Sunteți pe pagina 1din 38

CONDITII IGIENICE ALE SPATIULUI DE MASAJ

CURATENIA
-Dezinsectia
-Dezinfectia -se folosesc doar solutii special antibacteriene,
-solutiile sunt solutii autoimune.
-Spatiul trebuie aerisit
-Temperatura optima de lucru este de 18-20 grade(pentru
confort temperature la care se face masaj este de 20-22 grade).
-Luminozitatea razele solare nu trebuie sa bata direct pe
masa sau pe pacient.
-Ambianta
*aroma terapie ,lumanari,betisoare parfumate
(cu restrictie la cei cu probleme )
*cromoterapie
:lumini
colorati,nuantele de trecere sunt relaxante

colorate,pereti

*meloterapie :muzica.
Conform normelor europene spatial de masaj trebuie sa fie
prevazut cu :
1.Linoleu autocolant (tarchet ) care se ridica pe margini 10-15 cm.
2.Spatiul trebuie sa cuprinda sala de asteptare,vestiar,dus,grup
sanitar pentru personal si clienti separate pentru fiecare.
In spatiul de masaj iti trebuie :

- ghiuveta cu apa.

-contract cu salubritate
-contract pentru femeia de serviciu.

1
! DE RETINUT
TEMPERATURA OPTIMA
LUMINOZITATEA
CURATENIA
! MASA DE MASAJ SE CURATA SI SE DEZINFECTEAZA INAINTE SI
DUPA
MASAJ,OBLIGATORIU PE MASA HARTIE DE UNICA
FOLOSINTA IAR DACA SE FOLOSESC PROSOAPE PE MASA, SE
INCHEIE UN CONTRACT CU FIRMA DE CURATENIE SAU SA AI
MASINA DE SPALAT,
CONDITIILE IGIENICE ALE MASEURULUI
1. Maini ingrijite
2. Unghii taiate
3. Maini Fara bijuterii
4. Tinuta - larga si lejera
- haine de bumbac care se schimba ori de cate ori
este nevoie.
5. Stare de sanatate buna si foarte buna.
Inainte de masaj maseurul se spala pe maini si se dezinfecteaza
IN FATA CLIENTULUI.
6. Pauze intre masaje - dupa un masaj se ia obligatoriu
pauza de 5-10 minute timp in care ne hidratam.
-dupa
doua
masaje
consecutive
obligatoriu se ia pauza de 15-20 minute care pe langa hidratare
ne si energizam.
7. De preferat sa nu se manance inainte de masaj.
8. maseurul trebuie sa aiba cultura generala.
9. Atenti la bolile de piele.

IGIENA PACIENTULUI
Pacientul trebuie sa faca dus inainte de masaj.
Daca in timpul masajului pacientul nu scoate un cuvant il
lasam in pace dar sa identifici problemele unde il doare e
mai greu.
Daca clientul deschide discutie ii raspundem.
Pacientul trebuie sa serveasca masa inainte cu o ora de
masaj.
CONTRA INDICATII
1. Cancerul de orice fel.
2. Varice .
3. Boli ale organelor interne - ciroza hepatica
-hepatita B si C
- TBC
-hipertensiune
si
tensiunea
oscilanta.
4. Boli de piele
maronii,

-ciuperci,eczeme,pete

rosii,pete

-furuncule,cosurii,trauma,cicatrici.
Masajul la fracturi si cicatrici este contraindicate pana la
indicatiile medicului.
Este contra indicat masajul la muschi in caz de :
-rupturi

muscular,intinderi

-intinderi

ligament,intinderi

tendoane,
musculare
-negi se evita zonele
-semnele
zonele

deasemenea

se

evita

-alunitele se evita a se masa


-slabiciunea excesiva
-boli psihice
-consum de alcool.

3
INDICATII
-

Stare de oboseala
Contracturi musculare
Febra musculara
Entorse
Luxatii apar modificari la articulatie pot fi cu rupturi sau
intinderi de ligamente la acestea se poate face masajul doar
cu acordul medicului.
- Fracturile si cicatricile doar cu acordul medicului.
PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ
1.NETEZIREA
- este o alunecare a mainilor pe pielea
pacientului.Obligatoriu se va face in sensul intoarceri venoase
(catre inima ).
TEHNICI DE LUCRU
Totdeauna vom alege procedeul cu presiunea mai mica si
suprafata de contact mai mare la inceput si terminam cu
procedeele mai dure mai profunde si cu suprafata mai mica de
contact.
Se pleaca de la netezirea lenta si se termina cu presiune
rapida si tare.
Netezirea se face la inceput si la sfarsitul masajului dar se
pot folosi oricand si in timpul masajului.

EFECTE
1. Inrosirea pieli local - cresterea circulatiei la nivelul pieli.
In
zonele
unde
sunt
probleme:inflamatii,muschi
contractati pielea se va inrosi mai repede decat in restul
corpului.
2. In functie de ritm si presiune.
Ritm rapid cu presiune mare = stimulare.
Ritm lent constant cu presiune medie spre mica =
anestezie.

4
PROCEDEE MAI SPECIFICE LEGATE DE ANUMITE
ZONE
1.NETEZIREA IN PERIE
2.NETEZIRE SPECIFICA PENTRU MEMBRE.
3.NETEZIRE CU PRIZE IN INEL MANEVRA FOLOSITA LA DRENAJUL
LINFATIC.
2.FRICTIUNEA
reprezinta o mobilizare
conjunctiv si adipos in limitele fiziologice.

tesutului

TIPURI DE FRICTIUNE
*LINIARE - se poate face cu orice parte a corpului dar in
special cu varful degetelor si marginea cubitala.Se foloseste in
special intre oasele de la maini si picioare,in spatiile intercostale
( cu varful degetelor ).marginea cubitala se foloseste pe spate.
*CIRCULARE
Forta de apasare a unei frictiuni este data de unghiul dintre
mana maseurului si suprafata masata.
La 90 de grade forta este maxima.

Cu cat unghiul este mai mic presiunea este mai mica.

In functie de risc si presiune avem RELAXARE SI STIMULARE.


Acest procedeu de frictiune este foarte folosit la masajul
anticelulitic clasic.
3.FRAMANTATUL reprezinta o miscare combinata de prindere,
ridicare si stoarcere a muschilor si a tesutului adipos.Procedeul se
adreseaza in special musculaturi.

5
TIPURI DE FRAMANTARE
1. IN CUTA.
2. STOARCEREA se foloseste imediat dupa framantare
3. TAPOTAMENT succesiuni de lovituri aplicate cu diferite
parti ale maini.
EFECTUL TAPOTAMENTULUI tapotamentul executat cu presiune
mica ( abia il atingi )are efect de relaxare.
-tapotamentul executat cu presiune
( forta de lovire)
medie are efect de stimulare.
-tapotament executat cu forte mai mare are
doua efecte :
1.relaxeaza in conditiile in care este executat scurt timp 2-3 batai
maxim in cazul carceilor.
2.se contracta muschiul si mai tare daca este inflamata
zona.
TIPURI DE TAPOTAMENT

1.PICATURI DE PLOAIE se executa cu varful degetelor


departat.
2.PLESCAIT se executa cu toata palma deschisa.
3.IN CUPA se executa cu palma semi inchisa astfel incat sa
se faca un spatiu gol in interior.
4.TOCAT se executa cu marginea cubitala a maini cu
degetele intinse.
5.BATATORIT cu marginea cubitala a maini cu pumnul
inchis sau semi inchis.
6.MANUNCHI DE NUIELE reprezinta loviri tangential aplicate
cu unghiile.
Forta de lovire este data de gradul de
incordare sau relaxare a incheieturi maini.
Plescaitul si masajul in cupa sunt extreme de zgomotoase.
4.VIBRATIA - reprezinta oscilatii ale palmei sau a degetelor in
plan vertical sau orizontal executat cu frecventa mare si
amplitudine mica.
6
Vibratiile sunt extreme de relaxante
Vibratiile in plan orizontal se combina cu netezirea.
PROCEDEE SECUNDARE
1.CIUPITUL ridicari ale pieli executate cu doua degete.
Acest procedeu este folosit pentru masajul fetei ca efect
stimuleaza proprioceptori pieli.
2.PENSARI
- procedeul se face cu 3 degete.Efect
aceelasi ca si la ciupiri doar ca este mai puternic.

3.RIDICARI DE MUSCHI - reprezinta ridicari ale pieli si a


tesutului adipos executate cu marginea cubitala sau cu toata
palma.
Procedeul se poate executa simplu sau cu rasucire.
Cel cu rasucire este folosit mult la masajul anticelulitic abdominal.
4.PRESIUNEA
maini.

- se executa presiuni cu diferite parti ale

Presiunile au restrictii,nu se aplica la copii,personae in varsta sau


osteroporoza.
! NU SE BRUSCHEAZA
PRESIUNEA.

MISCAREA

CAND

SE

FACE

Aceste 4 procedee secundare se pot executa ori unde pe corp


daca se permite zona respective.
Aceste procedee secundare nu sunt obligatorii.
PROCEDEE
SECUNDARE
PICIOARELOR

SPECIFICE

MEMBRELOR

SI

CERNUT nu se ridica mana de pe muschi,miscarea este


dute vino pe muschi.
RULATUL se executa prin miscari in sensuri opuse a
mainilor.
Daca o mana coboara cealalta urca,o manevra extreme de
relaxanta.

7
MASAJUL REGIONAL AL SPATELUI
1.NETEZIT -LUNGI de la bazin catre umar,executate simultan cu
bratele sau alternative.

-MEDII se imparte spatele in functie de cat e


de lung in 3-4 zone se executa alternative.
-SCURTE simultane se merge din aproape in
aproape si scurte mana dupa mana.
Sensul de lucru obligatoriu este de la bazin catre umeri.
Tot timpul presiunea se aplica in sus.
2.FRICTIUNI nu este obligatoriu sa mergi doar in sus dar
de preferat este in sus.
PROCEDEE DE LUCRU
CIRCULARE CU TOATA PALMA
-CU PODUL PALMEI
-CU VARFUL DEGETELOR
-CU PODUL PALMEI SI VARFUL DEGETELOR
DEPARTATE SE MAI NUMESTE SI GHEARA DE URS FACUT PENTRU
MASAJUL OMOPLATULUI.

PROCEDEE MAI DURE


CU MARGINEA CUBITALA
CU PUMNUL MARGINI CUBITALE
CU PUMNUL CU NODOZITATI
Fictiunea combinata o trecere-podul
cubitala,toata palma si gheara de urs.

palmei

marginea

8
LINIARE pe spate,de-a lungul coloanei si pe muschiul trapez cu
marginea cubitala.
3.FRAMANTAT

1.IN CUTA cu prize medie sau mare


2.IN VAL longitudinal si transversal
3.STOARCERI
PROCEDEE SECUNDARE
1.CIUPIT
2.PENSARI
3.RIDICARI DE MUSCHI

4.TAPOTAMENT
1.PICATURI DE PLOAIE
2.PLESCAIT
3.BATATORIT
Procedeul de tapotament nu se executa foarte mult ca
durata in timp.
Dupa fiecare procedeu de tapotament introducem neteziri.
-pielea este glanda eczocrina (glande sudoripare,glande sebacee ).

! INTERZIS
TAPOTAMENT IN LOJA RENALA SI COLOANA

Dupa tapotament se fac presiuni (procedeu secundar ) acesta se


face cu podul palmei pe muschi paravertebrali.Avem restrictii in
zona lombara unde nu se face presiune mare.
5.VIBRATII-este un procedeu principal
-vibratii in plan vertical
-vibratii mana peste mana sau cu o mana
6.NETEZIRI DE INCHEIERE
Mana dupa mana
Simultan scurte
Medii si lungi
-Tehnica maini calde se freaca palmele deasupra pacientului se
aseaza o palma pe bazin si cealalta pe cervicala se sta 5-6
secunde dupa care se apropie mainile usor pana se unesc la
mijlocul coloanei dupa care scuturam mainile in lateral.
La tehnica maini calde dreptaci pun dreapta pe bazin.
CLASIFICAREA MASAJULUI
1.Dupa modul de lucru
manual

mecanic se realizeaza cu

ajutorul unor
dispositive sau aparate de masaj.
de relaxare ,

2.Din punct de vedere al timpului


anticelulitic ,terapeutic

3.In functie de durata


intre 10-15 minute maxim.

masaje locale-dureaza

10

-masaje regionale-dureaza intre 20-30 minute maxim in functie de


suprafata masata.
-masaje general
redus nu cuprinde decat diferite zone cuprinde minim 50
minute.
-masaj general extins maxim 90 minute.
EFECTELE MASAJULUI
1. Efect circulator de stimulare a circulatiei.
2. Efecte psihice (asupra sistemului nervos ) vegetativ.
3. Efecte endocrine.
STRUCTURA PIELI
Are o structura in trei straturi :
1. Dermatui stratul de celule carnoase care este la suprafata
pieli.
2. Epiderma o structura elastica din fibre de elastina si colagen
cu rol de suport al dermului.
3. Hipoderma alcatuit din celule adipoase.
4. Principala functie a pieli este
- de protectie impotriva mediului exterior
( temperatura,umiditatea,agenti patogeni ).
- reglator termic regleaza temperatura
OASELE
Scheletul este alcatuit din totalitatea oaselor care au rol de
sustinere a intregului corp,au rol de protectie.
Oasele sunt compuse din :
- Maduva osoase si structura osului.
Maduva osoasa produce globulelele rosii (lipsa de globule rosii
produce leucemie)
TIPURI DE OASE
1.Oase late ( omoplat,bazin,stern,coaste ).
2.Oase lungi (femurul cel mai lung os ).

3.Oase scurte (falange,metatarsiene ).


11
OASELE CRANIULUI
Frontal,Temporalul,Occipitalul,
Cutia craniana
Viscerocraniul (maxilarul ,mandibula )
SCHELETUL COLOANEI VERTEBRALE
Coloana este alcatuita din 33-34 vertebre grupate astfel :
1.Cervicala C-7 vertebre
2.Toracala sau Dorsala D sau T( prescurtat ) 12 vertebre.
3.Regiunea lombara L- 5 vertebre ,a 5 vertebra de langa
bazin.
4.Sacrate S -5 vertebre
5.Cocigiene Co -4-5 vertebre.
Sacrate si Cocigiene sunt vertebre sudate intre ele si
impreuna cu oasele pelviene formeaza oasele bazinului.
STRUCTURA VERTEBRELOR
1.Corp vertebral care este in interiorul corpului.
2.Arc vertebral care are 2 apofize laterale si o apofiza
centrala sau mediana.
Coloana vertebrala este o structura osoasa din
suprapunerea mai multor vertebre astfel in cat in interior se
formeaza canalul medular.
SCHELETUL BAZINULUI
1.Coccisul in spate.
2.oasele iliace - lateral.
3.Pubis in fata.
Toate sunt articulate intre ele ,au o articulatie foarte dura.
Aceste oase ale bazinului sustin toate organele interne.
SCHELETUL CUTIEI TORACICE
Formata din 12 perechi de coaste din care ( 7 adevarate si 5
false ),care pornesc de la nivelul vertebrelor dorsale 1-12 si
se unesc in fata pe stern.
Acestea protejeaza plamani si inima.
SCHELETUL MEMBRU SUPERIOR
1.Umerusul osul bratului.
2.Radius si Ulna- oasele antebratului.
3.Carpiene,Metacarpiene oasele maini.

12
SCHELETUL CENTURI SCAPULARE ( ARTICULATIA
UMARULUI )
1.In fata clavicula,
2. In spate omoplatul sau scalpul si impreuna cu Humerus
fac articulatia bratului.
OASELE MEMBRULUI INFERIOR
1.Femurul cel mai lung os,osul coapsei.
2.Tibie-Peroneu ( Fibula ) oasele gambei.
OASELE PICIORULUI
Tarsiene,Metatarsiene,Falange,Rotula-articulatia
genunchiului.
ARTICULATIILE
Fac legatura intre 2 oase.
STRUCTURA ARTICULATIEI
Fiecare articulatie are o capsula articulara care inveleste
intreaga articulatie si are rol de a mentine lichidul sinovial in
articulatii.
Articulatiile nu sunt vascularizate ( de aici si timpul lung de
vindecare ).
In interiorul articulatiei mai exista ligamente care leaga cele
2 capete de oase limitand miscarea.Pe exteriorul capsulei se
gasesc tendoanele muschilor de pe ambele segmente ale
articulatiei.
MUSCHI
Doua tipuri de muschii :
1.MUSCULATURA NETEDA este musculatura cu o contractie
lenta si o forta slaba.Se gaseste in stomac,intestin
subtire,intestin gros,vezica urinara,muschi firelor de par.
2.MUSCULATURA STRIATA celula musculara striata este
formata din 2 tipuri de fibre contractile :actina si miozina.
Aceste 2 fibre sunt dispuse paralel una de alta.Una e de
culoare alba si una de culoare rosie.
Contractia musculara se realizeaza prin intrepatrunderea
celor 2 tipuri de fibre sub influenta influxului nervos de la
care comanda muschiul.
MUSCHI SPATELUI

1.MUSCHI TRAPEZ.
2.MUSCHI DORSALI- un pic lateral jos
3.ROTUNDUL MARE si ROTUNDUL MIC fac legatura intre
humerus si cutia toracica.
4.MUSCHI ZINTATI- la nivelul omoplatului dar sunt dedesupt.
13
MUSCHI COLOANEI ,MUSCHI PARAVERTEBRALI
1.Interegionali (lombodorsal fac legatura intre regiunea
lombara si dorsala lombosacrata ).
2.Regionali.
3.Intervertebrali leaga 2 vertebre intre ei.
MUSCHI INTERCOSTALI
-muschi dintre 2 coaste.
MUSCHI GATULUI
-sterno............
MUSCHI MEMBRULUI SUPERIOR
Muschi antebratului toti muschi antebratului coordoneaza
miscarile mainilor si a degetelor.
MUSCHI BRATULUI
1.Bicepsul flexii a antebratului pe brat.
2.Tricepsul extensie a antebratului pe brat.
MUSCHIUL DELTOIT
-muschiul care acopera articulatia umarului.
Are 3 ramuri anterioara
,
mediana
,
posterioara.
Muschiul deltoit ridica bratul.
MUSCHI CUTIEI TORACICE
1.Muschiul pectoral porneste de la stern in mai multe
fascicule si ajung intr-un punct si se uneste in humerus.
MUSCHI ABDOMINALI
1.Muschi gambei.
2.Muschi gemeni.
Pe tibie in fata-flexori-ridica varful degetelor.
MUSCHI COAPSEI
1.Biceps,Femural in spate.
2.Cvatriceps,Femural in fata.
MUSCHI FESIERI

Cel mai puternic muschi din corp.Prin acesti muschi trece


nervul sciatic.
Articulatia Cocsofemurale.
Muschi piramidali ridica coapsa.
14
SISTEMUL NERVOS
NEURONUL

- denditre

-corp
- axon
Impulsurile merg la dentrite,corp,axon.
Celula nu se mai reface.
AXONUL SI STRUCTURA LUI
SISTEMUL NERVOS CENTRAL
Format din :- creier
- maduva spinari
- hipotalamusul ( creierul vegetativ )
- cerebel principala functie este de a mentine
echilibrul
Maduva spinari face legatura intre creier si organe si piele ( tot ce
inseamna corp )
Maduva spinari in interior este formata si din substanta cenusie la
nivelul carora se incheie automat.Din creier pornesc 12 perechi de
nervi.
Primele 4 perechi de nervi sunt incrucisati si merg pana la nivelul
gatului,pana la tiroida si o parte in zona cervicala.
Inervatia fetei,gatului partial ,scalpului,cap pana la vertebra C 4.
Intre vertebra 1 si vertebra 4.
De la C5.......dorsala D3 sau D4 isi au originea nervi care enerveaz
bratele.

Nervi intercostali merg fiecare din vertebra de origine a coastei.


Nervul sciatic porneste de la lombara 1 pana la sacrate ( toate
vertebrele sacrate )
SISTEMUL NERVOS PERIFERIC
Format din totalitatea neuronilor motori si sensitiv.
Intotdeauna daca este blocat nervul motor ( incapacitate de
miscare sau miscare limitata ) daca nu este problema la nivelul
sistemului nervos central vom cauta prima data la origine ( langa
coloana ).
15
Cand este blocat nervul senzitiv ( dureri,furnicaturi,amorteli )
investigatiei incepe in sens invers de la zona afectata la coloana,
SISTEMUL NERVOS VEGETATIV
Formate din fibre nervoase fara mielina cu o viteza de transmisie
a impulsului mica de unde deducem ca reactia organului va fi
intarziata.
Sistemul nervos vegetativ se ocupa de tot ce inseamna organe
interne si coordoneaza functionalitatea lor.
Hipotalamusul este creierul vegetativ.
SISTEMUL NERVOS SIMPATIC
Are rol de a accelera, creste,stimuleaza,preponderent activat in
stare de veghe.
SISTEMUL NERVOS PARASIMPATIC
Incetineste,calmeaza,repara si este specific stari de somn.
Intre simpatic si parasimpatic trebuie sa fie un echilibru.
Principalul ganglion neurovegetativ al corpului este PLEXUL
SOLAR aici sunt si ganglioni simpatici si parasimpatici.
De o parte si de alta a coloanei avem ganglioni vegetativi
simpatici si parasimpatici.
DOINA

10.02.2014

Orice masaj se executa in directia de


circulatie a sangelui spre inima.
Masajul spatelui dureaza 15.20 minute avand grija sa
insistam putin la frictiune deoarece suntem mai odihniti.
Tapotamentul se poate executa cu 2 procedee sau sa
renuntam,
In masajul de relaxare la masajul suedez nu se mai face
tapotament,
Tapotamentul interzis in zona rinichilor pentru a evita
anumite afectiuni sau crize.
16
Dupa fiecare procedeu principal de masare a spatelui executam o
combinatie de neteziri cu vibratii.
MASAJUL SPATELUI
Dupa fiecare procedeu principal executam o
combinative de neteziri cu vibratii.
SISTEMUL CIRCULATOR (cardiovascular )
Alcatuit din inima organ tetracameral , 2 atrii,2 ventricule care
functioneaza ca o pompa cu circuit dublu.
Muschiul cardiac este un muschi striat care se diferentiaza de
musculature scheletica prin faptul ca este extreme de
vascularizat si poseda un system nervos relative autonom ce
coordoneaza ordinea camerelor in care se contracta.
Inima este un organ prioritar.
VASELE DE SANGE

Arterele prin care sangele oxigenat circula de la inima spre


tesuturi si organe.Ele au o structura foarte elastic.De la nivelul
arterelor
vase capilare.
Prin peretele capilar se face schimbului de substante dintre sange
si lichidul intestinal ( limfa de la nivelul cellular ).
Schimbul se face prin :
- diferenta de presiune
- difernta de concentratie
De la nivelul capilarelor incep sa se adune vasele de
..la nivel..
STRUCTURA VASELOR
La nivelul membrelor inferioare a trunchiului pana la inima toate
venele prezinta un system de vase unidirectional.
17
Toate venele de la membrele inferioare sunt inconjurate de
muschi.
MICA CIRCULATIE SI MAREA CIRCULATIE
Marea circulatie porneste de la inima din ventricolul stang,
principal artera care iese din ventricol este aorta.
Sngele ajunge in tesut dupa care se intoarce prin sistemul de
vene la nivelul atriului drept.Prin aceasta se realizeaza ducerea
oxigenului .la tesut.
Din atriul drept coboara in ventricolul drept si incepe mica
circulatie prin care sangele ajunge la plamani unde se face
schimbul de gaze de CO2 si magazineaza O2.
Sngele imbogatit cu oxigen se intoarce la inima in atriul stang.
SANGELE o substanta alb galbuie care inseamna plasma ( limfa )
si partea uscata ( globule rosii ).

PH sanguine usor alcalin minim 7,38 - 7,24 maxim , 0,04


abateri la sange la PH.
SISTEMUL LINFATIC
O substanta alb galbuie.
VASELE LINFATICE
De la nivel celuler se formeaza o structura de vase asemanatoare
sistemului venos,aceste vase linfatice au un traiect relative
identic cu sistemul venos.
Diferenta dintre vase si vasele linfatice este :
- In sistemul de circulatie a linfei viteza este de 2-3 cm pe
secunda .
- In anumite zone ale corpului sunt structure ganglionare in
care linfa stagneaza.

18
Ganglioni linfatici nu se maseaza.
Tot acest sistem linfatic se aduna intr-un vas principal care se
deschide si se varsa in sistemul venos inainte de atriul drept.
- Se regleaza nivelul de presiune la nivel cellular se regleaza
cantitatea de lichide existente in corp la nivel cellular.
Principalul rol al linfei este IMUNITATEA.
La nivelul linfei si in special a ganglionilor linfatici se duc bataliile
dintre corpii si bacteria,virusi.
! NU AVEM VOIE SA MASAM GANGLIONI LINFATICI.
DOINA 14.02.2014
MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE

Acest masaj se executa de la articulatie gambei pana la fesa sau


chiar coapsa cu neteziri,frictiuni,framantat,tapotament,vibratie.
Ca element secundar putem folosi TMC ,cernut,tractiune si
tensiunea.
CONTRAINDICATII
-pentru afectiuni venoase cum ar fi varice,tromboflebila varice se
poate face un masaj usor cu crme specifice ),antiinflamatoare cu
arnica,castan,cu amestec de lavanda,menta,pin fara tapotament.
La anumite afectiuni ale pieli ,alergii,rani deschise sau alte boli
dermatologice.
18.02.2014
MASAJUL REGIUNI CERVICALE
Pozitie pacient.
1.culcat pe burta.
2.asezat pe scaun cu fruntea sprijinita pe un plan inalt.
19
1.neteziri cu fata palmara a degetelor de la cap spre trunchi.
- umeri cu toata palma.
- cu pumnul semiinchis.
2. frictiune circular cu un deget mare
- cu 2 degete pe muschi
paravertebrali
- pe lateral cu fata palmara a degetelor
3.framantat in cuta cu prize.
-mica ( in cleste 0.

- medie.
4.tapotament - se face foarte usor tocat cu 2 degete ,numai pe
muschi paravertebrali.
-pe umeri procedeul normal.
5.vibratii - de sus de la cap spre umeri , usoara miscare de
rulatmpe gat si se continua pe umeri cu vibratie.
6. neteziri de incheiere - normale.
RESTRICTII
Presiunea de lucru pe partea lateral a gatului este mica spre
medie.
A se evita presiunile pe partea lateral mai mult de 5
secunde.
Tapotamentul interzis pe marginile laterale ale gatului.
! INTOTDEAUNA CAND MASAM REGIUNEA CERVICALA SA MASAM
SI PROIEMINENTELE PRECIPITALE DE LA BAZA CRANIULUI.
Toti muschi gatului au tendoane in acea zona.
Pe acolo se actioneaza asupra nervului occipital.
20
MASAJUL CERVICAL COMBINAT CU MASAJUL SPATELUI

NETEZIRI se fac normal pe spate diferenta este ca in


momentul cand ajungem la umeri se face netezire si pe zona
cervical de sus in jos.
FRICTIUNEA la fel
FRAMANTAT identic.
Inainte de a se face tapotament la spate se introduce netezirile cu
pumnul pe cervical.Traseul lung si traseul scurt.
TAPOTAMENTUL - pe spate normal.

VIBRATII
NETEZIRI DE INCHEIERE

20.02.2014
MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE
Acest masaj se aplica deobicei de pe partea posterioara
indifferent ce tip de masaj se face.
In functie de masajul stabilit folosim si produsele de masaj
( ulei,crema anticelulita,gel,gel termic sau refrigerat ).
Se incepe cu :
NETEZIREA mana dupa mana.
FRICTIUNEA
cu miscari mai ferme.
-cu miscari circulare in jurul articulatiei,maleolei articulatiei
gambei
-cu nodozitatile.
-cu degetele crampon.
FRAMANTAT
- in cuta
21
- stoarcere
- combinatie intre frictiune si framantat.
TAPOTAMENT
- prin ciupire
- cu pumnul semideschis ( in dreptul feselor )
-cernutul
-tractiunea
-tensiunea

Tractiunea si tensiunea se fac doar daca este cazul.


TEHNICA MAINI CALDE
Se aplica de pe fese pe lungimea piciorului si cuprindem
talpa ca un senvich.
In cazul masajuluide relaxare sau masajului suedez se face
un masaj mai usor ,fara presiune si stoarceri puternice, fara
tapotament cu miscari mai lente.
Se fac miscari lente sub forma de neteziri cu usoare vibratii.
La relaxare se folosesc uleiuri calde si parfumate cu esente
florale,meloterapia.
MASAJUL GENUNCHIULUI
Se foloseste atat in recuperare si in mobilitatea articulatiei
genunchiului dar si pentru alte tipuri de masaj cum ar fi
anticelulitic,linfatic,sportive sau de relaxare.
Incepem masajul de pe partea anterioara a picioarelor cu :

NETEZIREA mana dupa mana.


MASAJUL CIRCULAR AL ARTICULATIEI GAMBEI.
MASAJUL TARSURILOR ( TARSIENE OASELE TALPI )
CU POLICELE
CIRCULAR SPRE MALEOLE
CU NODOZITATI,CU TOATA PALMA
CU FRAMANTAT,STOARCERE
COMBINAT INTRE ELE.
22

Insistand mai mult de la genunche in sus.


CU FRAMANTAT SI STOARCERE.
NETEZIT ,VIBRATIE.
TAPOTAMENT
- prin ciupire
-cernut
TEHNICA MAINI CALDE se aplica de la coapsa la lungimea
piciorului si cuprinde talpa ca un senvich.

MASAJUL TERAPEUTIC AL GENUNCHIULUI


Este bine intotdeauna sa asezam sub genunchi un support care sa
sustina articulatia dar si piciorul si a ne usura si noua
masajul.Trecem apoi cu netezirea mana dupa mana,apoi circular
in jurul genunchiului,apoi cu un usor framantat scurt incepand din
partea inferioara,apoi cu netezirea si daca ne permite chiar si un
usor tapotament prin ciupire.
Putem adauga la acest masaj un unghuent antiinflamator sau
calmant,gel termic sau refrigerant in functie de afectiunea care o
are.
Putem aplica comprese cu spirt diluat sau numai cu apa rece si
bandajat cu o fasa elastic.
Acest masaj therapeutic trebuie executat la indicatia medicului.
CONTRAINDICATII

Rutura de menisc
Ruptura muscular
Fisura rotulei
Pe suprafata intregului picior
Ruptura de coapsa nu se face masaj se foloseste un spray
refrigerant.

23
MASAJUL ABDOMENULUI
Acest masaj se aplica la fel pentru femei cat si pentru barbate.
El poate fi :
La indicatia medicului in scop esthetic sau de relaxare

Masajul in scop terapeutic se foloseste in urmatoarele situatii


: constipatie,dureri abdominal,in cazul blocari vezici urinare ,
in urma unor anestezice,
TEHNICA DE MASAJ
Intindem uleiul sau crema,intindem pe tot abdomenul
pana spre zona pectoral,gat cu miscari circulare si apoi
neteziri mana dupa mana.
Frictiuni circulare cu varful degetelor , crampon dupa
care executamvibratie cu netezire.
Framantatul se executa transversal in cuta prin
ridicarea tesutului pana la limita flexibilitati pieli.
Stoarcerea se poate executa scurt sau pe o suprafata
mai mare.
Dinou netezire cu vibratie.
Mai rar se foloseste tapotamentul dar cel prin ciupire.
Vibratii cu netezire.
Tehnica maini calde se aplica din zona pubiana ombilic
pe linia mediana pana la gat,umeri parti laterale ale
corpului si inchidem in dreptul ombilicului apasand usor.
! FRICTIUNEA SE EXECUTA INTOTDEAUNA DE LA
STANGA LA DREAPTA IN SENSUL ACELOR DE
CEASORNIC.
PENTRU ACEST MASAJ GENUNCHI TREBUIE SA FIE
RIDICATI LA 60-40 GRADE.
Masajul estetic al abdomenului.
Se foloseste in anticelulita
In diminuarea vergeturilor
24

In masajul linfatic
Pentru femei se ocoleste zona sanilor cu miscari
circulare in jurul lor fara a apasa sau stranger.
SISTEMUL ENDOCRIN

Gabi 12.03.2014

Glandele eczocrine
Sudoripare

GLANDELE ENDOCRINE
Hipofiza-cutia craniana la baza creierului.
Principalul hormone SOMATOHOF sau STH.
Coordoneaza activitatea tuturor glandelor endocrine.

TIROIDA
Glanda tiroida prin hormonal tiroidian se controleaza nivelul
arderilor la nivelul celulei.
Hiposecretie= arderi marite=slab.
Deasupra tiroidei usor in spatele ei avem paratiroidele a carui
hormone controleaza asimilarea calciului in organism,hormonal se
numeste parathormon.
PANCREAS
Format din 2 tipuri de cellule :
-Scucuri pancreatice care intervin in digestive
-Insulin mentine nivelul glucidelor in sange.
25
Prea mult zahar in sange ,insulin il transforma in lipide si are rol
dublu sub influenta insulinei se tot transforma in glucide isulina
este indispensabila.
GLANDELE SUPRARENALE
Sitate deasupra rinichilor.

Hormoni suprarenali sunt hormone vieti.( a metabolismului ).


Ca si hormone secretati de suprarenale sunt :
Corticosteroizi sunt axati pt reparatia
articulatiei,sunt hormone externi si nocivi care
epuizeaza foarte repede rezervele organismului.
Andrenalina- hormonal de lupta sau
fugi,adrenalina in exces duce la uzura premature si
se secreta in cazuri extreme.

GLANDELE SEXUALE

Testicule ,Ovare si Glande Mamare.


Atat testiculele si ovarele secreta si tetosteronul si estrogenul
difera proportia.
La barbate predomina tetrosteronul iar la femei estogenul.
Gladele mamare la femei secreta ocitocina.
Serotonina si ocitocina sunt hormonul placeri.
Tot ce inseamna sistem endocrine se afla intr-un echilibru
permanent dirijat fiind de hipofiza.
Timusul sub capul sternului,principalul rol este imunitatea
se fabrica lifocite.

26
Glanda pineala al treilea ochi are principalul hormon pe care il
secreta este melatonina care il secreta noaptea si are legatura
cu nervi optici si este influentat de lumina si intunericul.

Ficatul glanda endocrina prin vezica biliara.


Glandele salivare

MASAJUL MEMBRULUI INFERIOR


MASAJUL PICIORULUI
Pe partea anterioara
Netezirile se fac cu varful degetelor ,cu toata palma,sau cu
podul palmei.
Frictiuni pe partea interioara avem liniare cu 2 sau 3 degete
pe degete si in spatiile interosoare.
Circulare in zona maleonului ( ouale piciorului ) si a
calcaielor.
Framantat cleste cu prize mica pe degete sip e marginea
externa a piciorului.
Procedee secundare.
Tensiuni,tractiuni,scuturari pe degete.
Partea posterioara sau talpa piciorului neteziri cu palma sau
podul palmei dar si cu pumnul de la degete catre calcai,de la
degete catre glezna.
Frictiunile circulare se fac cu podul palmei sau cu pumnul si
cu trei degete.
Neteziri de incheiere cu prize mica sau medie pe marginea
externa a piciorului sip e calcai sau neteziri cleste cu prize
mare.

MASAJUL GAMBEI
Neteziri lungi si scurte.
Frictiuni in partea unde este mai putina masa muscular si
se face cu varful degetelor urmand ca pe gamba sa faci
procedeul care il vrei.
Pe partea anterioara a gambei ( pe tibie ) se fac frictiuni usor
cu varful degetelor sau cu toata palma.Presiunea trebuie sa
fie mica.
27

Framantatul in cuta,cu prize mica pe tendonul lui


ahile,medie sau mare dupa cum e zona de mare,framantat
serpuit ( din prize in inel se strange alternative stanga
dreapta mainile concomitant cu degetul mare care face o
miscare de semievantai ).
Tapotament toate procedeele singura restrictie este pe
tibia piciorului.
Ca procedeu secundar avem rulatul.
Vibratii.
Neteziri de incheiere.

MASAJUL GENUNCHIULUI
Neteziri usoare cu palma circulare ( inconjori genunchiul cu
palma ).
Frictiuni circulare cu varful degetelor.
In spatele genunchiului ( spatial popritau )interzis orice manevra.

MASAJUL COAPSEI

Manevre identice ca si la gamba doar ca ai spatiu mai mare


de lucru.
Zona interzisa de masat este triunghiul lui Scarpa, zona
enghinala.
In loc de netezirile de incheiere se fac neteziri cu prize in inel
cu presiune medie si viteza de deplasare mica ( manevra de
drenaj linfatic ) si te intorci cu rulatul.
Mana calda de la fese spre picior.

Doina 17.03.2014

28
MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE

Acest masaj poate fi folosit atat in scop terapeutic cat si de


relaxare sau esthetic.
Pornim cu uleiul de pe umar spre incheetura maini
executand o netezire mana dupa mana.
Frictiunea poate fi cu policele cu nodozitatile sau chiar
circular.
Vibratii,neteziri.
Framantatul se aseaza bratul pe o muchie si se porneste un
framantat de la mana spre umar venind inapoi cu acelasi
procedeu.
Putem sa facem si o stoarcere daca ne permite tesutul.
Ridicam bratul la 90 grade ca o trestie si executam un rulat
pana la degete si putem veni si inapoi daca ne permite.
Asezam mana,facem neteziri cu vibratie si ridicam
antebratul la 90 grade.

MASAJUL MAINI

Incepem de pe partea anterioara a oaselor tarsiene cu


miscari circulare ale policelui pana la articulatie,intoarcem
palma spre noi si masam central palmei tot cu policele,cu
nodozitatile circular.
Prindem fiecare deget il strangem,il tragem si il masam pana
la varful degetelor.
Metoda cleste se aplica tragand si masand pe partea
exterioara si interioara.

A doua variant al acestui procedeu este introducerea


degetelor noastre intre celelalte degete si tragem cu o
miscare usor vibratorie pe lungimea degetelor.
Asezam antebratul si executam o netezire cu o vibratie un
cernut si aplicam tehnica maini calde de la umar cuprinzand
mana ca un senvichi.
29
Putem scutura si trage de brat.

DRENAJUL LINFATIC PENTRU MEMBRELE SUPERIOARE SI


INFERIOARE

Linfa face parte din cele 10 sistemelinfatice ale organismului si se


gaseste intre tesuturi ca un lichid care hraneste si ajuta la
transportul substantelor nutritive dar si a substantelor chimice ( a
toxinelor din organism ).
Aceste substante chimice ( hormoni ) sunt eliminate prin ganglion
linfatici, vasele linfatice,amigdale si timusul.
Cele mai mari formatiuni linfatice sunt ganglion axiali
( sudoripari ),vasele linfatice mamare,in jurul ombilicului si apoi in
ganglioni pubieni.
MASAJUL LINFATIC PENTRU MEMBRELE INFERIOARE
Acesta se executa cu partea cubitala impingand linfa spre
fesa si ganglion linfatici.
Putem aplica mana peste mana,putem impinge linfa tinand
piciorul ca un cordon.
Putem sa facem miscari scurte,de pompare sau chiar cu
toate degetele impingand linfa dintr-o singura miscare.
Masajul linfatic se executa atunci cand tesutul este moale,nu
are tonifiere,plin de lichide apoase si de linfa.
MASAJUL LINFATIC AL MEMBRELOR SUPERIOARE

Acest masaj arata ca un drenaj in sensul ca se apasa cu radacina


maini pe suprafata anterioara si posterioara a antebratului apoi a
bratului avand grija in partea interioara a bratului unde pielea
este mai sensibila sa nu lasam urme.
Drenajul linfatic il putem folosi si la picioare apasand si impinging
tesutul si golind vasele de sange ca apoi aceasta sa revina
proaspat si incalzit dinou pe vasele de sange.
est

30

Duodenul e In duoden se varsa sucurile pancreatice.


Sucurile au un PH ridicat si neutralizeaza acidul din stomac si
descompun mai departe alimentele pana la elementele de baza
adica carbohidrati,aminoacizi,lipide.

INTESTINUL SUBTIRE
- Are loc absortia tuturor lichidelor elementelor nutritive in
sange.
- Din intestinal subtireodata trecut in sange ele trec in vene
ele se duc la ficat prin vene a .
- Intestinul subtire pentru a realize absortia are o structura cu
multi perisori , structura ciliara.
Rolul este de a mari suprafata de contact si absortie.

INESTINUL SUBTIRE
Cea ce a ramas ne absorbit trece in intestinal gros unde incepe un
process de fermentatie anaeroba ( sunt bacterii care nu folosesec
oxigenin metabolism ) flora intestinal.
La nivelul intestinului gros mai au loc anumite reactii chimice in
urma carora se sintetizeaza cateva vitamine ( K factorul de
coagulare din sange si vitamine PP + altele ).
Mai are loc reglarea apei in organism ( echilibru .).

Odata cu apa se realizeaza echilibru bionic.

SISTEMUL EXCRETOR
Rinichi,Ureter,Vezica Urinara si Ureta.
31
Cea mai importanta este rinichiul.
Rinichiul este un fel de sita selective care lasa anumite substante
sa treaca.Principalul produs care iese din .. este acidul uric
Urea.Acidul uric este produs de catre metabolismul proteinelor.
In czul in care acidul uric nu este filtrate corespunzator de catre
rinichi va ramane in concentratie prea mare in sange acest fapt
duce la precipitarea acidului uric spre extremitatile membrelor
( degete si in special in articulatiile degetelor picioarelor
producand guta ).
Surplusul de apa din rinichi este eliminate de catre rinichi la fel
cum este tot ce este solubil ( surplusul )este eliminate prin
urina.Rinichiul are rol mare in echilibrul hidric si ionic al
organismului.

MASAJUL COLOANEI VERTEBRALE

! In cazul in care o vertebra este dureroasa la atngere chiar si


usoara se va evita lucrul pe ea.In acest caz se lucreazape
musculature paravertebrala fara a atinge vertebra.
MANEVRE
1. INVESTIGARE o trecere cu 3 degete peste vertebre de sus
pana jos.Scopul este de a detecta vertebrele care dor si sa
observe eventualele deviatii de la normal anumitor vertebre
( scolioza,londoza,cifoza ).Presiune mica.

2. Valuri scurte,valuri lungi.Manevra se executa cu doua degete


departate deoparte si de alta a coloanei pe muschi
paravertebrali.Presiune medie spre mare.
3. Frictiuni cu varfurile celor 3 degete.Frictiunea este profunda
miscarea fiind lenta si puternica.Prin manevra aceasta se
deblocheaza muschi profunzi care fac legatura dintre 2
vertebre si care apasa pe nerv.
4. Curatare de vertebre - Frictiuni liniare in jurul apofizelor
spinoase.
5. Tapotament se fac doar percutii usoare pe apofizele
spinoase.
6. Frictiuni zig zag cu trei degete
32
In cadrul masajului general la spate masajul coloanei se
introduce dupa framantat.
REFLEXOTERAPIA
O ramura a terapiilor orientale care consta in actionarea
asupra unor puncte reflexe si sunt situate la distant fata de
organul nervos.
Se bazeaza pe actul reflex a sistemului nervos.
Reflexo terapia are 2 componente
1.Reflexodiagnosticul este prima sedinta in care se trece
peste puncte si se stabilesc afectiunile dereglarilor sau
organelor bolnave.
2. Reflexoterapia propriuzisa care consta in tratamentul
prinmasaj al punctelor reflexe.
Ca numar de tratamente trebuie sa fie intre 10-12 sedinte
maxim cu pauza 10-12 zile.
Cand sunt cronice afectiunile se fac zilnic.
Cand sunt acute se lasa 24 - 48 ore pauza.
Timpul de lucru pe punct este intre 1 si maxim 5
minute.
In punctual corespondent organului afectat se depune
acid uric si toxinele.
Avem 2 posibilitati sa le simtim la mana :
1. Ca si niste paraieturi.
2. Doare.

In momentul cand paraie dezechilibrul este o afectiune cronica,la


durere este o afectiune acuta.
PRESIUNEA DE LUCRU
Se adapteaza dupa sensibilitatile omului.
Niciodata nu se apasa sa se provoace dureri insuportabile.
Presiunea pe punte se face la prima manevra mai tare
pentru a simti eventualele depuneri care sunt mai profunde.

33
CONTRAINDICATII

Caliculi renali ( piatra la rinichi ) nu se lucreaza rinichi.


Caliculi biliari ( piatra la bila ) se evita vezica biliara.
Hipertensiunea nu se fac glandele suprarenale.
Organelle cu actiune limitata inima- mai mult de 30 secunde
nu stam pe punctual inimi si ficatul tot 30 secunde ( se poate
sta la ficat maxim 1 minut ).

ORDINEA DE LUCRU
1. Orice sedinta de reflexoterapie se icepe si se termina cu plex
solar ,suprarenale,rinichi ureta si vezica urinara.
2. Sinusuri.
3. Hipofiza,epifiza,emisfera cerebral.
4. Nas.
5. Cerebel,nerv trigemen,ceafa.
6. Ochi.urechi.
7. Glanda tirioida.
8. Glanda paratiroida.
Pana aici diagnosticul de pe piciorul drept corespunde cu
organul de pe partea stanga a corpului.
9.Muschiul trapez.
10.Plamani.

11.Stomac,pancreas,duoden.
Pancreasul il gasim si pe piciorul drept dar mai mult pe piciorul
stang.
12.Piciorul drept ficat cu vezica biliara.Piciorul stang splina si
inima.
13.Piciorul drept ,colon ascendant si transversal,piciorul stang
colon transversal descendent,ansa signoida..Din cauza colonului
se incepe cu piciorul drept.
14.Intestin subtire.
34
15.Traseu renal.
16.Testicule,ovare.
17.A) Pe interiorul
vagin,penis,uter,prostata,hemoroiz

piciorului

vezica

urinara,

17.B) Pe exterior piciorului din mijlocul calcaiuluiavem


testiculele,ovarul,organele pelviene sau dureri mestruale.
18.Lateral pe exterior umar,cot,genunchi.
19.Colooana vertebrala.
20.Maxilar superior,inferior ( dinti ).
21.Amigdale.
22.A) Centru echilibrului.
B) Trahee,duct linfatic toracic.
23. Piept ( sani sau muschi pectoral ).
24. Muschiul diafragmei.
25. Articulatia coxofemurala ( soldurile ).

26. Linfa toracica + linfa abdominal.


27. Traseu renal.

35