Sunteți pe pagina 1din 298
1

1

CUVÂNT ÎNAINTE

L-am cunoscut pe domnul profesor Baltac din vremea cand se ocupa de lansa-

rea primului calculator romanesc si i-am urmarit apoi cariera si implicarea in

numeroase proiecte de cercetare si dezvoltare - a fost un promotor neobosit al

industriei de IT in Romania inclusiv atragand, atunci cand contextul politic a

permis-o, investitii straine de virf si sustinind cercetarea romaneasca in domeniu

Este probabil persoanalitateza cea mai cunoscuta din IT ul romanesc pentru

perioada ultimilor 40 de ani, avand o cariera care a pornit de la cercetare, dar

care l-a condus si la dezvoltarea si managementul unui grup de firme specializate

tehnologia informa iei sau, firesc, la cariera de profesor universitar la Universit -

ile Politehnice din Timi oara si Bucure ti si mai recent la SNSPA, unde a insuflat

altor generatii pasiunea pentru tehnologia informatiei si respectul pentru istoria

dezvoltarii acestui domeniu in Romania.

Recunoasterea contributiilor sale pe plan international este data si de

functiile pe care le ocupa in mai multe organizatii profesionale internationale de

prestigiu: Pre edinte al CEPIS Council of European Professional Informatics

Societies, Bruxelles, Vice-Chairman WITSA World Information Technology and

Services Alliance,Arlington, SUA sau Membru în board-ul Funda iei Interna iona-

le ECDL, Irlanda.

De altfel, ECDL - European Computer Driving Licence a fost prilejul

realizarii unui proiect in comun la inceputul anilor 2000, domnul profesor Baltac

din dorinta de a promova utilizarea calculatorului la scara larga in Romania si

urmarind standardele care se redactau de specialistii europeni printr-un pro-

gram finantat de Uniunea Europeana, iar eu din dorinta de a identifica modalitati

3

de a creste competitivitatea companiilor romanesti pornind de la nivelul de pregatire al angajatilor. Astfel a fost adusa si in Romania cea mai raspandita franciza educationala in domeniul utilizarii calculatoarelor, o sansa in plus pen- tru Romania de a construi un pod peste prapastia digitala. Eforturile in acest sens nu s-au incheiat inca, dar scala la care licenta ECDL a fost adoptata in Ro- mania ne da sperante

Prin aceasta carte domnul profesor Baltac continua demersul de initiere al

unui numar cat mai mare de oameni in folosirea corecta a tehnologiilor

informatiei. Alfabetizarea digitala este o nevoie determinanta a oricarei persoa-

ne in ziua de azi, de aceea o recomand cu caldura dept o lectura necesara.

Dr. Florin Pogonaru

4

PREFA

Despre alfabet i alfabetizare

Am reflectat de multe ori de-a lungul anilor asupra a ceea ce înseamn alfabe- tul pentru om. Alfabetul poate fi privit în trei ipostaze. Mai întâi alfabetul clasic. Alfabetul a fost primul mare pas înspre comunicarea între mai mult de doi oa-

meni. i a mai fost în acest fel un pas uria spre transmiterea informa iei i cu-

no tin elor c tre cei din jur. Un pas spre a difuza luminii cunoa terii. Diversita-

tea este opera naturii i alfabetul nu-i scap .

Lumea de ieri i de azi cunoa te multe expresii ale no iunii de alfabet. Unele

mai simpliste cum este tipul de alfabet bazat pe reprezentarea sunetelor pe care

îl folosim noi, popoarele indo-europene i cel mai sofisticat chinezesc, bazat pe

reprezentarea de idei, infinit mai puternic ca instrument de comunicare.

Alfabetul exprim identitatea unui popor sau grup de popoare, trecutul i

prezentul lui. Nu rareori alfabetul a fost i este folosit politic. Nu este necesar s

le c ut m exemplele prea departe de noi. Ne putem gândi oare la ara noastr

a a cum este acum, f r nobila ac iune a unor înainta i care au determinat în

secolul XIX trecerea la alfabetul latin? Sau putem uita noul început al Moldovei

de peste Prut f r adoptarea politic a grafiei latine? Sau problemele dintre po-

poarele slave ale fostei Iugoslavii amplificate de folosirea de scrieri diferite.

Odat cu alfabetul a ap rut i alfabetizarea, adic st pânirea bazelor comuni-

c rii scrise. i tot odat cu primul alfabet a ap rut i prima pr pastie între oa-

meni, aceea dintre cei care st pâneau alfabetul i aceia care tr iau în întunericul

nest pânirii lui. Secole întregi alfabetizarea i perfec ionarea ulterioar a accesu-

lui la cuno tin e evoluate au fost destinate unor p turi i categorii sociale re- strânse. Marea majoritate a popula iei ducea o via în care nu era nevoie i nici nu existau resurse de acces generalizat la lumina cunoa terii. Ceea ce era nevoie s li se transmit celor simpli se f cea prin viu grai i prin imagini. Oare dac oamenii de rând ar fi tiut s citeasc Biblia am mai fi avut minunatele picturi de

5

pe pere ii mân stirilor din Bucovina sau operele magnifice al picturii Rena terii

?

Generoasele principii preluate de Revolu ia Franceza: Libertate, Egalitate, Fraternitate nu puteau s nu se reflecte si într-o larg ac iune de alfabetizare în mas , desf urat cu prec dere în rile Europei de Vest i Americii de Nord. În scurt timp procentul sc zut de analfabe i a devenit o m sur a gradului de mo- dernizare al unei ri. Îns odat cu aceasta s-a n scut o nou pr pastie, de data

aceasta i între ri. România a intrat în secolul XX cu un mare num r de analfa-

be i. Eram copil când prin 1947-1950 am asistat la uria a campanie de alfabeti-

zare ai c rui principali eroi au fost înv torii i profesorii din mediul rural. Cu

ochii de acum nu prea cred ca procentul de alfabetizare de 100% raportat atunci

a fost chiar real, dar incontestabil împreun cu obligativitatea înv mântului

general a fost un proces care a r spândit cunoa terea adânc în masa întregii po-

1 , dar i mai

2 , indiferent de cau-

ze i seriozitatea lor.

trist este c i România secolului XXI are înc 2,7% analfabe i

pula ii. i este nedrept c pe glob 18% din popula ie este analfabet

Uneori tr ie ti inerent sentimentul de a fi analfabet. Descifrez alfabetele latin,

chirilic i grec i chiar dac nu în eleg limba popoarelor care le folosesc, tr iesc

senza ia a ceva familiar. În Japonia, China, Iran, Israel, în rile arabe am tr it

sentimentul pe care îl are o persoan handicapat de lipsa st pânirii elementare

a alfabetului.

Pe cu totul alt plan tr im cu to ii emula ia celor ce s-au implicat în alfabetizare

în România în urm cu 60 ani. Acum la începutul secolului XXI tr im evenimente-

le unei noi alfabetiz ri care va cuprinde întreaga popula ie a planetei: alfabetiza-

rea digital . Ne preg tim sa intr m in societatea bazata pe informa ie i cunoa - tere. Societatea nou nu este construit pentru un grup mic de privilegia i, ci mai devreme sau mai târziu pentru întreaga planet . Tehnologiile informa iei i co-

1 World Factbook https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/xx.html

2 Idem, https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/ro.html

6

munica iilor creeaz un nou mediu, cel digital, în care se înmagazineaz i transmit cantit i imense de date i informa ie cu un con inut de cuno tin e ines- timabil. Via a în prezent i mai ales în viitor nu mai poate fi conceput f r Inter- net i f r interac iunea zilnic cu aceast nou lume virtual , dar incredibil de real . Accesul la ea este simplu, tehnologiile ne ajut . Peste 2 miliarde de oameni din întreaga lume se bucur deja de binefacerile accesului la aceast nou lume i peste 10 milioane dintre ei sunt în Ro-

mânia.

lume i peste 10 milioane dintre ei sunt în Ro- mânia. Figura 1 Cre terea popula

Figura 1 Cre terea popula iei, profesioni tilor

i utilizatorilor IT 1950-2010

Lumea Digital a n scut i ea o nou

pr pastie, pe lâng multele pe care omeni-

rea le cunoa te i le simte: pr pastia digi-

tal . Pr pastia digital (Digital Divide)

ridic o barier între cei care au acces la

Internet i îl pot avea i cei care nu au ac-

ces sau nu î i pot permite acest acces. Am

încercat în anii din urm s definesc pilo-

nii de baz ai unui pod durabil peste pr -

pastia digital : accesul la Internet, posibili-

tatea de a i-l permite, existen a unui con-

inut social util i existen a unui nivel mi-

nim de alfabetizare digital . De primii doi piloni este în principal datoria guver-

nan ilor s se ocupe. De con inut i îndeosebi de puritatea destina iei lui i de

diseminarea cunoa terii alfabetului digital se ocup elitele societ ii. Nivelul de

alfabetizare digital este o preocupare i colectiv i individual .

Am avut ansa s fiu de foarte tân r implicat în aceast lume a calculatoarelor care înc m fascineaz dup zeci de ani de evolu ie. De la început am sim it c nu m realizez complet dac nu propag i în jurul meu aceast und digital a luminii cunoa terii. În ultimii ani am fost în prima linie a unui vast proiect inter- na ional, dar cu prec dere european, de a aduce cât mai mul i semeni la nivelul

7

alfabetiz rii digitale, un prim pas spre accesul la valorile lumii digitale i implicit o via mai bun . Alfabetul i alfabetizarea pot fi v zute i ca o metafor de acces la cunoa tere. For a ideilor poate fi transpus într-un alfabet superior, acela al simbolurilor de viziune înalt . Ele te conduc c tre lec ii morale i etice i te ajut s - i g se ti propriile r spunsuri la întreb rile majore ale existen ialit ii. i primul pas este cunoa terea propriilor imperfec iuni pentru a le putea corecta. Este începutul

unui drum lung spre autocunoa tere i iluminare. Competen ele digitale ajut pe

acest drum.

i iluminare. Competen ele digitale ajut pe acest drum. Competen e digitale Societatea modern se bazeaz

Competen e digitale

Societatea modern se bazeaz pe folosirea pe

scar larg a tehnologiilor informa iei i comuni-

ca iilor. Aceste tehnologii sunt folosite de un nu-

m r mare de persoane i nu mai sunt doar apana-

jul unor profesioni ti.

Din acest motiv, competen ele în folosirea teh-

nologiilor informa iei i comunica iilor au devenit o provocare a societ ii mo-

derne. Sunt necesare competen e diferen iate de la cele necesare pentru folosi-

rea aplica iilor de tip eBusiness, la cele pentru folosirea curent a TIC, pân la

cele caracteristice profesioni tilor. În 60 de ani între 1950 i 2010 popula ia pla-

netei a crescut de 2,6 ori, în timp ce num rul profesioni tilor TIC a crescut de

4000 ori, iar num rul utilizatorilor TIC de 400.000 ori. Se pare c putem aproxi- ma dublarea necesarului de competen e TIC la fiecare 2 ½ ani 3 (Figura 1).

Figura 2 Competen e digitale

3 Vasile Baltac, CEPIS President Speech at ECDL Forum 2010, Bonn

(http://vasilebaltac.blogspot.com/2010/10/cepis-president-speech-at-ecdl-forum.html)

8

Competen ele digitale sunt cerute pe scar larg i cele mai multe ri prezin- t un deficit al acestora. Uniunea European a lansat mai multe programe pentru reducerea acestui deficit estimat pentru 2015 la 700.000 persoane. Putem defini 5 nivele de competen e digitale (Figura 2):

Lipsa complet de competen e digitale, numit i analfabe-

tism digital

Expunere(ini iere) digital , respectiv în elegerea utilizarea

personal a TIC, abilitatea de a efectua opera ii de baz web, citi

i scrie emailuri, etc.

Alfabetizare digital , respectiv posedarea competen elor

de baz de folosire a sistemelor digitale, Internet, baze de date,

etc.

Competen digital , care implic un grad ridicat de cu-

noa tere a unui loc de munc informatizat cu aplica ii diverse

Excelen digital , respectiv posedarea unui nivel foarte

înalt de competen e digitale

R spândirea competen elor digitale continu s preocupe multe ri, fiind un

factor important de modernizare economic i social . Un sondaj recent efectuat

de Google a ar tat c numai 8% dintre participan i au putut spune ce este un

browser(navigator web)

4

.

Costurile incompeten ei digitale

Mul i manageri i func ionari publici din România nu au înc o instruire sufi-

cient în folosirea noilor tehnologii informatice. Cei mai în vârst au uneori cu-

no tin e dep ite despre calculatoare, dar rar despre sisteme informatice pentru conducere. Atunci când accept s fac investi ii TIC, sunt de acord doar cu apli- ca ii simple (procesare de text, contabilitate, e-mail pentru a face economie la

4 http://www.tekbar.net/market-demand/google-survey-only-8-of-people-know-what- browser.html

9

faxuri etc.). În multe cazuri pretind ca al ii s acceseze informa iile în locul lor. Managerii i func ionarii mai tineri au cuno tin e mai bune despre echipamente- le i aplica iile informatice moderne i pot fi considera i par ial alfabetiza i în TI (procesare de text, utilizarea calculului tabelar, expunere la Internet) i î i folosesc calculatoarele personale. Dar nici ei nu au întotdeauna o instruire co- respunz toare în privin a sistemelor informatice pentru management i nu dis- pun de suficient putere de decizie.

5 care arat c instruirea insuficient în utilizarea tehnologiilor

informa iei conduce la un cost al ignoran ei digitale care poate fi cuantificat prin

productivitate mai slab cu circa 20% i cre tere considerabil a timpilor de

execu ie a sarcinilor curente sau proiectelor.

Exist studii

Nativi digitali i imigran i digitali

Decalajul digital între genera ii este amplu. Tinerii au crescut cu acces la teh-

nologiile informa iei i Internet i le consider ca normale. Nu întâmpl tor aces-

tora li se mai spune nativi digitali. Persoanele de vârsta doua i a treia trebuie s

înve e s foloseasc aceste tehnologii i constat c au de înv at de la cei tineri.

Prin similitudine cu cei care î i schimb ara de re edin pe parcursul vie ii,

celor care nu au crescut în coal cu tehnologiile digitale li se mai spune imi-

gran i digitali.

Vârsta medie a managerilor i func ionarilor publici din România este de pes-

te 40 de ani. O persoan la aceast vârst va accepta mai greu s înceap s utili-

zeze un calculator sau Internet. Aceasta nu este o particularitate româneasc .

Statisticile arat c vârsta medie a utilizatorilor Internet este de 32 de ani în SUA,

în timp ce vârsta medie a utilizatorilor de computere este de 39 de ani. Cu toate

acestea, în SUA i alte ri dezvoltate mediul social i economic induce oamenilor o atitudine favorabil introducerii tehnologiilor informatice.

5 De exemplu AICA Italia http://www.aicanet.it/attivita/pubblicazioni/Cost%20of%20Ignorance-

June-2009.pdf

10

În România i în multe dintre rile Europei Centrale i de Est, atitudinea oa- menilor mai în vârst se caracterizeaz înc prin reluctan a la apropierea de computere, din teama de a pierde respectul celor mai tineri sau din alte motive. Rezultatul este ceea ce se poate numi efectul de respingere . Ca urmare a acestei respingeri, computerele înc sunt adesea considerate un fel de juc rii moder- ne , având totu i anumite merite i uneori acceptate ca i mod . Fenomenul

nu are o fundamentare tehnic real , tehnologiile informa iei sunt u or de asimi-

lat, ceea ce i urm re te s demonstreze aceast carte.

Competen ele digitale: sunt necesare?

Întrebarea este retoric . Progresul economic i al societ ii în general nu mai

poate fi separat de generalizarea competen elor digitale. Uniunea European , din

care face parte i România, i-a propus un program clar pentru o Agend digita-

l pentru Europa ca are ca obiectiv s aduc beneficii economice i sociale du-

rabile datorit unei pie e unice digitale bazate pe internetul rapid i ultrarapid i

pe aplica iile interoperabile

Agenda identific f r echivoc Nivelul sc zut de alfabetizare digital i lipsa

competen elor în materie ca una dintre problemele Europei i desigur ale Ro-

mâniei i î i propune cre terea gradului de alfabetizare digital , dezvoltarea

competen elor digitale i a incluziunii digitale.

De aceea ac iunile cheie 10: Propunerea competen elor i alfabetiz rii digitale

ca prioritate în Regulamentul privind Fondul Social European (2014-2020) i che-

ie 11: Elaborarea, pân în 2012, de instrumente de recenzare i recunoa tere a

competen elor tehnicienilor i utilizatorilor TIC, se refer direct la necesitatea

competen elor digitale generalizate.

6

.

6 Comunicare din partea Comisiei c tre Parlamentul European , Consiliu, Comitetul Economic i Social i Comitetul Regiunilor: O Agend digital pentru Europa/* COM/2010/0245 f/2 */

11

Utilitatea c r ii

Cartea urm re te în contextul celor de mai sus ini ierea unui num r cât mai mare de oameni în folosirea corect a tehnologiilor informa iei. Simpla st pânire a unor instrumente digitale cum sunt po ta electronic , navigarea web, procesa- rea de texte sau tabele nu este suficient . Tehnologiile digitale evolueaz mai

rapid decât oricare altele i ceea ce înve i ca utilizator azi se poate dovedi insufi- cient dup foarte scurt timp. Este bine ca utilizatorul s posede no iuni de baz

ale tehnologiilor digitale. Odat în elese noile proceduri i tehnici vor fi asimilate

relativ u or.

Cartea se bazeaz pe experien a mea didactic i managerial , cu un mare

num r de studen i, masteranzi i manageri, pe constat ri privind lacunele teore-

tice care duc la practici nepotrivite. Foarte multe no iuni i mul i termeni au in-

trat în uz curent în societate, iar cel ce folose te tehnologiile informa iei este bine

s cunoasc aceste lucruri. F r st pânirea lor va avea un handicap în folosire.

În anexa 1 este prezentat un test privind termeni uzuali din tehnologia infor-

ma iei. Un sondaj efectuat de autor în 2009-2011 i care se g se te i on-line 7 i

se refer la termeni în utilizare public cum sunt URL, Bluetooth, TCP/IP, RFID,

criptare 64 vs. 128 bi i, autorit i de certificare, ADSL, Wi-Fi, GPRS, WiMax, ma-

nagement de documente, CRM, ERP, etc. Procentul de tiu este alarmant de mic

chiar dac nivelul de educa ie general al responden ilor a fost ridicat.

De aceea, cartea poate fi util atât pentru cei care se ini iaz în tehnologiile in-

forma iei, elevi, studen i, masteranzi, etc. Am urm rit utilitatea c r ii i pentru

cei trecu i de faza de ini iere, dar care doresc s - i revad unele cuno tin e de

tehnologia informa iei. Sub acest aspect o recomand tuturor celor care dau teste-

le ECDL, atât înainte de test, cât i dup o perioad de timp pentru consolidarea cuno tin elor. Evolu ia rapid a tehnologiilor informa iei m-a determinat s nu

insist asupra descrierii unor echipamente i programe, c utând mai mult s ex- plic principalele no iuni i direc ii de evolu ie.

7 http://sites.google.com/site/vasilebaltac/test-privind-decalajul-digital

12

În sprijinul cititorului prezint în anexa 2 un test de tip gril 8 care este destinat s ateste gradul de st pânire a celor descrise în carte. Simpla parcurgere a aces- tui test permite cititorului s constate unde se afl i cât de util îi poate fi cartea.

8 https://sites.google.com/site/vasilebaltac/cursuri/chestionar-i

13

INTRODUCERE

Era Informa iei

Era informa iei sau era digital are un impact major asupra societ ii în an- samblu i a adus schimb ri importante în organiza ii. St pânirea folosirii tehno-

logiilor informa iei i comunica iilor (TIC) devine esen ial pentru cea mai mare

parte a popula iei active din rile dezvoltate sau emergente.

Se pot pune câteva întreb ri critice pentru organiza ia sau sectorul din orga-

niza ie în care o persoan este parte i anume dac TIC conteaz pentru organi-

za ie sau pot fi ignorate, reprezint o cheltuial sau un instrument de economisi-

re a resurselor, siguran a folosirii TIC este suficient de mare i integrarea cu me-

diul economic i societatea în ansamblu se face la un nivel corespunz tor prin

folosirea TIC.

Întreb rile par retorice deoarece tehnologiile informa iei i comunica iilor

(TIC) au p truns adânc în economie i societate în ansamblu i nu se mai poate

concepe o organiza ie modern , f r folosirea lor. Cu toate acestea, r spunsuri

corecte la întreb rile respective pot ridica eficien a organiza iei.

rile respective pot ridica eficien a organiza iei. Figura 3 Popula ia ocupat în SUA pe

Figura 3 Popula ia ocupat în SUA pe ramuri economice (%)

14

Noua

informa iei

economie

a

O nou economie s-a n s-

cut urmare impactului tehno-

logiilor informa iei i trans- form economia existent . Schimbarea afecteaz toate domeniile i toate organiza i- ile. Fenomenul Internet joac

un rol central în aceast transformare, punând la dispozi ie pe scar larg resur- sele informa ionale. Dac electricit ii i-a trebuit un secol pentru a p trunde în întreaga lume, re e- lele Internet sunt ast zi folosite de peste 2,1 miliarde oameni 9 i aplica iile lor tranzac ionale, în special comer ul electronic i eGovernment, se r spândesc rapid. A fost construit o nou infrastructur tehnic . Industriile legate de tehno- logiile IC creeaz locuri de munc într-un ritm de dou ori mai rapid decât cele-

lalte industrii.

În timp ce cheltuielile de resurse fizice pe unitatea de produs fabricat au sc -

zut constant în ultima sut de ani, volumul de informa ie i cuno tin e înglobate

în produse a crescut rapid în ultimele decade.

Informa ia se constituie ca o resurs nou , un adev rat capital al economiei

moderne.

Impactul TIC asupra afacerilor conduce la schimbarea percep iei asupra in-

forma iei ca factor de produc ie. Dac înainte o afacere era echivalent cu oameni

+ tehnologii + capital, în prezent vorbim de oameni + tehnologii + capital + infor-

ma ie.

Se produce un efect de transformare a resurselor informa ionale asupra in-

dustriei i o dispari ie gradat a grani elor între produse i servicii. Managemen-

tul informa iei se dezvolt ca func ie a afacerilor i ca o nou func ie în organiza-

ie, apar oportunit i noi de afaceri i eficientizare bazate pe TIC. Personalul

ocupat cu informa ia devine din ce în ce mai numeros a a cum se poate vedea în

figura 3 10 .

Dimensiunea acestei industrii se reflect i în alte sectoare economice. Indus-

tria TIC atrage cel mai mare nivel al investi iilor, în cea mai mare parte nu spre companiile informatice, ci spre clien ii acestora.

9 La sfâr itul anului 2010 conform World Factbook. Date actualizate se pot g si la https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/xx.html 10 Vincent, David The Information-based Corporation, Dow Jones Irvine, Illinois, 1990 pentru 1700-1995 i evaluare personal pentru 2005

15

Cheltuielile globale pentru TIC ating 6,2-6,4% din produsul brut al întregii planete 11 . Cheltuielile TIC la nivel de organiza ie, ramur economic , ar , regiu- ne geografic au ajuns s fie considerate ca relevante pentru comportamentul economic al entit ii respective. Datorit impactului tehnologiilor informa iei în aceast nou er , noua economie se mai nume te adesea Economia Digital .

Globalizarea

Un al factor nou cu impact în economie i societate este fenomenul globaliz -

rii, care conduce la o tot mai accentuat concuren , dar i la o calitate mai bun

a vie ii prin accesul la informa iile disponibile în format electronic indiferent de

loca ia geografic i la noi oportunit i într-un mediu de afaceri caracterizat de

reducerea ciclurilor economice. Revolu ia produs de TIC este fundamental i

schimb modul de derulare a afacerilor i activit ii administra iei. Folosirea TIC

devine surs de avantaj competitiv.

Se produc schimb ri în organiza ie:

Organiza iile devin mai flexibile i adaptabile

Managerii nu mai sunt numai relee de informa ie, ei sunt

mai mult un dirijor decât un comandant de o ti

Organiza iile se aplatizeaz , echipa i nu ierarhia devin im-

portante

Informa ia devine disponibil în timp real

Determinarea costurilor aferente diferitelor activit i se

face eficient

Era informa iei i organiza iile

Putem discerne etape distincte în scurta istorie a erei informa iei. Descrierea succint a etapelor ne permite s eviden iem mai bine uria ul impact pe care l-au

11 Digital Planet 2010, A WITSA Publication, IHS Global Insight, Inc.

16

avut tehnologiile IC asupra managementului organiza iilor. Aceste etape au fost pân în prezent:

Etapa contabil

Etapa opera ional

Etapa calculatoarelor personale

Etapa re elelor

Etapa Internet

Etapa contabil

Începând cu anii 1930 cartelele i benzile perforate i-au g sit loc în organi-

za ii, inclusiv echipamentele aferente de introducere i prelucrare. Departamen-

tele financiar-contabile au fost printre primele care au sesizat oportunitatea pre-

lucr rii datelor cu echipamente specializate. Apari ia calculatoarelor electronice

din genera ia 1 i 2 a m rit gama de aplica ii financiar-contabile i a generat

primele utiliz ri în marketing, produc ie, resurse umane. Procesarea informa iei

se f cea de regul în centre de calcul cu speciali ti forma i cu cheltuieli mari i

care aveau influen în definirea aplica iilor. Pe plan mondial aceasta etap a

durat pân spre sfâr itul anilor 1960.

Etapa opera ional

Etapa opera ional a început odat cu folosirea calculatoarelor în regim on-

line i proliferarea terminalelor. Folosirea calculatoarelor s-a extins spre produc-

ie, marketing, proiectare, servicii. Prelucrarea informa iei a devenit linie de afa-

ceri i organiza iile au început s - i prelucreze în exterior informa ia. Au ap rut

primele sisteme informatice pentru management. Etapa a fost caracterizat

printr-o disput între adep ii conceptului prelucr rii centralizate cu calculatoare foarte puternice i cei ai conceptul prelucr rii distribuite cu minicalculatoare.

Etapa calculatoarelor personale

Apari ia calculatoarelor personale în anii 1980 a tran at disputa în favoarea calculatoarelor mici ca dimensiuni, care devin din ce în ce mai performante ca

17

putere de procesare i transfer la nivel de persoane responsabilitatea prelucr - rii unui volum crescând de informa ie. Diseminarea calculatoarelor personale a complicat controlul costurilor TIC în organiza ie, dar a m rit considerabil num - rul persoanelor cu cuno tin e de folosire TIC.

Etapa re elelor

Anii 1990 s-au caracterizat prin apari ia serverelor, re elelor i sta iilor de lucru, parte din sisteme integrate puternice de management a organiza iilor.

Multe organiza ii au fost restructurate pentru a folosi pe deplin noile tehnologii.

Centrele de calcul au fost înlocuite de departamente de management al informa-

iei.

Etapa Internet

R spândirea Internet în a doua decad a anilor 1990 a f cut posibil apari ia

afacerilor de tip comer electronic, tranzac ionare de tip eBusiness, interac iunea

cu autorit ile (eGovernment), etc. Au ap rut comunit i de afaceri virtuale i

sisteme deschise (open-source). S-a produs reproiectarea sistemelor interne sub

form de intraneturi.

Etapa serviciilor web

Începutul decadei 2000 anun o etap nou a serviciilor TIC cu servicii web,

prelucrarea de re ea

tice devin element de infrastructur .

12 , furnizori externi de aplica ii TIC

Alfabetizarea digital

13 , etc. Sistemele informa-

Disponibilitatea tehnologiilor informatice i accesul la Internet r mân deci

factori principali ai reducerii acestui decalaj. Dar nu sunt singurii. Dac analfabe-

tismul clasic este în România sub 3% conform statisticilor, analfabetismul infor- matic poate fi evaluat la 60-70%. Un r spuns la aceast provocare este progra-

12 Grid computing

13 ASP Application Service Providers

18

mul ECDL 14 descris mai jos. Alfabetizarea digital este, de aceea, abordat cu seriozitate în cele mai multe ri ale lumii i în organiza ii.

Considerat "p rintele managementului" Peter Drucker crede c "alfabetizarea informatic " va fi curând un concept demodat, la fel de dep it ca i acela de" alfabetizare în telefonie", deoarece calculatoarele devin ceva comun în organiza ii. i abilitatea de a le folosi se presupune c exist . Dup Drucker organiza iile sufer deoarece managerii la nivel înalt nu sunt alfabetiza i în tehnologiile informa iei i comunica iilor. Aceast alfabetizare înseamn i c ei în eleg cerin ele

TIC la diverse nivele în organiza ie i în ac iunile întreprinse i nu se mai bazeaz pe personalul

tehnic pentru a afla ce trebuie întreprins. În loc de aceasta ei trebuie s î i asume

"responsabilitatea informatic ."

Programul ECDL

ECDL este cel mai r spândit program de recunoa tere la nivel mondial a apti-

tudinilor TI la nivel de utilizator primar si prin aceasta un model global de parti-

cipare la Economia Digital . Programa ECDL (Syllabus) a fost produsul a ani

lungi de studii ai unui grup condus de Consiliul European al Societ ilor Profesi-

onale Informatice (CEPIS) care reprezint peste 400.000 de exper i in TIC care

lucreaz in diverse sectoare de activitate: industrial, de instruire, educa ie si

guvernamental.

Administrat de ECDL Foundation Ltd., organiza ia de conducere la nivel mon-

dial a ECDL, programul este proiectat sa acopere o arie larga de aptitudini si cu-

no tin e pentru a permite candida ilor sa opereze cu competenta ca utilizatori in

orice mediu care utilizeaz calculatoarele. Programa ECDL include nu numai

aptitudini practice asociate unor aplica ii de calculatoare de larga utilizare, dar si

o baza necesara si cuprinz toare de cuno tin e împreun cu unele dintre cele mai importante concepte de TI, care asigura candida ilor posibilitatea aplic rii acestora in activit ile lor zilnice. Certificatul ECDL este primit dup finalizarea

14 ECDL European Computer Driving License este marc înregistrat a ECDL Foundation, cu sediul în Irlanda

19

unor module, care pornesc de la conceptele de baza ale tehnologiei informa iei, redactarea de documente si pana la folosirea po tei electronice si a Internet. Datorita structurii sale pe module, ECDL ofer o abordare flexibila a înv rii la un standard interna ional care nu face nici un fel de presupuneri referitoare la cuno tin ele personale ale fiec rui candidat. Un alt factor de succes al programului ECDL este acela ca prezint o progra-

m 15 generic , unic , acceptat , care este independent de orice tip de produse

hardware sau software. Aceasta abordare neutr ofer o baz complet indepen-

dent pe care te po i sprijini în evaluarea abilit ii unei persoane de a folosi cal-

culatorul personal.

Programul ECDL este sprijinit puternic de un num r crescând de guverne 16 ,

corpora ii si institu ii in întreaga lume, deoarece îndepline te cerin ele acestora

privind o calificare global care se bazeaz pe aptitudini bine definite, m surabi-

le si relevante. Utilizatori de ECDL extrem de diver i, cum ar fi departamente

guvernamentale, ministere ale ap r rii, produc tori de automobile, companii

farmaceutice, companii din industria petrolului, institu ii financiare, scoli, colegii

si multe altele sunt tot atâtea probe ale eficientei ECDL in a certifica aptitudini IT

reale pentru lumea reala.

Succesul programului este eviden iat de nivelul mare de participan i în ri ca

Irlanda, Austria, Suedia unde procentajul de folosire a ECDL este 6-12 % din po-

pula ia rii. In mod similar, nivele ridicate de în elegere a necesit ii ECDL sunt

întâlnite in tari ca Marea Britanie, Danemarca, Norvegia, Grecia, Italia si Ungaria.

In întreaga lume, num rul participan ilor la ECDL a dep it 11 milioane de per-

soane 17 .

15 În 2010 programa este la versiunea 5

16 În anul 2009 importan a programului ECDL a fost recunoscut de Jose Manuel Barosso, pre e- dintele Comisiei Europene. Un scurt video poate fi accesat la

http://www.youtube.com/watch?v=v9gbZUGblQg

17 Martie 2011

20

ECDL este un program global cu obiectivul de a certifica aptitudini IT de baza si de a promova înv area acestor no iuni de-a lungul întregii vie i. El ofer do- vada ca este independent de orice vânz tor, oferind o gama larga de cuno tin e IT si aptitudini. Dezvoltarea continua a programului ECDL si oferirea de produse noi, cum ar fi recent lansatul ECDL pentru Avansa i, vor asigura îndeplinirea de c tre ECDL a necesit ilor de certificare de aptitudini IT pentru o Societate In- formatic Global în continu dezvoltare.

18 (Asocia ia pentru Tehnologia Informa iilor si Comunica iilor din Ro-

mânia) are dreptul exclusiv de licen si sub-licen pentru ECDL pentru terito-

riul României. Pentru derularea programului ECDL s-a creat societatea ECDL

România

de testare .

19 , care administreaz licen a ECDL si gestioneaz autorizarea de centre

ATIC

Permisul european de conducere a computerului este folosit in peste 90 de

ri de companii de renume, in administra ie sau de institu ii de înv mânt de

prestigiu.

Permisul european de conducere a computerului (certificatul ECDL) atesta

faptul ca de in torul lui posed cuno tin e de baz de tehnologia informa iei

spre a folosi un calculator personal si aplica ii de calcul obi nuite la un nivel me-

diu de competen . In practic , certificatul ECDL atest faptul ca posesorul a tre-

cut un test teoretic care evalueaz conceptele de baza ale tehnologiei informa iei

i teste practice (utilizarea calculatorului i organizarea fi ierelor, procesare de

texte, calcul tabelar, utilizare baze de date, prezent ri, informa ie si comunicare)

care evalueaz competen a de baz a de in torului in utilizarea unui computer

personal si in folosirea unor aplica ii ale calculatorului întâlnite in activit ile

curente. Ob inerea certificatului ECDL este v zut tot mai mult ca un standard

prin care angajatorii pot stabili abilit ile de operare pe computer ale angaja ilor

curen i sau poten iali si prin care personalului ii pot creste perspectivele de an- gajare viitoare.

18 www.atic.org.ro

19 www.ecdl.org.ro

21

În România a fost dep it pragul de 160.000 participan i 20 . Ca procent de pe- netrare a programului ECDL in total popula ie România se afla dup ri ca Ir- landa, Suedia, Danemarca, Marea Britanie sau Italia, dar înaintea altora ca Repu- blica Ceh , Portugalia, Finlanda, Fran a sau Belgia.

20 Martie 2011

22

Tendin e în utilizarea TIC

Evolu ia prezent a utiliz rii tehnologiilor informa iei i comunica iilor este caracterizat prin câteva macrotendin e:

r spândirea aplica iilor mobile

comunica ia de band larg devine regul

con inutul în re ele i Internet cre te continuu

www devine surs primar de informa ie

serviciile web devin platform de tranzac ii

Se poate pune întrebarea dac exist limite tehnolo-

gice ? R spunsul este c nu se prev d astfel de limite

21 va fi vala-

bil înc 10 ani, va continua miniaturizarea i vor apa-

pentru infrastructura TIC, legea lui Moore

re noi echipamente. Cardurile inteligente, platformele

educa ionale, re elele optice, arhitecturile tolerante la

erori, noile standarde multimedia, nanotehnologiile,

arhitecturile sigure pentru tranzac ii, întreprinderile

real-time, serviciile mobile, etc. sunt toate tehnologii

poten atoare.

Potopul informa ional

toate tehnologii poten atoare. Potopul informa ional Figura 4 Tweet-uri pe zi 2006- 2010 (Sursa: Tweeter)

Figura 4 Tweet-uri pe zi 2006-

2010 (Sursa: Tweeter)

Cantitatea de informa ie în re ele i în primul rând în Internet cre te expo-

nen ial. Senzorii, o surs principal de informa ie în re ele se multiplic spre o

valoare de 10

în Internet. Oamenii devin generatori de date importan i. Numai în re eaua so-

12 buc i. Vom ajunge la 4 miliarde oameni i 400 milioane severe

21 Conform legii lui Moore densitatea de tranzistori într-un circuit integrat se dubleaz la fiecare 2

ani.

23

cial Twitter sunt deja 160 milioane oameni care genereaz 100 milioane tweeturi pe zi! (figura 4) Universul digital se extinde de la 3500 exabytes (35x10 20 bai i) c tre 35 zettabytes (35x10 21 bai i)! Volum de date dintre care 50% este în mi care, 40% local i 10% r spândit. Pentru compara ie dimensiunea creierului uman este 100-1000 terabytes.

Natura muncii cu informa ia

Munca se schimb mult în contextul revolu iei produse de tehnologia infor-

ma iei. Câteva aspecte ale acestei schimb ri se cer subliniate.

Omul poate ob ine cu siguran informa ia necesar lu rii deciziei numai prin

accesul direct la ea i nu prin intermediari. Informa ia necesar a fi disponibil la

diverse nivele de decizie nu este aceia i i sunt necesare ierarhiz ri bine definite

ale accesului la informa ie. Managementul cuno tin elor este, f r îndoial , prin-

cipala tendin a viitorului. Tehnologiile Internet i intranet au ast zi un impact

maxim, nu doar în întreprinderi, ci i în toate celelalte domenii ale vie ii econo-

mice i sociale i trebuie st pânite.

Este evident c o cale sigur c tre succes este aceea de a adopta noile tehnolo-

gii. Alternativa este de a pierde pe termen lung.

Fenomenul principal de frânare este probabil neîn elegerea importan ei TIC.

Consecin a este nu numai c nu sunt folosite sisteme informatice, dar nu se fac

nici investi iile necesare în tehnologia informa iei i comunica iilor (TIC). Motive

sunt mai multe:

lipsa de stimulente pentru investi ii într-un domeniu mai

pu in în eles

lipsa de resurse i de priorit i pentru TIC

pre urile mari comparativ cu puterea de investi ii

lipsa de instruire privind utilizarea i avantajele TIC

efectul de respingere

24

Lucr torul cu informa ia 22

Era informa iei a generat un nou tip munc , aceea cu informa ia, i un nou tip de lucr tor: lucr torul cu informa ia. Acesta se caracterizeaz prin capacitatea de a ra iona i cunoa te la un nivel ridicat, educa ie, experien , personalitate i motivare diferite de muncitorul erei industriale. Se prefigureaz transformarea

lucr torului cu informa ia în lucr torul cu cuno tin ele 23 . Dac lucr torul cu in- forma ia produce, proceseaz , înmagazineaz , transmite i compar informa ia,

lucr torul cu cuno tin ele va proiecta informa ie care produce valoare, deci cu-

no tin e.

În administra ia public ponderea persoanelor ocupate cu informa ie i cu-

no tin e este foarte mare.

TIC i institu iile publice

Noile tehnologii pot în mod esen ial ajuta la transformarea institu iilor publi-

ce. Imaginea institu iilor publice, se îmbun t e te prin cre terea vitezei i cali-

t ii interac iunii cu cet eanul sau persoana juridic .

Activitatea func ionarilor publici devine mai eficient , începând cu eliminarea

hârtiei i continuând cu platforme mai bune de comunicare. Aplica iile de

eGovernment pot câ tig încrederea cet enilor i eficientizeaz serviciile publi-

ce. Se poate transforma birocra ia greoaie i complicat pentru cet ean în pro-

ceduri administrative transparente i dinamice.

22 Information Worker

23 Knowledge Worker

25

Decalajele digitale (Digital Divide )

A ap rut îns un decalaj între cei care st pânesc utilizarea acestor tehnologii i au acces la ele i cei care fie nu le cunosc, fie nu au acces la ele. Decalajul se nume te decalaj digital, sau alternativ pr pastie digital sau digital divide. Un astfel de decalaj se constat între ri, regiuni geografice, vârste, categorii socia- le, etc.

ri, regiuni geografice, vârste, categorii socia- le, etc. Figura 5 Decalaje digitale: penetrarea telefoniei i

Figura 5 Decalaje digitale: penetrarea telefoniei i Internet

Date conform World Factbook 2010

România ca i alte ri din Europa de sud-est este confruntat cu fenomenul

Digital Divide, adic decalajul care exist în folosirea TIC de c tre persoane, în

organiza ii i la nivelul rii. Desigur c în multe ri din regiune accesibilitatea

TI, alfabetizarea digital i disponibilitatea de con inut adecvat sunt înc pro-

blematice. Dar nu numai în Europa de Est întâlnim acest fenomen (figura 5). Pes-

te o treime din popula ia Uniunii Europene nu are cuno tin e de baz în dome- niul informaticii, se arata într-un studiu pentru anul 2005, efectuat de Biroul de Statistica al Uniunii Europene (UE), Eurostat 24 .

24 Studiul arat c un procent de 37% din popula ia UE, cu vârste cuprinse între 16 si 74 de ani, nu

avea cuno tin ele de baza în domeniul informaticii. Daca 34% dintre b rba ii care au participat la

26

Dezvoltarea TIC este o condi ie a progresului economic i social. Pentru a re- duce decalajul fa de rile avansate cele mai multe ri, inclusiv România, tre- buie s consolideze cei 4 piloni (figura 6) :

Infrastructur avansat

Acces Internet accesibil i ieftin

Abilit i generalizate de folosire TIC

Disponibilitatea unui con inut digital util

TIC  Disponibilitatea unui con inut digital util Figura 6 Cei 4 piloni ai reducerii decalajului

Figura 6 Cei 4 piloni ai reducerii

decalajului digital

sondaj nu tiau sa utilizeze un computer, propor ia femeilor care nu aveau deloc preg tire în

aceasta sfera era mai mare, respectiv 39%. Peste jum tate din popula ie nu avea cuno tin e de

baza asupra utiliz rii computerului în mai multe state europene, precum Grecia (65%), Italia

(59%), Ungaria (57%), Cipru si Portugalia (54%) si Lituania (53%). Procentajele sunt mult mai

mici în Danemarca (10%), Suedia (11%), Luxemburg (20%), Germania (21%) si Marea Britanie.

Persoanele cu o vârsta mai avansat sunt lipsite de cultura informatic într-o mai mare propor ie.

Astfel, în medie, 65% din locuitorii UE cu vârste cuprinse între 55 si 74 de ani nu sunt instrui i în

domeniul informaticii. Daca, în Danemarca, persoanele f r cuno tin e informatice reprezint 27%

din totalul popula iei neinstruite, în Grecia propor ia acestora se ridica la 93%. Situa ia se schimba

în cazul grupei de vârsta 25-54 de ani, unde doar 29% nu au cuno tin e informatice, 17% au un

nivel redus de cuno tin e în acest domeniu, 29% au un nivel mediu de cuno tin e iar 25% sunt

avansa i. Sondajul nu include Belgia, Cehia, Spania, Fran a, Irlanda, Malta, Olanda si Finlanda

27

Tehnologiile ajut acest proces: legea lui Moore va ieftini înc 10 ani echipa- mentele electronice, noi dispozitive apar permanent, tehnologiile wireless ofer anse (Wi-Fi, WiMax, GSM/CDMA, software-ul open-source devine mai perfor- mant.

Cu toate eforturile, decalajele digitale se adâncesc în loc s se reduc . Apare o a doua

genera ie de decalaj produs de limit rile în

r spândirea accesului de band larg i a

rile în r spândirea accesului de band larg i a Figura 7 Acces band larg (albastru)

Figura 7 Acces band larg (albastru) vs.

band îngust (ro u)

educa iei digitale (figura 7).

Accesul este important, dar nu totdeauna

relevant. Sunt ri care ca i România ofer

95-99% posibilitate de acces la Internet, dar

puterea de cump rare limiteaz acest acces.

Educa ia r mâne un factor esen ial de reduce-

re a decalajelor digitale. Ini ierea digital este

un prim pas important, dar nu suficient. Este necesar trecerea la alfabetizare i

competen digital .

Aplica ii Internet diverse, cloud computing. securitate IT, eGovernment,

eCommerce, eBanking sunt folosite în grad reduse, nu datorit inaccesibilit ii

lor, ci deseori din lips de acces de band larg i mai ales de instruire.

28

România un sector TIC dinamic

România are un sector puternic al industriei de tehnologia informa iei i co-

munica ii. Aceast industrie are tradi ie i r d cini puternice în trecut. România a fost prima ar în Europa Central i de Est în care s-au creat calculatoare elec- tronice din prima genera ie :

CIFA-1957, MECIPT 1961,

tronice din prima genera ie : CIFA-1957, MECIPT 1961, Figura 8 Consumul TI în România 2003-2012

Figura 8 Consumul TI în România 2003-2012 (mil. USD)

Sursa: Digital Planet 2010

DACICC-1962.

Un puternic sector industrial

a fost creat în anii 1970 cu li-

cen e i tehnologii vestice de la

CII - Fran a, Friden - Olanda,

Ampex, Memorex, Control Data

SUA, etc. având unit i de cer-

cetare, produc ie, service, co-

mer , centre de calcul cu peste

40.000 oameni. Calculatoare Made in România au fost exportate in Cehoslova-

cia, Germania de Est, China, Orientul Apropiat, etc. Tehnologiile moderne în anii

1970 au devenit uzate moral în anii 1980 datorit politicii de autarhie i reduce-

re a importurilor practicat de regimul acelor ani.

Dup 1989 toate companiile importante din domeniul TIC au investit în Ro-

mânia i au descoperit rapid cele mai importante active ale domeniului: for a de

munc foarte calificat i o pia foarte dinamic .

Înv mântul românesc din TIC este apreciat ca unul dintre cele mai bune din

lume cu peste 5000 absolven i intrând pe pia a for ei de munc în fiecare an

Exist în prezent peste 8000 firme de software i servicii IT în România. Cele mai multe sunt mici, dar un proces de concentrare i achizi ii a început de câ iva ani i intrarea în UE a accelerat acest proces. Centre mari de servicii i dezvoltare

25

.

25 Cunoscuta firm Brainbench pune România pe primele locuri în lume ca num r de programatori

califica i

29

software au fost create de multina ionale ca Alcatel, Siemens, IBM, Oracle, HP, Microsoft, etc. Diverse rapoarte interna ionale apreciaz stadiul de eReadiness din România, un indicator al capacit ii rilor de a participa la Economia Digital din punct de vedere al conectivit ii, securit ii informa iei, capitalul uman, climatul de eBusiness i eLeadership. Digital Planet 26 plaseaz România în primele 10 locuri ca dinamic de cre tere TIC. Dup cum se vede în figura 8 toate segmentele de

pia TI au avut o cre tere rapid în perioada 2003-2005 i dac sectorul de

hardware pare oarecum saturat, sectoarele de software i servicii IT vor conti-

nua s se dezvolte cu ritmuri mari i în anii urm tori

Pia a de telecomunica ii a avut o evolu ie similar . Dac în 1989 România

avea o rat de penetrare a liniilor telefonice de 10%, acum dup mari investi ii

private i dup liberalizarea din 2000 a pie ei de telecomunica ii s-a trecut de

35% penetrare linii fixe i 140% linii de telefonie mobil

Penetrarea Internet este i ea puternic . Exist peste 1100 Internet Service

29 , balan a înclinând spre acce-

Providers cu un num r de peste 5 milioane accese

sul broadband acces care a atins 50% din total. Rata de penetrare a Internet este

conform MCTI de 28% i un proiect finan at par ial de Banca Mondial creeaz

Centre ale Economiei Digitale în sute de localit i rurale.

30 demonstreaz îns progrese al României în reducerea

decalajului digital.

Asigurarea unei infrastructuri digitale performante. Este

un pilon in care România a f cut si face progrese considerabile an

de an. Acoperirea Internet este competitiva, peste 50% din punc-

27

.

28

.

Analiza celor 4 piloni

26 Un studiu global anual WITSA/Global Insight

27 Efectele crizei economice se pot remarca în anii 2009-2010

28 Martie 2011 conform World Factbook

29 2010

30 Baltac, Vasile The Digital Divide: Inhibitor of Growth? Global Public Policy Conference 2005 , September 2005, Kuala Lumpur

30

tele de acces sunt broadband, dar costurile limiteaz înc folosi- rea acestora

Asigurarea unui acces convenabil pentru majoritatea po-

pula iei. Progresele sunt si aici mari. Accesul prin cablu si ADSL a

devenit mult mai u or de acceptat. Vom putea aprecia îns ca pi- lonul este consolidat când vom atinge penetrare Internet si impli- cit TI de 70-80% fata de 30% în prezent

Asigurarea unui con inut digital util si adaptat cerin elor

României. Se fac pa i mari, dar limita i in câteva domenii. Se a -

teapt înc o politic guvernamental in domeniu

Asigurarea unor abilit i minimale de folosirea a tehnologi-

ilor digitale. Progrese exista, dar suntem departe de un minim ne-

cesar. Programul ECDL are un rol de prim ordin.

31

DATE, INFORMA IE

Era digital a condus la utilizarea frecvent de documente, înregistr ri audio-

video i alte forme în care informa ia este stocat sau transmis electronic. No i- unile de baz privind date i informa ie, structurarea i m surarea lor sunt nece- sare pentru buna desf urare a activit ii pentru orice persoan activ în sectoa-

re diverse fie economice, fie de alt natur .

Date, informa ie, cuno tin e

În mod curent folosim termeni ca date, informa ie, cuno tin e. Domeniul in-

formaticii a fost definit ini ial ca prelucrare a datelor, apoi s-a vorbit de tehnolo-

giile informa iei i în prezent se discut din ce în ce mai mult despre procesarea

cuno tin elor. Informa ia reprezint elementul nou necunoscut anterior despre

realitatea înconjur toare. Ea se asociaz cu simboluri. Datele reprezint materia

prim a informa iei, sunt culese din mediul înconjur tor i reprezint forma fizi-

c a simbolurilor. Datele odat culese sau prelucrate au un context, sunt prelu-

crate într-o form util ca suport de decizie i devin informa ie. Informa ia struc-

turat i prelucrat de om devine cuno tin e.

Tehnologiile informa iei manipuleaz date i informa ie. O nou disciplin cu

mare impact în viitor se na te în prezent: procesarea cuno tin elor.

Evolu ia natural este deci: date informa ie - cuno tin e

Date; informa ie

Datele sunt forma fizic a simbolurilor care reprezint informa ia. Datele pot

fi considerate i ca o reprezentare a informa iei pentru prelucrare, stocare si transmitere. Datele prelucrate devin informa ie. Opera iile de prelucrare sunt procese de transformare. Se poate pune întrebarea: ce rezult când informa ia este la rândul ei prelucrat ? Desigur tot informa ie, iar în cazurile unor trans-

form ri complexe cuno tin e.

32

Caracteristicile informa iei folosite

Informa ia este o resurs vital . Competitivitatea unei organiza ii depinde de

felul în care informa ia este pus în valoare i folosit . Cantitatea de informa ie ce poate rezulta din procesele ce se desf oar într-o organiza ie este uria . De regul , numai o mic parte din aceast informa ie este folosit în procesul de luare a deciziilor. Informa ia trebuie s fie complet , relevant i actual . Cu cât informa ia pri-

mar este mai aproape de acest deziderat, cu atât informa ia final va fi mai util .

Tehnologiile moderne permit în prezent culegerea i stocarea tuturor datelor

care se genereaz într-o organiza ie prin crearea unor depozite de date i ex-

ploatarea acestor depozite.

Culegerea, prelucrarea i stocarea datelor

Datele sunt culese fie manual, fie automat. Ele sunt prelucrate primar (opera-

ii aritmetice i/sau logice) i sunt memorate în vederea unei prelucr ri ulterioa-

re. Într-o organiza ie modern volumul de date care se culege este uria i cule-

gerea, prelucrarea i stocarea informa iei nu se mai poate face f r tehnologiile

informa iei.

No iuni de baz

Tipuri de date, medii de stocare

S-a mai ar tat c informa ia este un element nou necunoscut anterior despre

realitatea înconjur toare i este asociat cu simboluri. Datele sunt forma fizic a

simbolurilor ce reprezint informa ia. Datele pot fi numerice sau alfanumerice. În

primul caz ele con in numai cifre, în al doilea i cifre i litere sau semne speciale.

Stocarea informa iei se poate face pe diverse medii de stocare - hârtie, magnetic, electronic pur, etc. 31 .

31 Stocare pe hârtie sau electronic ? În SUA în prezent 95% din informa ie se stocheaz pe hârtie. În rile în care tehnologiile informa- iei nu au p truns înc semnificativ procentul este mai mare ca 99,99%.

33

Loca ie i con inut

Informa ia este stocat i transmis . De aceea vorbim de informa ie propriu- zis i de o adres a ei. S-a evoluat mult de la o rigiditate ini ial la flexibilitatea de azi. Re elele de comunica ii fac ca informa ia s fie în prezent practic inde- pendent de bariere geografice.

Codificare i criptare

Informa ia se prelucreaz , stocheaz i transmite codificat, respectiv fiec rui

simbol îi este ata at un cod care este standardizat interna ional pentru asigura-

rea compatibiliz rii schimbului de informa ie. Cele mai cunoscute sisteme de

codificare sunt ASCII

Exist o deosebire de fond între codificare i criptare. Criptarea este o codifi-

care f cut cu folosirea de chei secrete cunoscute numai de emi torul i recep-

torul informa iei i se folose te numai în cazurile în care exist o necesitate de a

ascunde fa de ter i con inutul unor documente.

32 i EBCDIC 33 .

Prelucrarea i transmiterea informa iei

Asupra informa iei se fac opera ii aritmetice (adunare, sc dere, înmul ire,

împ r ire), logice (conjunc ie, disjunc ie, nega ie) cât i opera