1. Structuri cu deschideri mari. Principii generale de alctuire.

Exemple
A.Sisteme separate
* Structura acoperisului
* Structura verticala
B. Sistem integrat
C. Infrastructura

Exemple:

Circul din Bucuresti

Piata acoperita din Royan

2. Care sunt ncrcrile pentru care se proiecteaz acoperiurile

slilor? Clasificarea acoperiurilor din punct de vedere al
greutatii proprii.
Structura acoperisului
Incarcari de proiectare:
I.1.Greutate proprie
I.2.Zapada
I.3.Vant
I.4.Cutremur vertical
I.5. Incarcari din instalatii/tehnologice
Clasificarea acoperisurilor din punctul de vedere al greutatii proprii
1. Acoperisuri grele :
* din beton armat/ precomprimat (200 - 400kg/mp)
2. Acoperisuri usoare
* din otel, lemn, materiale plastice (50 100 kg/mp)

3. ncrcri de proiectare pentru acoperiurile slilor: ncrcarea din

zpad i din actiunea vntului. Factori de care depind aceste ncrcri.
Incarcarea din zapada
Depinde de:
1. Conditiile de amplasament (a se vedea si Curs an IV)
a. Zona climatica : patru zone climatice cu incarcare de referinta intre 90-180 kg/mp;
pentru Bucuresti incarcarea de referinta 150kg/mp.
b. Efectul de adapostire:
* reducere 20% pentru conditii normale de expunere si acoperis plat;
* crestere de 10% pentru forme de acoperis care impiedica spulberarea
2. Geometria acoperisului (a se vedea si Curs an IV)

< 30 ..... c = 1.0

> 60...... c = 0.0

0 < (med) < 30

c1=1 ; c2 = (30+)/30
(med) > 60

c1 = 0 c2 = 2

3. Greutatea proprie a acoperisului

Efectul greutatii acoperisului asupra ncrcarii totale de calcul
Acoperisuri usoare
Incarcarea de referinta din zapada poate fi de 5- 6 ori mai mare decat greutatea
acoperisului
Acoperisuri grele
Incarcarea de referinta din zapada poate fi egala cu 0.5 2.0 din greutatea acoperisului

Incarcarea din vant

Depinde de:
Conditiile de amplasament
* zona climatica
* conditii de microrelief (amplasamente adapostite/expuse)
* mediu construit
Forma cladirii/acoperisului
Presiune/suctiune pe o cupola sferica inalta (3/4 din sfera)
Suctiune o o cupola plata (putin inalta)
Suctiune/presiune pe un acoperis cilindric cu cabluri paralele

4. Elemente structurale fundamentale pentru acoperiurile slilor cu

deschideri mari
1.Cablu
- intindere axiala

2.Grinda
- incovoiere

3.Arc
- compresiune

5. Structuri cu cabluri pentru acoperiuri cu dechideri mari. Clasificri.

Caracterisitici generale.
Poate acoperi
deschideri foarte
mari (teoretic
nelimitate!)

Din curs an 4:
Srmele se folosesc ca atare sau grupate n fascicule cu numar variabil de fire
Fasciculele cele mai des utilizate sunt cunoscute sub urmatoarele denumiri:
* Lita (LBP) : grup de trei srme cu diametru mic ( 3 - 4 mm);
* Toron (TBP): grup de srme rasucite n jurul unei bare centrale de diametru
mai mare (7 - 19 srme cu 3 - 7 mm);
* Fascicul (cablu):grup format din 12 - 100 srme paralele, dispuse pe 1 - 3
rnduri, n jurul unui resort helicoidal.(se folosesc si fascicule dreptunghiulare)

Clasificari:
1. Suprafete cu simpla curbura

2. Suprafata cu dubla curbura

Un singur rand de cabluri

Ferma de cabluri

Retele de cabluri

Caracteristici generale:

Structuri cu simpla curbura si un singur rand de cabluri.

Au deformabilitate ridicata sub efectul zapezii si al vantului.
Necesita lestare
Acoperis GREU
Structuri cu dubla curbura si ferme de cabluri
Prin alcatuire sunt putin deformabile
Nu necesita lestare
Acoperis USOR

6. Structuri cu cabluri cu simpl curbur. Principii de alctuire de ansamblu

Structura cu cabluri paralele
Eforturi cu valori mari in elementele
prindere ale cablurilor

Ancorarea cablurilor
1. Bloc de beton
2. Ancoraj in sol stancos
3. Piloti intinsi in sol argilos

Structuri pe plan circular

1. Plan complet liber
2. Plan cu un stalp central

7. Ferme de cabluri. Forme geometrice

Stabilitatea la actiune vantului si zapezii este asigurata prin cabluri de intindere (de
stabilizare)
Eforturile din elementele grinzii depind de geometria fermei
Permit folosirea acoperisurilor de tip usor

1.
2.
3.

Ferme concave
Cablu portant
Cablu de intindere (stabilizare)
Diagonale/montanti intinsi

1.
2.
3.

Ferme convexe
Cablu portant
Cablu de intindere (stabilizare)
Diagonale/montanti comprimati


1.
2.
3.
4.

Ferme mixte
Cablu portant
Cablu de intindere (stabilizare)
Montanti comprimati
Montanti intinsi

8. Structuri cu ferme de cabluri pe plan dreptunghiular i circular.

Transmiterea eforturilor la structurile verticale.
Structuri cu ferme de cabluri pe plan circular

Transmiterea eforturilor

9. Reele de ferme de cabluri. Scheme generale de alctuire. Exemple.

Alcatuiri

Cabluri + cabluri exemple:

Bazin acoperit Tokyo

Grinzi si cabluri

Piloni si cabluri

Principiu de
alcatuire
ferme de
cabluri

Exemple:

Principiu de alcatuire cabluri pe plan circular

Exemple:

10. Structuri cu grinzi din otel pentru acoperiuri cu deschideri mari. Principii
de alctuire. Clasificarea grinzilor din punct de vedere al sectiunii
transversale.
Principii de alcatuire:
Grinzi cu inima plina
Grinzi cu zabrele

Clasificare in functie de forma sectiunii

transversale
A. Grinzi plane
B,C. Grinzi spatiale

Cadru metalic cu inima plina

11. Grinzi cu zbrele i cadre cu zbrele din otel. Scheme geometrice de

alctuire. Sectiuni caracteristice ale barelor.

Grinda cu zabrele este un subansamblu structural plan alcatuit din bare drepte
concurente in noduri. Barele trebuie sa formeze o retea cu indeformabilitate geometrica proprie
(retea alcatuita din triunghiuri).
Rol structural: Preluarea si transportul la reazeme a incarcarilor verticale care actioneaza
in planul grinzii. Rezistenta si rigiditatea grinzii cu zabrele pentri incarcarile care actioneaza
perpendicular pe planul grinzii sunt neglijabile
Sistemul de zabrele este definit de mai multe criterii:
Distanta intre noduri la talpa superioara este in functie de distanta intre pane (depinde
de invelitoare)
Numarul nodurilor trebuie sa fie cat mai mic
Barele comprimate trebuie sa fie cat mai scurte
Unghiul diagonalelor 30o - 60 o valoarea optima 45o
Efectul fortelor aplicate pe bare:
la talpa superioaracompresiune excentrica
la talpa inferioara intindere excentrica
Se evita incarcarea barelor cu forte concentrate sau distribuite

Grinzi cu zabrele din

otel formate din
segmente modulate

Grinzi cu
zabrele
spatiale

Cadre plane cu zabrele

Cadre cu zabrele spatiale

Grinzi cu zabrele in consola

Grinzi cu zabrele din otel

Grinzi cu zabrele suspendate

Cadre din otel

12. Structuri cu arce

sli cu deschideri mari. Caracterizare general. Materiale folosite.

pentru

Caracterizare generala
Forma axei arcului depinde de modul de incarcare (compresiune pentru incarcarea
dominanta)

Arcul este o bara cu axa curba plana ce preia incarcari in planul arcului
Forma axei arcului depinde de modul de incarcare (compresiune pentru incarcarea
dominanta)
Sub efectul fortelor verticale bara curba a arclui tinde sa se indrepte
Incarcarile nesimetrice provoaca incovoiere in arc
Tasarile diferentiate sporesc eforturile in arc
Impingerile laterale depind de sageata arcului si cu ajutorul reazemelor, acestea pot fi
blocate
Efectul tirantului este acela de a limita deplasarile relative ale reazemelor, capatand
eforturi de intindere
Reazemele arcului pot fi pe fundatii, pe stalpii, pilastrii, pile sau pereti
Incarcarile nesimetrice provoaca incovoiere in arc
Tasarile diferentiate sporesc eforturile in arc
Impingerile laterale depind de sageata arcului
Materiale folosite
Arce din piatra/zidarie
Arce din beton armat
Arce metalice
Arce din lemn lamelar lipit

13. Structuri cu arce pentru sli cu deschideri mari. Dispunerea arcelor

n structur. Arce cu dou i trei articulatii.
Dispunerea arcelor in structura

Arce cu doua articulatii

Arcele cu articulatii nu transmit

momente la fundatii
Arcele cu tirant nu transmit
impingeri laterale

Arce cu trei articulatii

Sunt sisteme static determinate

(eforturile interioare nu depind de
rigiditatea arcului)
Nu sunt sensibile la tasari
diferentiate

14. Structuri cu arce pentru sli cu deschideri mari. Sisteme de

contravntuire. Alctuirea seciunii transversale pentru arcele din
otel.

Sisteme de contravantuire

Alcatuire sectiune transversala

Cu tirant si montanti

cu grinda de rigidizare

Cu dubla incastrare

Pentru asigurarea rezistentei, rigiditatii si stabilitatii ansamblului unei structuri se

prevad CONTRAVANTUIRILE intre:
intre elementele verticale (stalpi)
intre elementele principale transversale:
contravantuiri orizontale;
contarvantuiri vertical
CONTRAVANTUIRILE intre stalpi
Sunt dispuse in plan vertical
Asigura preluarea fortelor orizontale din
cutremur
in
lungul
salii
(longitudinal/perpendicular pe deschidere)
Se folosesc pentru structuri cu stalpi:

metalici
din beton armat
CONTRAVANTUIRI orizontale transversal:
Se aseaza in traveile de capat si in traveile in care s-au prevazut portale (c.v
verticale)
Leaga talpile superioare ale EPT
Reprezinta grinzi cu zabrele orizontale
alcatuite din:
talpi: talpile superioare ale EPT;
montanti: panele acoperisului
diagonale: elemente proprii
Asigura:
rigiditatea acoperisului in plan
orizontal
preluarea fortelor din vant pe
frontoane

CONTRAVANTUIRI orizontale longitudinale:

Se dispun in lungul sirurilor de stalpi
Se aseaza la nivelul talpilor superioare ale
grinzilor
Constituie grinzi cu zabrele orizontale
alcatuite din:
talpi: panele acoperisului
montanti & diagonale: (elemente
proprii)
Rol
structural:
asigura
conlucrarea
subansamblurilor pentru preluarea fortelor
orizontale
transversale
(pe
directia
deschiderii salii)

CONTRAVANTUIRI verticale longitudinale:

Se dispun in lungul salii
Leaga intre ele EPT
Sunt grinzi cu zabrele verticale cu elemente proprii
Se dispun :
in axul EPT pentru deschideri < 24.0 m
cate 2-3 pe deschidere pentru D > 24.0 m
la montantii de reazem
Asigura stabilitatea EPT

15. Structuri cu arce din lemn lamelar lipit (LLL) pentru sli cu
deschideri mari. Avantajele structurilor din LLL n raport cu cele din
alte materiale (beton armat, otel).

Sectiune transversala

Suprafata 50.0 x 110.0 m

Arce cu doua articulatii din LLL cu
h = 96 cm
Pane h = 60 cm
Stalpi din beton armat
Placa din beton armat lucreaza ca tirant pentru a prelua impingerile

Structuri cu arce din LLL Patinoar artificial la Berna

Patinoar + tribune pentru 16.000 spectatori

Arce cu doua articulatii cu D = 45-85 m asamblate la santier din trei bucati
Arce cu sectiune chesonata de 48.5-120 cm (cu pereti de 12-15 cm)
Contravantuiri in planul acoperisului din lemn ecarisat
Tirant din teava patrata

Sala polivalenta la Leiden

Acoperis 75.0 x 102.5 m
Arce duble cu doua articulatii
(2 x 14/100 cm) la interax de 230 cm
Arce asamblate din trei tronsoane
Pane din lemn ecarisat (718 cm)

Avantaje :
Permite realizarea unor elemente si structuri diverse: grinzi cu inima plina, grinzi cu
zabrele (ferme), arce , cadre
Permite obtinerea unor sectiuni transversale cu forme rationale din punct de vedere
al comportarii la solicitari mecanice (in special la incovoiere)
Permite valorificarea intensiva a lemnului:
piese de dimensiuni mici
lemn de calitati diferite

Prin asocierea LLI cu materiale superioare se obin mai multe avantaje:

cost de investiie mai redus deoarece se poate folosi lemn cu rezisten mai slab (de
calitate inferioar) pe toat nlimea grinzii; pentru unele proiecte se pot obine
reduceri de cost care ating 2025% din costul olosirii LLI clasic;
sporete rigiditatea la ncovoiere ceea ce permite reducerea dimensiunilor seciunii i n
consecin se reduce greutatea materialului care se transporta i montajul este mai uor;
se obine o reducere semnificativ a variabilitii modulului de elasticitate i a rezistenei
materialului deoarece se reduce influen defectelor lemnului asupra capacitii de
rezisten (se elimina practic ruperile din ntindere)
ntreinerea elementelor de construcie este mai uoar (costuri mai reduse)
Se definete ca lemn lamelat ncleiat(lipit) LLI/LLL- (engl. glulam, fr. bois lamell
coll), materialul monolit obinut prin asamblarea, prin lipire cu adezivi speciali, rezistenti la
umiditate si biodegradare, a pieselor de lemn ecarisat (scnduri sau dulapi) cu dimensiuni relativ
mici n raport cu piesa obinut. Asamblarea se face astfel nct fibrele lamelelor s fie paralele
ntre ele.
Avantaje:
cost de investiie mai redus deoarece se poate folosi lemn cu rezisten mai slab (de
calitate inferioar) pe toat nlimea grinzii; pentru unele proiecte se pot obine reduceri
de cost care ating 2025% din costul folosirii LLI clasic;
sporete rigiditatea la ncovoiere ceea ce permite reducerea dimensiunilor seciunii i n
consecin se reduce greutatea materialului care se transporta i montajul este mai uor;
se obine o reducere semnificativ a variabilitii modulului de elasticitate i a rezistenei
materialului deoarece se reduce influen defectelor lemnului asupra capacitii de
rezisten (se elimina practic ruperile din ntindere)
ntreinerea elementelor de construcie este mai uoar (costuri mai reduse)

16. Structuri cu arce i cabluri. Principii generale de alctuire

(rolul/solicitrile arcelor, rolul/solicitrile cablurilor. Scheme
statice de preluare a ncrcrilor verticale.
Suprafata cu dubla curbura

Forme suprafete cu dubla curbura

Exemple de alcatuire

Scheme statice

17. Acoperisuri cu dubl curbur din beton armat/precomprimat. Forme

geometrice.

Forme de baza

Suprafete cilindrice

Paraboloizi

Suprafete riglate

Conoizi

Placi cutate

Cilindri intersectati

Forme in plan

18. Acoperiuri cilindrice din beton armat. Alctuire general.

Caracteristici geometrice. Rigidizri i elemente de margine.

Alcatuire generala

Din curs an 4

Eforturi in placa cilindrica

rigidizari
elemente de margine

19. Cupole din beton armat. Forme n plan i n elevatie. Eforturi n plac.

Eforturi in placa

20. Acoperiuri reticulate cu dubl curbur din beton armat. Avantaje n

raport cu acoperiurile din plci pline.
Avantaje :

greutate mai mica

Economie de material
Montaj mai usor???
Permit deschideri mai mari

Este atat element de inchidere cat si portant

21. Acoperiuri reticulate cu dubl curbur din otel. Forme geometrice

(cilindri i cupole).
Forme

Cupole
- sferice si elipsoidale

- alcatuiri geometrice

22. Acoperisuri reticulare plane din otel . Forme de baza . Dispunerea

retelelor de bare.

Dispunerea retelelor de bare

23. Acoperiuri reticulate plane din otel. Efectul pretensionrii.

Prin pretensionare se obtine, n principal, sporirea rigiditatii elementelor de structura sau a

structurii n ansamblu.
Structurile reticulate planare se comporta ca placi ncovoiate pe doua directii sub actiunea
ncarcarilor permanente si utile.
Aceste structuri pot fi pretensionate cu ajutorul tirantilor n scopul reducerii eforturilor
axiale de ntindere din barele cele mai solicitate (barele stratului inferior, n zona centrala a
placii) precum si pentru sporirea rigiditatii ansamblului si reducerea deformatiilor maxime.
Prin pretensionarea retelei se obtine reducerea consumului total de otel si reducerea
grosimii totale a retelei tridimensionale.
Pentru retelele tridimensionale pretensionarea se poate face folosind doua principii:
* pretensionare locala;
* pretensionare de ansamblu.
Pretensionarea locala este destinata sa modifice numai starea de eforturi din barele
cele mai solicitate la ntindere datorita ncarcarilor exterioare. Acest sistem de
pretensionare se realizeaza prin tiranti dispusi sub stratul inferior de bare, de regula
numai n zona centrala a retelei, paralel cu barele acestui strat si legate de acestea.

Pretensionarea de ansamblu, care modifica starea de eforturi n toate barele structurii, se

poate realiza cu un numar redus de tiranti asezati paralel cu laturile retelelei sau pe directia
diagonalelor acesteia.
n acest caz tirantii pot ramne n totalitate n gabaritul retelei sau pot fi partial n
exteriorul acesteia.

Pretensionarea retelelor tridimensionale prin suspendarea nodurilor inferioare din cmp.

24. Evolutia cladirilor inalte pana in anul 2000. Exemple si inaltimi.

1801 la Salford Manchester
Proiect: Boulton&Watt (masina cu aburi !)
Cladire P + 6E . Dimensiuni 14.0 x 42.0 m
Grinzi din fonta de cca 3.0 m lungime pe stalpi din fonta
1845
William Fairbairn: inlocuieste stalpii de fonta cu profile I din fier-pudlat
Apar profilele Zores care inlocuiesc grinzile din lemn
1871 Chicago
aparitia ascensorului OTIS (1857 - 1875)
reconstructie dupa incendiu
William le Baron Jenney (scoala din Chicago):
- Leiter Building (1879)
- Home Insurance Building (1883)

 Zidarie portanta cu grosimi mari

Ascensor
Hidrofor
Incalzire centrala
Telefon
Ascensor OTIS cu aburi (1876)
Ascensor electric Williams (1890)
Exemple:
- Flatiron Building
- Reliance Building
- Gillender Building
- New York Herald Tribune
- Park Row & St.Paul Buildings
- Madison Square Garden NY
Home Insurance Building (1883)
11 niveluri
pereti exteriori din caramida + stalpi de fonta
stalpi interior si grinzi din fonta
Prima cladire cu structura din otel (1889):
- Blocul Rand Mc Nally, inaltime 36.0 m, 9 etaje
Structura din otel cu contravantuiri verticale din otel rotund (1891)
- Blocul Capital - 85.5 m inaltime ,
- 20 etaje.
Cladirea Monadnock (scoala din Chicago)
16 etaje din zidarie (monument)
grosimea zidurilor la parter 1.8 m conform codului american din acea vreme pentru
raportul dintre grosimea zidurilor exterioare/ nr etajelor (30 cm pentru un nivel + cat 10
cm pentru fiecare nivel in plus)
cladire grea: s-a tasat cu 50 cm in 50 de ani
Prima cladire peste 100 m (1899) :
- Park Row Building cu doua turnuri jumelate de 118 m - 29 etaje
Prima cladire peste 200 m (1913):
- turnul Woolworth cu 244 m 60 etaje
Recordul antebelic (1931):
- Empire State Building cu 381 m 102 etaje

Evolutia
inalte dupa anul 2000. Exemple si inaltimi.
CLADIRI INALTE
-evolutia dupa anul 20001. Burj Dubai H > 700 m 2008
2. Busan Lotte Tower Coreea de sud 494 m 2009
3. Shanghai World Financial Tower 492 m 2007
4. Abraj Al Bait Hotel Arabia Saudita 485 m
5. International Commerce Center Hong-Kong 484 m 2009
6. Nanjing Greenland Financial Tower- China 456 m 2008
7. Dubai Tower Doha Qatar 442 m 2007

25.
cladirilor

8. Trump International Hotel Chicago 415 m 2008

9. 23 Marina Dubai 380 m 2009
10. Bank of America New York 366 m 2008
11. Citicorp Center (59 etaje 279 m)
12. John Hancock Center (100 etaje 344 m)

26. Clasificarea betoanelor folosite la cladirile inalte.

Betoane curente < C55 (550 kg/cmp)
Betoane de inalta rezistenta (BIR)
C60 C80 (600 800 kg/cmp)
Betoane de inalta performanta (BIP)
C80 - C 120 (800-1200 kg/cmp)
Betoane de foarte inalta performanta (BFIP)
C130 C200 (1300 - 2000 kg/cmp)
Beton de ultra-inalta performanta (BUIP)
> C200 (2000 kg/cmp)

27. Avantajul betoanelor superioare.

- reducerea consumului de otel si beton, castig spatiu, rezistenta mare la 1 zi,

rentabilitate ridicata
- avantaje tehnice si economice
- reducerea sectiunilor stalpilor, economii otel, beton, costuri

28. Materiale compozite.

Asocieri beton + otel

Beton cu armatura rigida (BAR)
Beton confinat in tuburi (BAT)
Beton cu fibre metalice disperse (BFM)
Se folosesc in toate cazurile BIP sau BFIP
Cadru din BAR

Stalpi din BAR

Grinzi din BAR

Beton confinat in tuburi (BAT)

29. Incarcari si actiuni. Actiunea seismica. Oscilatii plane. Torsiune. Forte

seismice de nivel.
Incarcari si actiuni:
Incarcari permanente : greutate proprie
Incarcari utile : conform functiunii
Actiuni de mediul natural
- cutremur
- vant
- variatii de temperatura
Actiunea seismica

Oscilatii plane

Torsiunea de ansamblu

Forte seismice de nivel

30. Calculul perioadei proprii de vibratie. Calculul fortelor seismice.

31. Proiectarea seismica bazata pe performanta.

Obiective de performanta
- metodologii avansate

Obiective de baza: pentru cladiri curente

Obiective suplimentare: cladiri necesare pentru interventia post seism,cladiri cu

aglomerari de persoane

Obiective speciale: cladiri cu risc special (CNE, uzine chimice, etc)

Obiective de performanta
- Eurocode 8 Cerinta de evitare a prabusirii : pentru actiunea cutremurului de proiectare cu IMR =
475 de ani constructia trebuie sa reziste fara prabusire locala sau totala, cu pastrarea
integritatii structurale si a unei capacitati portante minimale pentru preluarea
fortelor verticale
Cerinta de limitare a avariilor : pentru actiunea cutremurului cu perioada de revenire
mai scurta decat a cutremurului de proiectare (cu IMR = 95 de ani) constructia nu
trebuie sa sufere avarii si intreruperi ale functionarii al caror cost este disproportionat
de mare in raport cu costul cladirii in sine.
Nota Cutremurul cu IMR = 95 de ani corespunde unei probabilitati de depasire de 10%
in 10 ani
Obiective de performanta
revizuire P100 (2005?) Cerinta de siguranta a vietii:
Structura va fi proiectata pentru a prelua
actiunile seismice de proiectare stabilite
(cu IMR = 100 de ani), cu o margine suficienta de
siguranta fata de nivelul de deformare la care
intervine prabusirea locala sau generala, astfel
incat vietile oamenilor sa fie protejate.
Cerinta de limitare a degradarilor: structura si CNS vor fi proiectate pentru a prelua
actiunile seismice cu o probabilitate mai mare de aparitie decat actiunea seismica de
proiectare (pentru cutremurul cu IMR = 30 de ani), fara degradari sau scoateri din uz,
ale caror costuri sa fie exagerat de mari in comparatie cu costul structurii si al CNS
Clasa de
Clasa de
Clasa de
Clasa de
importanta
importanta
importanta
importanta
___________
I
II
III
IMR

100 de ani

30 de ani

CCF
functiunea
de baza;
CF
functiunile
auxiliare
CCF

CF

CPV

CCF
functiunea
de baza;
CF
functiunile

CF

auxiliare

Clasa de
importanta
___________
IMR
475 de ani

100 de ani

Clasa de
importanta
I

Clasa de
importanta
II

Clasa de
importanta
III

CF

CPV

CPC

CCF
functiunea
de baza;
CF
functiunile
auxiliare
CCF

CF

CPV

CCF
CF
functiunea
de baza;
30 de ani
CF
functiunile
auxiliare
Stadii limita de performanta seismica pentru cladiri

Proiectarea CNS pe baza obiectivelor de performanta

 Proiectarea pentru actiunea indirecta

1.Stabilirea obiectivului de performanta
2.Determinarea actiunii seismice de proiectare ag
3.Calculul structurii, determinarea indicelui de drift efectiv IDef
4.Alegerea CNS, determinarea indicelui de drift admisibil IDadm
5.Verificarea conditiei de siguranta IDadm> IDef
6.Daca IDadm< IDef se modifica CNS (preferabil) sau se modifica structura
7.Operatia 6 se repeta pana cand este satisfacuta conditia 5

Proiectarea pentru actiunea directa

1.
2.
3.
4.
5.

Stabilirea obiectivului de performanta

Determinarea actiunii seismice de proiectare ag
Determinarea fortei de proiectare FCNS , a eforturilor sectionale de proiectare Ed,CNSsi a
deformatiilor efective asociate fef,CNS
Determinarea rezistentei de proiectare Rd,CNSsi a deformatiilor admisibile fadm,CNSprin calcul
sau din informatiile furnizorului
Verificarea conditiilor de siguranta:Rd,CNS> Ed,CNS
fadm,CNS> fef,CNS

NIVEL DE PERFORMANTA SEISMICA (NPS)

Nivelul de performanta seismica al cladirii:
gradul de avarie maxim probabil dupa producerea unui cutremur
Gradul de avariere se refera la: elementele structurii (ES) si la componentele nestructurale (CNS)
Se defineste prin: natura; amploarea;consecintele avariilor (pierderilor)
Proiectarea seismica a cladirilor trebuie sa accepte un anume grad de avariere.
Orice tentativ de proiectare i executare a unor construcii care s nu sufere avarii la cutremur este
practic irealizabil, deoarece "toate bogiile lumii nu ar fi suficiente pentru a realiza acest deziderat,
iar cea mai modest cldire ar deveni o fortrea"
n conceptul de performan, proiectarea seismic a cldirilor pornete de la stabilirea, prin
tema de proiectare, a obiectivului de performan seismic al investitorului, adic a strii de avariere
cldirii pe care acesta o accept n cazul producerii unui cutremur de o intensitate dat.
Nivelul de performan seismic stabilit de investitor nu poate fi inferior celui minimal stabilit
prin reglementrile tehnice
Obiectivele difereniate, suplimentare, permit investitorilor limitarea avarierii pentru a asigura
continuitatea funcionrii unor cldiri eseniale i reducerea pagubele economice, inclusiv cele
rezultate din ntreruperea activitii, n cazul unor cutremure moderate dar cu frecven mai mare de
apariie dect a cutremurului de proiectare.
Niveluri de performanta seismica
Se pot descrie, calitativ, prin:
- Siguranta oferita ocupantilor in timpul si dupa cutremur;
- Costul si fezabilitatea lucrarilor de readucere la situatia dinaintea cutremurului;
- Durata lucrarilor de reabilitare;
- Impactul economic, arhitectural sau istoric asupra comunitatii/societatii
NPS se refera la comportarea cladirii in raport cu:
Starea limita ultima(SLU) : are ca scop protectia vietii oamenilor din interiorul/exteriorul
cladirii prin evitarea prabusirii partiale/totale (nivelul de performanta depinde de raspunsul
seismic al elementelor structurii)

NIVELURI DE PERFORMANTA SEISMICA IN RAPORT CU SLU

1.
Cladire care asigura protectia vietii (CPV): cladire care are avarii
structurale moderate pana la extinsecare nu constituie un pericol semnificativ
pentru siguranta vietii (riscul de prabusire partiala/totala este foarte redus)
2.
Cladire in stadiul de precolaps (CPC): cladire la care nu s-a produs
prabusirea dar care are avarii structurale gravecare pot pune in pericol
siguranta vietii persoanelor din interior/exterior

Starea limita a exploatarii normale(SLEN): are in vedere masura in care cladirea poate fi
folosita dupa cutremur (nivelul de performanta depinde de raspunsul seismic al componentelor
nestructurale)
NIVELURI DE PERFORMANTA SEISMICA IN RAPORT CU SLEN
1. Cladire complet functionala (CCF): cladire cu avarii neglijabile, care
continua sa functioneze normal, inclusiv instalatiile, echipamentele si
dotarile
2. Cladire functionala (CF):cladire cu avarii minore si intreruperi de scurta
durata a serviciilor / utilitatilor neesentiale, dar care poate fi folosita
normal

Niveluri de performanta ale cladirii vs. starea de avariere a CNS

Cladire complet functionala : avarii usoareale CNS
Cladire functionala : avarii moderateale CNS
Cladire care asigura protectia vietii (CPV): avarii extinseale CNS
Cladire in stadiul de precolaps (CPC) : avarii generaleale CNS

Stadii limita (niveluri) de performanta ale CNS

Stadiile limita de performanta pentru CNS:
CNS-A: Cladire complet functionala
CNS-B: Cladire functionala
CNS-C:Cladire care asigura protectia vietii
CNS-D:Cladire in stadiul de precolaps

32. Rosturi la cladirile inalte. Amplasare. Dimensiuni.

33. Efectul terenului de fundare la cladirile inalte.

34. Probleme generale de fundare la cladirile inalte. Tipuri de fundatii.

35. Incinte la subsolurile adanci ale cladirilor inalte. Solutii de realizare.

Tipuri de sprijiniri provizorii.

Infrastructuri cu elemente de fundare la adncime.

n situatiile n care suprafata de fundare sau capacitatea de rezistenta a terenului sunt
insuficiente se poate recurge la fundarea la adncime prin piloti sau/si pereti mulati de
beton armat.
n vederea sporirii capacitatii de preluare a momentelor de rasturnare pe suprafata
de rezemare n teren si pentru a asigura conditiile necesare pentru dezvoltarea unor
mecanisme structurale de plastificare n zona de la baza peretilor, se poate adopta
solutia cu piloti evazati la baza, capabili sa se ncarce la ntindere.
Se vor evita solutiile n care eforturile de ntindere din piloti se transmit numai prin
intermediul frecarilor pe suprafata lor laterala.
n cazul n care pilotii traverseaza structuri moi pna la stratul de baza se vor lua masuri

speciale pentru preluarea fortelor taietoare. Se vor putea alege solutii cu:
- piloti nclinati, capabili sa preia, prin compresiune axiala, fortele orizontale aferente;
-pereti mulati;
- piloti verticali dimensionati adecvat la fortele taietoare aferente.

36. Actiunea vantului. Efecte globale. Efecte locale. Variatia presiunii

vantului cu inaltimea.
Efectele actiunii vantului:
Efecte globale
- Rezistenta de ansamblu
- Rigiditatea efectul oscilatiilor
Efecte locale (pe fatade)
Efecte globale ale actiunii vantului
Actiunea vantului depinde de zona climatica
Presiunea statica a vantului creste exponential cu inaltimea cladrii
Efectele dinamice ale actiunii vantului depind de forma si de rigiditatea cladirii
Efecte locale ale actiunii vantului
Depind de forma cladirii in plan si in elevatie

Variatia presiunii vantului cu inaltimea

37. Efectul formei asupra deplasarilor produse la varf datorate actiunii

vantului.
Deplasarile maxime la varf depind de forma cladirii.
Cladiri cu arie egala in plan, aceiasi inaltime, rigiditate si amortizare

38. Oscilatii sub actiunea vantului. Conditii de confort

39. Efectul vantului asupra consumului de otel.

40. Efectul variatiilor de temperatura la cladirile inalte.

41. Sisteme structurale posibile. Criterii de alegere.

Criterii de alegere:
forma in plan a cladirii;
functiunea cladirii;
dimensiunile spatiilor interioare;
raportul H/B
raportul deschiderilor (transv / long)
natura terenului de fundare;
tehnologia de executie
Sisteme structurale posibile

42. Sisteme structurale pentru cladiri de birouri. Exemple

Structuri cu tub perforat ex. De Witt Chestnut Chicago 1963

Structuri tub in tub Hong Kong Central plaza-1992

-Brunswick Building Chicago

43. Sisteme cu pereti structurali. Sisteme structurale mixte.

Sisteme cu pereti structurali preluarea fortelor orizontale

Sisteme structural mixte

44. Efectul etajelor rigide.

45. Sisteme structurale din otel. Clasificare. Exemple.

1. Cadre rigide pe doua directii (<20-25 niv)
2,3,4 Cadre rigide + contravantuiri verticale (< 70-80 niv)
5. Structura tubulara (pe contur) + stalpi interiori pentru incarcari gravitationale
6. Megastructura exterioara (contravantuiri pe tot conturul) + stalpi interiori
Exemplu: John Hancock Center
7. Sistem tub in tub . Pe exterior stalpi desi + rigle foarte rigide. Tub interior din nucleu
central cu stalpi metalici sau pereti din beton armat (World Trade Center)

8. Sistem de macrocelule (Sears Tower)- eventual completat cu contravantuiri pe peretii

exteriori

Structuri tubulare din otel

Structuri dual din otel

Cadre metalice + contravantuiri

Exemple

Cadre pe doua directii

46. Cadre din otel

47. Sisteme cu nucleu central. Exemple.

48. Sisteme cu megastructura exterioara. Exemple.

49. Planseele la cladirile inalte. Detalii.

Detalii

50. Amortizori seismici. Tipuri de amortizori

- amortizor cu lichid viscoelastic: Amortizorii vscoi sunt considerai n prezent cei mai
eficieni n preluarea unei mari pri din energia indus de seism. Acetia au capacitatea
de a disipa aproape ntreaga energie seismic, permind structurii s lucreze n domeniul
elastic n timpul seismului. Amortizorii vscoi funcioneaz prin rezistena opus la
micarea unui piston perforat
ntr-un fluid coninut ntr-un cilindru metalic, absorbind n felul acesta ocurile.
Printre dezavantajele utilizrii se numr necesitatea unei viteze mari pentru o
comportare
optim, fluidul din interiorul amortizorului se uzeaz i are o durat de valabilitate
limitat, mult
mai mic dect structura.
Costul este mai ridicat ca la celelalte sisteme.
-amortizor cu polimeri: sunt sisteme de plci metalice separate prin straturi de polimeri,
care disipeaz energia prin deformaia din fora tietoare a acestori polimeri. Disiparea
are loc cnd vibraia structurii induce micarea relativ ntre plcile metalice.
Disipatorii vscoelastici, cresc amortizarea structurii ct i rigiditatea lateral a acesteia.
Eficiena acestora depinde de frecvena excitaiei ct i de temperatura mediului ambiant
la care
lucreaz. Cu ct crete temperatura, energia disipat scade proporional.
Amortizorii vscoelastici dezvolt fore proporionale cu viteza de deformare i cu

rigiditatea lor elastic. Costul este mai redus dect al amortizorilor vscoi. Depind foarte
mult de temperature mediului, au o for i o capacita
- amortizori cu frecare: sunt dispozitive ce disipeaz energia prin frecarea a dou sau mai
multe suprafee de contact, fixate strns cu buloane de nalt rezisten, care alunec
unele n raport cu altele la o for predeterminat, dependent de caracteristicile dinamice
ale terenului din zona amplasamentului construciei. Aceti amortizori pot disipa o mare
cantitate de energie prin frecarea dintre suprafeele glisante
- amortizori metalici Amortizorii metalici sunt de regul realizai din oel iar forma pe
care
o au este de aa natur, nct, n urma unui seism major acestea se deformeaz foarte
mult,
neputnd reveni la forma iniial. Astfel prin deformarea inelastic a amortizorului
metalic, se
consum o parte din energia pe care seismul o imprim n structur
Printre dezavantajele utilizrii se numr necesitatea unei viteze mari pentru o
comportare
optim, fluidul din interiorul amortizorului se uzeaz i are o durat de valabilitate
limitat, mult
mai mic dect structura.
Costul este mai ridicat ca la celelalte sisteme.
-amortizor cu polimeri: sunt sisteme de plci metalice separate prin straturi de polimeri,
care disipeaz energia prin deformaia din fora tietoare a acestori polimeri. Disiparea
are loc cnd vibraia structurii induce micarea relativ ntre plcile metalice.
Disipatorii vscoelastici, cresc amortizarea structurii ct i rigiditatea lateral a acesteia.
Eficiena acestora depinde de frecvena excitaiei ct i de temperatura mediului ambiant
la care
lucreaz. Cu ct crete temperatura, energia disipat scade proporional.
Amortizorii vscoelastici dezvolt fore proporionale cu viteza de deformare i cu
rigiditatea lor elastic. Costul este mai redus dect al amortizorilor vscoi. Depind foarte
mult de temperature mediului, au o for i o capacita
- amortizori cu frecare: sunt dispozitive ce disipeaz energia prin frecarea a dou sau mai
multe suprafee de contact, fixate strns cu buloane de nalt rezisten, care alunec
unele n raport cu altele la o for predeterminat, dependent de caracteristicile dinamice
ale terenului din zona amplasamentului construciei. Aceti amortizori pot disipa o mare
cantitate de energie prin frecarea dintre suprafeele glisante
- amortizori metalici Amortizorii metalici sunt de regul realizai din oel iar forma pe
care
o au este de aa natur, nct, n urma unui seism major acestea se deformeaz foarte
mult,
neputnd reveni la forma iniial. Astfel prin deformarea inelastic a amortizorului
metalic, se
consum o parte din energia pe care seismul o imprim n structur

51. Amortizori pentru vant. Tipuri Tipuri de amortizori

1. Amortizor cu lichid vascoelastic

3. Amortizor cu polimeri

4. Amortizor cu frecare

52. Protectia seismica a componentelor nestructurale. Justificare.

Necesitatea obiectiva a proiectari seismice a CNS

Consecinte chiar la cutremure moderate:

1. Afectarea sigurantei vietii
2. Pierderea valorilor culturale. Sunt pierderi "irecuperabile"
3. Incapacitatea de functionare a unor cladiri esentiale pentru reactia post-seism
4. Scoaterea din functiune a unui volum important de cladiri curente (persoane
sinistrate)
5. Riscuri secundare: explozii , incendii
6. Pierderi economice directe si indirecte
7. Afectarea vietii societatii

53. Cerintele utilizatorilor privind raspunsul seismic al componentelor

nestructurale.
1. Evitarea pierderilor de vieti omenesti sau a ranirii persoanelor din
exteriorul/interiorul cladirilor.
2. Evitarea ntreruperii activitatilor si serviciilor esentiale pentru interventia dupa
cutremur.
3. Evitarea degradarii unor bunuri culturale sau artistice valoroase.
4. Limitarea pagubelor materiale ca amploare si gravitate.
5. Asigurarea cailor de evacuare a persoanelor din cladire si de acces pentru echipele de
interventie.
6. Evitarea/limitarea avarierii:
- CNS prin interactiuni necontrolate cu elementele structurale;
- elementelor structurale prin interactiuni necontrolate cu CNS
7. Limitarea impactului psihologic datorat disconfortului ocupantilor.

54. Solicitarea seismica a componentelor nestructurale. Actiunea directa.

Actiunea indirecta. Interactiuni necontrolate.
Actiunea indirecta

Cauze:
Deplasari relative de nivel importante ale structurii
Incompatibilitate intre rigiditatea structurii si a CNS
Interactiuni necontrolate intre CNS si elementele structurale adiacente
Prinderea CNS pe structuri diferite
Efecte:
Avarierea CNS datorita depasirii capacitatii proprii de rezistenta sau a prinderilor de
structura principala
Avarierea elementelor structurii prin interactiune necontrolata cu CNS
Actiunea directa

Forme de manifestare:
Depasirea capacitatii de rezistenta a elementului datorita fortelor de inertie
Rasturnarea sau alunecarea elementului datorita lipsei de ancorare sau a unor
prinderi insuficiente

Solicitarea seismica a CNS

Interactiuni necontrolate

- scari / cadiri in cadre

- stalpi scurti

- evitarea formarii stalpilor scurti

55. Proiectarea fatadelor cortina.

56. Avarii la peretii de umplutura. Fixarea peretilor interiori.

Fixarea peretilor interiori