regulation are specified at constant junction temperature. Changes in VO due to heating effects must
be taken into account separately. Pulse testing with low duty is used.
2. These parameters, although guaranteed, are not 100% tested in production.

3
LM78XX/LM78XXA Rev. 1.0

www.fairchildsemi.com

LM78XX/LM78XXA 3-Terminal 1A Positive Voltage Regulator

Electrical Characteristics (LM7805)

VI = 10V
VO = 5V
IO = 5mA

5.75

TJ = 25C
VO = 100mV

2.5
OUTPUT CURRENT (A)

QUIESCENT CURRENT (mA)

5.5
5.25
5
4.75

2
1.5
1
.5

4.5
-50

-25

25

50

75

100

125

JUNCTION TEMPERATURE (C)

QUIESCENT CURRENT (mA)

NORMALIZED OUTPUT VOLTAGE (V)

1.01

0.99

-25

25

50

75

100

20

25

30

35

TJ = 25C
VO = 5V
IO = 10mA

6.5
6
5.5
5
4.5
4

125

JUNCTION TEMPERATURE (C)

10

15

20

25

30

35

INPUT VOLTAGE (V)

Figure 5. Output Voltage

Figure 6. Quiescent Current

21
LM78XX/LM78XXA Rev. 1.0

15

Figure 4. Peak Output Current

VI VO = 5V
IO = 5mA

0.98
-50

10

INPUT-OUTPUT DIFFERENTIAL (V)

Figure 3. Quiescent Current

1.02

www.fairchildsemi.com

LM78XX/LM78XXA 3-Terminal 1A Positive Voltage Regulator

Typical Performance Characteristics

Input

Output
CO

CI

LM78XX

0.1F

0.33F

Figure 7. DC Parameters

LM78XX

Input

Output

270pF

RL

VO

2N6121
or EQ

0.33F

0V

VO

30S

100

Figure 8. Load Regulation

5.1

LM78XX

Input

3
Output

0.33F

RL

470F
120Hz

Figure 9. Ripple Rejection

22
LM78XX/LM78XXA Rev. 1.0

www.fairchildsemi.com

LM78XX/LM78XXA 3-Terminal 1A Positive Voltage Regulator

Typical Applications

LM78XX

Input
CI

Output
CO

LM78XX/LM78XXA 3-Terminal 1A Positive Voltage Regulator

0.1F

0.33F

Figure 10. Fixed Output Regulator

Input
CI

LM78XX

Output

CO

0.33F

V XX

0.1F

R1

IQ

IO
RL

V XX
IO =
+
R1 IQ

Notes:
1. To specify an output voltage, substitute voltage value for XX. A common ground is required between the input and the
output voltage. The input voltage must remain typically 2.0V above the output voltage even during the low point on the input
ripple voltage.
2. CI is required if regulator is located an appreciable distance from power supply filter.
3. CO improves stability and transient response.

Figure 11.

Input
CI

LM78XX

CO

0.33F

Output

0.1F

V XX

R1

IQ

R2
IRI 5 IQ
VO = VXX(1 + R2 / R1) + IQR2

Figure 12. Circuit for Increasing Output Voltage

23
LM78XX/LM78XXA Rev. 1.0

www.fairchildsemi.com

TRADEMARKS
The following includes registered and unregistered trademarks and service marks, owned by Fairchild Semiconductor and/or its global subsidiaries, and is not
intended to be an exhaustive list of all such trademarks.
FRFET
SM
Global Power Resource
Green FPS
Green FPS e-Series
Gmax
GTO
IntelliMAX
ISOPLANAR
MegaBuck
MICROCOUPLER
MicroFET
MicroPak
MicroPak2
MillerDrive
MotionMax
Motion-SPM
OptoHiT
OPTOLOGIC

OPTOPLANAR

AccuPower
Auto-SPM
Build it Now
CorePLUS
CorePOWER
CROSSVOLT
CTL
Current Transfer Logic
DEUXPEED
Dual Cool
EcoSPARK
EfficientMax

Fairchild
Fairchild Semiconductor
FACT Quiet Series
FACT

FAST
FastvCore
FETBench
FlashWriter*
FPS
F-PFS

PDP SPM
Power-SPM

PowerTrench
PowerXS
Programmable Active Droop
QFET
QS
Quiet Series
RapidConfigure

Saving our world, 1mW/W/kW at a time


SignalWise
SmartMax
SMART START
SPM
STEALTH
SuperFET
SuperSOT-3
SuperSOT-6
SuperSOT-8
SupreMOS
SyncFET
Sync-Lock

The Power Franchise

TinyBoost
TinyBuck
TinyCalc
TinyLogic
TINYOPTO
TinyPower
TinyPWM
TinyWire
TriFault Detect
TRUECURRENT*
PSerDes

UHC
Ultra FRFET
UniFET
VCX
VisualMax
XS

* Trademarks of System General Corporation, used under license by Fairchild Semiconductor.


DISCLAIMER
FAIRCHILD SEMICONDUCTOR RESERVES THE RIGHT TO MAKE CHANGES WITHOUT FURTHER NOTICE TO ANY PRODUCTS HEREIN TO IMPROVE
RELIABILITY, FUNCTION, OR DESIGN. FAIRCHILD DOES NOT ASSUME ANY LIABILITY ARISING OUT OF THE APPLICATION OR USE OF ANY PRODUCT OR
CIRCUIT DESCRIBED HEREIN; NEITHER DOES IT CONVEY ANY LICENSE UNDER ITS PATENT RIGHTS, NOR THE RIGHTS OF OTHERS. THESE
SPECIFICATIONS DO NOT EXPAND THE TERMS OF FAIRCHILDS WORLDWIDE TERMS AND CONDITIONS, SPECIFICALLY THE WARRANTY THEREIN,
WHICH COVERS THESE PRODUCTS.
LIFE SUPPORT POLICY
FAIRCHILDS PRODUCTS ARE NOT AUTHORIZED FOR USE AS CRITICAL COMPONENTS IN LIFE SUPPORT DEVICES OR SYSTEMS WITHOUT THE
EXPRESS WRITTEN APPROVAL OF FAIRCHILD SEMICONDUCTOR CORPORATION.
As used herein:
1. Life support devices or systems are devices or systems which, (a) are
intended for surgical implant into the body or (b) support or sustain life,
and (c) whose failure to perform when properly used in accordance
with instructions for use provided in the labeling, can be reasonably
expected to result in a significant injury of the user.

2. A critical component in any component of a life support, device, or


system whose failure to perform can be reasonably expected to
cause the failure of the life support device or system, or to affect its
safety or effectiveness.

ANTI-COUNTERFEITING POLICY
Fairchild Semiconductor Corporation's Anti-Counterfeiting Policy. Fairchild's Anti-Counterfeiting Policy is also stated on our external website, www.fairchildsemi.com,
under Sales Support.
Counterfeiting of semiconductor parts is a growing problem in the industry. All manufacturers of semiconductor products are experiencing counterfeiting of their parts.
Customers who inadvertently purchase counterfeit parts experience many problems such as loss of brand reputation, substandard performance, failed applications,
and increased cost of production and manufacturing delays. Fairchild is taking strong measures to protect ourselves and our customers from the proliferation of
counterfeit parts. Fairchild strongly encourages customers to purchase Fairchild parts either directly from Fairchild or from Authorized Fairchild Distributors who are
listed by country on our web page cited above. Products customers buy either from Fairchild directly or from Authorized Fairchild Distributors are genuine parts, have
full traceability, meet Fairchild's quality standards for handling and storage and provide access to Fairchild's full range of up-to-date technical and product information.
Fairchild and our Authorized Distributors will stand behind all warranties and will appropriately address any warranty issues that may arise. Fairchild will not provide
any warranty coverage or other assistance for parts bought from Unauthorized Sources. Fairchild is committed to combat this global problem and encourage our
customers to do their part in stopping this practice by buying direct or from authorized distributors.
PRODUCT STATUS DEFINITIONS
Definition of Terms
Datasheet Identification

Product Status

Advance Information

Formative / In Design

Preliminary

First Production

No Identification Needed

Full Production

Obsolete

Not In Production

Definition
Datasheet contains the design specifications for product development. Specifications may change in
any manner without notice.
Datasheet contains preliminary data; supplementary data will be published at a later date. Fairchild
Semiconductor reserves the right to make changes at any time without notice to improve design.
Datasheet contains final specifications. Fairchild Semiconductor reserves the right to make changes
at any time without notice to improve the design.
Datasheet contains specifications on a product that is discontinued by Fairchild Semiconductor.
The datasheet is for reference information only.
Rev. I47

Fairchild Semiconductor Corporation

www.fairchildsemi.com