Sunteți pe pagina 1din 40

1.

Un produs este de calitate superioara daca are:


a) cost ridicat
b) cost scazut
c) pret ridicat
d) pret scazut
e) nici una din situatii nu este general valabila
2.Clasa de calitate reprezinta un calificativ pentru o categorie de produse care:
a) apartin aceluiasi sortiment
b) apartin la sortimente diferite
c) au valorile caracteristicilor cuprinse intre anumite limite
d) au aceeasi destinatie
e) au destinatie diferita
3. Spirala calitatii evidentiaza principalele etape in realizarea unui produs. Dupa parcurgerea unui ciclu etapele se reiau:
a) la acelasi nivel, valorificandu-se experienta acumulata
b) la un nivel inferior, deoarece eforturile necesare fiecarei etape sunt mult
mai mici
c) la un nivel superior plecand de la o baza informationala perfectionata
4. Caracteristicile de calitate referitoare la utilizarea produselor in timp sunt:
a) fiabilitatea
b) flexibilitatea functionala
c) mentenabilitatea
d) maneabilitatea
e) durabilitatea
f) dirijabilitatea
5.Caracteristicilie de calitate de natura tehnica orhanizatorica se intalnesc in special:
a) in activitati de cercetare proiectare
b) in procese de productie
c) in servicii

6. Principalele subgrupe de caracteristici tehnice sunt:


a) caracteristici tehnico-constructive
b) caracteristici ergonomice
c) caracteristici tehnologice
d) caracteristici tehnico- organizatorice
e) caracteristici de natura tehnico-comerciale
f) caracteristici senzoriale
7. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: viteza, greutate, consum specific:
a) sociale propriu-zise
b) senzoriale fiziologice
c) psiho-senzoriale
d) psihologice
e) ergonomice
f) psoho-sociale
g) nici una
8. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: forma, linie, culoarea:
a) sociale propriu-zise
b) senzoriale fiziologice
c) psiho-senzoriale de natura estetica
d) psihologice de natura estetica
e) ergonomice
f) psiho-sociale de natura estetica
g) nici una
9. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: amplasarea organelor de comanda, evitarea solicitarii
unidirectionale, asigurarea unei pozitii confortabile pentru utilizaror:
a) sociale propriu-zise
b) senzoriale fiziologice
c) psiho-senzoriale
d) psohologice

e) orgonomice
f) psiho-sociale
g) nici una
10.Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: precizia in functionare, mentenabilitate, sarcina utila:
a) sociale propriu-zise
b) senzoriale fiziologice
c) psiho-senzoriale
d) psihologice
e) ergonomice
f) psiho-sociale
11. Care afirmatii sunt adevarate in legatura cu caracteristicile sociale?
a) unele trebuie sa aiba niveluri cuprinse intre anumite limite
b) nu sunt percepute usor de utilizatori
c) realizarea lor la nivelul cerut necesita cheltuieli foarte mari
d) pun in evidenta modul in care produsul sau serviciul influenteaza viata
persoanelor si a grupurilor sociale
e) sunt percepute usor de utilizatori
12. Caracteristicile senzoriale se individualizeaza de celelalte caracteristici prin:
a) costul ridicat al realizarii lor
b) sunt percepute prin intermediul organelor de simt
c) sunt strict necesare pentru realizarea functiei de baza a produsului
13. Arhetipul precede prototipul?
a) da
b) nu
14. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?
a) expresivitatea este specifica formelor iesite din comun
b) expresivitatea este specifica formelor standardizate
c) expresivitatea este specifica numai formelor complexe

15. Caracteristicile ergonomice au ca scop:


a) cresterea modernitatii produselor
b) reducerea consumurilor specifice in exploatarea produselor
c) corectarea dimensionala a bunurilor cu caracteristicile antropometrice ale
utilizatorului
d) corelarea dimensionala a bunurilor cu caracteristicile antropometrice ale
producatorului
e) evitarea solicitarii unidirectionalea unor organe in timpul exploatarii
f) evitarea solicitarii unidirectionale a utilajelor
g) consunul minim de energie pentru accesul la organele de comanda
16. Coeficientul defectelor se calculeaza :
a) pe zile pentru fiecare tip de defect
b) pe luni pentru fiecare tip de defect
c) pe zile si e luni prin raportarea numarului de defecte la total produse
verificate
d) pe zile si luni prin raportarea numarului de defecte la total produse
verificate intr-o luna
17. Cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca in indicator al calitatii sunt:
a) sa fie simplu
b) sa fie pertinent
c) san nu poata fi falsificat
d) sa fie verificabil
e) sa poata fi calculate de orice persoana
18. Principalele elemente luate in calcul in calaulul nivelului tehnic al intreprinderii sunt:
a) produsele
b) materiile prime si materialele utilizate
c) procesele tehnologice
d) personalul

e) cladiri, instalatii si utilaje


f) managementul
19. Pentru calculul indicatorului nivel tehnic se utilizeaza:
a) toate caracteristicile tehnice
b) numai anumite caracteristici tehnice
c) toate caracteristicile
20. Solicitand unor beneficiari sa aprecieze calitatea unui serviciu prestat de o firma, in functie de caracteristicile esentiale, sau obtinut urmatoarele note:
Persoana Note acordate pentru caracteristici
C1

C2

C3

C4

C5

P1

10

P2

10

P3

10

Coeficientii de importanta: 0,30; 0,20; 0,10,0,15,0,25


Nivelul sintetic al caracteristicilor sociale ale serviciului este:
a)

0,645

b)

0,801

c)

0,743

21. Asupra calitatii mediului intreprinderii managerii pot actiona:


a) direct, asupra tuturor componentelor
b) indirect, asupra tuturor componentelor
c) direct asupra componentelor mediului intern
d) partial si indirect asupra componentelor micromediului extern
22. Cererile de actiuni crective se completeaza de catre:
a) solicitantul auditului
b) responsabilul compartimentului Calitate
c) auditori
d) managerul general
e) proiectanti

23. Asupra calitatii componentelor mediului extern intreprinderea poate actiona prin:
a) impunerea de restrictii
b) negociere
c) selectie
24. Calitatea unui studio de cercetare de marketing poate fi apreciata pe baza:
a) cheltuielilor facute, care trebuie sa fie cat mai mici
b) efectelor, care trebuie sa fie cat mai mari
c) raportului efecte/ effort care trebuie sa fie cat mai mare
d) raportului efecte/ effort care trebuie sa fie cat mai mic
25. Calitatea pretului, privita ca o componenta a mixului de marketing, poate fi apreciata ca fiind buna daca acesta :
a) este mai mare decat al concurentilor
b) este mai mic decat al concurentilor
c) are o flexibilitate ridicata
26. Calitatea promovarii este apreciata:
a) de catre producator si consummator, in funcdtie de acelasi criteriu
deoarece ambii sunt interesati de o buna colaborare
b) de catre producator daca acesta contribuie la cresterea vanzarilor si a
fidelitatii clientilor
c) de catre comparator daca este purtatoare de informatii
27. Calitatea in specificare si proiectare este apreciata in functie de :
a) calitatea proiectarii produselor si tehnologiilor si calitatea proiectelor
obtinute
b) numai in functie de calitatea produselor
c) in functie de calitatea resurselor utilizate
28.Pentru aprecierea calitatii documentatiei de procurare a resurselor se analizeaza:
a) planul de productie
b) documente referitoare la concurenta
c) documente de fundamentare a necesarului

d) documente privind relatiile cu furnizorii


e) documente de livrare care insotesc produsele
f) documentele de certificare a calitatii
g) documentele privind legalitatea functionarii furnizorului
h) documentele privind produsele respinse pe fluxul de fabricatie
29. Trasabilitatea reprezinta;
a) traseul pe care il va parcurge produsul
b) inregistrari pe baza carora se poate reface istoricul produsului
c) inregistrari pe baza carora se poate stabili calitatea produsului
30.Marcajele de identificare de pe produse se mentin pana cand:
a) are loc receptia la beneficiar si informatiile sunt preluate in documentele
de receptie
b) dispar ca urmare a actiunii factorilor atmosferici
c) are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta semen de identificare
d) are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta semen de identificare si
incorporarea produsului in alt produs care are propriile marcaje
31. La definirea calitatii resurselor umane trebuie sa avem in vedere:
a) caracteristicile individuale si comune ale acestora, care sunt utilizate in
mod involuntar in vederea realizarii obiectivelor organizatiei
b) climatul social si de management
c) dotarea tehnica a intreprinderii
d) sistemul de stimulente
e) numarul si structura acestora
32. Competenta unei persoane se apreciaza in functie de:
a) pregatirea profesionala
b) inteligenta
c) starea de sanatate
d) varsta

e) rezultatele obtinute anterior in activitati similare sau in alte activitati


f) spiritual de colaborare
g) usurinta adaptarii la cerintele postului
33. Asistenta de specialitate in alegerea produsului este necesara:
a) in cazul produselor complexe
b) in cazul produselor de import
c) in cazul majoritatii produselor
34. Intre cerintele de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca piesele de schimb putem mentiona:
a) interschimbabilitatea
b) marcajele de identificare a producatorilor
c) complexitatii corespunzatoare
d) prt scazut
35. Urmarirea produselor in exploatare are ca obiective:
a) identificarea utilizatorilor
b) identificarea cauzelor care genereaza defectiunile
c) asigurarea conditiilor pentru exploatarea carecta a produselor la utilizatori
d) defectarea operativa a interventiilor in perioada de garantie
36. Intre documentele sistemului calitate intalnim:
a) manualul calitatii
b) manualul mecanicului sef
c) instructiuni de lucru
d) instructiuni de utilizare
e) inregistrari privind calitatea
37. Conform standardelor ISO procedurile calitatii se elaboreaza pentru:
a) analiza contractelor
b) analiza activitatilor economico-financiare
c) identificarea si trasabilitatea produselor
d) identificarea si selectia personalului

e) inspectii si incercari
f) audituri interne ale calitatii
g) tehnici statistice
h) actiuni de control si gestiune
38. Problema auditului calitatii a aparut in etapa:
a) inspectiei calitatii
b) controlului integral al calitatii
c) controlului statistic al calitatii
d) asigurarii calitatii
e) managementului calitatii
39. Intre obiectivele auditului calitatii putem enumera:
a) verificarea calitatii produselor sau a corectitudinii controlului
b) verificarea aplicarii corecte a procedurilor de lucru in vederea realizarii
calitatii
c) verificarea calitatii pe fluxul de fabricatie
d) verificarea gradului in care realizarile efective corespund masurilor
prestabilite
e) verificarea masurii in care produsele livrate satisfac cerintele
beneficiarilor
40. Auditul extern poate fi efectuat de catre:
a) un furnizor al intreprinderii
b) un investitor care doreste sa investeasca in intreprindere
c) un beneficiar al intreprinderii la solicitarea acesteia
d) un beneficiar al intreprinderii din proprie initiativa
e) un organism neutru la solicitarea intreprinderii
41. Initiatorul unui audit poate fi:
a) o organizatie de protectie a consumatorilor
b) conducerea intreprinderii

c) un beneficiar al intreprinderii
d) un organism specializat care efectueaza auditul in sistem de prestare de
serviciu
42. Auditul calitatii produsului urmareste:
a) masura in care documentele de referinta au fost corect alese si contin
cerinte pentru realizarea calitatii corespunzatoare
b) masura in care responsabilitatile pentru produse sunt corect stabilite
c) masura in care documentatia de produs corespunde cerintelor
d) masura in care produsele se realizeaza conform specificatiilor
e) masura in care beneficiarii cunosc specificatiile si pretind realizarea
produselor in conformitate cu acestea
43.Denumirea de audit extern provine de la faptul ca:
a) vizeaza mediul extern al in treprinderii
b) este realizat de specialistii din afara intreprinderii
c) este realizat de specialisti din afara unotatii auditate
d) este realizat asupra aspectului exterior al produselor
44. Intre componentele Raportului de audit intalnim:
a) pagina de identificare
b) lista cererilor de actiuni corective
c) lista persoanelor sanctionate
d) cereri de actiuni corective
e) recomandari pentru auditati in vederea inlaturarii deficientelor
45.In cazul auditului extern solutionarea cererilor de actiuni corective este verificata de catre:
a) managerul firmei
b) managerul calitatii
c) auditori
d) specialisti apartinand unitatii auditate
46. Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a avea calitatea de auditor:

a) pregatire profesionala adecvata


b) capacitate de evaluare corecta
c) coeficient ridicat de inteligenta
d) capacitate de memorare
e) capacitate de analiza si sinteza
f) capacitate de nogociere
g) cinste si corectitudine
47. Intre motivele unei intreprinderi pentru a obtine certificarea sistemului calitate putem mentiona:
a) valorificarea rezultatelor obtinute in domeniul cresterii calitatii
b) respectarea prevederilor legale
c) pentru a stimula cresterea vanzarilor
d) pentru a evita unele sanctiuni
48. Certificarea calitatii se refera la:
a) produsele din nomenclatorul de produse al intreprinderii
b) produsele fabricate intr-o anumita perioada
c) produsele care vor fi exportate
d) sistemul calitatii
e) manualul calitatii
f) intreg personalul intreprinderii
g) persoanele care lucreaza in anumite domenii
h) laboratoarele intreprinderii
49. Certificarea produselor are ca scop:
a) evaluarea calitatii
b) auditul produselor
c) atestarea posibilitatilor de a realiza produse cu anumite niveluri ale
caracteristicilor de calitate
50. Certificarea produselor este impusa de :
a) cresterea complexitatii produselor

b) dimensiunea intreprinderii
c) relatiile cu organisme internationale
d) aparitia realizatorilor de produse contrafacute
51.Certificarea produsului are ca baza :
a) Declaratia de conformitate intocmita de un beneficiar
b) Declaratia de conformitate intocmita de un laborator propriu
c) Declaratia de conformitate intocmita de un organism specializat
d) Certificatul de conformitate eliberat de beneficiar
e) Certificatul de conformitate eliberat de un laborator
f) Certificat de conformitate eliberat de un organism neutru
52.Certificarea sistemului calitatii este atestata prin:
a) Declaratia de conformitate a sistemului de asigurare a calitatii
b) Certificatul de conformitate a sistemului de asigurare a calitatii
53. Certificarea personalului este necesara pentru:
a) persoana care realizeaza produse care prezinta riscuri deosebite pentru oameni si mediu
b) persoanele care lucreaza la operatii complexe
c) persoanele care lucreaza in compartimentele de asigurarea calitatii
54. Acreditarea laboratoarelor se realizeaza de catre:
a) conducerea intreprinderilor
b) conducerea compartimentului Asigurarea calitatii
c) un organism neutru
d) beneficiarii produselor intreprinderii
55. Intre strategiile globale ale calitatii putem mentiona:
a) strategia implementarii TOM
b) strategia cresterii fiabilitatii poduselor
c) strategii in domeniul factorilor care influenteaza calitatea
d) strategia restructurarii intreprinderii
e) asimilarea unor produse si tehnologii noi

f) cresterea calitatii in activitatea de service


g) diminuarea pierderilor datorate noncalitatii
h) strategia imbunatatirii continue
56. Strategia inovatiei ca alternative la strategia imbunatatirii continue presupune:
a) schimbarea lenta si continua
b) schimbarea intensa si continua
c) schimbarea continua in salturi mici
d) schimbarea brusca
57.Strategia imbunatatirii continue este frecvent intalnita in:
a) intreprinderile japoneze
b)intreprinderile americane
c) intreprinderile romanesti aflate in restructurare
58. Premiul National Baldrigo se acorda in :
a) SUA din anul 1987
b) Japonia din anul 1987
c) Japonia din anul 1951
d) Uniunea Europeana din anul 1992
e) SUA din anul 1951
59. Premiile calitatii se acorda pentru:
a) respectarea legislatiei calitatii
b) realizari deosebite in domeniul calitatii
c) recompensarea producatorilor corecti
60. Principalele grupe de costuri ale calitatii la producatori/ prestatori sunt:
a) costuri de prevenire asigurare
b) costuri de productie
c) costuri de evaluare a calitatii
d) costurile datorate noncalitatii
e) costul clientelei pierdute

61. In compartimentul de marketing al unei firme lucreaza 5 persoane cu un salariu mediu de 2000000 lei din care doua
efectueaza studii de piata pentru identificarea cerintelor si atitudinii consumatorilor:
Seful compartimentului are un salariu mediu lunar de 4.000.000 lei
Cheltuielile facute intr-un an in cadrul compartimentului pentru identificarea cerintelor si atitudinii consumatorilor
- costul formularelor de culegere a informatiilor: 20.000.000 lei
- cheltuieli cu deplasarile: 50.000.000 lei
- costul prelucrarii informatiilor: 20.000.000 lei
- cheltuieli dependente de salarii: 45%
In anul anterior cheltuielile totale pentru studiul pietii au fost de 200.000 mii lei.
Indicele sporului cheltuielilor (sporul relativ) a fost:
a)

11,12%

b)

14,60%

c)

22,25%

62. O firma realizeaza intr-un an urmatoarele cheltuieli cu experimentarea:


- costul materialelor si energiei consummate: 20 milioane lei
- costul componentelor distruse: 40 milioane lei
- sume din valorificarea componentelor distruse : 12 milioane lei
- ponderea cheltueielilor salariale in totalul cheltuielilor cu experimentarea rezulta din analize statistici si este de 25%
Cheltuieli totale pentru studiul pietei, conceptie si experimentare au fost de 125 milioane lei
Ponderea cheltuielilor cu experimentarea in totalul cheltuielilor pentru studiul pietei, conceptie si experimentare a fost:
a)

35,12%

b)

49,16%

c)

51,20%

63. O intreprindere organizeaza intr-un an cursuri pentru ridicarea calificarii si initierea in domeniul calitatii.
Categorii de persoane Nr.ore curs Costul orei de curs (mii lei) Ore in timpul
Programului
- muncitori direct
productivi
- muncitori indirect

100

100

productivi
- personal TESA

50

40

70

120

Productivitatea medie pentru muncitorii direct productivi este de 500 mii lei/h. Cheltuielile totale cu ridicarea calificarii in
vederea cresterii calitatii au fost:
a)

68.500 mii lei

b)

60.400 mii lei

c)

67.900 mii lei

64.O intreprindere a vandut urmatoarele produse:


Produsul

Cantitatea

Cantitatea

Vanduta(buc)

declasata(buc)

Pret unitar
(mii lei/buc)

Bonificatii
(%)/buc

100

20

1000

10

200

10

800

25

270

30

2000

20

Incasarile totale s-au redus ca urmare a declasarii unor produse cu:


a)

2,00%

b)

1,60%

c)

3,50%

65, Imbunatatirea calitatii unui produs necesita cheltuieli suplimenrare de 15.000 lei buc.
Se mai cunosc :
-

vanzari anterioare : 2000 buc/an

prt anterior: 95 mii lei/buc

cost anterior: 75 mii lei/buc

Care este cantitatea suplimentara care trebuie vanduta pentru acoperirea pierderilor de profit ca urmare a cheltuielilor
suplimentare/
a)

6000 buc

b)

5000 buc

c)

8000 buc

66. In urma aplicarii unor masuri de crestere a calitatii unui produs la o intreprindere rezulta:
Specificatie

Vanzari(buc) Pret(mii lei/buc) Cost ( mii lei/buc)

1.Anterior cresterii calitatii

200

2. Dupa cresterea calitatii

500

300

400

560

420

Sporul de venit net ca urmare a influentei calitatii asupra volumului vanzarilor va fi:
a)

12.500

b)

15.000

c)

22.000

d)

19.000

67. In legatura cu inlocuirea unor utilaje inferioare calitativ cu altele de calitate superioare se cunosc:
Utilajul

Timp de functionare

1.Inferior calitativ

3500

2.Superior calitativ

3800

Productivitatea orara(buc/H)
2,0
mai mare cu 30%

Capacitatea de productie ca urmare a cresterii gradului de folosire extensiva prin inlocuirea utilajului vechi cu cel nou este:
a)
b)
c)
d)
6

.calitatii la o firma se prezinta astfel:


Valoare (mii lei) Cheltuieli

1 Spor de vechime

30000

2.Economii de resurse
- naturale
- avansata
- umane

10000
20000

1. Costul prevenirii asigurarii 15000


2. Costul evaluarii

25000

3. Costul noncalitatii

15000

4. Costul clientelei pierdute

6000

- consumate

15000

Egalitatea bilantiera se realizeaza la valoarea de:


a)

70000 mii lei

b)

80000 mii lei

c)

10000 mii lei

Valoare

5000

d)

50000 mii lei

69. O economie la cheltuieli cu reparatiile, in cazul cresterii calitatii utilajelor se obtin prin:
a) reducerea numarului intreruperilor accidentale
b) reducerea complexitatii activitatilor de reparatii
c) cresterea timpului de functionare intre doua interventii successive
d) micsorarea cheltuielilor salariale ale atelierelor de reparatii
70. Bilantul calitatii pune in evidenta:
a) cheltuielile si efectele legate de calitate
b) castigul net din cresterea calitatii
c) contributia calitatii la cresterea activului intreprinderii
71. Pentru calculul nivelului calitatii productiei se utilizeaza :
a) indicatorii care se calculeaza diferit pentru productia omogena si pentru
cea eterogena
b) acelasi mod de calcul pentru indicatorii referitori la productia omogena si
pentru cei referitori la productia eterogena
c) nici una din afirmatii nu este corecta
d) ambele afirmatii sunt corecte
72. O intreprindere realizeaza un produs de 3 clase de calitate. Se cunosc:
Calitatea

Productia vanduta Pret unitar (mii lei)

Extra

100

60

50

50

II

200

45

Atribuind claselor coeficienti care difera cu 0,15 de la o clasa la alta, coeficientul mediu al calitatii pe intreprindere va fi:
a)

0.950

b)

0,708

c)
d)

55,20

e)

50,00

73. O intreprindere realizeaza un produs pe 3 clase de calitate. Se cunosc:


Calitatea Productia vanduta Pret unitar (mii lei)
Extra

100

60

50

50

II

200

45

Nivelul mediu calitatii calculate in functie de pretul de vanzare va fi:


a)
b)
c)
d)
e)
74. Care dintre urmatoarele afirmatii privind noncalitatea si calitatea inferioara sunt adevarate?
a) noncalitatea este data de niveluri ale caracteristicilor care fac imposibila
utilizarea produsului
b) calitatea inferioara este data de niveluri ale caracteristicilor care fac
imposibila utilizarea produsului
c) noncalitatea afecteaza utilizarea produselor conform destinatiei sau face
ca acestea sa nu satisfaca exigentele la nivelul dorit
d) calitatea inferioara afecteaza utilizarea produselor conform destinatiei sau
face ca acestea sa nu satisfaca exigentele la nivelul dorit
e) nu exista deosebiri intre noncalitate si calitatea inferioara
75. In raport cu gravitatia lor, defectele pot fi:
a) critice
b) ascunse
c) principale
d) secundare
e) evidente
f) minore

g) accidentale
76.Fiabilitatea poate fi definita ca fiind:
a) aptitudinea unui produs de a defini un ansamblu de caracteristici care-I
confera posibilitatea satisfacerii unor necesitati speciale sau implicite
b) aptitudinea unui produs de a-si indeplini corect toate funciile, o perioada
de timp data, in conditii de exploatare fixate
c) aptitudinea unui produs de a raspunde nevoilor utilizatorului la un
moment dat
d) aptitudinea unui produs de a fi mentinut sau adus in stare de functionare, in conditii date de utilizare si de efectuare a
operatiilor de intretinere
e) aptitudinea unui produs de a-si indeplini functiile pentru care a fost
realizat, o perioada de timp cel putin egala cu durata normala de viata
77. Calitatea poate fi definita ca fiind:
a) aptitudinea unui produs de a detine un ansamblu de caracteristici care-I
confera posibilitatea satisfacerii unor necesitati specificate sau implicite
b) aptitudinea unui produs de a-si indeplini corect toate functiile, o perioada
de timp data, in conditii de exploatare fixate
c) aptitudinea unui produs de a raspunde nevoilor utilizatorului la un
moment dat
d) aptitudinea unui produs de a fi mentinut sau adus in stare de functionare,
in conditii date de utilizare si de efectuare a operatiilor de intretinere
e) aptitudinea unui produs de a-si indeplini functiile pentru care a fost
realizat, o perioada de timp cel putin egala cu durata normala de viata
78. Mentenabilitatea poate fi definita ca fiind:
a) aptitudinea unui produs de a detine un ansamblu de caracteristici care-I
confera posibilitatea satisfacerii unor necesitati specificate sau implicite
b) aptitudinea unui produs de a-si indeplini corect functiile, o perioada de
timp data, in conditii de exploatare fixate
c) aptitudinea unui produs de a raspunde nevoilor utilizatorului la un

moment dat
d) aptitudinea unui produs de a fi mentinut sau adus in stare de functionare,
in conditii date de utilizare si de efectuare a operatiilor de intretinere
e) aptitudinea unui produs de a-si indeplini funciile pentru care a fost
realizat, o perioada de timp cel putin egala cu durata normala de viata
79. Disponibilittea poate definita ca fiind:
a) aptitudinea unui produs de a detine un ansamblu de caracteristici care-I
confera posibilitatea satisfacerii unor necesutati specificate sau implicite
b) aptitudinea unui produs de a-si indeplini corect toate functiile, o perioada de timp data, in conditii de exploatare fixate
c) aptitudinea unui produs de a raspunde nevoilor utilizatorului la un
moment dat
d) aptitudinea unui produs de a fi mentinut sau adus in stare de functionare ,
in conditii date de utilizare si de efectuare a operatiilorde intretinere
e) aptitudinea unui produs de a-si indeplini functiile pentru care a fost
realizat, o perioada de timp cel putin egala cu durata normala de viata
80. Durabilitatea poate fi definita ca fiind:
a) aptitudinea unui produs de a detine un ansamblu de caracteristici care-I
confera posibilitatea satisfacerii unor necesitati specificate sau implicite
b) aptitudinea unui produs de a-si indeplini corect toate functiile, o perioada
de timp data, in conditii de exploatare fixate
c) aptitudinea unui produs de a raspunde nevoilor utilizatorului la un
moment dat
d) aptitudinea unui produs de a fi mentinut sau adus in stare de functionare,
in conditii date de utilizatorul de efectuare a operatiilor de intretinere
e) aptitudinea unui produs de a-si indeplini functiile pentru care a fost
realizat, o perioada de timp cel putin egala cu durata normala de viata
81. Studiul pietei in vederea identificarii cerintelor si atitudinii consumatorilor intra in categoria :
a) costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurare a calitatii

b) costurilor de evaluare
c) costurilor noncalitatii la producator
d) costurilor noncalitatii la consumatorilor/utilizator
e) costurilor clientelei pierdute
82. Cheltuielile cu elaborarea proiectelor de produse noi si reproiectate si cele cu experimentarea intra in categoria;
a) costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurare a calitatii
b) costurilor de evaluare
c) costurilor noncalitatii la producator
d)costurilor noncalitatii la consummator/utilizator
e) costurilor clientelei pierdute
83. Cheltuielile cu achizitionarea de utilaje pentru mecanizarea si automatizarea operatiilor manuale intra in categoria:
a) costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurarea calitatii
b) costurilor de evaluare
c) costurilor noncalitatii la producator
d) costurilor noncalitatii la consummator/utilizator
e) costurilor clientelei pierdute
84.Cheltuielile cu repararea si intretinerea masinilor si utilajelor in vederea mentinerii preciziei de lucru intra in categoria:
a) costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurarea calitatii
b) costurilor de evaluare
c) costurilor noncalitatii la producator
d) costurilor noncalitatii la consummator/utilizator
e) costurilor clientelei pierdute
85.Cheltuielile cu ridicarea calificarii personalului intra in categoria:
a) costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurarea calitatii
b) costurilor de evaluare
c) costurilor noncalitatii la producator
d) costurilor noncalitatii la consummator/utilizator
e) costurilor clientelei pierdute

86. Cheltuielile cu investitii in utilaje, standuri si aparatura pentru verificari intra in categoria:
a) costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurarea calitatii
b) costurilor de evaluare
c) costurilor noncalitatii la producator
d) costurilor noncalitatii la consummator/utilizator
e) costurilor clientelei pierdute
87.Cheltuielile cu remanierea si reconditionarea produselor intra in categoria:
a)

costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurarea calitatii

b)

costurilor de evaluare

c)

costurilor noncalitatii la producator

d)

costurilor noncalitatii la consummator/utilizator

e)

costurilor clientelei pierdute

88. Prin cresterea calitatii se realizeaza economii de resurse destinate consumului.acestea pot fi:
a) relative
b) absolute
c) atat relative cat si absolute
89.Dupa complexiitatea lor indicatorii calitatii pot fi grupati astfel:
a) indicatori simpli, referitori la caracteristicile elementare de calitate
b) indicatori critici , aferenti caracteristicilor critice
c) indicatori complecsi, pe grupe de caracteristici
d) indicatori principali, aferenti caracteristicilor principale
e) indicatori integrali care au in vedere toate caracteristicile unui produs
f) indicatori secundari, aferenti caracteristicilor secundare
90. Un indicator care tine seama de ansamblul unor caracteristici tehnice speciale si se calculeaza prin compararea acestora
cu niveluri de referinta si agregarea sub diferite forme a rezultatelor compararii este:
a) un indicator al calitatii tehnice
b) un indicator al nivelului tehnic
c) un indicator al nivelului calitatii
d) un indicator al calitatii speciale

91.Riscul de a fi respins lotul la controlul statistic de receptie ca fiind necorespunzator, desi acesta corespunde prevederilor
din contract, este:
a) riscul furnizorului
b) riscul beneficiarului
c) riscul intermediarului
92.Pentru calculul nivelului calitatii productiei se utilizeaza:
a) indicatori care se calculeaza diferit pentru productia omogena si pentru
cea eterogena
b) acelasi mod de calcul pentru indicatorii referitori la productia omogena si
pentru cei referitoari la productia eterogena
c) nici una din afirmatii nu este corecta
d) ambele afirmatii sunt corecte
93. Aptitudinea unui produs de a dispune de un ansamblu de caracteristici care-I confera posibilitatea satisfacerii intr-un
anumit grad a unor necesitati specificate sau implicite este o definitie pentru:
a) fiabilitate
b) disponibilitate
c) mentenabilitate
d) durabilitate
e) fezabilitate
94. Ansamblul caracteristicilor individuale si comune care intr-un anumit climat social si de management, a unui sistem de
stimulente si in prezenta unor conditii materiale adecvate sunt utilizate voluntar in vederea realizarii obiectivelor organizatiei la
un nivel ridicat de performanta este o definitie pentru:
a) calitatea sistemelor de productie
b) calitatea mijloacelor tehnice din intreprindere
c) calitatea resurselor umane
d) calittea resurselor materiale
95. Realizarea produselor pe clase de calitate poate fi:
a) o actiune planificata, pentru a corela caracteristicile ofertei cu cererea
solvabila
b) nu are legatura cu cererea solvabila, mai degraba, cu cererea potentiala

c) rezultatul actiunii factorilor care influenteaza calitatea si care pot duce la


abateri semnificative ale calitatii efective de la cea proiectata
d) nu are legatura cu factorii care influenteaza calitatea decat in domeniul
serviciilor
96. In standardizarea ISO clasa de calitate este considerata:
a) un calificativ acordat managementului
b) un indicator de categorie sau rang
c) un indicator al Sistemului de Management al Calitatii
d) un standard de referinta
97. Certificarea de produs poate fi data de :
a) laboratoarele proprii care au dotarea tehnica necesara
b) laboratoarele proprii acreditate
c) organizatii acreditate in domeniu
d) Organizatia Internationala de Standardizare
e) organizatii specializate ale consumatorilor
f) Institutul Roman de Standardizare
98. In enuntul: caracteristicile elementare sunt cuprinse in caracteristicile de ordin superior astfel incat sa ajunga pana la
urma la o caracteristica finala complexa care caracterizeaza calitatea .a produsului lipseste cuvantul:
a) economica
b) tehnica
c) sociala
d) integrala
e) partiala
99. Intre caracteristicile economice sintetice de cheltuieli pot fi incluse:
a) cost anual total
b) capital total
c) costul unui articol de calculatie
d) pierderi din cauza morala II
e) investitii totale

f) cheltuieli echivalente ( ca natura sau dupa timp)


g) pierderi unitare sau totale de risc
h) investitii pe unitatea de produs
100. Intre caracteristicile economoce sintetice de efecte pot fi incluse:
a) economii anuale si totale
b) venitul net anual total
c) economii complexe anuale sau totale (directe, indirecte si conexe)
d) cheltuieli la 1000 lei productie
e) curs de revenire brut si net
f) rata rentabilitatii
101. Dupa complexitatea lor indicatorii calitatii pot fi grupati astfel:
a) indicatori simpli, referitori la caracteristicile elementare de calitate
b) indicatori critici, aferenti caracteristicilor critice
c) indicatori complecsi, pe grupa de caracteristici
d) indicatori principali, aferenti caracteristicilor principale
e) indicatori integrali care au in vedere toate caracteristicile unui produs
f) indicatori secundari, aferenti caracteristicilor secundare
102. Un indicator care tine seama de ansamblul unor caracteristici tehnice speciale si se calculeaza prin compararea acestora
cu niveluri de referinta si agregarea sub diferite forme a rezultatelor compararii este:
a) un indicator al calitatii tehnice
b) un indicator al nivelului ethnic
c) un indicator al nivelului calitatii
d) un indicator al calitatii speciale
103. Care dintre urmatoarele afirmatii se ataseaza categoriei estetice ornament?
a) se realizeaza prin modelare artistica, nu are autonomie fata de obiect si isi
pierde importanta estetica odata cu distrugerea formal
b) se aplica altei forme, are autonomie fata de forma de baza
c) este elemental essential prin care produsul se prezinte si comunica cu
beneficiarul si mediul

d) reflecta legatura care trebuie sa existe intre structura interna, configuratia


produsului si elementele din mediulinconjurator
104. O data cu cresterea calitatii vanzatorul poate negocia intr-o anumita proportie pretul produsului. Se recomanda ca intre
indicele sporului de prt si indicele cresterii relative a calitatii sa fie o relatie de forma:
a) iOp> iCk pentru a acoperi cheltuielile facute in vederea cresterii calitatii
b) iOp> iOk pentru a asigura o crestere a raportului calitate-pret
c) iOp= iOk aceasta fiind corelatia normala
d) iOp<iOk pentru a asigura o crestere a raportului calitate-pret
e) iOp<iOk pentru a nu incalca legislatia privind protectia consumatorului
105. Principalele cerinte ale asigurarii calitatii sunt:
a) a scrie ce faci
b) a comunica ce faci
c) a face ce scrii
d) a scrie ce fac executantii
e) a aduce dovezi
f) a insirui pe altii
106. Principalele cerinte ale managementului calitatii sunt:
a) implicarea tuturor compartimentelor in realizarea si ameliorarea calitatii
b) in cadrul fiecarui compartiment toti salariatii au atributii precise privind
calitatea
c) implicarea tuturor clientilor in realizarea si ameliorarea calitatii
d) compartimentele utilizeaza toate mijloacele pentru realizarea si
ameliorarea calitatii
e) problema calitatii este in primul rand o problema de evitare a noncalitatii
si apoi de crestere a nivelului calitativ
f) problema calitatii este in primul rand o problema de crestere a nivelului
calitativ si apoi de evitare a noncalitatii
g) implicarea intreprinderii trebuie se vizeze intreg ciclul de viata al
produsului si intreaga durata de viata a fiecarui exemplar livrat

107. Trilogia calitatii dupa opinia lui Juran este:


a) planificarea calitatii
b) realizarea calitatii
c) tinerea sub control a calitatii
d) comunicarea calitatii
e) imbunatatirea calitatii
108.Urmatoarea definitie a managementului calitatii: ansamblul activitatilor functiei generale de management care determina
politica in domeniul calitatii, obiectivele si responsabilitatile si le implementeaza in cadrul sistemului calitatii prin mijloace cum
ar fi: tinerea sub control, asigurarea si imbunatatirea calitatii este dat de :
a) Juran
b) Kolada
c) Organizatia Internationala de Standardizare
d) Ishikawa
e) Deming
109. Verigile lantului lui Deming au urmatoarea succesiune:
a) Imbunatatirea calitatii Creasterea productivitatii Reducerea preturilor Cresterea cotei de piata Reducerea costurilor- Asigurarea de locuri de
munca Recuperarea investitiei Consolidarea pozitiei
b) Imbunatatirea calitatii- Cresterea productivitatii- Reducerea costurilorReducerea preturilor- Cresterea cotei de piata- Consolidarea pozitiei
Asigurarea de locuri de munca Recuperarea investitiei
c) Imbunatatirea calitatii Cresterea productivitatii Reducerea costurilor
Asigurarea de locuri de munca Recuperarea investitiei Consolidarea
pozitiei Reducerea preturilor Cresterea cotei de piata
110. Conform Standardului ISO 9001:2000 produsul este rezultat al activitatilor sau proceselor, respectiv:
a) materialele procesate
b) serviciile
c) mediul
d) mijloacele

e) ideile
f) hardware
g) software
h) o combinatie a acestor elemente
111. Internalizarea relatiei client furnizor inseamna:
a) precizarea clara a relatiilor cu clientii si furnizorii intreprinderii
b) generalizarea relatiilor specifice client-furnizor pentru toate
compartimentele si persoanele din intreprindere
c) stabilirea unor relatii specifice cu clientii si furnizorii interni, respectiv cu cei externi
d) armonizarea relatiilor cu clientii si furnizorii cu mediul intern al firmei
112.Elementele sistemului de management al calitatii sunt structurate:
a) potrivit ciclului PEVA
b) potrivit ciclului PDCA
c) potrivit ciclului SWOT
d) potrivit ciclului de viata al intreprinderii
e) pe cinci sectiuni distincte
f) pe opt sectiuni distincte
113. Sectiunile sistemului de management al calitatii sunt:
a) Sistemul de management al calitatii
b) Responsabilitatea managementului
c) Resposabilitatea executantilor
d) Realizarea produsului
e) Vanzarea produsului
f) Managementul resurselor
g) Realizarea procedurilor
h) Masurare, analiza si imbunatatire
114. Procedurile documentale ale SMC in varianta ISO 9000:2000 sunt:
a) controlul documentelor

b) controlul personalului
c) controlul inregistrarilor
d) auditul intern
e) controlul produsului neconform
f) actiuni preventive
g) actiuni corective
h) controlul proceselor
115. Standardele ISO 9000:2000 prevad organizarea activitatii:
a) pe procese
b) pe functii
c) pe sectoare
d) pe activitati
116. Conditii pentru asigurarea succesului prin managementul calitatii
a)
b) alocarea de timp suficient pentru proiectul MCT : realizare proiectare
c) realizarea intr-un timp cat mai scurt pentru a surclasa concurenta
d) asigurarea resurselor necesare
e) coordonarea activitatilor
f) consultarea consumatorilor
117. Intre principiile SMC prevazute in ISO 9004: 2000 putem mentiona:
a) orientarea spre client
b) promovarea unor relatii de parteneriat cu subcontractantii
c) implicarea conducerii
d) abordarea procesuala a activitatilor
e) argumentarea cu date a deciziilor
f) abordarea sistematica a proceselor de management
g) implicarea personalului
h) imbunatatirea continua

118. Certificarea calitatii este foarte asemanatoare cu:


a) auditul calitatii
b) controlul calitatii
c) inspectia calitatii
d) managementul calitatii
119. Dupa modul in care evolueaza in raport cu evolutia calitatii, costurile calitatii pot fi:
a) costuri care cresc pentru a asigura o crestere a calitatii
b) costul static al calitatii
c) costul dinamic al calitatii
d) costuri care scad a data cu cresterea calitatii
120. Costurile calitatii sunt: costurile pe care le implica asigurarea unei calitati corespunzatoare si cele necesare pentru a da
incredere, ca si pierderile datorate nerealizarii calitatii corespunzatoare. Aceasta definitie este data de :
a) standardul ISO 8402
b) Organizatia Europeana pentru Calitate
c) Deming El in lucrarea Qualite, la revolution du management
d) Juran in lucrarea Quality Control Handbook
e) Juran in lucrarea Planificarea calitatii
f) Crosby Ph.in lucrarea Quality is free
121 Un produs se vinde cu pretul de 1320 mii lei. Costul acestuia este de 770 mii lei. Se fac cheltuieli pentru cresterea calitatii
produsului in valoare totala de 110 mii lei. Pentru a se obtine din vanzare cel putin profitul anterior cresterii calitatii, vanzarile
trebuie sa creasca cu:
a) 40%
b) 25%
c) 10%
d) 60%
122. Documentatia sistemului de management al calitatii va urmarii sa realizeze conditii pentru:
a) realizarea conformitatii cu cerintele
b) identificarea persoanelor care realizeaza rebuturi
c) identificarea furnizorilor incorecti
d) asigurarea premiselor pentru instruirea adecvata a personalului

e) repetabilitate si trasabilitate
f) furnizarea de dovezi obiective
g) evaluarea eficacitatii si a adecvarii SMS
123. Principalele documente ale sistemului de management al acalitatii sunt:
a) manualele calitatii
b) planurile calitatii
c) procedurile
d) ghiduri
e) specificatiile, documente care stabilesc cerintele ce trebuie respectate
f) inregistrarila calitatii
g) auditurile calitatii
124. Documnentele SMC vor fi dimensionate luand in considerare mai multi factori:
a) tipul si dimensiunea organizatiei
b) complexitatea si interactiunea proceselor
c) complexitatea produselor
d) cerintele clientilor
e) cerintele furnizorilor
f) cerintele documentelor de reglementare aplicabile firmei
g) abilitatile personalului demonstrate la verificari preliminarii, la audituri si
in activitatea curenta
h) masura in care este necesar sa se demonstreze indeplinirea cerintelor
SMC
125. Planurile calitatii sunt documente care:
a) prezinta modalitatile de aplicare a SMC pentru produse, proiecte, contracte
b) contin informatii referitoare la SMC, utile pentru realizarea unor scopuri
interne si externe
c) precizeaza modalitatile concrete de realizare a activitatilor si proceselor
pentru a raspunde cerintelor

d) stabilesc recomandari sau sugestii


e) furnizeaza dovezi obiective privind activitatile desfasurate si rezultatele
obtinute
126. Inregistrarile calitatii sunt documente care:
a) prezinta modalitatile de aplicare a SMC pentru produse, proiecte,
contracte
b) contin informatii referitoare la SMC, utile pentru realizarea unor scopuri
interne si externe
c) precizeaza modalitatile concrete de realizare a activitatilor si proceselor
pentru a raspunde cerintelor
d) stabilesc recomandari sau sugestii
e) furnizeaza dovezi obiective privind activitatile desfasurate si rezultatele
obtinute
127 Prin realizarea SMC sunt asteptate rezultate pentru salariati privind:
a) imputernicire
b) instruire mai buna, policalificare
c) promovarea pe post
d) mai multe satisfactii
e) siguranta locului de munca
f) incredere in companie, manageri, perspective
128. Prin realizarea SMC sunt asteptate rezultate pentru societate privind:
a) mai putine probleme sociale
b) cheltuieli mai mici pentru societate
c) poluare redusa
d) incredere
e) corectitudine in achitarea obligatiilor fiscale
129. Prin realizarea SMC intreprinderea asteapta rezultate privind:
a) calitate superioara

b) personal mai motivat


c) productivitate superioara
d) sanctiuni financiare mai mici
e) reducerea normelor de timp
f) costuri reduse
g) noncalitate scazuta
h) lantul lui DEMING
130. De la realizarea SMC in intreprinderile furnizoare clientii asteapta:
a) mai putine probleme
b) respect- este tratat cu mai multa grija
c) o mai buna satisfacere a nevoilor
d) incredere in furnizori
e) siguranta locului de munca
131. Ca urmare a nemultumirilor privind calitatea produselor livrate unii clienti ai firmei se orienteaza spre alti furnizori:

Vcs
100
100
400
200

Fc
3
5
8
2

Nr. clienti
200
400
500
300

Vcs Volumul cumparaturii specifice ( Kg/cumparatura)


Fc Frecventa de cumparare cumparari /an
P Procentul clientilor pierduti %
Pretul unitar mediu a fost de 10 mil lei/kg
Rata rentabilitatii comerciale este 20%
Pierderile de profit datorate pierderii clientelei sunt:
a)

43.100 mii lei

b)

52.010 mii lei

c)

54.520 mii lei

132. Din categoria efectelor economice ale calitatii la producator fac parte:
a) spor de venit net

p(%)
5
10
15
8

b) protectia mediului ambient


c) reducerea numarului accidentelor in exploatarea produselor
d) economia de resurse
133. Care este relatia cu care se poate calcula economia la cheltuielile cu resursele umane ca urmare a cresterii calitatii? Sau folosit notatiile:
Np- numarul persoanelor care lucreaza la productia de calitate superioara
S salariul mediu pe o persoana
K coefficient de cheltuieli dependente de salarii
V incasari in vanzarea productiei
O- spor de incasari ca urmare a cresterii calitatii
a) Np.i/ S.i/v
b) Np.s(1+k)./v
c) Np.s(1=k).i/v
d) /Np./S.i/v
134. Firma X stabileste urmatorul program pentru cresterea calitatii prin asimilarea unui produs nou:

Cod act.
A
B
C
D
E
F
G
H
I

Denumirea activitatii
Activitati precedente
Definirea problemei
Cercetarea preliminara aA
pietei
Culegerea
si
analizaA
informatiilor
Stabilirea obiectivelor
B,C
Asigurarea
resurselorB
necesare
Cercetarea pietei
D,E
Cercetarea-proiectarea
D,E
tehnica
Definitivarea proiectului
F,G
Analiza
economica
aH
proiectului

Si
2
4

Mi
3
5

Bi
4
6

2
8

4
15

6
16

20
40

25
60

30
74

2
2

4
3

6
4

Stiind ca un concurrent poate realiza un proiect similar in 75 de zile calitatea proiectarii la firma X este:
a)

buna deoarece firma realizeaza proiectul mai repede cu 9 zile

b)

buna deoarece firma realizeaza proiectul mai repede cu 10 zile

c)

buna deoarece firma realizeaza proiectul mai repede cu 17 zile

d)

buna deoarece firma realizeaza proiectul mai repede cu 47 zile

e)

slaba deoarece firma realizeaza proiectul mai tarziu cu 10 zile

f)

slaba deoarece firma realizeaza proiectul mai tarziu cu 9 zile

135. O intreprindere realizeaza un produs 3 pe clase de calitate. Se cunosc:

Calitatea
Extra
I
II

Productia vanduta
500
140
260

Pret unitar mii lei/buc


80
75
50

Pentru masurarea calitatii se atribuie claselor coeficienti care difera cu 0,15 de la o clasa la alta.
Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
a)

Nivelul mediu al calitatii calculat in functie de pretul de vanzare este 0,75

b)

Nivelul mediu al calitatii calculat in functie de pretul de vanzare este 0,88

c)

Nivelul mediu al calitatii calculat in functie de coeficientii claselor este 0,89

d)

Nivelul mediu al calitatii calculat in functie de coeficientii claselor este 0,85

136. Situatia rebuturilor la o intreprindere:

Prod
A
B

qr
850
1000

Qr
25
20

qd
15
30

Pv
100
125

grm
10
10

qdr
5
6

Pd
90
100

Cr
15
20

Pd Pret produs declasat


Cr cost remaniere
Qf cantitate fabricata; Qr cantitate rebuturi; Qd cantitate declasata
Qrm cantitate remaniabila; Qdr cantitate declansata dupa remaniere
La rebuturi procentul de recuperare este de 10%
La produsele vandute rata rentabilitatii comerciale (profit/cifra de afaceri) a fost de 10% pentru A si 20% pentru B
Pierderile datorate noncalitatii sunt:
a)

2200

b)

1850

c)

1775

d)

1240

137. Din jurnalul calitatii pe luni la o intreprindere rezulta urmatoarele categorii de defecte:

Luna
1
2
3
4

Critice
3
5
4
6

Principale
6
2
8
5

Secundare
10
9
7
12

Minore
7
12
15
20

Npv
100
100
100
100

Nd

Npv Numar produse verificate


Intr-un sistem de punctaj al gravitatii defectelor de :100; 50;10; 1, avem:
a)Coeficientul defectelor pe intraga perioada :0,327
b) Coeficientul defectelor pe intreaga perioada : 0,265
c) Demeritul pe intreaga perioada: 7,75
d) Demeritul pe intreaga perioada :8,21
e) Demeritul maxim este in saptamana 1
f) Demeritul maxim este in saptamana 4
g) Coeficientul minim al defectelor este in saptamana 2
h) Coeficientul minim al defectelor este in saptamana 3
138. Solicitand unor beneficiari sa aprecieze calitatea unui serviciu prestat de o firma, in functie de caracteristicile esentiale, sau obtinut urmatoarele note pe o scala de la 1 la 10:

Persoana
P1
P2
P3

C1
8
6
10
0,30

C2
5
3
4
0,20

C3
10
9
8
0,10

C4
7
4
7
0,15

C5
9
10
8
0,25

Ki coeficienti de importanta
Opiniile persoanelor difera ca importanta: P1:0,50; P2 : 0,20; P3: 0,30
In intervalul [0;1] calitatea serviciului este:
a)

0,925

b)

0,725

c)

0,743

139. O intreprindere a achizitionat intr-un an 3 utilaje noi pentru inlocuirea celor existente. Se cunosc:

Utilajul

Duv

Pa

U1

1800

800

Grad de uzuraCr
%
60
4

U2
U3

10
5

1000
500

700
150

20
40

1,5
2,5

Duv Durata de viata


Pa Pret de achizitie fara TVA(mil)
V Valoarea unui utilaj vechi (mil)
Cr Coeficient de reevaluare
Ponderea cheltuielilor anuale pentru calitate in valoarea totala a utilajelor achizitionate este :
a)

11,64

b)

10,96

c)

6,55

d)

8,50

140. O intreprindere a vandut urmatoarele produse:

Produsul
A
B
C
D

Qt
100
200
250
500

Qd
20
10
20
80

Pret unitary
1000
800
2000
500

Bonificatii(%)
20
10
15
5

Qt Cantitatea totala vanduta


Qd Cantitatea declasata
Pierderile datorate productiei declasate sunt:
a)

15.800

b)

14.400

c)

16.200

d)

12.800

141. Ca urmare a nemultumirilor privind calitatea produselor livrate unii clienti ai firmei se orienteaza spre alti furnizori.

Vcs
100
100
400
200

Fc
3
5
8
2

Vcs Volumul cumpararii specifice (kg/cumparatura)

Numar clienti
200
400
500
300

P(%)
5
10
15
8

Fc Frecventa de cumparare cumparari/an


P - Procentul clientilor pierduti(%)
Pretulul unitar mediu a fost de 10 mil lei/kg
Rata rentabilitatii comerciale este 20%
Pierderile de profit datorate pierderii clientelei sunt:
a)

43.100

b)

52.010

c)

54.520

142.O circulatie mai larga pe plan mondial o au definitiile calitatii care fac referire la:
a) grad sau nivel
b) proprietate sau insusire
c) utilitate
143. Elementul comun majoritatii definitiilor calitatii este:
a) satisfacerea nevoilor utilizatorilor
b) referirea la caracteristici
c) referirea la costuri sau preturi
144. Grupele mari de caracteristici care reflecta calitatea sunt:
a) caracteristici tehnice
b)caracteristici zonale
c) caracteristici sociale
d) caracteristici economice
e) caracteristice estetice
f) caracteristici tehnologice
145. Calitatea integrala a unui produs/serviciu se refera la:
a) intreaga productie realizata
b) toate caracteristicile si intreaga viata a produsului
c) intreg personalul care participa la realizarea productiei
146. In functie de stadiul in care se afla un produs avem:

a) calitatea in aprovizionare
b) calitatea in consum
c) calitatea de conceptie
d) calitatea proiectelor
e) calitatea de conformanta
f) calitatea realizata
g) calitatea in utilizare
h) calitatea proiectata
146. In cazul produselor intalnim frecvent impartirea pe clase de calitate:
a) masa, superioara, extra, lux
b) calitatea I,II,III.
c) corespunzator, necorespunzator
d) rebut, produs remaniabil, produs bun
147. In servicii clasele de calitate sunt differentiate prin:
a) calificative: masa, superior, extra, lux
b) calitatea I,II,III.
c) clase
d) stele
e) categorii
148.Dintre urmatoarele categorii estetice, dinamice mai accentuata o are:
a) continutul, care se schimba in functie de destinatia produsului
b) continutul, care se schimba in functie de resursele din care este realizat
produsul
c) continutul, care se schimba in functie de progresul tehnic
d) continutul, care se schimba in functie de pretul produsului
e) forma, care se schimba in functie de influenta factorilor de mediu
f) forma, care se schimba in functie de resursele materiale din care este
realizat produsul

g) forma, care se schimba in functie de cerintele speciale ale beneficiarilor


h) forma, care se schimba in functie de : capacitatea de productie, si
calificarea executantilor
149. Care din urmatoarele afirmatii se ataseaza categoriei estetice dcor:
a) se realizeaza prin modelare artistica, nu are autonomie fata de obiect si isi
pierde importanta estetica odata cu distrugerea formei
b) se aplica altei forme, are autonomie fata de forma de baza
c) este elemental essential prin care produsul se prezinta si comunica cu
beneficiarul si mediul
d) reflecta legatura care trebuie sa existe intre structura interna, configuratia
produsului si elementele din mediul inconjurator
150. Care din urmatoarele afirmatii se ataseaza categoriei estetice forma?
a) se realizeaza prin modelare artistica, nu are autonomie fata de obiect si isi
pierde importanta estetica odata cu distrugerea formei
b) se aplica altei forme, are autonomie fata de forma de baza
c) este elemental essential prin care produsul se prezinta si comunica cu
beneficiarul si mediul
d) reflecta legatura care trebuie sa existe intre structura interna, configuratia
produsului si elementele din mediul inconjurator