UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

TEHNOLOGIA CONSTRUCTIILOR DE MASINI

PROIECT DE SEMESTRU LA
ORGANE DE MASINI

STUDENT : MINA LIVIU BOGDAN

2002 2003

TEMA PROIECTULUI

TEMA PROIECTULUI: Sa se proiecteze un cric simplu pentru o

sarcina maxima Q = 23000 N . Deplasarea pe verticala a sarcinii Q este H =
220 mm.
In faza de analiza a temei se pot gasi urmatoarele cerinte si dorinte :
Cerinte:
1. sa se poata regla inaltimea usor
2. sa deplaseze pe vertical 23000 N pe o inaltime H=220mm
3. sa nu se rastoarne cricul
4. sa se poata actiona manual, cu o forta de actionare de cel mult 150 N
5. sa se poata actiona pe o singura parte (in spatii stranse)
Dorinte:
1. Actionare usoara (randament bun)
2. Actionare rapida(timp de ridicare mic)
3. Gabarit si greutate mica
4. Cost redus
5. Durabilitate buna
6. Constructie simpla

Cricul simplu fig. 1 Surubul principal 1 executa atat miscare de rotatie cat si cea
de translatie. Piulita 2 este fixata in corpul 3. Pentru evitarea miscarilor relative intre
sarcina de ridicat si cupa 4, aceasta trebuie sa se roteasca singura pe capul surubului1,
deci intre cupa si surub exista un lagar axial care poate fi de lunecare, sau de rostogolire
(rulment axial); utilizarea rulmentului este avantajoasa in special pentru ridicarea
sarcinilor mari, cand se obtin reduceri insemnate ale momentului de frecare rezistent intre
cupa si surub

PROIECTAREA CUPLEI SURUB PIULITA

1.PRECIZAREA SOLICITARILOR SI A FORMELOR DE
DETERIORARE POSIBILE
Dimensiunile cuplei surub piulita deci ale celor doua filete in contact sunt
determinate pentru urmatoarele:
Rezistenta corpului (tijei)surubului la solicitarile compuse si la flambaj ; pentru
ca diametrul corpului surubului este egal cu diametrul interior al filetului acestuia.
Pentru a pune in evidenta tipul solicitarilor care se produc, se construieste
diagrama de eforturi fig.2.
Rezistenta spirelor filetuli surubului si al piulitei. Spirele se pot distruge prin
uzare sau rupere.
La vitezele mici la care are loc actionatrea sistemului, hotaratoare pentru tipul si
intensitatea uzarii sunt tensiunile de contact (presiunile) intre spire.
Ruperea spirelor poate avea loc ca urmare a solicitarilor de inconvoiere si
forfecare la piciorul filetuli.
Se face observatia ca in realizarea rezistentei filetului sunt deopotriva implicate
dimensiunile filetelor cat si numarul de spire in contact.
In concluzie, cupla surub piulita trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- Transmiterea si transformarea miscarii si a fortei;
- Rezistenta corpului (tijei)surubului;
- Rezistenta spirelor filetelor surubului si piulitei;
- Asigurarea conditiei de autofranare.
-

Se doreste totodata:
Un cost redus
O buna durabilitate
Un bun randament etc.

2. ALEGEREA MATERIALULUI PENTRU CUPLA SURUB PIULITA

Conditiile care trebuie indeplinute de catre materialele cuplei surub piulita
rezulta automat din lista cerintelor si dorintelor anterior precizate.
Necesitatea asigurarii rezistentei la uzare si a unui coieficient de frecare redus
presupun utilizarea unui cuplu de materiale cu bune propietati anti frictiune.
Intrucat solicitarile corpului surubuli sunt relativ mari materialul acestuia este
de regula otel . Propietatile antifrictiune ale cuplului de materiale vor fi asigurate in
principal, de catre materialul piulitei care cel mai indicat este sa se realizeze din fonta.
Din punct de vedere al calitatilor mecanice, al costului, a necesitatilor impuse de
cerinte si tema de proiect cupla surub piulita se va executa :
SURUBUL otel laminat de calitate
PIULITA

OLC 35 STAS 880 80

fonta cenusie cu grafit lamelar FC 200 STAS 568 82

SURUBUL

PIULITA

Simbolul metalului

OLC 35

FC 200

Limita de curgere Rp 0.2

310 N/mm2

350 N/mm2
(rezistenta la inconvoiere)

Rezistenta la rupere la
tractiune Rm

min 530 N/mm2

200 N/mm2

STAS

880 - 80

568 - 82

3. PREDIMENSIONAREA FILETULUI. ALEGEREA TIPULUI

FILETULUI SI A DIMENSIUNILOR STANDARDIZATE
Necunoscutele care trebuie determinate in cazul dimensionarii unei cuple surub
piulita sunt :
-

Tipul filetului
Marimea filetului
Numarul de spire de contact(diametre etc.)
Numarul de spire in contact.
a)Alegerea tipului filetului:

Tipurile de filete care pot fi utilizate sunt :

FILET PATRAT (profilul generator este un patrat) asigura cel mai bun
randament dar rezistenta spirei este scazuta; nu asigura o buna centrare a piulitei ,in
raport cu surubul, iar dupa uzare apar jocuri axiale care nu pot fi eliminate in mod simplu.
Acest filet nu este standardizat. Se utilizeaza pentru inlocuirea unor piulite mai vechi
,uzate, care au acest tip de filet.
FILETUL METRIC se foloseste in cazul unor deplasari de mare precizie.
Randamentul este mai mic decat a celorlalte tipuri de filete si, in general, nu este potrivit
ca filet de miscare in transmisiile de putere.
FILETUL ROTUND are o buna rezistenta la oboseala ca urmare a eliminarii
concentratorului de tensiuni de la fundul filetului; functioneaza sigur si are o mai buna
durabilitate in conditii de lucru nefavorabile (praf, zapada, noroi, nisip, etc.) ; se
actioneaza usor. Se utilizeaza in cuple supse la sarcini dinamice mari cu insurubari si
desurubari repetate in prezenta impuritatilor (cuplele de la vagoane)
FILETUL TRAPEZOIDAL are o buna rezistanta si rigiditate ;

randamentul cu circa 4 5% mai decat a filetului patrat ;permite

eliminarea jocului axial rezultat in urma uzarii prin utilizarea unei
piulite sectionate ; poate transmite sarcini mari, variabile, in ambele
sensuri .
FILETUL FIERASTRAU are o buna rezistenta si rigiditate ; randamentul este
apropiat de cel al filetului patrat ; permite eliminarea jocului axial; poate transmite sarcini
mari , variabile, intr-un singur sens.
Alegerea tipului filetului se va face in functie de :
- caracterul sarcinii;
- marimea sarcinii;
- directia si sensul sarcinii;
- destinatia si conditiile de lucru;
- randamentul dorit.
Avand in vedere toate acestea s-a stabilit tipul filetului ca fiind TRAPEZOIDAL

3.1. Predimensionarea filetului si alegerea surubului

Dimensiunile filetului trebuie sa corespunda simultan urmatoarelor cerinte:
rezistenta corpului surubului la solicitarea compusa. Din diagramele de eforturi
rezulta ca surubul este solicitat la compresiune (sau tractiune) si rasucire.
Rezistenta spirelor la strivire.
Rezistenta spirelor la solicitarea compusa de inconvoiere si forfecare
Daca surubul este solicitat la compresiune sa nu flambeze
Sa asigure conditia de autofranare
Predimensionarea filetului se face din conditia de rezistenta a corpului surubului
la solicitarea compusa .Celelalte cerinte se vor verifica dupa cunoasterea dimensiunilor
filetului.
Predimensionarea la solicitarea compusa, in conditiile de mai sus, se face la
compresiune (sau tractiune) pe baza unei forte de calcul FC = F1 , F1 fiind forta care
actioneaza asupra surubului principal , iar ( >1) factor de majorare a fortei F1 pentru a
considera si solicitarea de rasucire:
FC F1 d 32
4F1
=
=
d3 =
Anec =
a a
4
a
unde:
d3 = diametrul interior al filetului surubului;
a = tensiunea admisibila la compresiune(tractiune) a = C / C C ;
C = limita de curgere C = 310 N/mm2
Cc = coieficientul de siguranta fata de curgere Cc = 1,5 3
a = C / C C = 310/3 =103,33 N/mm2
d3 =

4 1.1 23000
= 17,65 mm
103,33

Se alege valoarea urmatoare cea mai convenabila in functie de STAS si

de celelalte verificari
d3 = 22.500 mm

Tr 28 x 5
Celelalte dimensiuni (standardizate) ale filetului sunt :
d = 28 mm ; P = 5 mm ; d2 = D2 = 25,5 mm ; D4 = 28,5 mm ; D1 = 23mm;
H = 1,866 P = 9,33 mm ; H1 = 0,5 P = 2,5 mm ; ac = 0,25 ;
H4 = h3 = H1 + ac = 2,75 mm;
R1 max = 0,5 ac = 0,125 mm ; R2 max = ac = 0,25 mm ;

3.2. VERIFICAREA CONDITIEI DE AUTOFRANARE

Asugurarea autofranarii apare ca cerinta in majoritatea constructiilor de suruburi
de miscare. La acest sistem autofranarea este preferabil sa se execute direct de catre filet.
Filetele asigura autofranarea atunci cand unghiul de inclinare a filetului , , este
mai mic de cat unghiul de frecare redus, ,, :
,
unde :
p
tg =
d 2

iar

tg ,, = , =

cos

;
2

unde :
= unghiul profilului filetului .Pentru filet trapezoidal = 30
= coieficientul de frecare ce depinde de cuplul de materiale, de calitatea si
starea de ungere a suprafetelor => = 0,08 ........0,20
P = pasul filetului P = 5 mm

tg =

p
5
= > tg =
= > tg = 0,075 => = 4,289
d 2
25,5

tg = =
,,

0,15
=> tg ,, =
=> tg ,, = 0,154 => ,, = 8,754

cos
cos15
2

=> ,, >
Verifica conditia de autoframare.

3.3 VERIFICAREA CONDITIEI LA FLAMBAJ

Suruburile lungi , solicitate la compresiune , sunt in pericol de a flamba .

Dimensiunile filetului , anterior precizate , trebuie sa asigure o siguranta suficienta si fata
de flambaj.
Pentru a preveni refacerea unor etape de lucru este necesar ca inca din aceasta
faza a proiectarii sa se execute o verificare sumara , acoperitoare , la flambaj.
Ipotezele de lucru vor trebui sa fie acoperitoare, adica cele mai dezavantajoase
posibil pentru fiecare caz concret in parte . Daca dupa proiectarea la scara apar
modificarii semnificative fata de ipotezele considerate initial , se reia verificarea.

Se stabileste felul rezemarii:

In figura urmatoare se prezinta ipoteza de rezemare precum si lungimea de

flambaj corespunzatoare.
L = (1.35---1,45)H ; unde H este cursa de realizat.
L = 1,35 x 220 = 297 mm
lf = L x 2 = 297 x 2 = 594 mm

Se calculeaza coieficientul de zveltete si se determina tipul flambajului .

lf
i min

unde : lf = lungimea de flambaj = 594 mm

imin = raza de inertie minima
imin =

I min
A

Pentru un calcul acoperitor se poate lua :

2
A = d 3 /4 = 22.5 2 / 4 = 397,6
4
Imin = d 3 /64 = 22,5 4 / 64 = 12580,5

imin =

lf

I min
=
A

12580,5
= 5,62
397,6

594
= 105,6
i min 5,62
0 = marime caracteristica flambajului = 85
=> > 0 => flambaj elestic

Se calculeaza coieficientul de siguranta la flambaj Cf :

Ff

C fa
F1
unde : Cfa = coieficient de siguranta admisibil , la solicitarea de flambaj; Cfa = 3 5
Ff = forta critica de flambaj care se calculeaza dupa cum urmeaza :
2 EI min
2 2,1 10 5 12580,5
Ff =
=
= 73899,93
l 2f
594 2
Cf=

73899,93
= 3,21
23000
Cf > Cfa
verifica conditia la flambaj
Cf =

3.4 VERIFICAREA LA SOLICITAREA COMPUSA

Deoarece dimensiunea filetului determina implicit dimensiunile altor elemente ale
sistemului, este util ca inca din aceasta faza , acolo unde este posibil , sa se efectuieze si
verificarea la solicitarea compusa a portiunii filetete a surubului, care este de obicei
sectiunea cea mai periculoasa, avand diametrul cel mai mic. De regula , solicitarea este
de compresiune (tractiune) cu forta F1 , si rasucire cu momentul de insurubare M12.
Se calculeaza:
d
M12 = F1 2 tg ( + , )
2

F1
d 32
4

a =

M12 = F1

a =

C ( R p 0, 2 )
CC

ech = 2 + 4 2 a ;

CC = 1,5 3.

25,5
d2
tg (4,289 + 8,754) = 67740,75 N/mm2
tg ( + , ) = 23000
2
2

C ( R p 0, 2 )

F1
d 32
4

M 12
d 33 ;
16

CC

310
= 103,33 N/mm2
3

23000
= 22,5 2 = 57,84 N/mm2
4

M 12
67,740,75
3
d 3 = 22,5 3 = 29,77 N/mm2
16
16

ech = 2 + 4 2 =

57,84 2 + 4 29,77 2 = 83 N/mm2

a = 103.33 N/mm2
ech = 83 N/mm2
=> a > ech
Indeplineste conditia la solicitarea compusa

4. PROIECTAREA PIULITEI
4.1. CALCULUL NUMARULUI DE SPIRE DE CONTACT
Numarul minim de spire necesare a fi in permanenta in contact, Z , se va
determina din conditia de rezistent la uzare .
In actionarile cu viteze mici , principalul parametru care determina intensitatea
uzarii si implicit durabilitatea, sunt tensiunile de contact (presiunea ) intre spire. In
ipoteza repartizarii uniforme a sarcinii pe spire si neglijand unghiul de inclinare a spirei,
numarul de spire necesare rezulta din relatia :

Z=

F1

.
2
(d D12 ) as
4

Valoarea rezultata din calcul se rotunjeste, de regula, la numarul natural superior.

Daca valoarea oobtinuta este mai mica decat 5 (limita conventionala, impusa pentru a se
asigura o stabilitate buna a surubului in piulita), se adopta Z = 5; daca se depaseste
numarul 10 (limita impusa de neuniformitatea repartizarii sarcinii pe numarul de spire
si ,deci, de pericolul ca spira cea mai incarcata sa fie suprasolicitata ), se mareste filetul
sau se alege un alt cuplu de materiale care admite valori mai ridicate ale presiunii de
contact .

Z=

F1

23000

=
2
(28 2 23 2 ) 13
(d D12 ) as
4
4

Z = 8,33 => Z = 9 spire

23000
= 8,83
2603,59

4.2. CALCULUL INALTIMII PIULITEI

Inaltimea piulitei se calculeaza cu formula :
Hp = z p + f 2
Unde :
f2 = inaltimea degajarii surubului
f2 = (4 5)p = 20 mm
Z = numarul de spire al filetului
Z = 9 spire.
P = pasul filetului
P = 5 mm
=> Hp = 9 5 + 20 = 65mm
Cunoscand inaltimea piulitei se poate afla lungimea partii filetate. lf .
Lf = H + Z p = 220 + 45 = 265 mm

4.3. VERIFICAREA FILETULUI PIULITEI LA INCONVOIERE

Gandind pe modul fizic al unei grinzi incastrate, solicitarile spirei filetate sunt
:inconvoierea si forfecarea
Solicitarea de inconvoiere :
F1
li
Mi
.
i =
= Z
W
W
Unde :
li =

2,5
H1
+ 0,25 = 1,5
+ ac =
2
2

D4 ( p / 2 + 2l i tg15 ) 2 28,5(2.5 + 2 1,5 0,267) 2

=
= 162,88 N
6
6
23000
1,5
9
i =
= 23,53 Nmm
162,88

W=

Solicitarea de forfecare :
F1
K Z
f = m
A
unde:
Km = 0,55 0,75 = 0,65
A = D4 ( P / 2 + 2litg15 ) = 89,535(2,5+2 1,5 0,267) = 295,55 Nmm
23000
0,65 9 =13,30 N mm
f =
295,55
Tensiunea echivalenta pentru un calcul acoperitor

ech = i 2 + 4 f 2 a
a =

c 310
= 103,33 Nmm
=
Cc
3

ech = 23,53 2 + 4 13,30 2 = 553,66 + 707,56 = 35,51Nmm

ech < a = >indeplineste conditia de echivalenta

4.4. CALCULUL CORPULUI SI AL GULERULUI PIULITEI

Dimensionarea piulitei
In majoritatea sistemelor ,ca si in cel de fata piulita este plasata in fluxul de forta
intre surub si corpul ansamblului . Astfel, piulita preia sarcina de la surub , prin
intermediul spirelor filetelor, si o transmite corpului ansamblului.
Fig. 4 prezinta forma uzuala a unei piulite nerotitoare.
De se poate determina dintr-o predimensionare la tractiune cu o forta de calcul
Fc = F ( 1,3) , majorata pentru a considera si efectul rasicirii:
Amin =

at =

( De2 D42 ) = c
4
at

r 200
=
= 40 N / mm 2
Cr
5

De min =

4F
+ D42 =
at

4 1,3 23000
+ 28,5 2 = 42 mm
40

De = 44 mm
Dg = (1,3 1,5) De => Dg = 60 mm
hg = (0,2 0,25) Hp => hg = 13 mm
Hp inaltimea piulitei = 65 mm (calculata anterior)
,

D e , D g - sunt valori corectate ale diametrelor, pentru considerarea prezentei tesiturilor

Verificarea gulerului la striviresi inconvoiere

La strivire:
S =

a (80 N mm)
2
,2
( D g De, )
4
23000
23000
S =
=
= 27,62

N mm
832,52
(58 2 48 2 )
4

=> S < a = >indeplineste conditia la strivire

La inconvoiere

I =

D g De
4

ai

ai =

r 200
=
= 40 N mm
Cr
5

1
D e h g 2
6
60 44
23000
103500
4
I =
=
= 23,62 N mm
1
3893,48
44 13 2
6
=> I < ai => indeplineste conditia la inconvoiere

5 . ALEGEREA RULMENTULUI AXIAL

Utilizarea unui rulment conduce la cheltuieli suplimentare (materiale,manopera)
dar prezinta avantajul unor momente de frecare (rezistente),cel putin de 10 ori mai mici
decat in lagarul cu alunecare. Totodata durabilitatea unui asemenea lagar este mult mai
mare
Solicitarea care se are in vedere la proiectarea unui lagar axial cu alunecare , in
conditii concrete de functionare , este presiunea de contact . Valorile presiunilor
admisibile se aleg astfel incat sa se evite griparea si sa se asigure o durabilitate ridicata.

a = presiuneaadmisibila = 20 40 Mpa
Q = sarcina = 23000 N/mm2
In functie de sarcina Q se alege rulmentul axial cu role 51105 STAS 3921 - 80
si care are urmatoarele dimensiuni :
d = 25 mm ; D = 42 mm; D1 = 26 mm; T = 11 mm; r = 1 mm.
Sarcina axiala de baza CC = 29 KW
Dimensiuni de montaj
d a min = 35 mm; Da max = 32 mm; ra max = 0,6 mm.
Se estimeaza momentul de frecare din rulment :
Mf = M41 = F1

dm
unde :
2

dm = (d+D)/2 = 67/2 = 33,5mm

= 0,008 0,01
Mf = 0,009 23000

33,5
= 3467,25 Nmm
2

6. ALEGEREA SISTEMULUI DE BLOCARE A PIULITEI

In sistemele cu piulita nerotitoare , actionarea se face prin surub care executa o
miscare de rotatie . Momentul de insurubare M12 tinde sa roteasca piulita. Tendintei de
rotire i se opune frecarea dintre piulita si corp. Daca aceasta frecare nu este suficienta se
pot folosi si sisteme de blocare prin forma.
Se va considera in mod acoperitor numai frecarea pe gulerul piulitei. Se estimeaza
momentul de frecare dintre piulita si corp.
Mf = F Ro
unde:
3

,
,
1 D g De

Ro =
(raza acoperitoare)
3 D g, 2 De, 2

D g, = 58mm ; De, = 48mm =>

1 58 3 48 3
Ro = 2
= 26,57
3 58 48 2

= 0,008 0,01 => = 0,009

Mf = 0,009 23000 26,57 = 4890,41N / mm 2 1)
Daca Mf < M12, nu se produce blocarea piulitei prin frecare si este necesar un
sistem suplimentar de asigurare prin forma.
d2
tg ( + , )
2
M12 = F1
25,5
0,231
M12 = 23000
2
M12 = 67740,75 N/mm2

2)

Din 1) si 2) => Mf < M12 => nu se produce blocarea piulitei prin frecare deci se
va folosi un sistem de blocare prin forma.
Pentru aceasta se va folosi un stift filetat cu crestatura cu cep , prezentat in figura
urmatoare, si care are urmatoarele dimensiuni:
Un stift M6 cu :
0

t = 2 mm; n = 1 mm; C1 = 1,5 mm; d4 = 4,5 mm cu o abatere de : 0,180 ;

C3 = 3,5 mm cu o abatere de

+0 , 450
0

; r = 0,4 mm; l = 8 30 mm .

7.PROIECTAREA SISTEMULUI DE ACTIONARE

Actionarea se face prin elementul care executa miscarea de rotatie si anume
dispozitivul cu clichet Fig. 7.1.
In principiu , dispozitivul cu clichet permite actionarea de pe o singura parte, prin
miscari alternante la care o cursa este activa si una pasiva. In cursa activa clichetul
impinge in dintele rotii de clichet care antreneaza surubul sau piulita.
Proiectarea dispozitivului cu clichet se incepe de la interior catre exterior.
Proiectarea rotii de clichet si a clichetului
Roata de clichet este plasata in fluxul de forta intre clichet si elementul final de
antrenat
Se alege materialul pentru roata de clichet si clichet:
Se va folosi OL 50
Proiectarea asamblarii dintre roata de clichet si elementul pe care se
monteaza
Se va folosi asamblarea cu pana paralela Fig. 7.2
Pentru aceasta se aleg din standard dimensiunile in sectiune transversala a penelor
si a canalelor tinandu-se seama ca diametrul la care se face asamblarea este D = 44 mm
b = 12 mm (nominal) cu o abatere limita de:

0
0 , 034

h = 8 mm (nominal) cu o abatere limita de : 0, 090

l = 28 140 mm
c sau r1 = 0,6 max ; 0,4 min.

Pentru canalul de pana se aleg urmatoarele dimensiuni :

+0 , 2
in arbore t1 = 5 mm (nominal) cu o abatere limita de 0

in butuc t2 = 3,3 mm (nominal) cu o abatere limita de

r2 = 0,4 mm (max). si 0,25 mm (min)

+0 , 2
0

Din solicitarea de contact , se determina lungimea de calcul: necesara penei

4 M tot
l cp =
h D as
unde : h inaltimea penei
as - 80 120 MPa pentru otel/fonta sau otel.
Mtot = M12 + M41 = 67740,75+3467,25 = 71208 N/mm2
4 71208
= 8,09 = >se alege l cp = 9 mm
l cp =
8 44 100
Se estimeaza latimea minima necesara pentru roata de clichet, in zona de
asamblare cu surubul:
B min l p= l cp + b
l p = l cp + b = 9 +12 = 21 mm
Bmin alegem 24 mm

Precizarea elementelor rotii in zona de contact clichet roata de clichet

-

Se alege profilul dintilor . Se vor folosi profilele dreptunghiulare, cu dintii

avand flancuri paralele. Profilul dreptunghiular permite o inversare mai rapida a
sensului de rotatie prin mutarea clichetului in pozitia simetrica. Impingatorul cu
arc, al clichetului orizontal si forma simetrica a clichetului vertical, fac posibil
acest lucru.
Se stabilesc numarul de dinti si dimensiunile acestora.
*Se alege diametrul interior al danturii Di . Acesta va trebui sa fie suficient de
mare pentru a cuprinde asamblarea roata - surub si pentru a asigura rezistenta
corpului rotii.
D i min = 1,5 D = 66 mm; Di = 66 mm
*Se alege z numarul de dinti ai rotii. Se recomanda z = 8 dinti pentru Dm <
70 mm iar pentru Dm > 70 mm, se poate lua z = 10 dinti. Diametrul mediu al
danturii rotii, Dm, nu se cunoaste inca; daca este nevoie , se revine asupra
primei alegeri facute. Se alege z = 10 dinti.
*Se calculeaza diametrul exterior , De .
Di
De =

1 0,5

66

= 78,3 mm
=
1 0,5
10
z

De = 79 mm rotunjit.
Dm = (De + Di)/2 = 72,5 mm > 70 => s-au ales bine cei 10 dinti

*Se calculeaza inaltimea h si latimea b in functie de valorile finale De , Dm , z.

D Di 79 66
=
= 6,5mm
h= e
2
2
De
79
= 0,4
= 9.92mm
b = 0,4 Pe = 0,4
z
10
h = 6,5 mm ; b = 10 mm.
*Se determina latimea minima necesara rotii de clichet , la contactul cu
clichetul. Solicitarile sunt : inconvoiere si strivire . Se neglijeaza forfecarea.
Din solicitarea de inconvoiere, in ipoteza acoperitoare ca forta s-ar aplica la capul
dintelui, rezulta:
Wmin =

Fne =

B b 2 M i Fne h
=
=
6
ai
ai
6F h
Bmin = 2 ne
b ai

2 M tot 2 71208
=
= 1802,73Nmm
De
79

 r r OL50 550
=
=
= 110 N / mm 2
Cr
5
5
1802,73 7
= 114,71
Wmin =
110
ai =

Din solicitarea de strivire rezulta :

F
Fn
Anec = h ' B = n ;
Bmin = '
;
as
h as
unde:
2 M tot
79 + 66
D + Di
= 72,5mm
Fn =
; Dm = e
=
Dm
2
2
2 71208
= 1964,35 Nmm
Fn =
72,5
h reprezinta inaltimea efectiva de contact (se scad eventuale raze de racordare si
tesituri)
h = 7 => h = 6 mm
1964,35
= 4,91mm
Bmin =
6 100
Proiectarea asamblarii dintre clichet si manivela
Asamblarea dintre clichet si manivela se realizeaza printr-o articulatie, cu ajutorul
unui bolt cilindric cu cap. Fig. 7.3
Solicitarile in zona asamblarii clichet bolt sunt : forfecarea (doua sectiuni)si
strivirea.
Materialul boltului se va alege OLC 45
Diametrul boltului, db, se determina din solicitarea de forfecare :
Fn
d b2
=
2

;
Anec =
af
4

Fn =

2 M tot
;
Dm

af 0,65 at .

2 M tot
2 71208
; Fn =
= 1964,35
Dm
72,5

OL 45 610
at = r = r
=
= 122 N / mm 2
Cr
5
5
af 0,65 at = 0,65 122 = 79,3 N/mm2
Fn =

1964,35 2db 2
=
3928,7 = 79,3 db 2 3928,71 = 2491,128 db2 db = 3,97mm
79,3
4
Din anumite considerente tehnicesi tehnologice se alege db = 6 mm

Lungimea minima de contact dintre bolt si clichet B se determina din solicitarea

de strivire

 as = 20 40 N / mm 2
Fn
1964,35
Fn
=
= 9,35mm
=> Bmin =
as db
35 6
db B
Bmin = 10 mm.

S =

s =

Lungimea minima de contact dintre bolt si manivele, m , se determina din

solicitarea de strivire. Manivela se confectioneaza din otel.
Fn
Fn
m =
.
2 m db
2 db as

unde:
Fn = 1964,35;

as = 20 40 N / mm 2 ;
m =

db = 6 mm

1964,35
= 4,67 mm => m = 5 mm (rotunjit)
2 35 6

Alegerea saibei pentru boltul cu cap si a splintului .

Alegerea saibei:
Forma si dimensiunile saibei prelucrate pentru bolturi se intalnesc in Fig 7.4 si in
cele ce urmeaza
d = 6 mm;
D = 12 mm;
g = 1,5 mm;
c = 0,4 mm;
D 11
h 13
h 14
Se va folosi ca material OL 37
Notatie: Saiba 12 STAS 5974-80
Alegerea splintului
Splinturile sunt elemente de siguranta atasate bolturilor.
Forma si dimensiunile splinturilor se intalnesc in Fig 7.5 si in cele ce urmeaza.
d = 1,4 mm; a = 2,5 mm; b = 3,2 mm; c = 2,8 mm; l = 8----32 mm (l=10mm)
Materialul splintului va fi sarma moale de otel, OL34.
Notatie : Splint 1,4 x 10 STAS 1991-89
Proiectarea impingatorului cu arc