A fi mama este cel mai frumos lucru in viata unei femei si in sanul unei familii.

Dar oare cum este sa nu fii mama?

In momentul in care o femeie devine mama sau este mama in devenire , sufletul ei
se incarca de sentimente si emotii, de acele trairi afective intense , ganduri, amintiri din
propria-i copilarie sau chiar temeri.
O bucurie foarte mare este sa fii mama.
Iar daca vorbim despre avantaje, unul dintre ele si cel mai realist, ar fi acela ca o
mama, toata viata are parte de iubirea propriului copil- de o iubire neconditionata.
Ma simt de parca m-as fi nascut cu suflet de mama.
Un suflet de mama a dat nastere altuia.
De noi,femeile, depind aceste mici suflete.

Activitatea asistentei medicale pediatre se bazeaza pe principiile cresterii si

dezvoltarii, acestea permitindu-I sa ajute copilul sa se adapteze la schimbarile interne si
externe care-I insotesc diferitele etape ale vietii.
Nevoile unui copil de securitate, dragoste, confort sunt manifestate diferit de adult
si exprimate in concordant cu gradul lui de dezvoltare.

Cresterea si dezvoltarea sunt procese ordonate si previzibile care incep de la conceptie

si continua pina la moarte.
Fiecare stadiu de dezvoltare se caracterizeaza printr-un ritm si comportamente propii
fiecarui individ.

Cunoasterea si intelegerea procesului de crestere si dezvoltare permit planificarea

interventiilor pentru promovarea sanatatii.
FACTORII CARE INFLUIENTEAZA CRESTEREA SI DEZVOLTAREA
-

Conditii prenatale

o Cresterea si dezvoltarea fatului depind de starea de sanatate a mamei, de virsta

acesteia, de consumul de tutun, alcool, drguri, alimentatie
Familia
o Asigura securitatea fizica si psihica
o Sustine dezvoltarea sociala si afectiva

o Promoveaza invatarea diferitelor roluri si comportamente

o Da informatii despre lume si societate
Nutritia
o O alimentative adecvata determina satisfacerea nevoilor fiziologice si
dezvoltarea ulterioara
Odihna, somnul, activitatiile fizice
Experienta de viata si procesul de invatare
Mediu
o Clima
o Conditiile de locuit
o Situatia economica

ETAPELE CRESTERII SI DEZVOLTARII

PERIOADA
Intrauterina
- Perioada embrionara 1-3 luni

CARACTERISTICI MAI IMPORTANTE

-

Corespunde organogenezei

Perioda fetala 3-6 luni

3

Se produce dezvoltarea de baza a unor

sisteme si aparate, a capacitatii
functionale
Apar primele miscari active percepute
de mama la 4 luni

6-9 luni

Nou nascut 0-30 zile

Dezvoltarea sistemului nervos central

si a centrilor respiratorii
Cresterea in lungime si greutate
La sfirsitul acestei perioade fatul este
capabil sa treaca la viata extrauterina
Creste in prima luna cu aproximativ 4
cm
In a zecea zi atinge greutatea de la
nastere in primele zile avind loc
scaderea fiziologica
La sfirsitul lunii prezinta o crestere a
greutatii cu aproximativ 750 g
Sunt prezente reflexele arhaice
Deglutitie
Supt
Orientare
reflexul
de
Moro
tresarire
De apucare
De extensie a capului
Reactioneaza la stimuli senzoriali

Sugar 1-12 luni

Copil mic 1-3 ani

Plinsul este un mijloc de comunicare

Discomfort
Foame
Sete
Se produce o crestere fizica, cognitive
si psihosociala in ritm rapid
Se trece de la un comportament reflex
la unul constient

Progrese in ceea ce priveste

motricitatea si coordonarea miscarilor
ajungind la 1 an sa se aplece, sa se
ridice
Progrese auditive si vizuale
Dezvoltarea limbajului
Mobilitatea crescuta urca si coboara
scarile cu usurinta
Motricitatea fina ii permite sa
deseneze

Gindirea egocentric e inlocuita cu

gindirea intuitiva
Stie care comportament se pedepseste
si care se recompenseaza
Vocabulary imbunatatit
Numste culoril, partile corpului

Solar 6-14 ani

Construieste fraze
Cauta contacte sociale
Trece de la jocul asociativ la cel
cooperative
Lungimea de la nastere se dubleaza la
4=5 ani
La 6 ani cintarete aproximativ 20 kg
Dupa 6-7 ani apare dentitia definitiva

Au loc transformari comportamentale

de personalitate

Sunt solicitate memoria , atentia,

gindirea, auzul

PRIMELE INGRIJIRI CE SE ACORDA NOU-NASCUTULUI

Primele ingrijiri ce se acorda nou nascutului sunt

o Permeabilizarea cailor respiratorii superioare
o Legarea, sectionarea si pansarea cordonului ombilical
o Aprecierea starii fatului la nastere
o Profilaxia oftalmiei gonococice
o Observarea aspectului, comportamentului si eventualelor malformatii
o Stabilirea sexului
o Masurarea si cintarirea
o Stabilirea sexului

o Stabilirea identitatii
7

o Ingrijirea tegumentelor
o Infasarea
Dupa expulzie , fatul va fi asezat pe un cimp steril pentru a I se acorda primele ingrijiri,
manevrele efectuindu-se cu multa blindete

Etape de executie
Timpi de executie
Aspirarea secretiilor din nas
- Se introduce in cavitatea bucofaringeana o sonda
si din gura
Nelaton numarul 12-14

Pensarea
si
sctionarea
cordonului ombilical

Se aspira secretiile inainte de instalarea primei respiratii

Se aplica 2 pense hemostatice, prima la 10-15 cm de la
insertia abdominal a ombilicului, iar a doua inspre
vulva parturientei
Se sectioneaza cordonul ombilical cu forfeca
chirurgicala

Se ligatureaza cordonul cu fir rezistent de in , cinepa

sau matase, fiert , mai intii circular la 2 cm deasupra
insertiei abdominal a cordonului , incrucisind firele de
2 ori, dupa care protejind copilul cu o mina se taie cu
foarfecele chirurgical curb cordonul la 1 cm deasupra
ligaturii
Cu cele doua capete de fir libere se face un al doilea
nod de siguranta , peste suprafata bontului, dupa care se
sectioneaza firele ligatura in dop de sampanie

Pansarea bontului ombilical

Aprecierea starii fatului la

nastere

Se tamponeaza bontul cu betadina

Se aplica comprese sterile din tifon, crestate pe una din
parti pina la jumatate
Se aplica un strat nu prea gros pentru a nu impiedica
mumificarea cordonului ombilical

Se trage o fasa peste pansamentul ombilical

Pansamentul ombilical va fi controlat fecvent in
primele 24 de ore dupa nastere pentru a depista o
eventual hemoragie
Se vor urmari si evalua cele 5 simptome ale scorului
APGAR notindu-se cu o, 1 sau 2 puncte ritmul cardiac,
respiratia, tonicitatea muscular, reflexele de iritatie,
coloratia tegumentelor

Scor
0
Respiratii/min 30-60
Tiraj toracic
Cianoza

Geamat
axpirator
Murmur
vezicular

1
60-80

2
>80 sau
perioade
de apnee
Absent Observabil Mijlociu
pina
la
puternic
Absenta La
La
respirarea respirarea
de aer
de oxigen
40%
Absent E aude cu Se aude
stetoscopul fara
stetoscop
Clar
Diminuat
Abia
perceptibil

Scor > 8 = probabilitate mare de deces

Scor = 7 = pronostic rezervat
Scor < 6 = pronostic bun
Prevenirea
gonococice

oftalmiei

Examinarea sumara a n.n

Determinarea
antropometrice

datelor

Nou nascutul cu scorul sub 7 necesita masuri de

reanimare
Se indeparteaza secretiile palpebrale si oculare cu
ajutorul compreselor sterile umezite cu solutie de ser
fiziologic sau musetel

Se instileaza dupa metoda Crede in fundurile de sac

conjunctival picaturi de solutie proaspata de nitrat de
argint 1%
Dupa instilare pleoapele sunt usor masate, in sens
circular, dupa care se sterg ochii cu ser fiziologic steril
Se stabileste sexul
Se cerceteaza integritatea organismului pentru
descoperirea eventualelor malformatii vizibile
Se masoara cu pediometrul

10

Se masoara circumferinta
abdomenului cu centimetrul
Se cintareste

capului,

toracelui,

Stabilirea identitatii

Se fixeaza nou nascutului o bratara sau un colier ca

mijloc de identificare pe care se inscriu datele
masuratorilor

Ingrijirea tegumentelor

Se usuca tegumentele prin tamponare intr-un scutec

cald

11

Infasarea

Transportul
nastere

la

sala

de

Se indeparteaza numai surplusul de vernix caseos,

aceasta avind rolul unui invelis protector impotriva
infectiilor si a pierderilor de caldura
Se infasa in scutece sterile , incalzite

Se transporta cu blindete in conditii de protectie

termica
Se aseaza in pat , in salonul de nou-nascuti

INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI CU ASFIXIE

-

Este o stare patologica de oxigenare insuficienta a tesuturilor care in lipsa unor ingrijiri
energice evolueaza spre moarte
12

Cauze
o Imaturitatea sistemului nervos
o Hemoragii cerebrale
o Obstructia cailor respiratorii prin aspirarea de lichid amniotic, mucozitati,
meconiu
o Malformatii congenitale pulmonare
o Tulburari ale centrilor nervosa prin actiunea sedativa a medicatiei administrate
parturientei
o Nasterea prelungita

Acordarea ingrijirilor necesare in

Apnea tranzitorie
- Eliberarea cailor respiratorii
secretii
- Ameliorarea functiei respiratorii

Asfixia albastra
- Eliberarea calior respiratorii
- Ameliorarea functiei respiratorii

Tehnici de efectuat
- Se dezobstrueaza caile respiratorii
de
prin aspirarea mucozitatilor si
secretiilor
- Se va evacua continutul gastric prin
gavaj

Se efectueaza masaj toracic

Se aseaza in pozitie decliva
Este asezat in pozitie decliva pe
cimpuri sterile si incalzite
Se dezobstrueaza caile respiratorii
prin aspirarea mucozitatilor si
secretiilor
Se face respiratie artificial
Se administreaza oxygen

13

Asfixia alba

Se aseaza nou- nascutul pe cimpuri

sterile incalzite incalzite, in pozitie
propice intubatiei endotraheale
Asistenta ajuta medical la efectuarea
intubatiei
Se adapteaza un insuflator manual,
efectuind 30-35 insuflatii de aer
amestecat cu oxygen
Se efectueaza masaj cardiac extern,
efectuind o infundare de 10-20 mm
Se cateterizeaza artera sau vena
ombilicala sau se abordeaza o vena
epicraniana pentru a se fixa pozitia
venei
Copilul reanimt va fi urmarit prin
monitorizarea functiilor vitale pe
monitor

INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI LA SALON

-

Trebuie realizata astfel in cit sa-I stimuleze crestere si dezvoltarea , sa-i creeze
climatul necesar adaptarii cit mai rapide la viata extrauterina
In ingrijirea nou-nascutului trebuie urmarite urmarite unele obiective prioritare, legate
de deficientele functionale specific acestei , de alimentare

14

Se impun cunoasterea si recomandarea rolului deosebit de pozitiv al mamei in reusita

dezvoltarii ulterioare a copilului si acordarii ingrijirilor sale

Obiective
Etape de executie
Asigurarea conditiilor de mediu in scopul
- Se repartizeaza nou nascutul in sectia de
- Prevenirii infectiilor
nou nascuti
- Stimularii cresterii si dezvoltarii
- Prevenirii
complicatiilor
determinate de aspirarea secretiilor
nazo-faringiene sau a varsaturilor

Observarea clinica
nascutului pentru
- Depistarea
congenitale

generala

nou

malformatiilor

Se respecta normele de profilaxie a

infectiilor intraspitalicasti
Se asigura conditiile optime de
microclimat : temperature, umiditate,
luminozitate, aerisire
Se asigura patul cu lenjerie curate si
incalzita
Va fi culcat in decubit lateral care se
schimba la 2-3 ore

Se supravegheaza regiunea oro-nazala

pentru a se inlatura eventualele
mucozitati care se pot scurge
Se dezbraca nou nascutul, se controleaza
pe toate partile corpului, observindu-se
eventualele anomalii

15

Depistarea
unor
deficient
functionale
La nivelul aparatului respirator

La nivelul cardiovascular

Se controleaza cavitatea bucala, calea

libera a esofagului
Se controleaza deglutitia
Se controleaza regiunea anala
Se urmaresc cu foarte mare atentie ritmul
respirator, amplitudinea, frecventa
Se va obsrva respiratia copilului la
interval de maxim 3-4 minute
Se vor urmari tegumentele pentru a
recunoaste crizele de cianoza

Se va urmari daca exista reflexe de

deglutitie sau de supt

Se vor urmari scaunele in primele 24 de

ore

La nivelul tubului digestive

La nivelul sistemului nervos

16

Se va urmari tonusul muscular, daca se

observa hipotonie sau atonie muscular se
va atentiona medical

Se va urmari reactia copilului la lumina,

zgomote, presiunea tegumentelor prin
aplicare de obiecte calde sau reci

Se va efectua reflexul Moro, analizinduse raspunsul copilului

17

Masurarea functiilor vitale si vegetative

Se vor efectua la indicatia medicului

ATENTIE!!!
Instalarea
deficientelor
functionale pe aparate se poate face rapid ,
iar rolul asistentei medicale este de radar in
depistarea acestor semnale de alarma
Recunoasterea modificarilor fiziologice
- Va fi cintarit si masurat zilnic pentru
tranzitorii
aprecierea somatic
-

Scaderea fiziologica in greutate

Se va cintari zilnic pentru a se aprecia cit

scade in greutate si durata scaderii curbei
ponderale

Se observa culoarea tegumentelor icterica

Icterul fiziologic

18

Criza hormonala

Descuamatia fiziologica

Recunoasterea unor boli specific perioadei

neonatale

Intensitatea scazuta arata debutul

icterului
Coloratia urinei, a scaunului
Starea generala a nou nascutului
Se observa zona mamara si urogenitala
intre a 2 si a 6 zi, in cazul aparitiei unor
modificari se pot aplica comprese
umezite pe sinii tumefiati si se asigura
igiena zonei urogenitale

Pentru indepartarea descuamatiei se

asigura igiena normal a tegumentelor

Se vor semnala aparitia si accentuarea

polipneei, prezenta semnelor de greutate

19

Ingrijirea tegumentelor nou nascutului

in respiratie
Se va atrage atentia medicului daca
copilul prezinta adinamie, geamat, tipat
cerebral, crize de agitatie sindrom
neurovascular
Se va atrage atentia in caz de aparitie a
trismusului copilul nu mai poate suge
ziua 5 pina in a 12 symptom al infectiei
tetanice
Se vor recunoaste simptomele infectiei
aparatului respirator, digestive
Se vor semnala aparitia culorii icterice a
tegumentelor de intensitate mare, cu
debut rapid la 2-3 ore de la nastere ,
culoarea urinei, starea generala alterata
boala hemolitica a nou nascutului

Inaintea caderii bontului ombilical

tegumentele se curate cu atentie, cu
comprese de tifon, ungindu-se apoi cu
ulei de parafina
Se face zilnic baia partial insistind in
regiunea fesiera, genital, a plicilor
inghinale, evitindu-se zona ombilicala

Dupa caderea bontului ombilical se

efectueaza la 2-3 zile baia generala

20

Asigurarea igienei lenjeriei

Alimentarea nou nascutului

Ingrijirea plagii ombilicale

- Inaintea caderii bontului ombilical

Se va schimba de cite ori este nevoie

Se recomanda aducerea nou nascutului
sanatos la sinul mamei cit mai devreme
in primele 24 ore
In prima zi cite 5 minute la interval de 23 ore, apoi 10 minute, ca incepind cu a 5
zi sa stea cite 20 minute la fiecare masa

Mama va fi invatata cum sa alimenteze

copilul
Cordonul ombilical se mumifica la 6-8
zile dupa nastere

21

Va fi controlat de mai multe ori pe zi

Va efectua pansamentul ombilical

In caz de infectii gangrene

umeda

Asistenta va controla evolutia bontului,

va aprecia mirosul care se amana din
plaga, starea generala a nou nascutului
ATENTIE!!!! Termometrizare
- Va observa tumefierea bontului, cu
inmuierea consistentei acestuia, mirosul
fetid care se emana din plaga
- Dupa caderea bontului ombilical
- Va efectua toaleta cu apa oxigenata
cicatrizarea survine in decurs de
- Va atinge bontul cu pansament innmuiat
12-15 zile
in tincture de iod
- Va introduce un praf de sulfamida in
plaga
- Va aplica compresa sterile de tifon
- Va fixa comresa cu fasa
In caz de infectii ca
- Se vor aprecia fundul, marginile plagii,
- In blenoragie ombilicala
tesutul cellular subcutanat si tegumentele
din zona periombilicala
- Se aplica pansament steril si se fixeaza
cu fasa pina la cicatrizare
- Se observa secretia seroasa sau purulenta
22

pe fundul plagii
Va efectua toaleta zilnica cu apa
oxigenata
Va atinge plaga cu nitrat de argint 1-2%

Granulom

Omfalite

Va aplica pansament steril

Va observa secretia seroasa sau
mucopurulenta din plaga
- Va efectua toaleta cu apa oxigenata
- Dupa curatirea plagii se va observa
prezenta unui mugure rosiatic pediculat
cu suprafata zemuinda
- Va atinge mugurul cu solutie de nitrat de
argint 5%
- Va aplica poi pansament steril cu alcool
70 grede
- Va observa secretia purulenta din plaga
cu inflamatia tesuturilor din jur
- Va anunta medical si va aplica
tratamentul recomandat
- Va aplica peste plaga pansament inmuiat
in alcool 5%
Ingrijire plagii ombilicale se efectueaza
partial in sectia de nou nascuti dar se
continua la domiciliu copilului

PREGATIREA MAMEI IN VEDEREA ALAPTARII

Laptele de mama este alimental ideal pentru copil.
El reprezinta un dar unic al naturii, care a fost decisive pentru supravietuirea
omenirii. El este inca decisiv pentru cei mai multi copii ce se nasc anul pe lume. El este
absolute la fel pentru toti, fie saraci, fie bogati.
In decursul timpului nu s-a schimbat nimic din capacitatea biologica a mamelor de a
alapta.

23

Alaptarea amelioreaza comportamentul psihoafectiv al sugarului. Contactul strins al

mamei cu copilu in timpul alaptarii creeaza o legatura psihica intre ei, favorabila de incredere
reciproca.
Asistenta medicala are datoria de a contribui la educarea mamelor ca sa-si alapteze
copii.
Obiective
Interventiile asistentei
Pregatirea psihica a mamei in vederea
- Se dicuta cu mama
alaptarii
- Se vor arata efectele positive ale
alimentatiei in dezvoltarea copilului
- Se vor arata efectele favorabile ale
alaptarii asupra involutiei uterine dupa
nastere si a prevenirii obezitatii
- Se vor inlatura factorii, elementele care
ar putea creea emotii negative asupra
mamei
Pregatirea sinilor pentru alaptare prin
Cel mai bun stimulant al secretiei lactate este
golirea sinilor
- Stimularea secretiei lactate
- Se va aduce copilul la sinul mamei cit
mai repede posibil in primele 24 de ore
dupa nastere

24

Prevenirea incidentelor

Asigurarea dietei mamei care alapteaza

Se va lasa copilul sa suga cit mai des

metoda alaptarii la cerere cu respectarea
repausului nocturn
Se vor expune sinii cit mai mult la aerul
camerei
Ritmul circadian al suptului se regleaza
de la sine dupa circa 4 saptamini
Se va explica mamei inca inaintea
nasterii ca trebuie sa efectueze masaj al
mamelonului

Igiena mameloanelor se face cu apa fara

sapun
Se vor sterge cu un prosop mai aspra
mameloanele trebuie stoarse pentru a
mentine
permeabilitatea
canalelor
galactofore
In
cazul
aparitiei
ragadelor
mameloanelor se acopera cu un ungvent
si apoi cu o compresa sterile, laptele se
da muls copilului
Se va asigura mamei un regim echilibrat
25

Evitarea administrarii substantelor

care pot trece prin lapte

Nu se recomanda cura de slabire

Consumul alimentelor se va face in
cantitati mici si dese
Ratia de lichide va fi crescuta cu 700800 ml/zi fata de normal
Nu se vor administra mamei care
alapteaza
medicamente
decit
la
prescriptia medicului
Se va educa mama privind rolul nociv al
nicotinei,

alcoolului asupra evolutiei copilului

Alaptarea copilului
- Asigurarea conditiilor de igiena
necesare
- Asigurarea pozitiei confortabile
pentru alaptare

Copilul se va schimba cu scutece curate

Se va imbraca mama cu un halat curat
Se va aplica masca de tifon pe fata

Se va spala pe miini
Se va efectua igiena sinilor
Se vor stoarce si se observa primele
picaturi de lapte
Dupa nastere pozitia pentru alaptat va fi
in decubit lateral

26

Alimentatia propiu-zisa

Dupa citeva zile va sta pe scaun

Mama va pune copilul la sin

Daca doarme va fi trezit

Mama va observa daca are sufficient
lapte
Copilul va fi lasat sa suga pina cind se
satura
Dupa supt mama ridica usor copilul in
brate, capul va fi sustinut
Se va tapota usor, asteptind eructatia

Favorizarea eructatiei

27

Asigurarea repausului dupa alaptare

Efectuarea igienei sinilor

Va infasa copilul
Va culca copilul usor in pat in decubit
lateral sting 10-15 minute, apoi drept

Va urmari copilul in permanenta spre a

observa
eventualele
regurgitari,
varsaturi, colici abdominal, scaune
postprandiale
Mama va spala sinii cu apa si ceai de
musetel
Daca copilul nu a supt tot laptele din
ambii sini , mama va extrage manual sau
cu pompa de mulgere

28

Dupa alaptare se recomanda mamei un

repaus de 15-20 minute
Pe areola mamara expusa la aer se va
aplica lanolina sau vaselin, inclusive pe
mameloane

EFECTUAREA VACCINARII B.C.G.

Vaccinul BCG (vaccin antituberculos) se face obligatoriu tuturor nou-nascutilor, la noi in tara,
fiind inclus in programul national de vaccinari. Vaccinul B.C.G (sigla bacilului lui Calmette si
Guerin, inventatorii vaccinului) a fost fabricat plecand de la o cultura de bacili
Mycobacterulm tuberculosis bovis, de aceea intra in categoria de "vaccin viu atenuat".

Vaccinul B.C.G permite obtinerea unei imunitati durabile fata de tuberculoza. El mai este
utilizat si ca imunostimulant in anumite boli maligne (cancer de vezica sau leucemie).
Vaccinul BCG scurta istorie
Istoria vaccinului antituberculos incepe cu anul 1908, cand Albert Calmette si veterinarul
Camille Gurin incep sa lucreze la obtinerea lui, pornind de la un tip de Mycobacterium bovis
patogen izolat dintr-o leziune de mastita tuberculoasa a unei vaci. Prin reinjectari la fiecare 3
saptamani, timp de 13 ani pe animale, ei au descoperit ca bacilul isi pierdea virulenta,
pastrandu-si insa capacitatea imunogena.
Vaccinul antituberculos cu bacil tuberculos bovin atenuat a inceput sa fie folosit pe oameni in
anul 1921, sub denumirea de vaccin BCG (prescurtare de la bacilul atenuat, numit bacil
Calmette-Guerin). Folosirea lui incepe sa se practice rapid pe scara larga.
Din pacate, in 1930 se produce un accident teribil la Lbeck, unde 25% din cei 251 de copii

29

vaccinati mor de tuberculoza. Se pare ca ei au fost vaccinati cu un lot de vaccin BCG

contaminat
accidental
in
laborator
cu
bacili
tubesculosi
virulenti.
Accidentul este urmat de procesul lui Calmette, in care vaccinul BCG a fost incriminat drept
cauza a deceselor copiilor. Eroarea a fost eventual descoperita, iar vaccinul BCG a fost
reabilitat.
TEHNICA INGRIJIRII COPIILOR PREMATURI
-

criterii de definire a prematurului

o criteriul temporal virsta de gestatie mai mica de 37 saptamini

o greutatea la nastere mai mica de 2500 g cu cele 4 grade de prematuritate

- gradul I=2000-2500 g
- gradul II=1500-2000 g
- gradul III=1000-1500 g
- gradul IV=sub 1000 g
30

o
o
o
o
o

criterii morfologice + neurologice

dezvoltare incompleta a functiilor organismului
lungimea prematurului este sub 47 cm
perimetrul cranian sub 33 cm, cel toracic sub 30 cm
capul este mic, de forma sferica, fontanelele sunt larg deschise

o fruntea incretita, fata mica, gura deschisa

o torace mic, abdomen mare , evazat
o tesut adipos subcutanat foarte slab dezvoltat
o este acoperit abundent cu lanugo
o dorm mult, miscarile sunt lente, glasul slab
o tulburarile de respiratie sunt evidente si starile de apnee mai frecvente
o este tahicardic cu 140-160 de pulsatii/min
o hemoglobina scazuta
o sistem nervos slab dezvoltat
o termoreglarea este imperfecta, prezinta tendinta permanenta la racire
o rezistenta la infectii este redusa
prematuritatea se inscrie pe primul loc al morbiditatii si mortalitatii perinatale

31

ingrijirea , asistenta si supravegherea impune

o o buna cunoastere a particularitatilor sale morfo-functionale si fiziopatologice
o asigurarea celor mai bune conditii de evitare a riscurilor de imbolnavire
o asigurarea mediului optim necesar recuperarii handicapului biologic
in ordine cronologica de la nastere prematurului se impun urmatoarele gesturi
o la nastere
incubator incalzit alaturi de sala de travaliu
corpul in pozitie decliva cu capul mai jos
aspirarea secretiilor nazofaringiene cu sonde Nelaton nr 12-14
ligatura cordonului ombilical si sectionarea se face la 2-5 minute dupa
incetarea pulsatiilor , pentru a se asigura trecerea la fat a unei cantitati
de 50-60 ml singe in plus din placenta
scutece sterile , calde in care va fi primit
pot exista 2 situatii particulare
o instalarea primei respiratii imediat
cotatia APGAR la 1 minut si la 5 minute
plasarea in incubatorul incalzit la o temperatura de 28-32 grade C,
umiditate 50%, in pozitie decliva
fara oxigen daca respira bine si are tegumente roz
fara toaleta generala doar toaleta ochilor profilaxia oftalmiei
gonococice
masurarea temperaturii si parametrilor antropometrici se va face mai
tirziu dupa ce este incalzit cam la 3 ore dupa nastere
tratament profilactic cu vitamina K im 5-10 mg
aspirati +/- spalatura gastrica
cu sonde adaptate gradului de
prematuritate
prelevari si investigatii imediate
glicemia
calcemia
hemoleucograma+grupa sanguina din cordonul ombilical
secretii nazo-faringiene, lichid gastric, secretii oculae ,
ombilicale pentru examen bacteriologic +/- virusologic
grafie toraco-abdominala
o dificultati respiratorii imediate
minore
intirzierea primului tiat
o stimulare manuala a toracelui
o oxigen sub masca cu presiune controlata
o urmarirea scorului APGAR
majore
moarte aparenta sau instalare rapida , secundara unei detrese
respiratorii
o intubatie si ventilatie asistata
o punerea unui cateter ombilical venos
o prelevare de singe pentru ASTRUP
o injectare pe cateter de bicarbonat de sodiu 4,8 % 10 ml,
inainte de rezultatul ASTRUP
o perfuzie cu glucoza 10%
o oxigen
o in primele 48 de ore
32

va fi transportat la salon
salonul va avea temperatura de 28-32 grade C, umiditate 50%
cu cit copilul este mai mic cu atit temperatura si umiditatea vor fi mai
mari
patul va fi incalzit cu termofoare sau in incubatoare

deschiderea incubatorului daca este posibil trebuie evitata

sunt prevazute si cu cintare propii care permit cintarirea fara sa fie
miscat din loc
ingrijirea prematurului nu este conditionata de incubator neaparat

daca temperatura copilului scade sub 35 grade C se vor putea utiliza

baile progresiv incalzite pina la 40 grade pe timp de 15 minute , care
pot fi repetate din 3 in 3 ore pina se stabilizeaza temperatura copilului
se vor supraveghea
ritmul, tipul si frecventa respiratorie respiratie periodica fara
pauze prelungite cu sinergie toraco-abdominala si frecventa
maxima de 45 respiratii pe minut
cotatia Silverman se va aprecia in caz de tulburari respiratorii

Scor
Respiratii/min

0
30-60

1
60-80

Tiraj toracic

Absent

Observabil

Cianoza

Absenta

La respirarea de aer

2
>80 sau perioade de
apnee
Mijlociu pina la
puternic
La respirarea de
33

Geamat axpirator

Absent

E aude cu stetoscopul

Murmur vezicular

Clar

Diminuat

oxigen 40%
Se
aude
fara
stetoscop
Abia perceptibil

Scor > 8 = probabilitate mare de deces

Scor = 7 = pronostic rezervat
Scor < 6 = pronostic bun

in caz de pauze respiratorii

stimularea bazei toracelui
ventilatie cu masca

in caz de detresa respiratorie

supravegherea frecventa a pH si gazelor sanguine
radiografii toracice
corectia acidozei
administrare de oxigen
+/- ventilatie asistata
control regulat al glicemiei
alimentatia se va incepe variabil dupa 12, 24, 36 de ore sau in functie
de gradul de prematuritate

se vor face prelevari din

urina

34

 meconiu
lichid gastric
in caz de suspiciuni de infectii antibioterapie se va institui precoce,
ulterior in functie de antibiograma
o in prima saptamina
se urmareste debutul si intensitatea icterului neonatal
se monitorizeaza valorile bilirubinei cind valorile sunt crecute si se va
institui tratamentul in functie de valori
fototerapie
fenobarbital
albumina umana +/- esangvinotransfuzie
debutul alimentatiei si cresterea progresiva a ratiei alimentare
profilaxia infectiei este esentiala
dezinfectia incubatorului la 10-15 zile
sterilizarea corecta a instrumentarului
manevre manuale si instrumentale sterile
igiena individuala riguroasa a personalului de ingrijire +
controale bacteriologice periodice
imbracaminte sterila pentru prematuri
antibioterapie dupa antibiograma
la prematur orice stagnare ponderala sau scadere fara pierderi ,
in prezenta unui aport alimentar adecvat ridica suspiciunea unei
infectii
profilaxia corecta a anemiei si rahitismului carential
-

imbracamintea trebuie sa tina seama de stabilitatea termica a prematurului

se confectioneaza din materiale moi, calduroase, usor lavabile cu croiala speciala
rufele prematurului trebuie incalzite in mod obligatoriu inainte de a le imbraca

Infasarea prematurului si controlul temperaturii

-

schimbarea prematurului se face cit mai rar

in timpul infasatului se tine acoperit partial

35

scutecul curat va fi incalzit inainte

in primele zile masurarea temperaturii se face la 3 ore
toaleta generala se face la 24 ore
prima baie se face dupa caderea bontului ombilical
inlaturatrea deficientelor respiratorii
o in salonul prematurilor scosi din incubator trebuie asigurata o ventilatie buna
o temperatura si umiditatea vor fi controlate in permanenta
o pozitia in pat va fi in decubit lateral, cu toracele putin ridicat, se va schimba la
2-3 ore
o cu ocazia schimbarii se vor provoca citeva tipete pentru destinderea alveolelor
pulmonare
o pentru prevenirea crizelor de cianoza si asfixie se va avea grija ca infasarea sa
se faca lejer
o la prematurii cu tulburari respiratorii se administreaza analeptice
cardiovasculare si respiratorii, asociate cu bai calde la indicatia medicului
combaterea hemoragiilor
o prematurul cu greutate foarte mica face boala hemoragica a nou-nascutului
o aceasta se datoreaza carentei de vitamina K
o hemoragiile apar de obicei in a 2-3 zi de la nastere sub forma digestiva
melena, hematemeza
o combaterea incepe inca din timpul travaliului prin administrare de de vitamina
K mamei
o imediata dupa nastere si in primele zile se administreaza si nou-nascutului
vitamina K injectabila, plasma proaspata si microtransfuzii de singe la indicatia
medicului
prevenire infectiilor
o este una din sarcinile cele mai importante ale ingrijirii prematurilor
o rezistenta lor scazuta ii predispune la numeroase infectii
o se izoleaza de ceilalti copii in saloane speciale
o aerul se va dezinfecta cu raze ultraviolete de 3-4 ori / zi, cite 15-20 minute
o curatenia in saloane se face cu matura umed
o mobilierul si dusumeaua se vor spala cu solutii dezinfectante
o incubatoarele se spala la 7 zile, se vor iradia cu cuart
o se interzice intrarea persoanelor straine
o la intrarea in salon personalul care ingrijeste se va spala pe miini cu apa si
sapun
o vor purta masca si boneta, masca se schimba la 3-4 ore
o vor pune un halat de protectie
o peste pantofi vor imbraca botosei
o echipamentul de protectie este strict individual pentru fiecare prematur
o hainele prematurului se splala separat
o cada, cintarul, pediometrul, masa de infasat se dezinfecteaza dupa fiecare copil
o o atentie deosebita trebuie acordata ingrijirii tegumentelor
o baile partiale , iar apoi dupa caderea bontului ombilical baile generale se vor
face zilnic
o plicile se controleaza regulat si se ung cu ulei steril
o la cel mai mic semn de infectie se izoleaza , iar restul copiilor se tin in
carantina
alimentatia
o trebuie sa se tina cont de stadiul de prematuritate a functiei de nutritie
36

o organele aparatului digestiv sunt slab dezvoltate

o musculatura limbii si a cavitatii bucale sunt hipotonici de aceea are dificultati
la supt si deglutie
o capacitatea stomacului este foarte redusa
o prezinta toleranta scazuta la lipidenecesarul de lichide este de 150 ml/24h din
care retine numai 25-50 ml, restul eliminindu-se
cantitatea
o ratia alimentara 75 cal/kgcorp , ajunginduse la 120 cal/kgcorp
o pe linga laptele matern va fi hidratat cu apa cu zahar
ritmul de administrare
o diferit fata de nou-nascutul la termen
o in primele 24 ore dupa nastere nu primeste nimic
o in urmatoarele 12-24 ore i se administreaza apa zaharata sau glucoza 5% cite o
lingurita din ora in ora
o a doua zi se poate incepe alimentatia cu lapte de mama cite o lingurita de 8-10
ori/zi
o alimentatia se incepe in functie de greutatea copilului
o prematurii socati la nastere sau cu insuficienta cardio-respiratorie vor fi
alimentati cu lapte doar dupa 48-72 ore
tehnica alimentatiei
o variaza dupa posibilitatile individuale
o prematurii cu peste 2000 g se pun la sin pentru 15-20 min
o mama va fi educata ca inainte de a pne copilul la sin sa se spele pe miini cu
apa, sapun si peria de unghii
o sinul va fi spalat cu ceaide musetel
o cei care nu pot suge vor fi alimentati cu lingurita, pipeta sau prin gavaj
o alimentatia prin sonda gavajul
poate fi continua sau discontinua
se foloseste in general la prematurii mici
greutate la nastere sub 1500 g
virsta gestationala sub 12 saptaminiabsenta reflexului de supt
+/- deglutitie
se folosesc sonde Nelaton nr. 6,8,10
se prefera introducerea sondei pe nas
dupa introducerea sondei se aspira continutul gastric si se masoara
reziduul gastric
daca reziduul gastric = volumul calculat pentru o masa , nu se
va administra o noua cantitate de lapte
daca reziduul gastric reprezinta 25% din volumul unei mese,
cantitatea de lapte se va scadea
la cei care necesita gavajul aceasta se va initia la 4-12 ore de la nastere
cu citiva ml de apa distilata pentru a tatona toleranta gastrica
alimentatia prin sonda va fi inlocuita cu cea la tetina progresiv dupa
asigurarea ca
reflexul de supt si deglutitia sunt suficiente
prematurul nu oboseste sau se cianozeaza la alimentatie
prematurul primeste si retine ratia calculata
la prematurii care nu tolereaza gavajul discontinuu se va folosi gavajul
continuu prin sonda nazo-gastrica

37

o
o
o
o
o
o
o

ritmul gavajului fiind constant si reglat prin pompa de perfuzie in

general 0,5 1 ml /ora la prematurii cu greutate sub 1000 g
se vor lua precautii suplimentare
tubulatura se schimba la 8-12 ore
laptele se inlocuieste cu priza proaspata la 3-4 ore
pentru a evita staza gastrica se controleaza la 2-3 ore reziduul
gastric prin aspiratie
pentru sonda nazo-duodenala pozitia sondei se verifica
radiologic
in acest caz laptele matern se va stoarce sau se aspira la intervale regulate
pentru a se asigura mentinerea secretiei lacatate a mamei
laptele de mama trebuie intrebuintat cit mai repede
dupa ce maninca se curta gurita de resturile de lapte ramase
se culca in d.l.s si peste 10-15 min se intoarce in cel drept fiind tinut tot timpul
sub supraveghere
daca laptele de mama este insuficient se poate adauga o alimentatie
complementara cu lapte praf
la mamele cu lactatie suficienta punerea la sin se va face progresiv, prin
tatonare in general la greutati variabile 2200-2500 g
numarul de mese va fi adaptat la gradul de prematuritate
12-10 mese /zi pentru prematurul de gradul IV
10-8 mese /zi pentru prematurul de gradul III si II
8-7 mese /zi pentru prematurul de gradul I

BAIA SI INFASATUL SUGARULUI

-

Baia generala a sugarului intruneste aceleasi conditii ca si cele ale nou nascutului
In afara baii generaledupa fiecare emisie de scaun sau urina sugarului I se va efectua
toaleta partiala a regiunii perineale , interfesiere si a coapselor
Se vor pregati materialele necesare, apa sa fie la 37-38 grade Celsius, cantitatea de apa
trebuie sa fie suficienta sa acopere umerii copilului

In baie sugarul va fi sprijinit pe mina stinga a mamei si va fi spalat cu mina dreapta

38

Durata baii sugarului nu trebuie sa depaseasca 5-6 mnute

Dupa baie sugarul va fi sters si imbracat

TEHNICA ALIMENTATIEI SUGARULUI

Nutritie: totalitatea modificarilor suportate de alimente in organism, sau totalitatea
schimburilor dintre mediul extern si organism.
Ratia alimentara zilnica: totalul hranei si a apei primite de un copil in 24 ore. Se compune
din ratia cantitativa si ratia calitativa.
Ratia cantitativa (calorica): calorii/kgc/zi; sugar: 100-115kcal/kg/zi.
Factori care influenteaza ratia:tipul alimentatiei, temperatura mediului, activitatea motorie,
starea de boala, constitutia.
Ratia calitativa: totalitatea principiilor nutritive care alcatuiesc ratia cantitativa, cuprinde
trofinele alimentare (proteine, lipide, glucide), fibre alimentare, apa, minerale si vitamine.
Este influentata de aceeasi factori ca si ratia cantitativa. In practica se tine cont in mod special
sa se asigure un raport echilibrat intre trofine, raport care se modifica in functie de varsta.

Alimentatia naturala
Alaptarea exclusiva- reprezinta alimentatia nou nascutului si sugarului cu lapte de mama, fara
nici un alt aliment solid sau lichid, fara apa sau ceai, pana la varsta de 6 luni; recomandabil
pana la varsta de 1 an; optim pana la varsta de 2 ani. Laptele uman este considerat alimentul
ideal pentru hranirea sugarului in primele 6 luni.
39

Colostrul: reprezinta laptele produs de glandele mamare in primele zile dupa nastere, la
inceput in cantitate mica, ulterior cantitatea devenind suficienta in ziua 3-4 postnatal; treptat
compozitia colostrului se modifica, dupa 30 zile de la nastere devenind lapte matur, definitiv.
Laptele de mama matur: lichid alb, cu densitate 1030, pH:7; contine la 1 litru: 11g proteine,
45g lipide, 70g glucide, 2g minerale.
Proteinele: - reprezentate de cazeina (40%)- albumine, globuline; si proteinele din lactoser
(60%)- imunoglobuline.
Lipidele - contin 98% trigliceride, restul fiind format din fosfolipide si cholesterol;
Glucidele- din 70 g glucide/L lapte de mama- 60 g/L sunt reprezentate de lactoza, iar 10g/L
de oligozaharide.
Mineralele - reprezinta 2g/l lapte de mama; reprezentate atat de macroelemente (Na, K, Ca,
Mg) cat si de oligoelemente (Fe, Cu, I, Zn) intr-un raport echilibrat, care le determina o
absorbtie optima (raport Ca/P=2/1).
Vitaminele - sunt in cantitati optime, exceptie facand Vit D si K.
Fermentii - reprezentati de amilaza, lipaza, fosfataza (enzime care suplinesc activitatea
enzimelor pancreatice, insuficente la nou-nascut), aldolaza, catalaza, lizozim (rol
bacteriostatic).
Valoarea calorica: 700kcal/L
Superioritatea alaptarii exclusive: laptele de mama este un aliment biologic activ (viu)
avand enzime, anticorpi, vitamine; este steril, perfect adaptat nevoilor nutritive si
posibilitatilor digestive ale sugarului, avand o proportie echilibrata in proteine, lipide, glucide;
are valoare biologica crescuta; previne infectiile enterale si greselile alimetare; permite un
mod de alimentare simplu; asigura o buna toleranta digestiva, favorizeaza dezvoltarea
relatiilor afective mama-copil; previne aparitia imbolnavirilor prin factori antiinfectiosi;
previne obezitatea; contine un factor de crestere pentru bacillus bifidus, care opreste
dezvoltarea altor germeni patogeni; previne aparitia anemiei feriprive.
Tehnica alimentatiei naturale - toti nou nascutii sunt candidati pentru a fi alimentati la sanul
mamei. Orice nou-nascut, indiferent de greutate, care poate sa suga, va fi pus la sanul mamei.

Nou nascutul va fi pus la san inca in prima jumatate de ora de la nastere (recomandare OMS),
la inceput cate 5 min.la fiecare san, dupa care timpul va fi majorat la 10min, apoi se creste
treptat; se considera ca un supt nu trebuie sa se prelungeasca peste 20min.
Pozitia in care alapteaza mama: in primele 7 zile pozitie culcat in decubit lateral de partea
sanului din care alapteaza, copilul paralel cu mama si capul sprijinit pe cotul mamei; dupa
aceasta varsta- pozitie sezanda.

40

Un copil trebuie pus la san de 8-12ori/24 ore; se evacueaza 1-2 picaturi de lapte din mamelon
si apoi se lasa 1-2 picaturi in gura copilului stimuland suptul. Se introduce mamelonul si o
parte din areola in gura copilului, mama va apasa cu degetul sanul deasupra mamelonului
pentru ca nasul sugarului sa ramana neacoperit.
Practicarea sistemului rooming-in;sugarulartrebuisadoarmacumamapentruasehranila
cerere,inclusivnoaptea.Interdictiadeadanou-nascutului alt aliment sau alt lichid in afara
de laptele de mama, cu exceptia celor indicate medical. Se interzice sugarilor alimentati la
san: biberonul, suzeta, tetina.
Momentul alaptarii este un moment de intimitate al cuplului mama-copil; trebuie sa decurga
intr-o atmosfera de liniste si calm, intr-o incapere separata, netulburata de agitatia casei. Chiar
daca mama simte ca are putin lapte, acesta este totusi de ajuns pentru nou-nascut, cu exceptia
sa fie alaptat frecvent. Dupa supt mama va provoca eructatia prin bataia cu palma pe spatele
copilului, in pozitie verticala, urmata de decubit lateral stang pentru a mai eructa si apoi, in
decubit lateral drept pentru a usura evacuarea stomacului.
Se incearca stimularea secretiei lactate printr-un regim adecvat al femeii care alapteaza:
femeia care alapteaza este sub protectia statului, care-i asigura concediu pre si postnatal pana
la varsta copilului de 2 ani; se vor respecta orele de odihna si somn; alimentatie echilibrata
cantitativ (plus 200Kcal/zi, supliment lichidian) si calitativ; se vor evita: conservele,
condimentele, cafeaua, tutunul, consumul de usturoi, conopida, precum si medicamentele care
trec prin lapte la sugar (luminal, aspirina, opiacee, ioduri, bromuri, atropina); se vor respecta
regulile de igiena corporala si a mamelonului: mama va spala mamelonul inainte de supt cu
ceai de musetel, iar dupa supt se va dezinfecta cu alcool 70% si se acopera cu tifon steril; se
va purta sutien adaptat pentru alaptat; in caz de
mameloane ombilicate se vor folosi adaptoare pentru a se forma mamelonul; folosirea unui
stimulant al secretiei lactate; alaptarea freventa 8-12 ori/zi; mama sa fie relaxata; mama sa nu
slabeasca mai mult de 1-2 kg/luna.
Contraindicatiile si obstacolele in alaptarea exclusiva. Laptele de mama este indicat la
orice nou-nascut si sugar.
Contraindicatiile din partea mamei: TBC evolutiva; Boli infectioase grave (HIV pozitiv);
Boli cronice grave: cardiopatii decompensate, anemii grave, diabet zaharat, tumori, hemopatii
maligne, insuficienta hepatica, boli renale grave; Medicatie: antitiroidiene de sinteza, cicline,
ioduri, metronidazol, rezerpina, sulfonamide, biseptolul, anticoagulante- Trombostop (nu se
contraindica heparina cu greutata moleculara mica), chimioterapia; Mama HBs+ dupa unii
autori; Mama cu sifilis isi poate alapta copilul; Epilepsia, psihoza de lactatie; O noua sarcina
dupa luna a 6-a.
Contraindicatiile din partea sugarului: intoleranta la lactoza, galactozemie, fenilcetonuria;
icterul secundar inhibitorilor laptelui matern nu reprezinta o contraindicatie pentru alaptat,
eventual se incalzeste laptele muls la 40 grade C.
Obstacolele din partea mamei:

41

agalactia si hipogalactia: - agalactia- lipsa completa a secretiei lactate este extrem de rara, pe
cand hipogalactia (primara, secundara) este relativ frecventa; malformatiile mamelonului
(mamelon scurt, ombilicat) se poate corecta cu protectoare din silicon;in cazul in care nou
nascutul nu poate fi pus la supt, mama se va mulge si va alimenta nou nascutul cu ligurita;
fisurile si eroziunile- se previn prin punerea corecta la san; leziunile profunde vor fi
tamponate cu creionul de AgNO3, se pot aplica creme - Garmastan, se suspenda alaptatul
doar temporar;
galactoforita si mastita- necesita antibioterapie si uneori drenaj chirurgical, alaptarea directa
la san va fi suprimata.
Obstacole din partea copilului: malformatiile gurii: gura de lup, buza de iepure ( se poate
utiliza tetina lunga, care acopera partial defectul), frenul lingual scurt, existenta dintilor
congenitali; prematuri, dismaturi- nu au forta de suctiune necesara; sugarii lenesi care
necesita a fi stimulati prin ciupirea obrazului sau li se administreaza cu 20-30 min inaintea
meselor sol. Cofeina 0,5% o lingurita; rinite acute, rinofarigite, adenoidite- necesita
dezobstructie naso-faringiana.
Ratia in alaptarea exclusiva: in primele 10 zile- formula Finkelstein: L: (n-1)x70-80;
70ml=pentru greutate 3000-3250g la nastere; 80ml=pentru greutate la nastere peste 3250g;
n=nr. zilelor sugarului; peste 10 zile-dupa nevoile lichidiene: 150-180ml/kg/zi, fara a depasi
1 litru; dupa nevoile calorice: trimestrul I :100-110kcal/kg/zi; trimestrul II:90-100kcal/kg/zi,
trim. III-IV 80-90kcal/kg/zi.
Semne care confirma ca sugarul primeste suficient lapte: peste 6 mictiuni/24 ore; 4-8
scaune/24ore;intresupturicopilulestemultumit;crestereingreutate:100-200g/saptamana,
in primul trimestru de viata.
Semne care indica faptul ca sugarul nu primeste destul lapte:
Semne sigure: crestere in greutate deficitara; la 2 saptamani este sub greutatea de la nastere;
urini concentrate, in cantitate mica; sub 6 mictiuni/24 ore, urina galbena, urat mirositoare.
Semne posibile: sugar nesatisfacut la sfarsitul suptului; sugar care plange frecvent; mese
foarte frecvente-foarte lungi; scaune tari, uscate, verzi; scaune rare, in cantitate mica; nu vine
laptele din san; sanii nu si-au marit volumul in timpul sarcinii; lactatia nu s-a instalat dupa
nastere.Uneori estenevoiedeprobasuptuluiprincantarire, inainte si dupa supt, pentru a
aprecia cantitatea de lapte de mama primita.
Suplimente pentru alimentatia exclusiva: Vitamina D 400UI (1picatura)/zi in sezonul cald
si 800UI/zi in sezonul rece, incepand din primele zile de viata; Fier 25-50mg Fe elemental/zi
de la varsta de 6 luni pana la minimum 9 luni, la indicatia medicului; Florura de sodiu0,25mg/zi dupa varsta de 6 luni in cazul in care se poate asigura continuitatea administrarii.
Incidentele si accidentele alaptarii exclusive:
Regurgitarile: eliminarea de lapte nedigerat, in cantitate mica, fara efort; se intalnesc la
sugarii flamanzi care sug foarte repede, se creaza aerofagie, care se elimina prin eructatie cu
antrenarea laptelui proaspat ingerat; daca sunt frecvente si abundente pot duce la
subalimentatie si malnutriti;
Varsaturile: apar la copiii excitabili, care sug repede si lacom; se numesc habituale daca apar
uneori zilnic si dupa fiecare supt; trebuie excluse alte cauze; uneori dispar fara tratament la 34 luni, alteori persista pana la 1 an chiar cu de supt);
Colicile abdominale: se intalnesc in primele 3 luni, apar la copiii cu aerofagie; se manifesta
prin tipat puternic, agitatie, grimase si frecarea picioarelor, au incidenta vesperala si nocturna
(orele 18-20). Se considera colica abdiminala daca apare cel putin de 3 ori/saptamana si
dureaza minimum 3 ore. Colicile abdominale alarmeaza parintii. Tratamentul este
simptomatic: administrare de spasmolitice, calmante dupa supt, comprese calde pe abdomen.
Majoritatea autorilor consideracolicilefiziologicesinuprescriuniciuntratament;Refuzul
sanului: se constata la sugarii cu anorexie nervoasa, dupa administrare de ceai sau lapte cu

42

biberonul, daca laptele are un gust neplacut datorita alimentatiei mamei, se administreaza
calmante, uneori laptele muls;
Constipatia: se administreaza sucuri indulcite, supozitoare cu glicerina la ora fixa, fapt ce
determina reflex conditionat de defecare;
Diaree postprandiala: in timpul suptului sau dupa, se elimina scaun galben, acid, cu gaze;
sugarul prezinta curba ponderala ascendenta; dispare la 3-4 luni. Tratament: calciu carbonic 31 varf de cutit/zi sau 20-30ml lapte praf sau supa de morcov inainte de punerea la san;
Supraalimentatia: este bine tolerata, pana apare diaree, dispepsie de supraalimentatiecopilul se pune la o dieta hidrica scurta de 6-12 ore. Tratament: reglarea orelor de supt si a
duratei suptului;
Subalimentatia: este necesar efectuarea probei suptului, de obicei este vorba de
hipogalactie, in caz contrar trebuie efectuate investigatii pentru stabilirea cauzei.
Alimentatia artificiala si diversificata
- Alimentatia artificiala .
Cand alimentatia naturala este imposibila, sugarul va trebui sa primeasca alt tip de lapte
(substitute de lapte matern): lapte de vaca sau preparate industriale de lapte. Rezultatele sunt
inferioare alaptarii exclusive: mortalitate si morbiditate generala mai crescute, malnutritia,
anemia, rahitismul sunt mai frecvente.

Laptele de vaca (LV) are neajunsurile lui care, sintetizate, constau in: Cantitate de proteine de
trei ori mai mare decat in laptele uman, dar cu randament mai scazut de utilizare, dezechilibru
intre aminoacizi, necesita transformarea hepatica in uree, glucoza, acizi, ceea ce determina:
suprasolicitare
hepatica, hiperamoniemie, acidoza metabolica, deshidratare hipertona (toate mai frecvente la
nounascut si sugarul mic); Incarcatura osmotica mare (proteine + saruri minerale) cu
suprasolicitare renala;
Cantitate mica de glucide, necesitand suplimentare cu zahar 5 %, cu urmatoarele consecinte:
dezvoltarea gustului pentru dulce, favorizarea cariilor dentare; stimularea adipocitelor
(obezitate).
Pentru toate aceste motive s-au impus corectii reprezentate de procedee casnice (diluarea,
zahararea si acidularea LV) sau industriale (larga gama a substitutelor de LU). Procedeele
casnice vizeaza: scaderea concentratiei de proteine prin adaos de mucilagiu de orez (2-3 %) si
cresterea continutului glucidic prin suplimentarea cu zahar 5 %.
Didactic formulele de lapte se clasifica in : I formule de start sau de prima varsta,
recomandate sugarilor sanatosi de la nastere la 4-6 luni; II - formule de continuare (varsta a

43

II a) de la 4 6 luni pana la un an, date in paralel cu alimentatia diversificata; III - formule

speciale(lapturi medicament);IV- formule pentru prematuri.

Ratia alimentara se va calcula dupa nevoile calorice (trim.I:110-120kcal/kg/zi, trim.II: 100110kcal/kg/zi, trim.III-IV: 90-100kcal/kg/zi) sau dupa nevoile lichidiene (150-180ml/kg/zi,
fara a depasi 1 litru). Numarul de mese: 6-7 mese in luna I, 6 mese in luna II-III, apoi 5 mese
pana la varsta de 1 an.
Practica alimentatiei artificiale: se folosesc biberoane, preferabil de sticla, usor sterilizate la
cald sau rece, tetine cu orificiu adaptat (curgerea picatura cu picatura), se prepara instant si se
pot tine la frigider 24 ore in biberoane etanse, folosesc ca lichid de dilutie apa fiarta si racita la
50 60%, concentratia este de 4.5 5 g la 30 ml de apa (3 masuri la 90 ml pentru o
concentratie de 13 15 %).
Alimentatia artificiala va fi suplimentata cu vitamina D, fier, eventual fluor. Laptele de capra,
bivolita, oaie, sunt improprii sugarului.
Incidentele alimentatiei cu substitute de lapte matern.
Intoleranta la laptele de vaca
incident rar, se manifesta sub diverse forme: soc anafilactic (stare de soc, colaps, varsaturi
explozive, diaree eritem urticariform, edem facial), diaree dupa orice ingestie de lapte,
intoleranta la proteinele LV (pierdere de sange prin scaun, anemie).
Anorexia destul de frecventa, se administreaza sucuri de
fructe, laptele se aciduleaza, se scimba preparatul.
Colicile abdominale consecinta prezentei lactoglobulinei in laptele de vaca.
Supraalimentatia prin administrarea unor preparate de lapte praf in concentratii mai mari
decat este recomandat cantitativ si calitativ.
Subalimentatia consecinta diluarii prea mari a LV sau a nerespectarii indicatiilor din
prospect.
Constipatia digestia defectuoasa a cazeinei din LV.
Rahitismul, malnutritia, anemia carentiala si bolile diareice sunt mai frecvente.
- Alimentatia diversificata - trecerea de la o alimentatie predominant (exclusiv) lactata la
alimentatia consistenta. Momentul diversificarii difera in functie de laptele primit de sugar si
este la: 5- 6 luni pentru sugarul alimentat la san sau cu formule de lapte, 4 4 ,5 luni pentru
cel alimentat cu LP
standard sau LV.
Conditii de diversificare : sugar perfect sanatos, introducere progresiva mai lenta (5 7 zile)
pentru sugarul diversificat la 4 4,5 luni si mai rapida la cel diversificat peste varsta de 5 luni,
primele alimente sa fie lichide sau semilichide, folosirea linguritei pentru alimente solide,
pregatind astfel sugarul pentru etapa superioara, evitarea introducerii a doua alimente noi in
aceeasi zi, nu se folosesc conservanti, hidratarea intre mese cu alimente neindulcite, nu se va

44

adauga sare in timpul prepararii mancarii, evitarea folosirii inaintea varstei de 6-8 luni a
fainurilor cu gluten (grau, orz, ovaz, secara) in favoarea celor fara gluten (faina de porumb,
orez). Se evita astfel manifestarile precoce ale celiachiei, boala conditionata genetic.
Alimentul nou introdus va fi propus nu impus (evita anorexia psihogena).

Alimentele folosite in diversificare vor fi alese in functie de starea de nutritie a sugarului:

a) Pentru sugarul eutrofic: cereale (orez Nestle), supa si piure de legume (morcov, patrunjel,
telina, cartof, dovlecel, spanac, fasole verde, soia, linte, mazare, salata verde, rosie), supa de
oase, carne (pui, vitel, vita, ficat de pasare), piure de fructe: mere, portocale, piersica, gref,
banane, ananas.
Sunt evitate: zmeura, capsunile, fragii (datorita potentialului lor alergizant), perele, prunele,
pepenele, ciresele (risc de diaree), afumaturile, prajeli la cuptor, alimentele solide dure,
mici,rotunde sau lipicioase (stafide, nuci, seminte, floricele de porumb datorita riscului de
aspiratie si inec).
b) Alimentatia sugarilor cu stare de nutritie deficitara va fi diversificata cu un fainos cu lapte
(faina de orez) cu valoare energetica crescuta sau - ideal cu cereale fortifiate cu fier.

Carnea (vita, pasare) va fi introdusa la sugarii diversificati la 4 4.5 luni inca de la inceput
(sursa de proteine si fier) de 3 4 ori / sapt., initial 30- 40 g/zi. La 9-10 luni poate fi oferita si
ciorba de perisoare.
Ficatul de pasare se poate introduce la 6 luni cu prudenta datorita faptului ca fiind principala
bariera de detoxifiere exista riscul unor contaminari.
Peste alb, proaspat se da in jurul varstei de un an.
Galbenusul de ou , fiert tare se introduce la varsta de 7-8 luni, progresiv .
45

Albusul se va da dupa varsta de un an (potential alergic).

Branza de vaci va fi oferita la 4 5 luni in combinatie cu orezul pasat pentru sugarii distrofici
sau cu piure de legume. Dupa 8 9 luni poate fi oferita cu mamaligita si cateva lingurite de
smantana.
Iaurtul (de preferat preparat in casa) se poate da dupa varsta de 7 luni cu biscuiti si 5 % zahar
(se evita iaurturile cu fructe din comert).
Introducerea alimentelor noi va fi adaptata preferintelor fiecarui copil.
Se vor evita compromisurile pentru modificarea gustului (zahar in piureul de legume).
Initial mesele de diversificare, pana la acceptarea totala, vor fi suplimentate cu laptele primit
anterior.

Alimentele pentru sugari vor fi pasate pana la aparitia dintilor si apoi triturate.
De evitat:
dulciurile concentrate la sugar si copilul sub trei ani,
bauturi racoritoare si bauturi cu arome de fructe din comert, rantasuri,
sosuri grase,
condimente,
alimente care provoaca aspiratia (alune, seminte, boabe de porumb, bomboane,
floricele, pufuleti),
alimente alergizante: ciocolata, cacao, fructele mentionate.
Mierea de albine va fi evitata sub un an (risc de contaminare cu Clostridium botulinicum).

Preparatele industriale (papele) pentru sugar au: pret ridicat, sunt instant, au compozitie
standardizata dupa criterii internationale, securizare toxica, bacteriologica, si trebuie folosite
in decurs de 24 ore de la deschidere.
Se vor urmari curbele de crestere, starea generala, aspectul scaunelor.

46

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE LA SUGAR SI COPILUL

MIC
-

urmarirea functiilor vitale si vegetative la copil este de maxima importanta, avind in

vedere ca in functie de acestea se inscriu debutul unei boli, evolutia bolii, complicatiile
ce pot surveni
functiile vitale si vegetative la copil ca si la adult sunt urmarite de asistenta medicala
careia ii revine sarcina sa le noteze si in F O

foile de observatie itilizate in pediatrie sunt diferite fata de cele ale adultilor

47

Obiective
Supravegherea temperaturii
- pregatirea materialului necesar
- asigurarea dezinfectiei termometrului

masurarea temperaturii

Tehnici de efectuat
- se pregateste termometrul individual
- inainte de intrebuintare termometrul
va fi clatit si sters si se va controla
nivelul mercurului, care trebuie sa fie
la 36 0 C
- termometrul se pastreaza in borcan cu
cloramina 5%, care se schimba din 2
in 2 zile, dupa spalarea borcanului
- temperatura in cazul in care nu sunt
indicatii special se masoara de 2 ori in
24 de ore , dimineata intre orele 6-7 si
seara intre orele 17-18
- tehnica de masurare termometrul se
introduce in rectal la sugar si copilul
mic

temometrul lubrefiat se mentine in

rect 10 minute timp in care
termometrul si copilul vor fi fixate de
catre cel care masoara temperatura
temperature rectala este cu 0, - 0,5
grade Celsius mai mare decit cea
axilara

Supravegherea pulsului
- ritmul masurarii

se realizeaza prin comprimarea unei

artere pe un plan dur
( radial, cubitala, temporal, humerala,
femurala, caotida)
in mod obisnuit pulsul se masoara de
48

2 ori pe zi odata cu temperatura

ATENTIE!!!!! In timpul masurarii pulsului
copilul nu trebuie sa fie agitat deoarece
plinsul si agitatia accelereaza bataile inimii
- la nou nascut si la sugar in primele
luni de viata se va masura in timpul
somnului la nivelul fontanelei
- tehnica masurarii dupa virsta
- la copil pulsatiile inimii se pot
percepe si numara aplicind mina pe
regiunea precordiala
- valori normale ale pulsului la copil
n n =130-140
1 an=100-120
- interpretarea valorilor obtinute prin
2 ani=100-110
masurare in raport cu virsta
3-4ani=90-110
5-7ani=80-100
8-10 ani= 80-90
11-16 ani=80
Supravegherea respiratiei
- Se realizeaza prin inspectie in timpul
- Tehnica masurarii respiratiei
somnului
- Se dezbraca pe fata anterioara a
abdomenului si toracelui si se aplica
mina pe toracele copilului
- Respiratia se masoara de obicei
dimineata si serara, dar si de cite ori
este nevoie la indicatia medicului
- Nn=45-55
- Interpretarea valorilor obtinute prin
- 1 an=30-40
masurare
- 3 ani=30
- In plus se va urmari
simetria miscarilor respiratorii
frecventa respiratorie
ritmul respirator
amplitudinea respiratory
Supravegherea tensiunii arteriale
- se masoara cu ajutorul tensiometrului
pentru copii, procedind ca la adult
- la copii TA se poate calcula orientativ
dupa formula
- T=80+2A A= virsta copilului
Supravegherea scaunului la sugar si copilul
- In primele zile dupa nastere nou
mic
nascutul elimina un scaun de culoare
verde-brun inchis meconiu - care
- Aprecierea scunului nou nascutului
prezinta produsul secretiilorglandelor
intestinale, amestecate cu bila si
cellule descuamate din timpul vietii
intrauterine
- Aprecierea scaunului sugarului
- Sugarul alimentat la sin elimina
scaune de culoare galben aurie, care

49

Aprecierea scaunelor modificate

prin oxidarea bilirubinei in contact cu

aerul devine verzuie
Scaunul sugarului se prezinta ca o
pasta moale , omogena, cu grunji
mici, albi sau galbui aspect de
jumari de oua cu miros acru
Numarul scaunelor in 24 ore este de
3-4 pina la 6 luni
Daca sugarul este alimentat artificial
scaunul va avea culoare galben
deschisa , va fi mai consistent si indor
Numarul scaunelor in 24 ore se va
reduce la 1-2
Din momentul in care se vor introduce
fainoasele in alimentatia sugarului
scaunul devine brun inchis
Scaunele
patologice
prezinta
modificari de consistent, cantitate,
compozitie si culoare

Scaunele muco-grunjoase au
consistent
semilichida
,
neomogena, cu particule solide cu
mult mucus sub forma de
filamente si flocoane, au culoare
galben verzuie, ele se pot elimina
in numar de 5-10 in 24 ore
Scaunele lichide si semilichide
sunt eliminate in jet si prezinta un
caracter spumos, pot sa contina
grunji sau mucus numarul lor
poate sa creasca pina la 30 /24h
Scaunele mucoase sunt lichide , cu
mucus sub forma de gramezi
viscoase , galbui, cenusii sau sub
forma de placi
scaunele muco-purulente contin
mucozitati si puroi, au culoare

50

Notarea scaunului in
observatie a copilului

foaia

de

o
o
o
o
o
o

Controlul diurezei

galben verzuie
scaunele muco-sangvinolente pot
fi formate din mucus, grunji de
materii fecale si singe in cantitate
mai mica sau mai mare , sau
numai din mucus si singe
pe linga numarul scaunelor se va
nota si aspectul scaunelor
scaun normal I
scaun semiconsistent /
scaun apos
grunjoas Z
mucos X
scaun cu singe S, se noteaza cu
culoare rosie
suma scaunelor in numar mare ce
s-au produs si au fost notate pe o
foaie separata /24 h, va fi trecuta
in foaia de temperature la rubric
scaune corespunzator aspectului
de exemplu 12X adica 12 scaune
mucoase/24 h
semnele ce pot insoti eliminarea
scaunului dureri abdominal, tenesme
vor fi comunicate medicului
se va recolta urina / 24 h, folosindu-se
o tehnica cit mai putin traumatic

se va insista asupra spalarii si

dezinfectiei zonei genito-urinare
se vor folosi recipient special pentru
recoltarea urinei

51

nu se va recolta urina prin sondaj

ureteral, deoarece tehnica preteaza la
infectii iatrogene
se vor acorda ingrijiri necesare
tegumentelor iritate din cauza aplicarii
pungilor pentru colectarea urinei

TEHNICI DE INGRIJIRE A COPILULUI MIC

SUPRAVEGHEREA DEZVOLTARII PSIHOMOTORII A COPILULUI
-

scop aprecierea gradului de dezvoltare motorize si psihica a copilului, in concordant

cu virsta
se va urmari
o motricitatea generala si cea fina

o comportamentul
o dezvoltarea vorbirii si a limbajului
INTERVENTII LA DOMICILIU
-

asigurarea conditiilor de mediu

o camera separate, calduroasa, mobilier limitat

52

alimentatia
o sa se faca la aceleasi ore
o stimularea participarii active a copilului
o calcularea corecta a ratiei alimentare in functie de virsta
o respectarea principiilor de diversificare a alimentatiei

igiena corporala baia

o zilnic la aceeasi ora, de preferat seara
o vanita va fi utilizata numai in acest scop
o temperature camerei 22-24 0 c
o temperature apei 370c

o durata nu va depasi 5-8 minute

o nivelul apei sa nu depaseasca umerii copilului

53

o linga vanita vor fi pregatite cele necesare

o dupa baie uscarea se face prin tamponare

o stergerea ochilor se face cu compresa sterile dinspre exterior spre interior

o orificile nazale si auditive se vor curate cu tampoane de vata
somnul
o respectarea orelor de somn in functie de virsta
o asigurarea unui mediu adecvat pentru somn

regimul de viata
o trebuie sa se tina cont de particularitatile fiecarui copil, va fi individualizat in
functie de virsta si de starea de sanatate
o se va evita prelungirea starii de veghe
imbracamintea
o lenjeria de corp va fi confectionata din bumbac

54

o va fi adecvata virstei si anotimpului

o usor de manevrat

o spalat zilnic, fiarta si calcata

educarea sfincterelor
o dupa virsta de 5-6 luni copilul va fi asezat cu regularitate pe olita, la aceleasi
ore, dupa alimentative sau cind se trezeste

aprecierea dezvoltarii fizice

o greutatea, inaltimea si perimetrele vor fi masurate periodic
o se vor aprecia functionalitatea diferitelor organe
o se va urmari eruptia dentara

55

aprecierea dezvoltarii psiho-motorii

o constituie criteriul in aprecierea gradului de maturitate al sistemului nervos
o aprecierea cuprinde
motricitate
postura

coordonare
dezvoltare senzoriala
comportament
limbaj

aprecierea gradului de nutritie

o elemente de referinta
tesut dipos
turgor
tegumente si mucoase
climatul familial
o parintii vor creea un climat de afectivitate, protective, calm
o se va evita atitudinea hiperprotectoare, restrictive sau de respingere
calirea organismului
56

o factori utilizati
apa

aer

soare
o se incepe de la 2-3 luni
o de preferat utilizarea mai multor factori o data
imunizarile active
o contribuie la cresterea rezistentei specific a organismului
o se fac dupa calendarul stability de MS
o principalele vaccinari sunt: BCG,DTP, antipoliomelitic, antirujeolic, antigripal,
antihepatitica
prevenirea accidentelor
o supravegherea atenta si constanta de catre parinti
o sa se evite plasarea copilului pe scaun
o sa nu se ofere jucarii din mai multe piese de dimensiuni mici
o sa se masoare temperature apei la baie si a alimentelor lichide
o sa se indeparteze de linga copil obiecte ce ar putea fi introduce in gura
o alimentarea sa se faca corespunzator cu rabdare
o sa nu se plaseze prea multe perne in patul copilului
o sa nu se lase la indemina copiilor medicamente
o sa se tina copilul in brate cu ambele miini

57

o sa se protejeze prizele electrice

o sa se indeparteze obiectele taioase, ascutite
o in timpul somnului sa se ridice barele laterale ale patului

o in timpul transportului cu masina sa se imobilizeze copilul in hamuri

Cu ocazia vizitelor la domiciliul nou nascutilor si sugarului asistenta medicala trebuie

sa instruiasca mama in vederea efectuarii ingrijiriilor necesare
sa verifice intelegerea informatiilor
sa motiveze importanta acestor ingrijiri
sa evalueze starea de sanatate a copilului, gradul de crestere, dezvoltare si maturitate

SARCINILE ASISTENTEI PEDIATRE PRIVIND INGRIJIREA COPIILOR IN SECTIA DE

PEDIATRIE
-

activitatea asistentei medicale in sectia de pediatrie cuprinde o serie de sarcini bine

conturate, a caror realizare implica o responsabilitate deosebita
ingrijirea copilului implica o serie de actiuni menite sa inlocuiasca mama, in cazul in
care copilul este internat fara mama
pentru fiecare copil internat trebuie planificat timp sufficient
munca asistentei medicale pediatre pe linga o foarte buna pregatire profesionala, cere
si foarte multa dariure si dragoste pentru copiii

58

OBIECTIVE
Asigurarea conditiilor de mediu

Ingrijirile generale necesare copilului bolnav

TIMPI DE EXECUTIE
- Copilul va fi preluat de asistenta de
salon de la cea de la internari
- Verifica lenjeria
- Va instala copilul in pat

Asigura toate
necesare

ingrijirile

generale

59

Supravegherea bolnavului
- Evaloarea dezvoltarii psoho-somatice
si motorii

Evaluarea clinica generala

Apreciaza dezvoltarea somatica a

copilului la internare prin cintarire,
masurarea lungimii si a perimetrelor

Inregistreaza valorile in foaia de

observatie
Observa din punct de vedere clinic
copilul
Masoara functiile vitale si vegetative
si le inregistreaza in foaia de
temperature
Anunta
medical
despre
orice
modificare aparuta
Observa in mod deosebit prezenta si

Evaluarea simptomelor spacifice bolii

Asigura igiena corporala prin baie

partial ori de cite ori este nevoie
Copilul se aseaza pe saltea rezistenta
in decubit dorsal, fara perna

60

evolutia simptomelor specific bolii

pentru care este tratat copilul
- Apreciaza efectul terapiei asupra
simptomelor bolii
- Comunica
medicului
toate
modificarile survenite
Recolteaza produsele biologice si patologice
- La indicatia medicului
Administreaza medicamentele
- La indicatia medicului
Alimentatia copilului
- Imbraca echipamentul de protective
corespunzator pentru alimentatie
- Asigurarea igienei corespunzatoare
alimentarii
- Verifica daca alimentele trimise de la
bucatarie sunt corespunzatoare
- Asigurarea regimului prescris
- Are grija ca temperature alimentului
sa fie potrivita
- Verifica orificiul tetinelor la sugari
- Repartizeaza alimentele in vase
- Respectarea tehnicii corecte de
separate pentru copii mari
alimentare corespunzatoare virstei
- Alimenteaza correct sugarii si copii
mici
- Supravegheaza alimentarea copiilor
care se autoservesc
ATENTIE!!!
Nu se lasa biberonul copiilor culcati pe
spate , care maninca singuri in acest mod
Nu se bruscheaza copii sa manince
Nu se introduce cantitati exaggerate de
alimente in gura copiilor
- In timpul alimentarii se apreciaza
apetitul copilului, prezenta greturilor,
varsaturilor si a scaunelor diareice
- Aprecierea tolerantei digestive a
- Apreciaza cantitatea de alimente
copilului
ingerate
- Inscrie in foaia de observatie
cantitatea de alimente consummate
- Transmite medicului observatiile cu
privire la alimentare
- Inregistrarea cantitativa a consumului
de alimente
Educatie sanitara
- Efectueza instruirea mamei in timpul
spitalizarii
- Pe tot parcursul ingrijirii copilului
asistenta medicala pediatra este
obligate sa se poarte blind cu copilul

61

OBSERVAREA CLINICA GENERALA A COPILULUI BOLNAV

-

Asistenta medicala pediatra trebuie sa observe starea clinica a copilului sis a raspunda
urmatoarelor obiective

OBIECTIVE
Observarea faciesului si a starii generale

TIMPI DE EXECUTIE
- Se observa faciesul pozitia in pat,
comportamentul

Observarea tegumentelor si a mucoaselor

Observarea sistemului ganglionar limfatic

si recunoasterea aparitiei manifestarilor
patologice
Observarea sistemului osteoarticular

Observarea aparatului respirator

Observarea aparatului cardiovascular

- Recunoasterea simptomelor
imbolnavire

de
-

Recunoaste

complicatiile

Se observa starea de igiena, integritatea,

culoarea,
umiditatea,
elasticitatea,
prezenta eruptiilor
Se va percepe prezenta principalelor
grupuri ganglionare
Anunta medical despre orice modificare
Controleaza integritatea membrelor si
scheletului in general

Observa conformatia toracelui, prezenta

simptomelor functionale respiratorii durere, dispnee, tuse, expectoratie
ritmul respirator
Se urmareste prezenta simptomelor
cardiac dispnee la effort, palpitatii,
durere, cianoza
Masoara pulsul si tensiunea arterial la
indicatia medicului
Observa aparitia simptomelor de
62

afectiunilor cardiace
Observarea tubului digestive
- Recunoasterea unei afectiuni a
tubului digestive

Recunoasterea
deshidratare

simptomelor

de

insuficienta cardiac cianoza, agitatie,

dispnee, tuse, vene jugulare turgescente
Apreciaza evolutia simptomelor amintite
in raport cu medicatia si alimentatia
Observa zona abdominal dimensiunea
abdominal, participarea la miscarile
respiratorii, prezenta de ude peristaltice
Prezenta
simptomelor
functionale
digestive varsaturi, diaree, constipatie

Evolutia acestor simptome in raport cu

alimentatia si medicatia
Apreciaza tensiunea fontanelei la sugar,
scaderea in greutate, persistent pliului
cutanat, fata trista cu ochi infundati in
orbite, uneori febra

Se sesizeaza urmatoarele
Durere intense sub forma de colici
de
Oprirea emisiunii de fecale si gaze
Meteorismul abdominal
Varsaturi repetate ocluzia
Durere intense cu aparitia duritatii
de lemn a peretelui abdominal
peritonita
Asistenta anunta de urgent medical
ATENTIE!!!!!!
- Daca nu se iau masuri in maximum 6 ore
de la aparitia acestor simptome bolnavul
poate deceda
- Atenuarea durerii dupa citeva ore si
aparitia meteorismului abdominal sunt
-

Recunoasterea
abdomen acut

simptomelor

63

Observarea aparatului urogenital

Recunoasterea simptomelor

Observarea sistemului
organelor de simt

nervos

si

Participarea asistentei medicale pediatre la

examinarea copilului

semen de agravare in evolutia bolii

Se observa regiunea urogenitala
Se masoara diureza
Se apreciaza macroscopic urina
Se efectuaza examenul sumar de urina
Se masoara densitatea urinei
Se observa numarul mictiunilor si
prezenta simptomelor care arata o
infectie
Se informeaza medical
Se observa motricitate generala

Se sesizeaza deficientele vizuale,

auditive, de sensibilitate tactile, termica
si dureroasa, precum si tulburarile de
comportament
Pentru a fi examinat medical copilul va
fi sustinut in pozitile corespunzatoare

Va fi tinut in brate , fiind imobilizat la

membre

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR LA COPIL

-

Se efectueaza in conditii mai deosebite

De multe ori se intimpina greutati datorita reactiilor de aparare si a lipsei de colaborare

64

Personalul medico-sanitar trebuie sa aibe o atitudine adecvata, sa posede aptitudini si

deprinderi pentru a putea colabora cu copiii in vederea administrarii medicamentelor
Trebuie sa aibe in permanenta in vedere prevenirea intoxicatiilor accidentale care
survin mai frecvent la aceasta virsta si sa efectueze in permanenta educatia copiilor si
a apartintorilor in acest sens

Obiective
Timpi de executie
Administrarea orala a
- Asistenta se spala pe miini
medicamentelor
- Pregatirea
asistentei
in
vederea
administrarii
medicamentelor
- Cresterea
accesibilitatii
de
administrare

Pregateste lingurite de dimensiuni adecvate lingurita 5

g, lingura de supa 15 g

Piseaza tabletele si le divide dupa indicatia medicului

65

Pregatirea copilului NU SE ADMINISTREAZA TABLETE, DRAJEURI

in
vederea NEPISATE LA COPII SUB 2 ANI
administrarii
medicamentelor
- Aseaza in jurul gitului un prosop
- se asigura pozitia corespunzatoare virstei copilului,
decubit dorsal cu trunchiul usor ridicat pentru sugari si
pozitie sezinda pentru copilul mic

Corecteaza gustul neplacut prin adaus de zahar, miere,

lichide cu gust placut, inglobate intr-un aliment pastos

asigura imobilizarea cu blindete si rabdare

se ia lingurita cu medicamentul pregatit pentru
administrare
asigura deschiderea gurii prin stimularea buzelor sau prin
comunicare verbal
introduce lingurita aproape de baza limbii si varsa
continutul avind grija ca aceasta sa intre pe calea
digestive

Administrarea
medicamentului

premite inchiderea cavitatii bucale retagind lingurita din

cavitatea bucala

NU SE ADMINISTREAZA CONTINUTUL LINGURITEI

IN TIMPUL INSPIRATIEI
-

urmareste deglutitia medicamentelor prin observarea

miscarilor de inghitire
face controlul cavitatii bucale
repune copilul in pozitie comoda
aduna materialul folosit
supravegheaza efectul imediat al medicamentului

66

IN CAZ DE ASPIRARE ACCIDENTALA A

MEDICAMENTELOR CU PATRUNDERE PE CAILE
RESPIRATORII, SE INTOARCE COPILUL IN
DECUBIT VENTRAL SUSTINUT CU MINA STINGA
SI I SE APLICA TAPOTARI REPETATE IN ZONA
OCCIPITALA SI TORACICA POSTERIOARA
Administrarea
medicamentelor
prin
injectii intramusculare
- pregatirea psihica a
copilului
- alegerea
locului
injectiei

imobilizarea
copilului cu ajutor

Administrarea
supozitoarelor
- asigurarea igienei

pregatirea
supozitorului

explica copilului de ce I se face injectia pentru ca

trebuie, pentru ca este bolnav, nu pentru ca a fost rau,
neascultator
masa muscular fesiera cadranul superoextern

nu se administreaza pe fata anterioara a coapsei

se aseaza copilul in decubit ventral
se fixeaza membrele inferioare cu mina pe fata
posterioara a articulatiei genunchiului si regiunea toracolombara
NU SE PREGATESTE MATERIALUL PENTRU INJECTIE
IN FATA COPILULUI
SE EXPUN CIT MAI PUTIN SERINGA SI ACUL IN FATA
COPILULUI
- asistenta se spala pe miini
- dezbraca copilul observind zona perianala
- inspecteaza daca acesta nu prezinta leziuni, infectii ,
urme de fecale
- efectueaza igiena regiunii perianale
- dezambaleaza supozitorul, apreciindu-I dimensiunea si
gradul de lubrefiere
- se adapteaza dimensiunile supozitorului la posibilitatiile
copilului
-

67

pregatirea pozitiei
copilului

administrarea
supozitorului

se aseaza copilul in decubit ventral

se departeaza usor cu mina stinga fesele copilului
se introduce cu mina dreapta complet supozitorul in
orificiul anal

stringe apoi fesele intre police si degetele miinii drepte

asteptind 1 minut
supravegheaza reactiile copilului , iar daca acesta este
mai mare ii explica cum trebuie sa invinga pentru
moment senzatia de defecare
asistenta aduna aterialele folosite
se spala pe miini

supravegherea
copilului

68

Administrarea
intravenoasa
medicamentelor

- se spala pe miini
- pregateste materialul necesar
o m nui, garou, leucoplast, atel (pentru imobilizare),
t vi a
o renal ,alez ;
o tampoane sterile;
o flutura,canule,vacu-test;
o sering 5, 10ml cu /f r ser fiziologic heparinat
(verificare sau prelevare de snge);
o trusadeperfuzieisolu iiperfuzabile;
o solu iedezinfectant Betadin ,acooliodat;
o anestezie local unguent EMLA (amestec eutectic de
lidocaina2.5%iprilocaina2.5%).
- Alege locul cel mai favorabil punctiei venoase,
inspectind cu atentie regiunea vaselor epicraniene, plica
cotului, fata dorsal a pumnului sau a piciorului, vena
jugulara

69

Imobilizeaza cu blindete copilul pentru punctionarea

venei

Efectueaza injectarea intravenoasa sau montarea

perfuziei
In cazul apliarii perfuziei, imobilizeaza copilul pentru
mentinerea perfuziei astfel
o Pentru brat , picior fixeaza atela
o Pentru venele epicraniene infasa copilul cu
bratele pe linga corp
o Fixeaza un colac sub capul copilului
LA INDICATIA MEDICULUI COPIII AGITATI
SUNT SEDATI IN PREALABIL PENTRU A EVITA
INCIDENTELE
SAU
ACCIDENTELE
DE
TEHNICA
Asistenta medicala adduce medicamentele prescrise de
medic de la farmacie
Verifica medicatia la farmacie
Verifica daca in ambalaj corespunde medicamentul
Verifica termenul de valabilitate al medicamentului

Organizarea muncii pe
sectie
in
vederea
administrarii
medicamentelor la copii

NU SE ADMINISTREAZA MEDICAMENTE CARE

PREZINTA
MODIFICARI
DE
TRANSPARENTA,
CULOARE, MIROS SAU CU DETERIORARI ALE
AMBALAJULUI
70

Repartizeaza pe sectie medicamentele in cutiute special

pentru fiecare copil separate
Verifica doza prescrisa de medic pentru administrarea
per doza
Verifica intervalul recomandat pentru administrare
Cuprinde toate tratamentele cu orele de administrare
specific fiecarui bolnav
Efectueaza personal tratamentul fiecarui bolnav
Supravegheaza bolnavul si observa aparitia reactiilor
alergice saa de intolerant
Anunta pe loc medical in cazul aparitiei unor simptome
suspecte
Inregistreaza in caietul de predare pacientul,
medicamentul, doza , ora si reactia bolnavului

PENTRU
PREVENIREA
INTOXICATIILOR
MEDICAMENTOASE ACCIDENTALE
- NU SE LASA MEDICAMENTELE LA DISCRETIA
COPIILOR IN SALOANE
- MEDICAMENTELE SE PASTREAZA IN ORDINE
SI IN LOCURI INACCESIBILE COPIILOR
INGRIJIREA COPILULUI CU RAHITISM
Rahitism boala metabolic generala, determinate de carenta de vitamina D

Aceasta boala apare la sugarul si copilul mic, mai frecvent intre 3 luni si 18 luni

71

Copilul cu rahitism este foarte receptive la infectii, tulburari digestive si de nutritive si

prezinta anemie carentiala
Tratamentul rahitismului se efectueaza de regula la domiciliu, internarea fiind realizata
numai in cazuri severe
Asistenta de pediatrie si ocrotire aplica planul de ingrijire, urmarind urmatoarele
obiective generale

Obiective
Evaluare
- Conditiile de mediu
- Regimul de viata pe care il are familia

Administrarea tratamentului medicamentos

Timpi de executie
- Verifica si consemneaza in caietul de
lucru carateristicile incaperii in care
traieste copilul, avind in vedere
volumul, luminozitatea, gradul de
poluare a aerului din camera,
temperature, umiditatea, gradul de
igiena
- Verifica si apreciaza daca regimul de
viata al copilului este stability pe baza
idicatiilor medicului, daca se respecta
si cum se respecta
- Invata mama cum sa pegateasca
alimentele
- Explica tot ce considera ca nu se
aplica correct
- Respecta
schema
terapeutica
recomandata de medic si inscrisa in
fisa medicala
o Tratamentul injectabil cu vitamina D
se
efectueaza
si
in
cursul
imbolnavirilor preadaugate, exceptie
insuficienta hepatica si renala
o Nu se efectueaza in timpul vaccinarii
antipoliomelitice (AP)
o Tratamentul oral cu vitamina D este
contraindicate in tulburarile acute si
cornice de digestive
o Vitamina D administrate oral se poate
face in timpul administrarii vaccinului
AP, forma uleioasa administrate oral
72

se absoarbe mai bine daca se asociaza

cu laptele, in timpul meselor

o In timpul tratamentului cu vitamina D

se urmaresc somnul, tegumentele, ,
scaunul, varsaturile, apetitul copilului
o Nu se efectueaza tratament cu 10-14
zile inainte de cura heliomarina

Asigurarea ingrijirilor cu character general,

pentru vindecarea rahitismului

o Se informeaza de cantitatea de
vitamina D luata de copil prin
preparatele de lapte imbogatite cu
vitamina D
- Mobilizeaza la dispensarul medical
copilul
pentru
consultative
si
tratament
- Se deplaseaza la domiciliul copilului
pentru efectuarea tratamentului, daca
medical recomanda acest lucru
- Efectueaza
sau
demonstreaza
apartinatorilor
o Masajul grupelor muscular hipotrofice
o Exercitii
simple
de
stimulare
neuromotorie corespunzatoare virstei
o Exercitii de corectare a sechelelor
dupa virsta de 15 luni pentru
73

Educatia sanitara a apartinatorilor

o
o
o
o

Transmiterea tuturor datelor obtinute cu

ocazia vizitei medicului la copilul bolnav

piciorul plat
Explica exercitiile si miscarile
interzise de medic
Verifica daca se respecta aceste
recomandari
Aceasta vizeaza
mediul si regimul de viata al copilului
tratamentul medicamentos
ingrijirile generale necesare
alimentatia corecta

metodele de realizare a educatiei se

aleg corespunzator cu nivelul cultural
al familiei
in cazul vizitarii copilului la domiciliu
se consemneaza rezultatul in caietul
de lucru si se informeaza medical
despre situatia gasita pe teren,
consemnind datele si in fisa copilului

INGRIJIREA COPILULUI CU TULBURARI ACUTE DE DIGESTIE

Copilul care prezinta tulburari acute de digestive pierde prin scaun si varsaturi, apa si
saruri minerale, ceea ce determina aparitia simptomelor de deshidratare si dezechilibru
hidroelectrolitic.
Starea de nutritie a copilului este deficitara el prezentind scaderi in greutate.
Rezistenta la infectii este scazuta, de aceea pot intervenii infectii intercurente.
Obiective
Etape de executie
Asigurarea
conditiilor
de
mediu
- avind in vedere numarul crescut al
corespunzatoare pe tot parcursul vizitei
scaunelor si varsaturilor se ingrijeste
medicului la copilul bolnav
ca exista suficiente schimburi de corp
si pat pentru a mentine copilul in
permanenta stare de igiena
74

copilul nu se lasa in scutece sau haine

murdare de fecale si urina
- verifica la intervale scurte de timp
daca copilul a prezentat emisiuni de
fecale si urina, sau varsaturi
- daca copilul este mai mare, il educa si
il ajuta sa foloseasca olita

Prevenirea si ingrijirea eritemului fesier

se verifica aspectul scaunului dupa

fiecare emisie
in conditiile in care scaunele copilului
sunt foarte frecvente si acide
tegumentele din zona perineala se irita
repede si intens

asistenta aplica dupa fiecare baie

partial a regiunii perineale ungvente
cu amidon, jecolan

75

NU SE APLICA PUDRA DE TALC

DEOARECE USUCA TEGUMENTELE SI
ACCENTUEAZA IRITATIA
- aceste ungvente nu se aplica pe pielea
nespalata de materiile fecale
Supravegherea copilului bolnav
- copilul va fi cintarit zilnic
- evaluarea clinica generala
- se va inregistra in foaia de
temperatura greutatea
- se observa scaunul, varsatura sau
meteorismul abdominal
- recunoasterea
simptomelor
- se observa daca apar simptome de
functionale digestive, prezentei sau
deshidratare
aparitia simptomelor de deshidratare
o facies toxic

o pliu cutanat persistent

76

Recoltarea produselor biologice si patologice

Administrarea medicamentelor

o prabusirea TA
o pierderea cunostiintei
o tegumente reci, palide sau cianotice,
transpirate
o vene colabate
- se masoara TA
- se observa culoarea si aspectul
tegumentelor
- se observa starea de constienta
- se observa aparitia eruptiilor cutanate
hemoragice, singerari prelungite la
locul injectiei
- recolteaza
scaun
la
indicatia
medicului pentru coprocultura
- efectueaza si alte recoltari la indicatia
medicului
- se administreaza medicatia prescrisa
de medic, avind in vedere ca
medicamentul sa fie ingerat in
totalitate de copil
- asistenta
medicala
trebuie
sa
procedeze cu grija si rabdare astfel ca
dupa administrare medicamentul sa nu
fie varsat dizolva medicamentul in
solutie usor indulcita, din care se
administreaza treptat cu lingurita toata
cantitatea
- antibioticele prescrise de medic se
administreaza numai dupa recoltarea
coproculturii
- in cazul in care copilul varsa si nu
permite administrarea
orala
a
medicatiei se incearca mai intii
restabilirea tolerantei digestive
o se pregateste o solutie de glucoza cu
77

Alimentarea bolnavului

Educatia sanitara

ser fiziologic, din aceasta solutie se

administreaza cu lingurita la intervale
scurte de timp 1-2-3 minute, 100 ml,
observindu-se tolerant digestive, apoi
se observa daca copilul poate ingera
2-3 lingurite odata fara a mai avea
senzatie de voma
o dupa 3-4 ore de rehidratare in acest fel
copilul poate ingera lichide fara a mai
varsa
o din acest moment se poate incerca cu
multa
grija
administrarea
medicamentelor
TEHNICA NU REUSESTE DACA
- nu se respecta administrarea solutiei
in cantitati mici cu lingurita
- nu se respecta intervalul de timp
dintre administrari
- administreaza alimental recomandat
de medic
- copilul nu va fi grabit si nici bruscat
- se va urmari tolerant digestive
- educa mama privind profilaxia
imbolnavirilor digestive
- se explica si se demonstreaza
o prepararea
si
administrarea
alimentelor dietetice
o modul administrarii medicamentelor
prescrise
o mijloace de prevenire a intoxicatiilor
accidentale cu medicamente la
domiciliu
o alimentatia corecta corespunzatoare
virstei
o recuperarea dezvoltarii psihomotorii
o posibilitatea administrarii vitaminei D
si a vaccinarilor in curs la sugar si
copilul mic
- explica regimul de viata al copilului
convalescent

INGRIJIREA COPILULUI CU MALNUTRITIE PROTEIN-CALORICA

Malnutritie tulburare secundara a cresterii si dezvoltarii postnatale datorate
imposibilitatii organismuluide a-si acoperi necesitatiile nutritionale.

78

Insuficienta proceselor de crestere si dezvoltare determina

tulburari functionale si structurale ale tractului digestive
slabirea puterii de aparare a organismului insotita de aparitia numeroaselor infectii
supraadaugate
deficite minerale si vitaminice cu aparitia unor boli associate ca anemii carentiale,
rahitism, alte avitaminoze.

Obiective
Recuperarea tolerantei digestive
pierderilor hidroelectrolitice

si

Etape de executie
a
- monteaza o perfuzie la indicatia
medicului
- supravegheaza bolnavul
- administreaza
regimul
alimentar
dietetic recomandat de medic
- observa tolerant digestive a copilului
pentru fiecare aliment in parte
- observa si inregistreaza cantitatea de
preparate dietetic tolerate de copil pe
masa si pe zi

Recuperarea deficitului ponderal si statural

- asigura alimentatia corespunzatoare
virstei si tolerantei digestive

alimenteaza
copilul
respectind
recomandarile medicale de regim
urmareste in permanenta tolerant
digestiva a copilului la imbogatirea
cantitativa sau calitativa a regimului
alimentar
se cintareste zilnic copilul si se
inregistreaza valoarea in foaia de
observatie
masoara lungimea si perimetrele in
ritmul cerut de medic
sesizeaza toate modificarile privind
evolutia
ponderala
si
tolerant
digestive a copilului
79

informeaza medical despre toate

modificarile
- prevenirea consumului de calorii prin
o agitatie
- se ingrijeste sa asigure liniste si
o termoreglere
atmosfera calma in jurul copilului,
o infectii
evitind starea de agitatie
- verifica si mentine temperature
aerului din salon
Prevenirea infectiilor
- imbraca echipament steril
- respectarea masurilor obligatorii
- poart masca formata din 4 straturi de
privind igiena personala
tifon care sa acopere nasul
- masca se schimba dupa 30 minute de
folosire
- nu intra in salon daca prezinta infectii
ale cailor respiratorii, tulburari
digestive, afectiuni septic cutanate
- interzice
circulatia
personalului
sanitary mediu , auxiliary de ingrijire
- respectarea circulatiei personalului
de la compartimentele de septic in
sectia de distrofici
- efectueaza curatenie generala si
- depistarea, izolarea, tratarea tuturor
dezinfectie ciclica saptaminal
infectiilor survenite la copii pe
- urmareste
aparitia
simptomelor
parcursul internarii
specifice diferitelor infectii
- se izoleaza copii in spatii rezervate
pentru carantina
- se aplica masuri de dezinfectie in
salonul contaminat
Prevenirea imbolnavirilor carentiale
- efectueaza profilaxia rahitismului
respectind dozajul prescris de medic
- rahitism
- respecta alimentatia
- efectueaza tratamentul antianemic
- anemie
prescris
- avitaminoze
administrarea fierului oral poate produce
scaderi ale tolerantei digestive
- dupa externarea copilului educa
parintii sa efectueze alimentative
bogata in vitamine
Recuperarea deficientelor psihomotorii
- executa exercitii
de stimulare
corespunzatoare virstei pentru copii
care prezinta retardari
Educatia sanitara
- educa parintii in vederea prevenirii
recaderilor
- explica si demonstreaza cum trebuie
alimentat si ingrijit copilul pentru
prevenirea
infectiilor
si
a
complicatiilor
-

80

INGRIJIREA COPILULUI CU CONVULSII

Convulsiile toate manifestarile paroxistice traduse din punct de vedere clinic prin
accese de contractii musculare tonico-clonice partiale sau generalizate, insotite sau nu de
pierderea cunostintei.

Convulsia este simptomul comun al unei game foarte largi de boli ce intereseaza direct
sau indirect sistemul nervos central.

Asistenta medicala trebuie sa recunoasca un acces convulsivant sis a sties a intervina

in caz de urgenta.
Obiective
Asigurarea asistentei medicale
Asigurarea unei perfecte linisti ambiante

Etape de executie
- va chema medical
- va indeparta cu tact apartinatorii
adunati in jurul copilului
Impiedicarea autotraumatizarii
- va culca copilul pe pat cu capul intr-o
parte
- va introduce intre arcadele dentare o
spatula invelita in fasa, batista
Impiedicarea strangularii prin imbracamintea
- va desface haina la git
de corp
Mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii
- se va fixa limba pentru evitarea
libere
inghitirii
- se vor aspira secretiile cu ajutorul
aspiratorului de secretii
Supravegherea bolnavului
- va observa simptomatologia din
timpul accesului spre a putea

81

Evitarea unor greseli de tratament

Administrarea unor medicamente

- in febra
- in colaps

Atitudinea dupa criza convulsivanta

transmite medicului
va masura pulsul
nu se va administra oxygen
nu se vor efectua manevre de
resuscitare cardio-respiratorie
nu se vor administra analeptice
cardiovasculare
la indicatia se medicului se
administreaza Diazepam
nu se administreaza fenobarbital
daca s-a administrat fenobarbital nu se
mai face pe urma diazepam , produce
stop cardio-respirator
paracetamol, aspirina
adrenalina
va lasa bolnavul linistit dupa criza
convulsivanta
va efectua toaleta partiala

RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA PEDIATRICA:

Un adult care necesita resuscitare cardiopulmonara de obicei sufera de o tulburare
cardiaca primara sau de aritmie care a stopat activiatatea inimii.
Un copil care necesita resuscitare, de obicei sufera de hipoxie cauzata de dificultati in
respiratie sau chiar de oprirea respiratiei.
Majoritatea crizelor pediatrice care necesita resuscitare pot fi prevenite. Acestea includ
accidente rutiere, inecare, arsuri, inhalare de fum, caderi, otraviri, sufocare ( ingerare de
corpuri straine mici, ca jucariile si mancarea).
Alte cauze care stau la baza opririi respiratiei la copii includ laringospasmul, si edeme
din cauza infectiilor la nivelul tractului superior respirator, si sindromul mortii subite la copil.
Avand la baza acelasi pricipiu, resuscitarea atat la adulti cat si la copii si nou-nascuti,
are ca scop sa restaureze functia cardiopulmonara, pompand inima victimei, si ventiland
plamanii pana cand functia lor naturala se reia. Totusi tehnicile de efectuare a resuscitarii
difera de la caz la caz daca este vorba de copii, adulti sau nou-nascuti.
Sansele de supravietuire cresc cu cat resuscitarea este initiata mai rapid, si cu cat sunt
mai repede implementate sistemele avansate de suport al vietii. Totusi, oricat de repede s-ar
vrea sa se actioneze aplicand manevrele de resuscitare asupra unui copil, mai intai trebuie sa
se determine daca in deficienta respiratorie a pacientului este vorba de o obstructie mecanica
sau de o infectie,( ca de exemplu epiglotita).Epiglotita nu necesita resuscitare dar necesita
interventie medicala imediata.Resuscitarea se aplica doar cand copilul nu respira.
Materiale necesare :
- resuscitarea nu necesita echipament special, ci doar o suprafata dura pe care sa fie plasat
pacientul
Implementare :

82

se va scutura usor de umeri copilul aparent inconstient si se va striga la el pentru a

obtine un raspuns sau o reactie. Daca copilul este constient dar are dificultati de
respiratie, va fi ajutat sa stea intr-o pozitie care sa-i usureze respiratia( daca nu s-a
asezat deja singur in aceasta pozitie)
se va chema ajutor pentru a primi asistenta de urgenta. Daca este o singura persoana si
copilul nu respira, se va aplica resuscitarea timp de 1 minut inainte de a chema
ajutoare. Se va pozitiona copilul in decubit dorsal pe o suprafata dura, de obicei pe
pamant. Suprafata ar trebui sa ofere rezistenta necesara compresiei adecvate a inimii
daca trebuie ca copilul sa fie intors dintr-o pozitie in care a fost gasit, i se va tine bine
capul si gatul si va fi intors cu totul, ca pe un intreg pentru a evita sa-i fie afectata
coloana vertebrala

Eliberarea cailor aeriene:

se va ingenunchea langa umarul copilului. Se va pune o mana pe fruntea copilului si

cu cealalta mana i se va deschide usor gura apasandu-i-se pe barbie
se va evita presarea gatului copilului cu degetele pentru a nu-i obstructiona caile
aeriene
nu se va lasa niciodata gura copilului total inchisa
daca se suspecteaza o afectare a gatului, se va folosi manevra de deschidere a gurii
actionand asupra falcilor pentru a nu misca gatul copilului. Pentru a face asta, se va
ingenunchea langa capul copilului . Se vor tine coatele pe pamant, se vor pune
degetele mari de la maini la colturile gurii copilului si se vor plasa doua sau trei
degete ale fiecarei maini sub falca inferioara, apoi se vor trage falcile in sus
in timp ce se va mentine o cale aeriana deschisa, se va pune urechea langa gura si
nasul copilului pentru a-i simti respiratia.Se va urmari daca pieptul se misca, se asculta
expiratia si se incerca sa se simta aerul expirat pe obrazul resuscitatorului
daca copilul respira, se va mentne calea aeriana deschisa si se va monitoriza respiratia
daca se suspecteaza ca exista o obstructie mecanica care blocheaza respiratia,
indiferent daca copilul este constient sau nu, se incearca eliberarea caii aeriene asa
cum s-ar proceda in cazul unui adult, dar cu doua exceptii: nu se va folosi manevra de
cautare oarba a obiectului ( sa fie cautat cu degetele daca nu este intai vizualizat
deoarece poate complica lucrurile), si se vor adapta tehnicile la dimensiunile copilului

Restaurarea ventilatiei :

daca copilul nu respira, i se va mentine gura deschisa, se va inspira adnac , se va apasa

cu doua degete pe narile copilului pentru a i le pensa si apoi se va acoperi gura
copilului cu cea a salvatorului
astfel pozitionat, salvatorul va efectua doua expiratii lente si cu pauza intre ele
daca prima incercare de acest fel esueaza in a-i reda copilullui respiratia spontana, se
va repozitiona capul astfel incat sa aiba gura deschisa si se va incerca din nou
daca si a doua incercare esueaza se poate deduce ca exista un obiect care obstrueaza
caile respiratorii si se vor repeta pasii de eliberare a cailor respiratorii
daca se inlatura corpul strain, se verifica apoi respiratia si pulsul.Daca nu are puls , se
aplica manevra de compresie a pieptului

Restaurarea batailor inimii si a circulatiei :

83

se va evalua starea circulatiei sangvine palpand artera carotida pentru a simti pulsul
se va localiza artera carotida cu doua-trei degete de la o singura mana. De cealalta
mana resuscitatorul se va ajuta pentru a-i mentine capul intr-o pozitie care pastreaza
gura deschisa. Se vor pune degetele pe mijlocul gatului copilului, pe partea cea mai
apropiata si se trece usor cu degetele peste san ul format intre trahee si muschii
sternocleidomastoidieni. Se va palpa artera 5-10 secunde pentru a simti pulsul
copilului
daca se simte pulsul copilului, se va continua sa i se faca respiratie gura la gura,
oferindu-i cate respiratie la fiecare 3 secunde ( 20respiratii/minut)
daca nu se simte pulsul copilului, se va incepe procedura de compresie a pieptului
se va ingenunchea langa pieptul copilului. Cu ajutorul mainii mai apropiate de
picioarele copilului, se va localiza marginea cea mai de jos a diafragmului, pe partea
pe care se afla resuscitatorul
se vor tine lipite indexul si degetul din mijloc, si miscandu-le in susul diafragmului,
inspre locul unde coastele se intersecteaza cu sternul, se va pune degetul din mijloc in
acel loc si indexul langa el
se va ridica mana si se va pozitiona podul palmei chiar deasupra locului unde fusese
indexul. Podul palmei trebuie sa fie aliniat cu axa strenului
se va folosi podul palmei de la o singura mana si se va aplica o conmpresie pe pieptul
copilului, apasandu-l in jos ( 2,5-4 cm). Compresiile se vor aplica in serii de cate 5, la
o rata de 100 de presari pe minut
dupa fiecare 5 compresii, i se va face respiratie gura la gura. Se va aplica Aplicati o
respiratie gura la gura la fiecare 5 compresii fie ca este un singur salvator , fie ca sunt
doi
dupa 20 de cicluri (1minut) de resuscitare cardio-pulmonara se va palpa din nou pulsul
pentru a detecta bataile inimii. Daca nu se simte pulsul, se vor continua compresiile
pieptului si respiratia gura la gura.Daca se simte pulsul, se va verifica daca exista
respiratie spontana. Daca nu exista, se va aplica o respiratie gura la gura la fiecare 3
secunde si se va continua monitorizarea pulsului. Daca copilul incepe sa respire
spontan, i se va mentine gura deschisa si i se va monitoriza atat respiratia cat si pulsul

Consideratii speciale :

calea respiratorie a unui copil mic poate fi foarte usor blocata de limba sa. In acest caz,
simpla deschidere a gurii, poate elimina obstructia
cand se vor efectua compresiile cardiace, se vor face miscari line , egale.Se vor tine
degetele mainii in sus si se va presa pieptul copilului doar cu podul palmei. De
asemenea, se vor cronometra miscarile pentru ca perioada de compresie si de relaxare
sa fie egale, astfel incat aceste compresii sa fie eficiente si corect realizate
daca un copil are dificultati respiratorii si unul din parinti este prezent, se va incerca
sa se afle daca copilul a avut recent febra, sau vreo infectie la nivelul tractului superior
respirator. Daca da, se poate suspecta existenta epiglotitei.In acest caz, nu se va
incerca manipularea caiilor respiratorii pentru ca poate aparea laringospasmul care sa
obstructioneze complet calea respiratorie. Se va aseza copilul intr-o pozitie
comfortabila, si i se va monitoriza respiratia, pana cand este asigurata asistenta
specializata
se va insista in incercarea de a indeparta o obstructionare a cailor respiratorii. Pe
masura ce se dezvolta hipoxia, muschii copilului se vor relaxa, usurand indepartarea
obiectului strain

84

Efectuarea CPR la nou-nascuti ( copii pana intr-un an )

Eliberarea cailor aeriene :

pentru a indeparta o obstuctie la acest nivel, se va tine copilul cu fata in jos pe

antebratul, tinandu-l cu capul mai jos fata de trunchi. Antebratul se va sustine pe
coapsa
se va folosi podul palmei de la mana ramasa libera si se vor aplica 5 lovituri usoare
intre umeri. Bataile acestea pe spate sunt mai sigure la nou-nascuti decat actiunile la
nivel abdominal, din cauza dimensiunilor reduse ale ficatului, a apropierii prea mari cu
organele vitale, si din cauza masei musculare abdominale reduse
daca calea respiratorie ramane blocata, salvatorul va pune copilul intre mainile si
antebratele sale si ii va aplica lovituri usoare pe spate
pastrandu-i-se capul mai jos fata de trunchi, i se vor aplica 5 lovituri usoare in zona
mediana a sternului, folosind doar al doilea si al treilea deget de la mana, pentru a
creste presiunea intratoracica suficient incat sa-i declanseze tusea, prin care va elimina
obiectul care blocheaza calea. Se va tine capul copilului ferm ca sa se previna ranirea
lui in vreun fel
se va repeta operatiunea pana cand obstructia este indepartata sau pana cand copilul isi
pierde cunostinta
nu se va face manevra de cautare oarba a obniectului strain fara a fi vizualizat,
deoarece, la un nou-nascut aceasta manevra poate impinge obiectul mai in spate pe
calea respiratorie agravand obstructia. Se va indeparta doar un obiect care se va vedea
clar

Revenirea cunostintei copilului (readucerea lui in simtiri) :

daca copilul isi va pierde cunostinta, va fi pozitionat astfel incat sa tina gura deschisa
si i se va aplica respiratia gura la gura de 2 ori
daca nu isi revine se va repozitiona capul in pozitia corecta si i se vor aplica din nou
respiratii gura la gura. Daca si aceasta procedura esueaza, se va repeta procedura de
indepartare a obiectului strain
daca corpul strain este indepartat se va evalua pulsul si respiratia
se vor continua eforturile de resuscitare daca este nevoie

Asigurarea ventilatiei :

se va etansa nasul si gura copilului cu gura salvatorului

se va aplica o respiratie usoara si scurta pentru ca plamanii unui copil mic acumuleaza
un volum de aer mult mai mic decat in cazul adultilor. Daca pieptul copilului incepe sa
se ridice si sa coboare, inseamna ca acea cantitatea de aer oferita de este adecvata
se va continua respiratia gura la gura aplicandu-i cate o respiratie la fiecare 3 secunde
(20 respiratii/minut), daca i se poate detecta pulsul

Restaurarea batailor inimii si a circulatiei :

se va evalua pulsul copilului palpand artera brahiala, localizata pe interiorul partii

superioare a bratului, intre cot si umar. Daca se simte pulsul, se va continua respiratia
gura la gura dar fara a initia compresiile pieptului copilului. Acestea se vor incepe
doar daca nu se poate detecta pulsul copilului

85

pentru a localiza inima copilului, se va trage o linie imaginara intre mameloanele

copilului. Se vor pune trei degete direct dedesubt si perpendicular pe aceasta linie
dintre mameloane. Apoi se va ridica indexul, pentru ca degetul mijociu si al treilea sa
fie una in partea de dedesubt a liniei imaginare. Se vor utiliza aceste doua degete
pentru a apasa sternul ( 1.3 2.5 cm) cu cel putin 100 compresii/minut
se va asigura o respiratie la fiecare 5 compresii aplicate. Se va mentine acest ritm chiar
daca este un singur salvator sau daca sunt doi. Aceasta proportie permite circa 100
compresii/minut si 20 respiratii /minut la un nou nascut

BIBLIOGRAFIE
1.

LUCRE IATITIRC :TEHNICIDEEVALUAREINGRIJIRIACORDATE

DEASISTEN IIMEDICALI EdituraVia aMedical Romneasc

2.

LUCRE IA TITIRC : GHID DE NURSING - Editura Via a Medical

Romneasc

3.

GEORGETA BALT : TEHNICI DE NGRIJIRE

BOLNAVILOR Edituradidactic ipedagogic ,Bucuresti

4.

C. MOZES: TEHNICA NGRIJIRI BOLNAVULUI - Editura Medical ,

Bucuresti

GENERAL

86