Sunteți pe pagina 1din 25

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN

VETERINAR
A BANATULUI TIMIOARA
FACULTATEA TEHNOLOGIA PRODUSELOR AGROALIMENTARE
MASTERAT - DISCIPLINA ALIMENTE DE PROTECIE

Ing. POPA NICOLAE


Anul I

ACIZI GRASI POLINESATURATI , CARACTERE


BIOCHIMICE , PREZENTA IN ALIMENTE DE
PROTECTIE

Conductor tiinific:
Prof. Dr. Zeno Grban

An universitar
2008 2009

1 . ALIMENTE DE PROTECTIE
Alimentele de protectie contin o serie de principii nutritive active, care prin caracterul
profilactic caracterizeaza spiritul nou al medicinii, acela de a preveni boala, nu numai de a o
trata. Departe de a fi un om bolnav, sportivul este insa o persoana al carui organism este supus
la un stres continuu, in consecinta necesitatea introducerii in dieta a unor alimente cu
proprietati protectoare apare ca fiind evidenta.
Prin continutul ridicat in vitamine, unele alimente de protectie (germeni de gru si porumb,
cereale germinate, drojdie de bere, produse din catina si macese) pot reprezenta o sursa
importanta in aceste substante nutritive, cunoscnd si faptul ca vitaminele naturale sunt mai
eficiente dect cele de sinteza. Bogatia in substante biologic active determina un efect de
protectie cu actiune benefica la nivel celular. Ele maresc imunitatea naturala a organismului si
au efecte fortifiante.
Pestele oceanic
Numeroase studii epidemiologice au evidentiat incidenta mica a patologiei cardiovasculare la
populatiile consumatoare de peste oceanic. S-a stabilit ca aceasta actiune se datoreaza acizilor
grasi polinesaturati din seria n-8, in special acizilor eicosopentaenoic si docosahexaenoic.
Administrarea uleiului de peste la bolnavii cu hipertrigliceridemie determina o diminuare a
continutului in colesterol, de trigliceride, si a lipoproteinelor cu densitate foarte mica. Acizii
grasi polinesaturati au un rol important in imunitate, ei participnd la secretia de anticorpi de
catre celulele splenice. Totodata ei au proprietati antiinflamatorii inhibnd calea 5lipoxigenazei in neutrofile si monocite. De asemenea inhiba leucotrienele B4, care mediaza
functiile neutrofilelor. Ca urmare, aderenta neutrofilelor scade, fiind atenuate agregabilitatea
plachetara sanguina si agresivitatea bolilor autoimune.Grasimile de peste exercita un efect de
protectie a organismului fata de diferiti promotori cancerigeni, micsoreaza viteza de
dezvoltare a transplantului de cancer mamar, reduce numarul si marimea tumorilor mamare.
Consumul de peste este corelat cu o incidenta mai redusa a cancerului mamar la eschimosii
din Groenlanda, cu toate ca acestia consuma o cantitate mare de lipide (70% din ratia
calorica) care sunt insa constituite, in cea mai mare parte, din grasimea de peste a unor
animale marine, bogate in acizi grasi polinesaturati.
Determinarile de acizi grasi polinesaturati din seria n-3 in diferite specii de peste au stabilit ca
cea mai mare cantitate se gaseste in pestele oceanic, medie in speciile marine si mica in
pestele de apa dulce. Ca urmare produsele din peste oceanic asigura protectia in afectiuni
cardiovasculare, autoimune si neoplasm.
Produse din germeni de cereale
In urma fabricarii fainii de gru si porumb rezulta ca produse secundare germenii respectivi,
care constituie adevarate concentrate proteice si polivitamine naturale. Proteinele din germeni
sunt bine echilibrate in aminoacizi esentiali, fiind net superioare proteinelor din endosperm.
Ele se pot utiliza pentru compensarea deficitului acestora in lizina si metionina. Uleiul din
germeni este foarte bogat in acid linoleic cu implicatii biochimice deosebit de importante la
om, in legatura cu transportul lipidelor si in special al colesterolului (efect hipolipidemic si
hipocolesterolemiant), in fiziologia pielii si a organelor de reproducere, precum si in sinteza
endogena de prostaglandine, compusi care controleaza functiile unui mare numar de alti
hormoni, activitatea enzimelor din metabolismul lipidic, a ritmului cardiac, a presiunii
sanguine, a mobilizarii acizilor grasi din tesuturi, a functionarii sistemului vascular, cardiac,

muscular, neted si a cortexului cerebral. Germenii de cereale sunt foarte bogati in vitamina E,
care are efecte benefice in numeroase patologii, fiind considerata o vitamina in cautarea unei
patologii.Faptul ca vitamina E este insotita de o serie de antioxidanti si de complexul de
vitamine B ii mareste eficienta nutritionala si terapeutica. Fainurile obtinute din germenii de
grau si porumb sunt considerate ca fiind produse de protectie complexe datorita continutului
in aminoacizi esentiali, lipide biologic active si prezentei complexului vitaminic. In felul
acesta se explica rezultatele bune obtinute in observatiile clinice, in afectiuni foarte diverse:
cardiovasculare, digestive, diabet etc.
Drojdia de bere ca produs de protectie
Drojdiile au un continut ridicat de proteine, sunt o sursa bogata de vitamine din grupul B,
ergosterol si alte substante biologic active. Cercetarile complexe efectuate in ultimii ani au
justificat introducerea unor diete care contin produse din drojdie prin diverse tratamente, sau
chiar drojdie ca atare in scopul vindecarii sau ameliorarii unor afectiuni digestive, hepatice,
inflamatorii, nervoase. In cazul unor maladii de nutritie, a aterosclerozei, diabetului,
obezitatii, afectiuni ale ficatului si sistemului nervos utilizarea unor diete cu drojdie a condus
la amelioriri evidente. In diabet se constata o crestere a tolerantei organismului fata de
glucoza. Continutul ridicat in proteine si vitamine exercita un efect protector asupra ficatului,
contribuind la prevenirea degenerarii celulei hepatice si la revitalizarea functiilor acesteia, iar
continutul ridicat de aminoacizi intensifica actiunea hepatoprotectoare. Rezultate bune s-au
obtinut si in bolile digestive unde exercita un efect trofic important, datorita aportului de
proteine si vitamine. Continutul ridicat de glutation determina o crestere a rezistentei
organismului la intoxicatiile cu xenobiotice.
Maslinele
Inca din antichitate, grecii considerau maslinul a fi un dar trimis pamantenilor de catre zei.
Ramurile acestuia simbolizau intelegerea si pacea, iar sucul fructelor, uleiul de masline, era
considerat simbolul puritatii si simplitatii.
Chiar daca pare putin ciudat, uleiul de masline nu este altceva decat un sirop natural obtinut
printr-un procedeu extrem de simplu care pastreaza nealterate toate proprietatile naturale ale
fructului.
Uleiul de masline este un ulei vegetal care se obtine din fructele arborelui de masline (Olea
europaea L.), un pom fructifer care creste in bazinul Marii Mediterane.
Uleiul de masline ste folosit pe scara larga in alimentatie, industria cosmetica, la fabricarea
sapunului.
Uleiul de masline este un ulei care se foloseste in diete si cure de slabire datorita continutului
mare de grasimi mononesaturate.
Studiile au relevat faptul ca riscul de producere al bolilor coronariene (ale inimii) se reduce
semnificativ daca in locul uleiului traditional sau al grasimilor animale, in alimentatie se
introduce consumul zilnic a doua linguri de ulei de masline (aproximativ 23 de grame).
Beneficiile apar datorita inlocuirii cantitatii de grasimi saturate cu grasimile nononesaturate
continute de uleiul de masline; astfel, cantitatea de grasimi ingerata nu este mai mare si nu
creste aportul caloric.

Cum se face uleiul de masline


Cea mai simpla reteta pentru prepararea uleiului de masline este urmatoarea: maslinele se
curata si se piseaza, dupa care sucul obtinut este centrifugat pentru extragerea apei. Substanta
astfel obtinuta este considerata cel mai sanatos ulei.
De ce uleiul de masline este bun pentru sanatate
Proprietatile benefice pe care uleiul de masline le are asupra organismului se datoreaza in
mare parte acizilor grasi nesaturati, prezenti in proportie de 75% in compozitia acestuia si care
au un rol important in digestie.
Dupa lungi cercetari, specialistii au descoperit ca acizii grasi nesaturati din uleiul de masline
sunt similari celor prezenti in laptele matern, ceea ce explica de ce aceasta substanta este
tolerata foarte bine de orice organism.
Uleiul de masline are rol pozitiv in metabolismul complex al lipidelor, fiind recomandat
persoanelor cu afectiuni biliare si ale intestinului. In ultimii ani, cercetarile medicale au
descoperit ca uleiul de masline previne aparitia bolilor cardiovasculare si cresterea
colesterolului in sange.
Uleiul de masline in cosmetica
Uleiul de masline poate fi intrebuintat si in tratamentele cosmetice, fiind recomandat
persoanelor cu par uscat si degradat si pentru mentinerea unghiilor sanatoase.
Foarte multe gospodine au inlocuit in bucatarie uleiul de masline cu uleiul de floarea-soarelui
si pentru ca acesta din urma este mai ieftin.
In ce tari se produce cel mai bun ulei de masline
Cei mai buni producatori de ulei de masline din lume se afla in Grecia, Algeria, Argentina,
Cipru, Israel, Turcia si SUA, suprematia detinind-o producatorii din Spania (30% din
productia mondiala) si Italia (24% din productia mondiala).
Atunci cand achizitionati ulei de masline trebuie sa fiti foarte atenti pe ce dati banii.
Cum stim care este cel mai bun ulei de masline
Chiar daca uleiul de floarea soarelui poate fi folosit cu succes in prepararea salatelor,
dulciurilor si a mincarurilor, valoarea nutritiva a acestuia nu o poate egala pe cea pe care o are
uleiul de masline.
Daca doriti ulei de masline in substanta pura, trebuie sa verificati daca pe etichete exista
urmatoarea specificatie: ulei de masline extra virgin. Aceasta expresie certifica faptul ca
uleiul a fost obtinut la rece, fara interventia altor substante chimice.
Pentru a nu isi pierde proprietatile curative, uleiul de masline trebuie pastrat in camere
racoroase si intunecoase. Daca va fi pastrat in frigider, inainte de utilizare, uleiul trebuie
incalzit usor, deoarece, tinut la temperaturi scazute, devine vascos.
Compozitia uleiului de masline
* Vitamina E (3-30 mg);
* Provitamina A (caroten);
* Acizi grasi mononesaturati (oleici): 56-83%;
* Acid slab polinesaturat (linoleic): 3.5-20%;
* Acid gras polineraturat (linoleic): 0-1.5%
* Acizi saturati grasi 8-23.5%, 9 calorii / gram;

Uleiul de masline, cel mai sanatos dintre toate grasimile


Grasimea folosita in mancare gaseste un substituient sanatos in uleiul de masline, care
reprezinta 77% grasime mononesaturata, natural, fara colesterol. Uleiul de masline nu contine
sare si o lingura ofera 8% RDA de vitamina E. Uleiul de masline nu contine gluten; acesta
este gasit in grau si secara, si intr-un grad mai mic, in orz si ovaz, dar nu 100% in uleiul de
masline pur.
Cele mai puternice inimi din lume sunt hranite cu ulei de masline
Dieta cretana a fost sub observatie stiintifica si medicala in ultimii ani si dieticienii si
statisticienii au dovedit ca ea asigura o sanatate buna si longevitate. Consumul uleiului de
masline este principalul motiv pentru care numarul cardiacilor este scazut printre locuitorii
insulei Creta.
Uleiul de masline, colesterolul si bolile coronariene
Uleiul de masline scade colesterolul nedorit si limiteaza arteriosclerozele, care este unul dintre
principalele motive care cauzeaza moartea in zonele industriale unde untul si grasimea de
porc sunt folosite pentru gatit. Acidul oleic mononesaturat este la fel de util ca acizii grasi
polinesaturati in scaderea cantitatii totale de colesterol din sange si are un efect pozitiv asupra
HDL, factorul protector impotriva bolii coronariene.
Uleiul de masline si caloriile
Multi oameni se intreaba daca uleiul de masline are mai multe calorii decat celelalte uleiuri
pentru gatit. Raspunsul este: Nu. O lingura de ulei de masline contine 120 de calorii. Mai
mult, aroma sa bogata permite folosirea unei calitati mai mici de ulei de masline decat una
dintr-un ulei mai putin bogat, reducand astfel consumul de calorii.
Ulei de masline pentru o sanatate buna
* Uleiul de masline are un efect benefic asupra ulcerului peptic si indigestiei reproducerii
celulelor umane, elementul de baza al tuturor organismelor umane;
* Vitamina e si pro-vitamina A continute de uleiul de masline protejeaza pielea de razele
daunatoare ale soarelui si arsuri;
* Uleiul de masline contribuie la dezvoltarea oaselor, in special la copii si adolescenti
* Compozitia uleiului de masline seamana cu laptele matern si este mai eficient in
dezvoltarea sistemului nervos central la nou-nascuti si copii;
* Uleiul de masline, prin elementele antioxidante pe care le contine, protejeaza creierul si il
tine in alerta la varsta inaintata;
* Sunt mai putine cazuri de cazuri de cancer (de exemplu, cancerul la san si cel al ovarelor)
in bazinul Mediteranean datorita consumului de ulei de masline;
* Uleiul de masline are un rol important in lupta cu atrofia diabetica;
* Contine multe elemente antioxidante.

2 . ACIZI GRAI INTRODUCERE


Acizii grai sunt substane organice care intr n constituia majoritii lipidelor. n natur se
cunosc peste 300 de astfel de compui.
Stuctura acizilor grai
Substanele reunite sub denumirea de acizi grai, sunt alctuite numai din carbon (C),
hidrogen (H) i oxigen (O), posednd, ca orice acid organic, gruparea carboxil.
Gruparea funcional carboxilic, numit i carboxil (-COOH), este specific tuturor acizilor
organici. Forma sa ionic este monovalent, negativ, acid (COO- ).
Introducerea ntr-o molecul a gruprii carboxilice are loc n urma unei reacii de carboxilare,
iar pierderea acestei grupri de ctre un compus, are loc n urma unei reacii de decarboxilare.
Numrul atomilor de carbon este ntotdeauna par. Pentru exemplificare, prezentm mai jos
structura chimic a acidului butiric i simbolul su.
CH3-CH2-CH2-COOH (simbol: 4:0)
Cele dou cifre ale simbolului, reprezint numrul atomilor de carbon (C), respectiv numrul
de duble legturi (=). Astfel, acidul butiric este alctuit din 4 atomi de carbon i nu posed
nicio dubl legtur.
Acizi grai nesaturai i acizi grai saturai
Acizii grai nesaturai
Acizii grai cu una sau mai multe duble legturi sunt considerai a fi nesaturai. Acetia au
catena lung, fiind formai din 18 sau mai muli atomi de carbon, cu excepia unor acizi
mononesturai (miristioleic, palmitoleic) mai rar ntlnii n natur, care au catena mai scurt.
Dintre acizii grai nesaturai, compuii care posed o singur dubl legtur, poart numele de
acizi grai mononesaturai, iar cei cu mai multe astfel de legturi duble, se cheam acizi grai
polinesaturai. Cel mai cunoscut acid gras mononesaturat i singurul care poate asigura
necesarul din hran, este acidul oleic, prezent n cantiti mai mari n uleiul de msline, i care
are formula:
CH3-(CH2)7-CH=CH-(CH2)7-COOH (18:1)
Simbolul, n cazul acizilor nesaturai, se mai completeaz cu poziia atomilor de carbon care
realizeaz dubla legtur. Numrtoarea atomului de carbon care se leag de urmtorul prin
puntea C=C , se poate face n 2 feluri:
- dinspre gruparea carboxil spre gruparea metil se noteaz cu c).
- dinspre gruparea metil spre carboxil (se noteaz cu ),
n cazul acidului oleic, de oriunde se pornete, cifra va fi tot 9. Astfel avem:
sens numerotare c
CH3-(CH2)7-CH=CH-(CH2)7-COOH (9c-18:1) (acid -9)
sens numerotare

Acizii grai polinesaturai, prezint 2 sau mai multe duble legturi. Lund ca exemplu acidul
linolenic, acid gras cu 3 duble legturi, prezent mai ales n uleiul de in, acesta are formula i
simbolul:
CH3-(CH2-CH=CH)3-(CH2)7-COOH (9c, 12c, 15c-18:3) (acid -3)
Numerotarea omega (), n cazul acizilor polinesaturai, nu se mai continu dup atomul de
carbon prin intermediul cruia se realizeaz prima dubl legtur. Respectnd unghiurile
legturilor chimice, grafic, molecula de acid linolenic (acid omega 3) se poate reprezenta
astfel:

Acizii grai saturai


Acizii grai saturai nu prezint duble legturi. De aceea simbolul lor prezint, pe lng
numrul atomilor de carbon, cifra 0. aa cum se poate observa mai jos.
CH3-CH2-CH2-COOH (4:0) - acidul butiric
CH3-CH2-CH2-CH2-CH2-COOH (6:0) - acidul capronic

Reprezentani
Principalii acizi grai, sunt prezentai n tabelul de mai jos.

CATEGORIE

CONSISTENA
(stare fizic la
temperatura
obinuit)

DENUMIRE

SIMBOL

Acid miristioleic

(5c-14:1)
(acid -9)

- uleioas

Acid palmitoleic

(7c-16:1)
(acid -9)

- uleioas

Acid oleic (omega 9)

(9c-18:1)
(acid -9)

- uleioas

Acid linolic [acid


linoleic] (omega 6)

(9c, 12c18:2) (acid


-6)

- uleioas

Acid 9-cis, 11 tarnslinolic (acid linolic


conjugat, CLA)
(omega 7)

(9c, 11c
-18:2) (acid
-7 )

- uleioas

Acizi grai
mononesaturai

Acizi grai
polinesaturai
[vitamine F]
(acizi grai
eseniali
[AGE],)

(9c, 12c,
Acid linolenic(omega
15c-18:3)
3)
(acid -3)

Acid gama ()
linolenic (omega 6)

Acid elaeostearic
(izomer de tip omega 6
al acidului linolenic)
Acid arahidonic
(omega 6)

- cocos
- unt
- n cantiti
mici, n
grsimile
vegetale i
animale
- ulei de
msline
- semine de
dovleac
- untur de
porc
- ulei de in
- ulei de
floarea soarelui
- semine
oleaginoase
- grsimi de
ierbivore, mai
ales unt i seu
de vit

- sicativ (formeaz - in
pelicule lucioase)
- peti

(6c, 9c, 12c


-18:3) (acid - uleioas
-6 )
(9c, 11c,
13c -18:3)
(acid -6 )
(5c, 8c,
11c, 14c20:4) (acid

SURSE

- uleioas
- solid

- arahide
- mac
- lapte matern
- semine de
struguri i de
coacze negre
-semine de
dovleac
- arahide
- grsimi
animaliere

Acizi grai
saturai

Acid butiric
Acid capronic

-6)
(4:0)
(6:0)

- lichid
- lichid

Acid caprilic

(8:0)

- lichid

Acid caprnic
Acid lauric

(10:0)
(12:0)

- lichid
- lichid

Acid miristic

(14:0)

- lichid

Acid palmitic

(16:0)

- solid

Acid stearic

(18:0)

- solid

Acid arahic

(20:0)

- solid

Acid behenic

(22:0)

- solid

Acid melistic

(24:0)

- solid

Acid cerotic

(26:0)

- solid

- unt
- unt
- unt
- cocos
- unt
- unt
- unt
- cocos
- ulei de
palmier
- ulei de
bumbac
- seu
- untur
- seu
- untur
- slnin
- carne gras
- margarin
- cacao
- ciocolat
- arahide
- boabe de
mutar
- boabe de
rapi
- soia
- arahide
- cear de
albine
- cear de
albine

Importana acizilor grai pentru om i raportul optim dintre ei


Omul, ca i toate celelalte vieuitoare, i resintetizeaz lipidele proprii, n cea mai mare parte
din grsimile din alimente , dar i din alte substane (glucide, protide). Organismul uman, prin
mijloacele metabolice pe care le are la dispoziie, nu poate crea duble legturi dincolo de
carbonul 9, de aceea, acizii grai polinesaturai, trebuiesc introdui n mod obligatoriu n
organism prin hran. Ei, pe acest considerent, sunt numii eseniali (AGE) sau vitamine F (G.
Niac).Toi acizii grai de care omul are nevoie, se pot sintetiza pa baza AGE, motiv pentru
care, acizii grai nesaturai sunt substane neeseniale pentru om i pentru animale. Asigurarea
acizilor eseniali se poate face din surse exclusiv vegetale (oleaginoase, uleiuri), cu excepia

acidului -3, care se gsete mai mult n pete. Grsimile saturate nu numai c nu sunt
necesare organismului, dar aduc i deservicii sntii, prin faptul c ngra i cresc
colesterolemia i trigliceridemia. Acizii grai saturai cu lan lung (palmitic, steraic), n plus,
se diger i se absorb greu, putnd crea diverse probleme digestive. n schimb, acizii grai
saturai cu lan foarte lung (melistic, cerotic), prezeni n ceara de albine, nu se absorb
intestinal, comportndu-se ca fibrele vegetale.
n cazul omului sntos, lipidele trebuie s asigure aproximativ 15% din necesarul caloric
(vezi cantitatea i raportul dintre nutrieni). Din totalul acestor lipide, se recomand ca peste
66% s provin din gliceride formate din acizi nesaturai.
Raportul optim dintre acizii grai
Raportul optim dintre cele 3 categorii (acizi. monestaurai, acizi polinesaturai i acizi
saturai) trebuie s fie de 1:1:1.
n cadrul AGE, este la fel de important i raportul ntre acizii omega 6 i acizii omega 3. ntre
cele dou categorii de acizi grai polinesaturai, trebuie s existe o relaie de tipul
-6/-3 = 5:1;
-6 = 5g/zi,
-3 = 1g/zi.
n condiiile alimentaiei cotidiene de la noi, raportul este defavorabil, situndu-se n jurul
valorii de 10:1. Din acest motiv se recomand un consum mrit de peti, ndeosebi de specii
marine sau de salmonide (pstrvi, somoni), care sunt bogate n acizi omega 3. Tot pentru
reechilibrarea raportului, se indic folosirea intern a uleiului de in.
Coninutul n acizi grai al unor alimente , este redat n tabelul de mai jos.
CONINUT CONINUT
Continut
CONINUT
Aliment(n
DE ACIZI
DE ACIZI
total de
DE ACIZI
ordine
MONOPOLIOBSERVAII
lipide
SATURAI
alfabetic)
NESATURAI NESATURAI
[%]
[%]
[%]
[%]
Margarina
82
5-10
2-5
65-70
- dintre acizii
clasic
polinesaturai, se
formeaz
reprezentani cu
duble legturi
nenaturale, unele
dintre ele
periculoase pentru
sntate
- nu conine acid
linolenic (omega 3),

Seu de
oaie

100

35- 45

50 - 55

Seu de
vac

100

35- 45

1-5

55-60

Ulei de
msline

99,9

65-80

5-15

10-25

Ulei de
floarea
soarelui

99,9

10-30

40-60

20-40

99,9

5-20

65- 80

5-10

Ulei de in

i are foarte puin


acid omega 6
- este un produs
srac n acizi
mononesaturai i
care conine multe
grsimi saturate
- dintre acizii
polinesaturai,
apare doar acidul
arahidonic
- concentraia de
acizi grai saturai
este prea mare
- dintre acizii
polinesaturai,
apare doar acidul
arahidonic
- concentraia de
acizi grai saturai
este prea mare
- nu conine acid
linolenic (omega 3)
- este srac n
acizi omega 6
- conine mult acid
linoleic (omega 6),
n defavoarea
acidul oleic (omega
9)
- nu conine acid
linolenic (omega 3)
- conine cca. 50%
acid linoleic (omega
6)
- are n compoziie
aproximativ 20%
acid linolenic

Unt

80-85

Untur de
100
porc

25-35

1-5

40-60

40-50

5-10

45-65

(omega 3)
- echilibreaz
excelent raportul
dintre acizii omega
6 i omega 3, n
alimentaia global.
- dintre acizii
saturai, cam
jumtate sunt cu
lan lung (palmitic,
stearic), restul
avnd catena
scurt
- conine acid
linolic conjugat
(CLA)
- acizii omega 3 i
omega 6 aproape
c lipsesc
- Dintre acizii
polinesaturai,
conine doar acid
arahidonic
- are un coninut
foarte ridicat de
acizi saturai

Hidrogenarea acizilor grai nesaturai


Hidrogenarea trigliceridelor de origine vegetal, se practic n industria alimentar i
cosmetic n scopul obinerii unor produse sau preparate solide, pe baza uleiurilor fluide.
Dup cum se poate vedea n tabelul de mai sus, uleiurile nesaturate cu 16-18 atomi de carbon
sunt lichide. Ele sunt cele mai rspndite n natur. Prin hidrogenare, reacie prin care dublele
legturi se rup, molecula primind doi atomi de hidrogen, materia prim i schimb
consistena, devenind solid. Acest fenomen are loc deoarece, dup cum se tie, acizii grai
saturai cu 16-18 atomi de carbon au starea solid. Reacia de hidrogenare se realizeaz cu
catalizatori de nichel.

n industria cosmetic, prin hidrogenare se obine glicerina, dar i acizi grai i emolieni, din
care se fabric spunuri i creme. ns, metoda se utilizeaz larg i n industria alimentar,
pentru obinerea margarinei. Dei este un produs stabil (rncezete greu), margarina prin
coninutul mare de acizi saturai este un aliment nesntos [mai multe].
Saponificarea acizilor grai
n urma unor reacii de hidroliz, n prezena unor sruri alcaline, trigliceridele, dup
eliberarea glicerinei, prin acizii grai, se saponific. Astfel, acizii trec n srurile
corespunztoare metalului alcalin cu care a reacionat glicerida, rezultnd spunurile.

Saponificarea, ntr-o oarecare msur, alturi de emulsionare, are loc n duoden sub influena
srurilor biliare.

n industrie, metoda este larg folosit n scopul obinerii spunului.


Denumiri
Pe lng nomenclatura alfabetic (F), aceste vitamine mai pot fi ntlnite, n funcie de
criteriul la care se apeleaz, sub denumirea de: vitamine antidermatitice (dup aciunea
fiziologic), acizi grai polinesturai (dup structura chimic) sau acizi grai eseniali (AGE).
Istoric
Vitaminele F, au fost descoperite n 1929, de ctre George O. Burr, Mildred M. Burr i Elmer
S. Miller, profesori la Departamentul de Botanic a Universitii Minnesota. Ei descriu, n
1932, n lucrarea "Fatty acids essential in nutrition" rolul acestui grup de substane, pe baza
experimentelor efectuate pe obolani. Autorii au remarcat c lipsa acizilor grai polinesturai
din hrana animalelor, conduce la apariia unor tulburri cutanate, stagnnd, n acelai timp,
creterea i capacitatea de reproducere. Aceste tulburri, dup administrarea unor trigliceride
bogate n acizi grai cu mai multe duble legturi, au cedat, de unde oamenii de tiin au
dedus caracterul carenial al dereglajelor suferite de obolani, dar i faptul c aceste animale
nu au capacitatea de a biosintetiza astfel de substane, fiind dependente de sursele exterioare.
Autorii au numit amestecul de substane grase cu denumirea de vitamine F, respectnd ordinea
alfabetic (pn la ei s-au descoperit vitaminele notate de la A la E), apelnd i la titulatura de
"acizi grai eseniali", iar simptomele careniale, le-au considerat specifice "bolii de caren a
grsimilor".
Ulterior (1959) descoperitorii vitaminelor F, au demonstrat aciunea vitaminic i
"esenialitatea" acizilor grai polinesaturai asupra omului.
Proprieti, formul general
Vitaminele F sunt substane insolubile n ap, dar care se dizolv n lipide (liposolubilitate) i
n anumii solveni organici. Toi acizii polinesturai, prin hidroliz sau oxidare enzimatic sau
neenzimatic, se degradeaz relativ uor, cu pierdere de duble legturi, transformndu-se n
acizi grai saturai. Alterarea acestor substane, este cunoscut sub denumirea uzual de
rncezire.
Cu excepia acidului arahidonic care este solid, toi AGE au consisten lichid.
Formula general a acizilor grai polinesturai este:
Cm-Hn-COOH ,unde m este un numr par, egal cu 18 sau 20 .
Reprezentani
Principalii acizi grai polinesaturai sunt: acidul linoleic, acidul linolenic i acidul arahidonic.
Acidul linoleic
Acidul linoleic, numit i acid linolic, este o substan larg ntlnit n natur, predominnd n
lumea vegetal. Se gsete n cantiti mari n seminele oleaginoaselor i n cantiti mici n

organele verzi ale plantelor. Organismul omului, nu sintetizeaz acid linolic, acesta ajungnd
n corp, doar din sursele alimentare
Dintre sursele alimentare bogate n acid linoleic, amintim: uleiul din miez de nuc (49g/100g),
uleiul de floarea soarelui (35g/100g), uleiul de soia (35g/100g), ulei de in (30g/100g), alunele
de pdure (15g/100g parte comestibil), nucile (10g/100g parte comestibil), seminele de
floarea soarelui (8g/100g parte comestibil), susan (7g/100g parte comestibil), arahide
(6g/100g parte comestibil), semine de dovleac (6g/100g parte comestibil).
Formula general a acidului linoleic este:
C18-H32O2
Formula complet a acestei substane, se prezint astfel:
CH3-(CH2)4-CH=CH-CH2CH=CH-(CH2)7-COOH
Molecula de acid linoleic, prezint 18 atomi de carbon i 2 legturi duble; una la nivelul
atomului C9, iar cealalt la nivelul C12.
C18:2(C-9, C12)
Apelnd la formula simplificat, inclusiv la numrtoarea omega, acidul inoleic se noteaz:
(9c, 12c-18:2) (acid -6)
Acidul linolenic, acidul elaeostereaic i acidul gama linolenic
Toi aceti acizi grai, se nrudesc prin faptul c prezint 18 atomi de carbon i 3 duble
legturi.Acidul linolenic este un acid omega 3, care nsoete acidul linoleic n numeroase
produse vegetale, unde se gsete n acestea n cantiti mici, cu excepia unor surse ca:
seminele i uleiul de in, miezul de nuc i uleiul de nuc, petele oceanic i petii grai de ap
dulce rece. Acest AGE este prezentat pe larg, din punct de vedere structural, n cadrul acizilor
grai (vezi).Cel mai important izomer al acidului linolenic este acidul elaeostearic, care
prezint legturi duble, la nivelul atomilor de carbon C-9, C-11 i C-13. Acest izomer se
gsete n cantitate mare n seminele de dovleac.Acid gama () linolenic este cu mult mai
puin rspndit n natur dect acidul linolenic i acidul linoleic. n cantitate cu ceva mai
mare, se gsete n seminele de: mac, n smburii de struguri, n smburii coaczelor negre,
n seminele de in, n seminele de ciuboica cucului i n seminele de bumbac. n cantiti
modeste, se mai afl n laptele matern i n arahide.
Acidul gama linolenic, este cel mai activ compus din grupa vitaminelor F, n ceea ce privete
formarea prostglandinelor. Dei nu este absolut esenial (organismul l poate sintetiza din acid
linoleic sau linolenic), administrarea sa, direct din sursele de hran, aduce beneficii
organismului.
Formula simplificat a acidui gama () linolenic, se prezint sub forma:
(6c, 9c, 12c -18:3) (acid -6)
Acidul arahidonic
Acidul arahidonic prezint 20 de atomi de carbon i 4 duble legturi. Ca rspndire, apare mai
rar i slab reprezenta n lumea vegetal (arahide, semine de Typha augusta - o specie de
papur), predominnd n regnul animal. Ca surs exterioar, se procur din grsimile
alimentare de origine animal.

Pentru om, dintre acizii polinesturai, numai acidul arahidonic este specific, ns nu i necesar
din sursele exterioare, deoarece, organismul, l poate sintetiza din ceilali AGE. Totui, n
cazul avitaminozelor F severe, sinteza de acid arahidonic este att de sczut, nct se indic
introducerea surselor care furnizeaz n mod direct acest compus.
Formula general a acidului arahidonic este:
C20-H32O2
Formula chimic structural se prezint astfel:
CH3-(CH2)4-CH=CH-CH2-CH=CH-CH2-CH=CH-CH2-CH=CH-(CH2)3-COOH
Prescurtat, acidul arahidonic se poate exprima sub forma:
C20:4(C-5, C-8, C-11, C14)
sau;
(5c, 8c, 11c, 14c-20:4) (acid -6)
Necesiti
Necesitile organismului cu privire la acizii grai polinesturai, sunt mici, fiind suficient
administrarea a 6-8 g/zi. Aceast cantitate este acoperit cu uurin, n orice tip de
alimentaie. ns, este cu mult mai dificil s se asigure un raport optim, ntre acizii nesaturai
i cei saturai - pe de-o parte, i ntre componeni nesaturai - pe de alt parte. De aceea se
consider c dezechilibrele legate de insuficiena acizilor grai, sunt de ordin calitativ, ci nu
cantitativ. Proporia optim dintre acizii grai este redat n tabelul de mai jos.
Total
Denumire
%
Acizi grai
100
(18-20 g/zi)

Tip
Denumire
Acizi grai saturai
Acizi grai
mononesaturai (acid
oleic)
Acizi grai polinesaturai
(vitamine F)

%
33
34
33

Omega 6, omega 3
Denumire

Omega 6 (toi AGE, cu 27.5


excepia
acidului
linolenic)
Omega
3
(acidul 5.5
linolenic)

n alimentaia obinuit a omului de azi, foarte rar se ntmpl ca proporia optim dintre
aceti acizi grai s fie respectat. Cantitatea de "grsimi saturate" care ajunge n organism,
reprezint la multe persoane, mai bine de 66%, n plus, depindu-se cu mult cantitatea total
de lipide necesare pentru o zi, care nu ar trebui s fie mai mare de 15% din totalul caloric
(vezi cantitatea i raportul dintre nutrieni). Dezavantajele ce decurg dintr-o asemenea
alimentaii sunt abordate ntr-o alt rubric al acestui site (vezi).
"Dizarmonii" apar ns, i n cadrul acizilor nesaturai, cei de tipul omega 9 (acidul oleic) i
omega 3 (acidul linolenic) ajungnd n corp n cantitate insuficient. Astfel, prin consumul de
semine oleaginoase sau de grsimi animale, corpul nostru va beneficia de mult acid omega 6,
dar n detrimentul acizilor mononesaturai (predomin n msline i n uleiul de msline) i al
celui polinesturat de tip omega 3 (se gsete n cantitate mai mare n pete i n seminele de
in).

Toate aceste deficiene se pot corecta, apelndu-se la o alimentaie diversificat, care s


conin surse de hran bogate n acei acizi care lipsesc din dietele obinuite.
Un rol important n meninerea raportului optim dintre acizii grai, i revine vitaminei B1.
METABOLISMUL LIPIDELOR
Metabolismul lipidelor cuprinde transformarea grsimilor din alimente precum i neogeneza
lor (sinteza lipidelor din substane nelipidice).
Absorbia lipidelor
Trebuie tiut faptul c, dintre toi nutrienii principali, lipidele, dei sunt cele mai calorice, dau
n cea mai mic msur senzaia de saietate. Din acest motiv, se pot consuma n cantitate
mare, fapt ce va conduce la obezitate precum i la alte probleme de sntate.
Lipidele din hran, pentru a trece de barierele intestinale, trebuiesc n prealabil, n mare
msur, scindate (desfcute), fenomen ce se petrece n tubul digestiv. Deoarece, fa de
glucide i de proteine, grsimile nu sunt solubile n ap i n acizi, mecanismul prin care se
realizeaz desfacerea acestor substane n componentele lor, este diferit, i, se poate spune,
mai dificil.
Lipidele din alimente, trec din gur n stomac, prin faringe i prin esofag, cu structura
neschimbat. La nivel gastric, transformrile suferite de grsimi sunt nesemnificative, cu
excepia copiilor mici, care posed enzime din categoria lipazelor (lipaza gastric), cu care pot
scinda grsimile din lapte i din ou.
Adevratele transformri digestive ale lipidelor se petrec la nivelul duodenului, sub influena
bilei i a sucului pancreatic, precum i la nivelul intestinului subire, datorit activitii
lipazelor intestinale.
Bila, produsul de secreie i excreie al ficatului, dei nu conine enzime (cu excepia
fosfatazei alcaline), ndeplinete un rol de seam n scindarea moleculelor lipidelor. datorit
srurilor biliare, care se formeaz pe seama colesterolului. Bila realizeaz emulsionarea
grsimilor (fracionarea lor n picturi foarte fine), favoriznd n acelai timp, activitatea
lipazelor intestinale, precum i absorbia acizilor grai (R. M. Albu).
Grsimile dup emulsionare, sunt mult mai uor de scindat de ctre lipaze, care realizeaz
hidroliza acestora. Lipaza pancreatic, care este activat de ctre srurile biliare, de ctre ionii
de calciu i de ctre aminoacizi, realizeaz desfacerea lipidelor n acizi grai i glicerol
(glicerin). O anumit cantitate de grsimi este scindat i sub aciunea lipazelor intestinale.
n urma hidrolizei se formeaz micelii minuscule, sub forma unor picturi extrem de fine,
mult mai mici dect cele rezultate din emulsionarea biliar. Sub influena srurilor biliare,
alturi de grsimile emulsionate, apar i acizi grai saponificai
Acizii grai i glicerina, trec, liberi sau reesterificai, prin pereii intestinului subire, n limf
i n snge, n urma procesului de absorbie. Unele trigliceride din alimente, nu sufer
transformri digestive, i se absorb ca atare. Absorbia acizilor grai i a glicerolului
antreneaz cu sine trecerea dincolo de pereii intestinali, a vitaminelor liposolubile (A, D, E,
F, K).
Absorbia acizilor grai este mult mai simpl i mai rapid n cazul acelora cu lan scurt (sub
10 atomi de carbon), i se desfoar mai greoi n cazul acizilor grai cu lan lung. Acizii grai
cu catena forte lung (peste 22 atomi de carbon), nu se absorb deloc, constituindu-se ca i
celuloza, n material de balast. n peretele intestinal, acizii cu lan mijlociu (10-22 atomi C) se

reesterific i se transport sub form de minuscule picturi de lipide stabilizate cu acizi


biliari i cu proteine. Acizii grai cu lan scurt nu se reesterific, ci ajungnd n snge, se leg
direct cu albuminele plasmatice (G. Niac)

Cunoscndu-se absorbia facil a acizilor grai cu lan scurt (butiric, capronic, caprilic,
caprinic), se poate spune, c ele sunt cele mai digerabile, dar nu n mod obligatoriu i cele mai
sntoase.
n circulaia general, lipidele i produii lor de hidroliz enzimatic, ajung pe cale limfatic
(75-85%) i pe cale sanguin, prin vena port (15-25 %). O bun parte din lipidele care trec n
limf, ajung n plmni, unde sub influena lipazei pulmonare sunt oxidate. Acesta nsemn
c, prin creterea amplitudinii respiraiei, se pot arde n mod direct grsimi.
Proporia n care lipidele urmeaz o cale fa de alta (limfatic sau sanguin) depinde de
gradul de descompunere al acestora, din timpul digestiei. trigliceridele care nu s-au
descompus, se absorb mai ales prin sistemul cilor limfatice, iar acizii grai, trec preponderent
n vena port.
n ficat, prin vena port, ajung, dup cum am artat mai sus, doar aproximativ 20% din
grsimi. Dac grsimea ajuns la ficat se depune aici, are loc infiltraia gras a ficatului
(steatoza hepatic), avnd ca urmare scderea funciilor acestui organ. Perturbarea are loc, fie
atunci cnd ficatul este srac n glicogen, fie cnd este mpiedicat ieirea grsimii din
celulele hepatice. Ce de-a doua situaie, apare ca o consecin a formrii insuficiente de
fosfolipide, prin lipsa factorilor lipotropi.
Ficatul, nu are menirea de a depozita lipidele, iar dac ele totui acestea se acumuleaz aici, se
produc perturbri, dup cum am menionat anterior. Depozitul principal pentru grsimi l
reprezint esutul adipos. Dar dac aceste depozite se ncarc prea mult, se produc dereglaje
care merg de la scderea masei i a tonicitii musculare, pn la obezitate.
Soarta lipidelor n organismul omului

La nivelul organismului uman, lipidele joac rol energetic, funcional i de constituie.


Dup absorbie, lipidele urmeaz mai multe ci, care se pot intersecta:
- se depoziteaz n esutul adipos, ca substane de rezerv, sub form de trigliceride;
- se stocheaz temporar n ficat;
- n urma unor reacii, intr n structura unor substane complexe (lipoproteine), unele dintre
ele rmnnd n circulaia sanguin;
- se oxideaz n esuturi, pn la dioxid de carbon i ap, cu eliberare de energie (1 g de
lipide poate elibera 9,3 kcal);
Grsimile din organism, se afl sub form de: trigliceride, fosfolipide, colesterol i acizi grai
liberi.
Metabolismul lipidelor este sub control endocrin, desfurndu-se cu participarea hormonilor
anterohipofizari, tiroidieni, pancreatici, suprarenali. Totodat, n procesul metabolic al
grsimilor, intervine activ i leptina, hormon specific esutului adipos. Pe lng sistemul
endocrin, n reglarea metabolismului lipidelor, mai particip i sistemul nervos.
Procesul de desfacere a fraciunilor lipidelor, poart denumirea de lipoliz. Lipoliza se
desfoar, dup cum am artat mai sus, la nivelul tubului digestiv, dar continu i la nivelul
esuturilor, realizndu-se sub cataliza enzimelor numite lipaze. Insulina intervine n mod
indirect n metabolismul lipidelor, n special prin efectul inhibant exercitat asupra lipazelor,
frnnd astfel lipoliza i oxidarea lipidelor.
Prin activitatea insulinei, dup o mas bogat n glucide, va fi favorizat arderea glucozei, n
timp ce arderea lipidelor va fi inhibat. Alcoolul, alturi de carbohidrai, inhib de asemenea
oxidarea lipidelor (Rdulescu, 2004).
n sens contrar, o mas bogat n grsimi, va avea o aciune inhibant asupra insulinei, ns
metabolismul lipidic nu se va intensifica, deoarece lipidele n exces, frneaz, n acelai timp,
activitatea tiroidei.
Hidroliza enzimatic a lipidelor ncepe prin desprirea gliceridelor n componentele sale
(acizi grai i glicerin). Glicerina se fosforileaz, trecnd n aldehid fosfogliceric, respectiv
fosfohidroxiaceton, dup care poate intra n ciclul lui Krebs pentru a se oxida cu degajarea
de energie sau poate s serveasc ca baz pentru sinteza de glucide.
n ceea ce privete catabolizarea (dezasimilaia) acizilor grai, procesul presupune scurtarea
lanului carbonic, cu cte 2 atomi de carbon (betaoxidare), pn n stadiul de acid acetic.
Acidul acetic poate intra n ciclul lui Krebs, oxidndu-se pn la bioxid de carbon i ap, cu
eliberare de energie, sau poate servi la sinteza de noi acizi grai, care se depun, cel mai mult,
n esutul adipos.
Metabolismul lipidelor degaj mult energie (9,3 kcal/g).
n catabolizarea defectuoas a acizilor grai se acumuleaz peste limitele normale; corpi
cetonici i colesterol.
Este important s se neleag c n dezasimilaia energetic, prioritatea metabolic este
acordat glucidelor, care se oxideaz n totalitate pe parcursul a 24 de ore, deoarece
capacitatea de stocare a glicogenului este limitat. n aceste condiii, lipidele, dac nu exist
nevoi energetice imediate, se vor depozita n esutul adipos (Rdulescu, 2004). Acesta
nsemn c pn nu se ard toate glucidele, lipidele nu vor fi utilizate, ci vor fi bgate n
depozitele adipoase.
Singurele substane care ngra n mod direct sunt lipidele exogene, toi ceilali compui
cunoscui ca aductori de kilograme n plus, acionnd pe cale indirect. S-a demonstrat n
vivo c neogeneza lipidelor (formarea grsimilor din ali compui) n organismul omului, este
cu mult mai mic dect se credea pn nu demult. Dr. Emil Rdulescu arat c, n cazul unei

diete bogate n carbohidrai, lipogeneza hepatic de acizi grai, nu depete 5-10 g pe zi. n
ceea ce privete protidele, formarea grsimilor pe baza lor este neglijabil. Deci, este fals s
se cread c glucidele, care ptrund n organism, se transform n grsimi, dar este adevrat
faptul c, sub influena carbohidrailor, lipidele din hran se ncorporeaz n esuturile
adipoase. n acelai timp, din metabolismul glucidelor, rezult substana numit glicerofosfat.
Glicerofosfatul esterific acizi grai liberi din snge, depunndu-i sub form de trigliceride n
esuturile adipoase. Totui, o anumit cantitate de glucoz, substan oxidant metabolic, este
necesar pentru a iniia arderea corect a grsimilor (beta-oxidare), n alte condiii, formnduse corpii cetonici. Dar, este necesar, n ceea ce privete glucoza, atunci cnd se urmrete
scderea n greutate, s se ndeplinesc 3 condiii:
- s provin din categoria glucidelor cu absorbie mai lent,
- s nu fie n cantitate prea mare,
- s nu se administreze mpreun cu lipidele.
Date cu privire la lipidele din snge
n afara unor dereglaje sau tulburri, sau temporar, n cazul unui regim alimentar bogat n
grsimi, componentele lipidice ale sngelui, se menin n limite constante, graie unor
mecanisme neurohormonale elaborate
Absorbia i transportul acizilor grai polinesturai
Absorbia acizilor grai polinesaturai se desfoar ca o necesitate prealabil metabolismului
lipidic.Hrana cu trigliceridele care conin vitamine F, dup ce ajunge n intestin, sufer un
nceput de hidroliz sub aciunea lipazei pancreatice. Pentru ca AGE s fie absorbii, este
neaprat necesar prezena bilei i a srurilor bilare, care combinndu-se cu acetia, formeaz
complexe hidrosolubile n cadrul crora legturile duble (nesaturate) se pstreaz. aceste
complexe trec prin mucoasa intestinal, dup care srurile biliare revin n cavitatea intestinal,
contribuind la resorbia altor molecule de acizi grai. La nivelul mucoasei intestinale, intervin
i procese chimice de fosforilare, cu formarea unor fosfatide de tipul lecitinei. dup absorbie,
acizii polinesaturai trec n limf, iar de aici la plmni i ficat. O parte mic din vitaminele F
precum i fosfolipidele formate pe seama lor, ajung la ficat, prin vena port (Neamu, 1996).
Acizii cu duble sau triple legturi nesaturate (linoleic, linolenic) se comport n organismul
omului ca precursori ai acidului arahidonic, singurul care prezint aciune fiziologic dintre
AGE. Sinteza acidului arahidonic din acizii polinesturai cu 18 atomi de carbon, are loc la
nivelul ficatului. Tot n ficat, pe baza vitaminelor F, se formeaz fosfatide i steride, ultimele
prin esterificarea cu colesterolul. Acidul arahidonic este transportat, apoi, de la ficat spre
diferite organe, pe cale sanguin.
Acizii linoleic i linolenic care nu trec n acid arahidonic, nu prezint aciune fiziologic, ns
se regsesc n cantitate mare n lipidele de depozit. (n estul adipos al omului raportul acid
linoleic/acid arahidonic este 9:1).
Neosinteze
Din punct de vedere vitaminic, dup cum am artat mai sus, prezint importan direct
pentru om, doar acidul arahidonic, ceilali AGE fiind precursori ai acestuia. ns acizii grai

polinesturai reprezint baza biosintezelor a numeroase substane din corpul nostru, aa cum
sunt: lipoproteinele, hormonii (sexuali, corticosuprarenali, prostcgalndinele), colesterolul i
unele vitamine liposolubile (A, E). Toate aceste neosinteze sunt dependente de prezena, n
raport optim, al grupelor omega 6, respectiv omega 3.
Activitatea biologic a acizilor polinesturai la om
Eficiena AGE crete n prezena unor covitamine (E, K, B1, B6, provitamina A). mpreun
prezint un rol nsemnat n cretere i n prevenirea unor boli cardiovasculare.
Vitaminele F, cu excepia acidului linolenic (omega 3), acioneaz asupra pielii, asigurndu-i
sntatea i frumuseea. Tonicitatea, prospeimea, strlucirea i catifelarea natural a pielii,
sunt asigurate, n bun parte de ctre AGE. Aceste beneficii sunt mai mari atunci cnd se
recurge la tratamente externe (aplicri de uleiuri presate la rece), ns numai dac acestea sunt
susinute de o administrare intern optim de acizi grai nesaturai naturali.
Acizii grai polinesaturai menin permeabilitatea normal ale membranelor celulare,
mpiedicnd trecerea unor toxine sau a unor microorganisme n interiorul celulei.
Aciunea acestor compui bio, se ndrept i asupra scderii colesterolului din snge, nu att
prin stimularea HDL (vezi densitatea proteinelor de transport) - efect exercitat mai mult de
acizii grai mononesaturai (acidul oleic), ct mai ales prin convertirea colesterolului n steride
i eliminarea acestora prin bil.
Este astzi demonstrat faptul c AGE stimuleaz funcia antitoxic a ficatului i a
pancreasului. Exist mai multe cercetri care susin efectul preventiv al vitaminelor F pentru
boala canceroas.
Hipovitaminoza F
Insuficiena vitaminelor F determin apariia unor afeciuni ale pielii (eczeme, seboree, acnee,
crpturi). Totodat, coninutul AGE, scade n afeciunile tegumentelor, dar i n perioada
creterii tumorilor.
Lipsa acizilor polinesturai din hran, determin tulburri de digestie i de absorbie a
lipidelor i a vitaminelor liposolubile, precum i instalarea unor afeciuni hepatice, care pot
merge pn la ciroz. La copii, avitaminoza F ncetinete mult creterea, iar la nou nscui
poate cauza anemie hemolitic (Neamu, 1996).
Atunci cnd hrana nu conine suficiente vitamine F, peretele intestinal devine excesiv de
permeabil pentru germeni, muli dintre ei nepatogeni pentru aparatul digestiv, aa cum sunt
cei care aparin florei de putrefacie, dar care ajuni prin snge n esuturi i celule, elibereaz
toxine periculoase pentru sntate, probabil chiar cancerigene (J. Valnet).
Hipervitaminoza F
Doar n cantiti foarte mari, vitaminele F determin hipervitaminoze, care se manifest ca
hipovitaminozele, ns mai sever. Cantitile mari de vitamine F ns, aduc cu sine n
organism mari cantiti de lipide, ceea ce conduce la surplus de greutate i la decalaje
metabolice sau hormonale. ns n dozele recomandate, vitaminele F nu ngra, ba chiar pot
avea efect contrar.
Acizii grasi omega-3

Grasimile au o proasta reputatie si asta pentru ca sunt asociate cu obezitatea, bolile


cardiovasculare si multa alte afectiuni grave. Cu toate acestea, trebuie inteles faptul ca nu
toate grasimile au efect nociv asupra sanatatii. Exista mai multe tipuri de grasimi: saturate,
mono-nesaturate si poli-nesaturate. Grasimile saturate sunt solide si au provenienta animala
(unt, smantana, untura,etc), cele mono-nesaturate sunt de origine vegetala si se afla
predominant in stare lichida (uleiul de masline) iar grasimile poli-nesaturate pot proveni atat
din surse animale cat si vegetale (uleiul de peste si uleiul de floarea soarelui).
Acizii grasi polinesaturati includ o categorie speciala de grasimi numite acizi grasi omega-3,
care sunt esentiali pentru dezvoltarea si sanatatea organismului uman si care trebuie furnizati
prin aport dietetic deoarece nu se sintetizeaza in corp. Cercetarile clinice ale ultimilor ani au
comunicat multe informatii cu privire la importanta acizilor grasi omega-3. Motivul?
Rezultatele acestor studii indica faptul ca aceste grasimi sanatoase pot preveni si trata o serie
de probleme medicale.
Mecanismul de actiune al acizilor grasi omega-3 se manifesta in primul rand la nivel celular.
Este bine stiut faptul ca membrana celulara este alcatuita din acizi grasi si ea este cea care
permite nutrientilor sa hraneasca celula si deseurilor celulare sa se elimine. In momentul in
care membrana celulara este alterata, procesul fiziologic de comunicare dintre celule este
intrerupt si astfel apar formatiunile celulare maligne. Atunci cand membrana celulara contine
acizi grasi omega-3, acestia o protejeaza de atacul radicalilor liberi si deci de aparitia celulelor
canceroase. Asadar, rolul de protector celular al acizilor grasi omega-3 este esential.
Acizii grasi omega-3 joaca un rol important in producerea unor substante numite
prostaglandine care au un rol important in functionarea tractului gastro-intestinal, in reglarea
tensiunii arteriale, in procesul de coagulare a sangelui, in mecanismul alergiilor si in
producerea altor hormoni. Este important de mentionat si rolul de anti-inflamator pe care il
joaca acizii grasi omega-3 in organism, mai ales ca ei combat inflamatia fara reactii adverse,
ca-n cazul aspirinei sau a ibuprofenului.
Datorita acestor proprietati miraculoase pe care le au asupra organismului, acizii grasi omega3 se recomanda pentru prevenirea si tratarea a numeroase afectiuni:

astmul bronsic;
cancer;
deficiente de atentie si hiperactivitate;
depresie;
diabet;
eczema;
hipertensiune arteriala;
obezitate;
ostoporoza;
reumatism.

Sursele alimentare de acizi grasi omega-3 sunt multiple si la indemana: semintele de in,
somonul, codul, tonul, nucile, conopida, broccoli, varza, spanacul, soia, etc.
Deficientele de acizi grasi omega 3 sunt intalnite la toate categoriile sociale de populatie din
tarile civilizate si asta pentru ca grasimile cele mai consumate astazi sunt cele saturate,
existente in prajeli, alimente semipreparate, fast food, etc. Nu exista niste simptome foarte
clare care sa atraga atentia asupra acestei deficiente si se pot confunda de multe ori cu modul
de manifestare al altor deficiente: oboseala, piele uscata, unghii casante, constipatie, depresie,
dureri musculare si articulare.
Cauzele deficientei de acizi grasi omega-3 sunt de cele mai multe ori lipsa aportului dietetic al
acestor grasimi sau absorbtia lor necorespunzatoare in organism. Asadar, pentru o buna
absorbtia acestor grasimi sanatoase, trebuie avuta in vedere pezenta in dieta a vitaminelor B3,
B6, C si a magneziului si zincului.
Doza zilnica recomandata de acizi grasi omega-3 variaza in functie de varsta, sex, stare
generala de sanatate, insa se incadreaza in intervalul 1,1 - 4 g. Din punct de vedere cantitativ
nu s-a stabilit o limita superioara a aportului zilnic de acizi grasi omega-3 furnizat de
alimente, peste care acestia sa devina toxici; in acelasi timp, suplimentarea medicamentoasa
cu acizi grasi omega-3 trebuie facuta doar la indicatia medicului.

BIBLIOGRAFIE
Repere internet
1. www.elady.ro
2. ro.wikipedia.org/wiki/Grsimi
3. www.3no.ro
4. www.roenciclopedia.ro
5. www.boli-medicina.com
6. www.bioterapi.ro
7. www.desprecopii.com/info
8. www.omega-3.com.ro
9. www.naturvita.ro
10. www.sanavita.ro
Titluri Bibliografice
1. The Gold Book. IUPAC Compendium of Chemical Terminology (2nd ed.).
International Union of Pure and Applied Chemistry. 1997. ISBN 052151150X.
Retrieved 2007-10-31.
2. "Study Links Brain Fatty Acid Levels To Depression". ScienceDaily (Bethesda, MD:
American Society For Biochemistry And Molecular Biology). 2005-05-25. Retrieved
2008-01-18.
3. ABC. Bernard Gesch, CQSW Sean M. Hammond, PhD Sarah E. Hampson, PhD Anita
Eves, PhD Martin J. Crowder, PhD (2002). "Influence of supplementary vitamins,
minerals and essential fatty acids on the antisocial behavior of young adult prisoners".
The British Journal of Psychiatry 181: 2228. doi:10.1192/bjp.181.1.22. PMID
12091259. Retrieved 2006-06-27.
4. Alexandra J. Richardson and Paul Montgomery (2005). "The Oxford-Durham study: a
randomized controlled trial of dietary supplementation with fatty acids in children
with developmental coordination disorder". Pediatrics 115 (5): 13601366.
doi:10.1542/peds.2004-2164. PMID 15867048.
5. Lawrence, Felicity (2004). Kate Barker. ed. Not on the Label. Penguin. pp. 213. ISBN
0-14-101566-7. OCLC 224019274 55482837 55588726 57432047.
6. "Using Fatty Acids for Enhancing Classroom Achievement". Retrieved January 2004.
7. E Honor, J Barhanin, B Attali, F Lesage, and M Lazdunski (01 Jan 1994 March 1).
"External blockade of the major cardiac delayed-rectifier K+ channel (Kv1.5) by
polyunsaturated fatty acids". Proc Natl Acad Sci USA 91(5) (5): 19371941. PMID
8127910. Retrieved 2007-01-18. - see page 1 of this link
8. Reiffel JA, McDonald A (2006). "Antiarrhythmic effects of omega-3 fatty acids". Am.
J. Cardiol. 98 (4A): 50i60i. doi:10.1016/j.amjcard.2005.12.027. PMID 16919517.

9. Landmark K, Alm CS (2006). "Alpha-linolenic acid, cardiovascular disease and


sudden death" (in Norwegian). Tidsskr. Nor. Laegeforen. 126 (21): 27924. PMID
17086218.
10. Herbaut C (2006). "Omega-3 and health" (in French). Rev Med Brux 27 (4): S35560.
PMID 17091903.