Sunteți pe pagina 1din 78

Obiectul de reglementare al codului.

Noul Cod de procedur civil constituie unansamblu complex de norme juridice prin care sunt
reglementate ambele fa ze ale procesului civil, Ju d e ca ta i executarea silit, in scopul infptuirii
justiiei in materie civil.
Se impune menionarea aspectului ca nu orice proces civii parcurge atat faza judecii,
cat i pe aceea a executrii silite, existand posibilitatea ca hotrarea judectoreasc obinut in urma
epuizrii primei faze sa fie executat din iniiativ proprie de ctre debitor, fr a fi necesar concursul
organelor de executare silit, sau ca hotrarea respective s nu conin dispoziii susceptibile d e aducere
Io indeplinire p e cale de executare silit. Totodat, beneficiarul unei hotrari judectoreti are
posibilitatea s renune la valorificarea drepturilor recunoscute in cuprinsul acesteia, nedemarand
procedura executrii silite impotriva debitorului su.
Ca atare, obiectul noului Cod de procedur civil este reprezentat de totalitatea normelor juridice
care stabilesc codrul i regulile privind desfurarea celor dou faze ale procesului civil, putand fi
divizate, in consecin, in norme d e procedur contencioas i necontencioas, pe de o parte, i in norme
d e executare silit, pe de alt parte.
Aplicabilitatea CPC
- in primul rand, noul Cod de procedur civil reprezint procedura de drept comun in materie
civil.
Prin urmare, ori de cate ori o lege special in materie civil nu prevede norme derogatorii proprii de la
dispoziiile prezentului cod in privina procedurii de soluionare i de executare silit a raporturilor
juridice pe care le reglementeaz, se va recurge, in consecin, la normele corespunztoare din cadrul
acestuia. Caracterul de drept comun stabifit prin art. 2 alin. (1) NCPC absolv legile speciale in materie
civil de obligativitatea stipularii in cuprinsul lor a unor norme de trimitere la dispoziiile codului pentru
regulile de procedur de la care nu au derogat. Pentru eliminarea oricror posibile riscuri de interpretare
incorect sau neunitar, unele legi speciale au prevzut totui in mod expres completarea normelor lor cu
cele ale Codului de procedura civila, accentuandu-i astfel caracterul de drept comun
- in al doilea rand, in afara caracterului de procedur de drept comun in materie civil, codul este
aplicabil i in alte materii, in msura in care legile care le reglementeaz nu cuprind dispoziii
contrare.
Aplicarea prioritar a tratatelor internaionale privitoare la drepturile omului. Interpretarea i
aplicarea Codului de proceduri civil in concordan cu Constituia i cu reglementrile
internaionale.
Principiul supremaiei Constituiei
Dispoziiile privind drepturile i libertile persoanelor existente in noul Cod de procedur civil vo r fi
interpretate i aplicate, in primul rand, in concordan cu Constituia.
Obligativitatea deciziilor Curii Constituionale. in acest context, se impune menionarea prevederilor
art. 147 alin. (4) din Constituie, potrivit crora, de la data publicrii, deciziile Curii Constituionale sunt
general obligatorii i au putere numai pentru viitor. in interpretarea acestei dispoziii, Curtea
Constituional a statuat in jurisprudena sa astfel: Puterea de lucru judecat ce insoete actele
jurisdicionale, deci i deciziile Curii Constituionale, se ataeaz nu numai dispozitivului, ci i
considerentelor pe care se sprijin acesta. Astfel, atat considerentele, ca t i dispozitivul deciziilor Curii
Constituionale sunt general obligatorii, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituie, i se impun cu aceeai
for tuturor subiectelor de drept.
Declaraia Universala a Drepturilor Omului. Totodat, dispoziiile privind drepturile i libertile
persoanelor existente in noul Cod de procedur civil vor fi interpretate i aplicate in concordan cu
Declaraia Universal o Drepturilor Omului. De altfel, potrivit art. 20 alin, (1) din Constituia Romaniei,
chiar dispoziiile constituionale privind drepturile i libertile cetenilor vor fi interpretate i aplicate in

concordan cu Declaraia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele i cu celelalte tratate la care


Romania este parte.
Pactele i tratatele internaionale. De asemenea, interpretarea i aplicarea dispoziiilor privind drepturile
i libertile persoanelor existente in noul Cod de procedur civil se va face in concordana cu pactele i
tratatele internaionale. fiind de competena inaltei Curi de Casaie i Justiie.
Aplicarea prioritara a reglementarilor internaionale. Potrivit art. 20 alin. (2) din Constituia Romaniei,
dac exist neconcordane intre pactele i tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la
care Romania este parte, i legile interne, au prioritate reglementrile internaionale, cu excepia cazului
in care Constituia sau legile interne conin dispoziii mai favorabile.
Aplicarea prioritar a dreptului Uniunii Europene . Aderarea Romaniei la Uniunea European a avut
loc la data de 1 ianuarie 2007, Tratatul de aderare fiind semnat anterior, pe data de 25 aprilie
2005, la Luxembourg.
Potrivit art. 148 alin. (2) din Constituia Romaniei, ca urmare a aderrii, prevederile tratatelor
constitutive ale Uniunii Europene, precum i celelalte reglementri comunitare cu caracter obligatoriu au
prioritate fa de dispoziiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actufui de aderare. in
conformitate cu alin. (3) al aceluiai articol, prevederea menionat se aplic, in mod corespunztor, i
pentru aderarea la actele de revizuirea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene Art. 4 NCPC constituie
transpunerea tn p la nul normelor juridice procesuale a unor dispoziii constituionale. De asemenea,
aceast dispoziie ii gsete corespondentul i in materia dreptului substanial, in cadrul art. 5 NCC.
Principiile fundamentale ale procesului civil
Cu titlu de noutate legislativ, noul Cod de procedur civil a reglementat in mod expres principiile
fundamentale ale procesului civil, consacrate pan in present numai in literatura de specialitate juridic i
in practica instanelor judectoreti.
Accesul la justitie
- Obligaia judectorului de a primi i soluiona cererile de competena instanelor
judectoreti. Judectorul are obligaia de primi cererile formulate, independent de modalitatea
in care acestea au fost trimise instanei judectoreti, inclusiv in situaia in care cererea este
depus la dosar in cursul edinei de judecat.
- Obligaia de soluionare o cererii. Odat primit i inregistrat cererea pe rolul instanei
judectoreti, judectorul are obligaia de a o soluiona, in conformitate cu dispoziiile legale
aplicabile. Chiar i in ipoteza in care legea nu prevede dispoziii exprese pentru rezolvarea cererii
respective sau este incomplet, judectorul va trebui s recurg la alte norme juridice sau principii
de drept incidente, pronunand o soluie. Dac legeaeste neclar, judectorul are obligaia de a o
interpreta in conformitate cu principiile de drept pentru a o putea aplica in cazul dedus judecii.
Dezinvestirea instanei judectoreti de soluionarea cererii prin pronunarea unei soluii de
declinare a competenei sau a uneia de trimitere a dosarului unei alte instanei sau unui alt
complet ca efect al admiterii excepiei de conexitate sau de litispenden nu are semnificaia
denegrii de dreptate, din moment ce aceast instan a pronunat o soluie in cauz, iar drepturile
deduse judecii vor fi tranate de ctre o alt instan, nermanind prin urmare nesoluionate.
- Soluionarea cererii in lipsa unor norme legale aplicabile. in ipoteza in care legea nu instituie
norme aplicabile unui caz concret dedus judecii, instana judectoreasc este obligat s apeleze
la uzane, ca practici statornicite in timp pentru soluionarea chestiunii respective sau, in lipsa
acestora, la dispoziii legale privitoare la situaii asemonatoare, pe care le va aplica printr-o
interpretare extensiv.
Dreptul la un proces echitabil,
Instituirea acestui principiu al procesului civil are la baz dispoziii constituionale, precum i
prevederi existente in Declaraia Universal a Drepturilor Omului, in tratate i in alte reglementri
internaionale. Dreptul 1a un proces echitabil constituie o component a principiului preeminenei
dreptului
intr-o societate democratic, nefiind suficient ca legea s recunoasca persoanelor
2

drepturi substaniale in msura in care acestea nu sunt insoite i de garanii fundamental de ordin
procedural, de naturi a le pune in valoare.
- Dreptul la o instanta reprezinta o garanie a unui proces echitabil, Acest drept nu poate fi
conceput in absena dreptului iniial al persoanei de a sesiza instana respective.
Cea dea doua component a dreptului la o instan este dreptul justiiabiului de a obine pronunarea unei
soluii, in urma examinrii cauzei sale, de ctre instana pe care a
sesizat-o. hotrarii. Cea
de-a treia component a dreptului la o instan o reprezint dreptul de a obine executarea
hotrarii pronunate in cadrul procesului.
Astfel, in jurisprudena Curii Europene s-a statuat faptul c dreptul la un tribunal ar fi iluzoriu
dac ordinea jurid ica intern a unui stat contractant ar permite ca o decizie judiciar definitiva i
obligatorie s rman inoperant in privina uneia dintre prile procesului, i anume a celei care a
obinut-o in favoarea sa
Pentru a constitui o garanie a unui proces echitabil, instana care soluioneaz cauza trebuie s
indeplineasc exigene de independen i imparialitate i sa fie stabilit de lege. In ceea ce privete
condiia stabilirii instanei prin lege, aceasta se referi nu numai la necesitatea reglementrii legislative a
existenei i organizrii instanei, dar i a compunerii i constituirii sale.
Instanta europeana a stabilit in jurisprudena sa c, pentru a determina daca o instan este
independenta, trebuie luai in considerare urmtorii factori: modul de desemnare i durata mandatului
membrilor care o compun; existena unei protecii adecvate impotriva presiunilor exterioare; posibilitatea
de a se verifica dac instana prezint sau nu aparena de independen in sensul de incredere pe care, intro societate democratic, instanele trebuie s o inspire justiiabiliior. Independena instanei se apreciaz
nu numai in raport cu prile, cat i faS de celelalte puteri statale - executiv i legislativ.
Potrivit jurisprudenei Curii Europene, imparialitatea const in absena oricrei prejudeci sau
a oricrei idei preconcepute privitoare la soluia unui proces. Noiunea de imparialitate se apreciaz dintro dubl perspectiv: pe de-o parte, ea are in vedere un demers subiectiv, ce semnific incercarea de a
determina convingerea personali a unul judector intr-o anumit imprejurare (imparialitatea subiectiva),
iar, pe de alt parte, ea cuprinde i un demers obiectiv, ce urmrete a se determina dac judectorul ofer
toate garaniile suficiente spre a exclude, in persoana sa, orice bnuial legitim {imparialitate
obiectiv).
Imparialitatea subiectiv se prezum pan la proba contrar. Cerina imparialitii obiective
impune judectorului in privina cruia exist o aparen de lips de obiectivitate s se abin de la
soluionarea cauzei respective, chiar i in ipoteza in care judectorul, potrivit convingerii sale intime, nu a
r fi prtinitor
- Termenul optim i previzibil. O alta garanie pentru un proces echitabil vizeaz exigenele
impuse procedurii de judecat, fiind necesar ca aceasta s se desfoare in termen optim t
previzibil, potrivit art. 6 alin. (1) NCPC. Noiune. Noul cod a preferat folosirea noiunii de termen
optim i previzibil in locul celei uzitate de Convenie, i anume a celei de termen rezonabil,
terminologia aleas desemnand ins acelai principiu al celeritii procedurilor judiciare, intr-o
modalitate mai explicit. Termenul optim de soluionare a unei cauze implic durata care asigur
cea mai bun eficien in realizarea justiiei, iar previzibilitatea acestuia confer prilor
posibilitatea de a estima evoluia etapelor procesuale in timp.
Termenul in care justiia este infptuit este esenial pentru garantarea eficacitii sale, inclcarea
sa fiind de natur s atrag rspunderea statului, ins numai in cazul intarzierilor imputabile autoritilor
judiciare.
Criterii de apreciere a caracterului rezonabil. Instana europeana a precizat c aprecierea
caracterului rezonabil al duratei unei proceduri judiciare trebuie s fie fcut in fiecare cauz in parte, in
funcie de circumstanele sale, precum i prin raportare la criteriile consacrate in materie de jurisprudena
Curii, i anume: complexitatea cauzei in fapt i in drept, comportamentul prilor in proces si
comportamentul autoritilor statale competente, acest din urm criteriu putand s cuprind, in anumite
situaii, i importana litigiului pentru cei interesai.
3

Curtea European a decis c nici activitatea unui expert nu poate constitui unmotiv justificat
pentru prelungirea unei proceduri judiciare, deoarece acesta ii desfoar activitatea sub controlul
instanei de judecat, care trebuie s-l oblige s respecte. Cerina soluionrii cauzei intr-un termen
rezonabil impune in sarcina judectorului obligaia de a dispune toate msurile permise de lege pentru a
asigura desfurarea cu celeritate a procesului. Celeritatea trebuie s caracterizeze orice procedur de
soluionare a unei cauze, chiar i a celor pentru care legea nu prevede in mod expres o procedur urgent,
noiunile de celeritate i de urgen fiind distincte in terminologia ju r id ic i (celeritatea impune
judectorului obligaia de a evita ca procesul s treneze pe rolul instanei, urmrind respectarea
termenelor legale i a celor judectoreti i aplicand sanciunile corespunza toare in caz de nerespectare a
acestora de ctre pri, in timp ce urgena oblig judectorul s aplice normele derogatorii legale care
reglementeaz o atare procedur, legea inasi apreciind c pricina respectiv impune o celeritate sporit in
soluionare in raport de celelalte cauze.
Cu titlu exemplificativ, cererile urmtoare implic o procedur urgent de soluionare
potrivit noului Cod de procedur civil: contestaia la executare, contestaia in anulare, cererea de
instituire a msurilor asigurtorii, cererea de emitere a ordonanei preediniale, cererea de emitere a
ordonanei de plat, cererea de evacuare din imobilele folosite sau ocupate fr drept.
Noul Cod de procedur civil a introdus o serie de prevederi avand ca scop respectarea intocmai
a duratei optime i previzibile a unui proces civil.
Astfel, potrivit art. 201 alin. (3), (4) i (S) NCPC, primul termen de judecat va fi fixat de ctre judector
in cei mult 60 de zile de la data rezoluiei, un atare termen putand fi redus, in procesele urgente, in funcie
de circumstanele cauzei.
De asemenea, in conformitate cu art- 238 alin. (1) NCPC, la primul termen de judecat la care
prile sunt legal citate, judectorul, dup ascultarea prilor, va estima durata necesar pentru cercetarea
procesului, inand cont de imprejurrile cauzei, astfel incat procesul s fie soluionat intr-un termen optim
i previzibil, durata astfel estimate fiind consemnat in incheiere.
Pentru cercetarea procesului, judectorul are obligaia de a fixa termene scurte, chiar de la o zi ia
alta, fiind inciden instituia termenului in cunotin. Pentru asigurarea celeritatii procedurii judiciare,
judecatorii vor dispune verificarea efectuarii procedurii de citare si comunicare dispuse pentru fiecare
termen, iar cand este cazul, instant va ordona luarea masurilor de refacere ale acestor proceduri. De
asemenea,instana va putea dispune ca in cunotina rea prilor s se fac i telefonic (cu obligaia
grefierului de a intocmi un referat in acest sens), telegrafic, prin fax, pot electronica sau prin orice alt
mijloc de comunicare care asigur, dup caz, transmiterea textului actului supus comunicrii ori
intiinarea pentru prezentarea la termen, precum i confirmarea primirii actului, respectiv a intiinrii,
dac prife au indicat instanei
datele corespunztoare in acest scop Totodat, judectorul poate stabili pentru pri, precum i pentru ali
participani in proces indatoriri in ceea ce privete prezentarea dovezilor cu inscrisuri, relaii scrise,
rspunsul scris la interogatoriul comunicat, asistarea i concursul la efectuarea in termen a expertizelor,
precum i orice alte demersuri necesare soluionrii cauzei, toate aceste persoane putand fi incunotinate
in modalitile prezentate anterior. inclcarea dreptului prilor la soluionarea procesului intr-un termen
optim i previzibil poate fi invocat pe calea contestaiei privind tergiversarea procesului, reglementat de
Titlul IV al Crii a ll-a a codului, aceasta vizand luarea unor msuri legale pentru ca respectiva situaie s
fie inlturat.
Judecarea cauzei in mod echitabil. Alte cerine. Menionm faptul c art. 6 alin. (1) NCPC face
referire, in privina dreptului la judecarea unei cauze in mod echitabil, doar la termenul optim i previzibil
de desfurare a procesului i la soluionarea sa de ctre o instan independent, imparial i stabilit de
lege, in condiiile in care in exigenele impuse procesului din perspectiva art. 6 parag. 1 din Convenie
sunt incluse, in afara termenului rezonabil, i publicitatea dezbaterilor, egalitatea armelor, motivarea
hotrarilor i controdictorialitatea.
Toate aceste cerine suplimentare ii gsesc reglementarea in nou Cod de procedur civil, fcand
ins obiectul unor articole distincte [art. 17 - publicitatea; art. 8 - egalitatea; art. 14 contradictorialitatea.
4

Un alt principiu fundamental al procesului civil il constituie legalitatea, aceasta reprezentand o


cerin obiectiv intr-un stat de d re p tu] i o garanie a desfurrii in condiii optime a
mecanismului de infptuire a justiiei. Legalitatea exclude arbitrariul i lipsa de previzibilitate.
Procesul trebuie s se desfoare potrivit normelor legale care-l reglementeaz, atat in ceea ce
privete judecata i executarea silit, cat i sub aspectul competenei, compunerii i constituirii
instanei.
Orice msur a judectorului in cadrul procesului trebuie s fie in deplin consonono
cu legea i sa se intemeieze p e aceasta, in caz contrar hotrarile sate fiind susceptibile de a fi desfiinate
in cile de atac.
Prile i ceilali participani ia procesul civil sunt, de asemenea, datori sa respecte prescripiile
legale, orice act efectuat de ctre acetia cu nerespectarea legii urmand a fi cenzurat de ctre instan.
Egalitatea prilor in procesul civil constituie un principiu fundamental al acestuia i, totodat, o
garanie a unui proces echitabil. Constituia Romaniei prevede in art. 16 alin. (1) regula c, fr
privilegii i fr discriminri, cetenii sunt egali in faa legii i a autoritilor publice, printre care
se enumerm bineineles, i cea judectoreasc. Principiul egalitii este reluatin cadrul art. 124
alin. (2) din Constituie, prevzandu-se faptul c justiia este unic, imparial i egal pentru toi.
Egalitatea prilor in procesul civil are semnificaia faptului c acestea au dreptul s fie judecate
de ctre aceleai organe a i puterii judectoreti, dup aceleai reguli de drept procedurale, beneficiind de
drepturi procesuale egale, in raport de cauza concret dedus judecii, independent de caracterul
contencios sau necontencios al procedurii. Prin urmare, in situaii identice, prilor nu li se poate acorda
un tratament diferit.
Prin principiul disponibilitii se inelege faptul c prile pot determina nu numai existena
procesului, prin declanarea procedurii judiciare i prin libertatea de a pune capt procesului
inainte de a interveni o hotrare asupra fondului preteniei supuse judecii, ci i coninutul
procesului, prin stabilirea cadrului procesual, in privina prilor, obiectului i cauzei, precum i a
etapelor pe care l-ar putea parcurge.
Prin raportare la cuprinsul articolului in discuie(art 9 c pc), principiul disponibilitii prilor in
procesul civil are urmtoarele componente 1:
a) dreptul persoanei interesate sau al altei persoane, organizaii ori autoriti sau instituii publice sau de
interes public, care nu justific un interes personal, de a porni sau nu procesul;
b) dreptul de o determina cadrul procesual, atat din punctul de vedere al obiectului, cauzei i prilor, cat
i din perspectiva aprrilor formulate in proces;
c} dreptul de a pune capat procesului, prin efectuarea unor acte procesuale de dispoziie.
Obligaiile prilor in desfurarea procesului.
Obligaia de a contribui la desfurarea fr intarziere a procesului. Procesul civil implic
nu numai drepturi procedurale in beneficiul prilor, dar i obligaii procedural in sarcina acestora.
In msura in care prile nu-i respect obligaia de a-i indeplini actele de procedur in condiiile,
ordinea i termenele stabilite de lege sau de judector, legea prevede o serie de sanciuni, i
anume nulitatea, decderea, perimarea, prescripia dreptului de a obine executarea silita, care pot
conduce la pierderea procesului chiar i in ipoteza in care, din punct de vedere al dreptului
substanial, pretenia dedus judecii ar fi fost intemeiat.
Obligaia de prezentare a unui mijloc de prob. Potrivit alin. (2) al articolului analizat(art 10
cpc) , dac o parte deine un mijloc de prob, judectorul poate, la cererea celeilalte pri sau din
oficiu, s dispun infiarea acestuia, sub sanciunea plii unei amenzi judiciare.
Obligaiile terilor n desfurarea procesului, nu numai participanii au stabilite in sarcin
obligaii procedurale, dar i terii, strini de proces, in msura in care instana a dispus obligarea
lor la efectuarea unui demers necesar realizrii justiiei.

1 Explicatii suplimntare gasiti la pg. 36-39


5

Principiul bunei credine Partea trebuie s-i exercite drepturile procedurale i s-i execute
obligaiile procedural cu bun-credin, avand ca atare convingerea intim c efectuarea prestaiei
sale este in deplin concordan cu dispoziiile legale.
In ipoteza d in care partea exercit un drept procedural cu rea-credind, deturnandu-l
de la scopul pentru core a fo s t recunoscut de lege t inclcand drepturile procedurale ale
unei alte pri, svarete un abu2 de drept procedural. in literatura de specialitate juridic s-a menionat
c abuzul de drept procedural presupune urmtoarele elemente:
a) un element subiectiv, care const in exercitarea cu rea-credin a dreptului procedura
in scop de ican, fr justificarea unui interes special i legitim, ci numai cu intenia de a-l vtma pe
adversar, pentru a diminua sau intarzia posibilitile de aprare ori de valorificare a drepturilor acestuia,
pentru a-l constrange la abandonarea susinerilor sale ori la concesii;
b) un element obiectiv, care const in deturnarea dreptului procedural de la scopul pentru care a
fost recunoscut de lege;
In plus fa de aceste elemente, noul Cod de procedur civil instituie i un alt element obiectiv,
consecin a deturnrii dreptului procedural de la finalitatea sa legal, i anume inclcarea drepturilor
procedurale ale unei alte pri.
Pentru a caracteriza un act de procedura ca fiind abuziv, este necesar intrunirea cumulativ a
urmtoarelor condiii:
a) autorul actului s fie titularul dreptului procedurol in cau2 i sa aib capacitatea procesual de
a-l exercita;
b) dreptul procedural s fie exercitat in limitele sale externe, fixate de lege. Actul abuziv nu se
confund cu actul nelegal. Constituie, de pild, un act abuziv introducerea unei cereri de chemare in
judecat vdit netemeinic - stabilirea paternitii unui copil din afara cstoriei, fr ca reclamanta s fi
intreinut relaii intime cu paratul, in scopul de a-l atrage intr-un scandal public, cererea de chemare in
judecat respectand ins toate condiiile prevzute de Codul de procedur civil pentru formularea sa
valabil. Dimpotriv, reprezint un act de procedur nelegal cererea de chemare in judecat care nu
cuprinde semntura reclamantului;
c) dreptul procedural s fie deturnat de la scopul pentru care o fo s t recunoscut de /ege. in
exemplul dat anterior, finalitatea pentru care legea a recunoscut dreptul iniierii aciunii in stabilirea
paternitii copilului din afara cstoriei, i anume acela de determinare a relaiilor de rudenie, este
deviat spre scopul denigrrii imaginii de familie a paratului;
d ) dreptuI proceduraI s fie exercitat cu rea-credin, titularul su urmrind producerea
unui rezultat vtmtor prii adverse prin exercitarea actului de procedur respectiv;
e} exercitarea abuziv a dreptului procedural s fi produs consecina inclcorii drepturilor
procesuale ale unei alte pri. Spre exemplu, formularea repetat a unor cereri neintemeiate de recuzare a
completului de judecat poate avea caracter abuziv, intrucat conduce la inclcarea dreptului celeilalte pri
la soluionarea cauzei intr-un termen optim.
Sanciuni
Noul Cod de procedur civil sancioneaz cu amend judiciar, ca abuz de drept procesual,
in temeiul art. 187 alin. ( ! ) pct. 1 lit. a), introducerea, cu rea-credin, a unor cereri principale, accesorii,
adiionale sau incidentale, precum i pentru exercitarea unei ci de atac, vdit netemeinice.
Este de menionat c simplul fapt al respingerii unei cereri de chemare in judecat ca
neintemeiat sau respingerea unei ci de atac ca nefondat, in lipsa intrunirii condiiilor menionate
anterior, nu conduce ia concluzia exercitrii abuzive a dreptului de formulare a cererii respective.
Constituie forme de abuz procedural formularea, cu rea-credin, a unei cereri de recuzare sau de
strmutare, obinerea, cu rea-credin, a citrii prin publicitate a oricrei pri, obinerea, cu rea-credin,
de ctre reclamantul cruia i s-a respins cererea a unor msuri asigurtorii prin care paratul a fost pgubit,
6

contestarea, cu rea-credin, de ctre autorul ei a scrierii sau semnturii unui inscris ori a autenticitii
unei inregistrri audio sau video, toate acestea fiind sancionate de lege cu amend judiciar.
La cererea prii creia i s-a cauzat o vtma re prin exercitarea de ctre cealalt parte a
drepturilor procesuale in mod abuziv, aceasta din urm poate fi obligat de ctre instana judectoreasc la
plata de despgubiri pentru prejudiciul material i moral produs.
De asemenea, neindeplinirea cu rea-credin a obligaiilor procesuale de ctre pri este de natur
s conduc la obligarea acestora la plata unei amenzi judiciare, precum i, la cererea prii vtmate, la
despgubiri pentru prejudiciul material i moral produs.
Spre exemplu, neaducerea la termenul fixat de instan a martorului incuviinat, de ctre partea care, din
motive imputabile, nu i-a indeplinit aceast obligaie constituie o abatere judiciar sancionat de lege cu
amend.
Este de menionat faptul prevederii exprese a posibilitii obinerii de ctre partea vtmat a
daunelor morale pentru un prejudiciu de atare natur produs prin abuzul de drept procedural sau prin
neexecutarea obligaiilor cu rea-credin. De asemenea, obligarea prii la piaa daunelor materiale sau
morale nu inltur posibilitatea sancionrii sale cu amend judiciar, natura juridic a sumelor fiind
distinct- daunele au rol reparator in timp ce amenda judiciar are funcie sancionatorie.
Dreptul la aprare reprezint un principiu constituional, consacrat in a r t 24 din Constituia
Romaniei. Astfel, potrivit acestei dispoziii, dreptul la aprare este garantat, iar in tot cursul
procesului prile au dreptul s fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu, aceste
prevederi regsindu-se i in legea 304/2004. ATENIE !!! este vorba despre art 13 cpc , iar al. 2
cu referire la mentiunile care decurg din obligativitatea formularii si sustinerii cererii de recurs
prin avocat sunt neconstitutionale. fiind declarant neconstitutional de catre CCR 2 .
O garanie a acestui principiu este reprezentat de ajutorul public judiciar acordat persoanelor fizice sub
forma onorariului pentru asigurarea reprezentrii, asistenei juridice i, dup caz. a aprrii, printr-un
avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim in justiie sau pentru
prevenirea unui litigiu.
Dei partea are dreptul s nu se prezinte personal in sala de judecat, ci prin reprezentant, instana
poate dispune infiarea in persoan a prilor, chiar i atunci cand acestea sunt reprezentaprincipiului.
Principiul contradictorialitii in procesul civil presupune ca orice aspect privitor la litigiu sa fie
pus in discuia parilor, iar actele de procedur i inscrisurile sa f ie comunicate intre acestea, in
condiiile legii, astfel incat s aib posibilitatea de a-i exprima opinia in legtur cu problemele
de drept substantial sau de drept procedural ori de fapt in dezbatere. intre principiul
contradictorialitii, principiul dreptului la aprare i principiul
egalitii prilor in procesul civil exist o relaie indisolubil, primul constituind o garanie a respectrii
celorlalte dou principii.
Principiul contradictorialitii guverneaz atat faza judecii propriu-zise, cat i faza executrii
silitete (spre exemplu, in incercarea de impcare a prilor).
Principiul contradictorialitii constituie o garanie a unui proces echitabil prin prisma exigenelor
cerute de a r t 6 parag. 1 din Convenia european procedurii de judecat propriu-zise.
Este de reinut c, dei principiul contra dictorialitii i cel al egalitii armelor rezul din
garania mai general a dreptului la un proces echitabil, instana europeana distinge, in privina aplicrii
lor, cu privire la comunicarea pieselor dosarului. Astfel, dac absena comunicrii unei piese se raporteaz
numai la una dintre pri, in timp ce partea cealalt a cunoscut-o, Curtea examineaz situaia astfel creat
prin prisma principiului egalitii armelor, care impune tratarea egal a prilor in privina lurii (a
cunotin despre toate piesele unui dosar, de natur a conduce la soluia pe care o va pronuna tribunalul.

2 http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_38897/Decizia-CCR-nr-462-2014-referitoare-la-exceptia-deneconstitutionalitate-a-dispozitiilor-art-13-alin-2-teza-a-doua-art-83-alin-3-si-art-486-alin-3-din-Codul-deprocedura-civila.html

Dimpotriv, daca amandou prile au fost private in aceeai msur de posibilitatea de a lua
cunotin de coninutul unei informaii utile produse judectorului, fr ca ele s fie in msur s o
discute, aceast situaie trebuie discutat pe terenul principiului contra dictorialitii, cu exigenele sale.
Citarea sau infiarea prilor. Pentru ca principiul contra dictorialitii s fie respectat nu este
necesar ca partea s a - ifi exprimat efectiv opinia, ci este suficient s i se fi conferit aceast posibilitate.
Astfel, instana nu poate hotri asupra unei cereri decat dup citarea sau infiarea prilor, dac
legea nu prevede altfel. Ca atare, principiul contra dictorialitii este respectat chiar dac nicio parte nu se
prezint, ins au fost legal citate, instana putand dispune msuri in dosar, in msura in care cel puin una
dintre pri a solicitat judecarea cauzei in lips, in condiiile art. 411 alin. (1) pct. 2 NCPC. Dac un
proces se soluioneaz fr citarea prilor, potrivit legii, i se infieaz numai una dintre pori,
instana nu ii va da cuvantul asupra chestiunilor privitoare la proces, pentru nu inclca principiul
contradictorialitii, precum i dreptul la aprare al prilor adverse i egalitatea acestora in procesul civil.
Este de menionat faptul c sintagma fr citare'nu este similar celei fr dezbateri' sau f
r prezena prilor", intrucat in msura in care toate prile se infieaz in sala de judecat la termen,
intr-un proces care se judec potrivit legii fr citare, instana este obligat s le acorde cuvantul asupra
diverselor chestiuni ce presupun contradictorialitate.
Tot in virtutea principiului contradictorialitii, prile trebuie s ii fac cunoscute reciproc i in
timp util, direct sau prin intermediul instanei, dup caz, motivele de fa p t i d e drept pe care ii
intemeiaz preteniile $i aprrile, precum i mijloacele de prob de care ineleg s se foloseasc, astfel
incat flecare dintre ele s ii poat organiza aprarea.
Prile au obligaia de a prezenta situaia de fa p t la care se refer preteniile i aprrile lor in
mod corect i complet, fr a denatura sau omite faptele care le sunt cunoscute, precum i de a ii expune
un punct d e vedere propriu fa de afirmaiile prii adverse cu privire la imprejurri de fapt relevante in
cauz. Acest text legal impune prilor o conduit corect, de natur s contribuie la aflarea adevrului in
procesul civil.
Principiul contradictorialitii implica dreptul porilor de o discuta i argumenta orice chestiune d
e fa p t sau de drept invocat in cursul procesului de ctre orice participant la proces, inclusiv de ctre
instan din oficiu, in vederea valorificrii acestui drept codul impunand in sarcina instanei obligaia de a
supune discuiei prilor toate cererile, excepiile i imprejurrile de fapt sau de drept invocate.
Oralitatea constituie principiul fundamental al procesului civil, potrivit cruia dezbaterile in
cadrul acestuia au loc verbal. Aceast regula de drept exista i in reglementarea anterioar, fiind
cuprins in art. 127 CPC 1865, in conformitate cu care pricinile se dezbteau verbal, dac legea
nu dispunea altfel. Oralitatea contribuie la asigurarea principiului contradictorialitii prilor t n
procesul civil, precum i la exercitarea dreptului lor la aprare.
Caracterul verbal al procesului se refer la dezbateri, atat asupra fondului cauzei, cat i asupra
oricrei alte chestiuni de fapt sau de drept supuse discuiei prilor, nefiind necesar ca prile s-i
formuleze susinerile orale in scris pentru a fi reinute de ctre instan la pronunarea unei soluii.
Ca regula, orice cerere adresata instanelor judectoreti trebuie s fie formulat in scris, potrivit
art. 148 alin. (1) NCPC.
Totui, prin excepie de la regula menionat anterior, regsim aplicaii ale principiului oralitii in
urmtoarele exemple:
- declaraia de abinere se face in scris de indat ce judectorul a cunoscut existena cazului de
incompatibilitate sau v e rb a lin edin, fiind consemnat in incheiere [art. 43 alin. (3) NCPC];
- c e re re a de recuzare se poate face ve rbali n edin sau in scris pentru fiecare judector in
parte, artandu-se cazul de incompatibilitate i probele de care partea inelege s se foloseasc (art. 47
alin. (1) NCPC];
- in cazul reprezentrii persoanei fizice printr-un mandatar neavocat, dreptul de reprezentare mai
poate fi dat i prin declaraie verbal, fcut in instan i consemnat in incheierea de edin, cu
artarea limitelor i a duratei reprezentrii [art. 85 alin. (2) NCPC];
- prile pot conveni in scris sau, in cazul litigiilor nscute, i prin declaraie verbal in faa
instanei ca procesele privitoare la bunuri i la alte drepturi de care acestea pot s dispun s fie judecate
8

de alte instane decat acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial sa le judece, in afar de cazul
cand aceast competen este exclusiv (art. 126 alin. (1) NCPC];
- cererea adiional precizatoare se poate formula verbal, declaraiile prii fiind consemnate in
incheierea de edin (art. 204 alin. (2) NCPC] etc.
In noul Cod de procedur civil exist in continuare derogarea de la acest principiu, existent i in
reglementarea anterioar, vizand ipoteza in care legea prevede altfel (spre exemplu, ca regul, procedura
cu privire la cererile cu valoare redus este scris, potrivit art. 1029 alin. (1) NCPC, ins, prin excepie,
instana poate dispune infiarea prilor, dac apreciaz acest fapt ca fiind necesar sau la solicitarea
uneia dintre pri, instana putand s refuze o astfel de solicitare in cazul in care consider ca, inand cont
de imprejurrile cauzei, nu sunt necesare dezbateri orale, conform alin. (2) al aceluiai articol].
Ca element de noutate, a fost adugat i o alto excepie, i anume aceea in care porile solicit
expres instanei ca judecata s se fa c numai p e baza actelor depuse la dosar, refuzand ca atare s pun
concluzii verbale. Totodat, in ipoteza in care prile solicit judecarea cauzei in lips t nici nu se prezint,
soluionarea pricinii va avea loc numai in baza probatoriului administrat in cauz. in procesul civil,
oralitatea este dublat de o procedur scris, astfel incat susinerile prilor, depoziiile martorilor,
rspunsurile (a interogatoriu, precum i orice alte chestiuni discutate verbal sunt consemnate i in scris de
ctre grefier, pentru a putea conferi posibilitatea exercitrii controlului judiciar asupra msurilor dispuse.
Nesocotirea principiului oralitii atrage nulitatea hotrarii pronunate, ce poate fi invocat
prin exerciiul cilor de atac.
Principiul nemijlocirii, garanie a aflrii adevrului in procesul civil, presupune ca probele sa fie
cercetate de ctre instana care pronuna soluia fin a l in cauz, iar nu de ctre o instan
diferit, tocmai pentru ca aceasta s le perceap in mod d ire c t formandu-i convingerea in acest
mod. Regula este subliniat in art. 261 alin. (1) NCPC, potrivit cruia administrarea probelor se
face in faa instanei de judecat sesizate, dac legea nu dispune altfel. n msura in care instana
are posibilitatea s administreze mijloace de prob primare, nu trebuie s recurg la mijloace de
prob secundare, ce provin din a doua sau din a treia surs.
Noul cod instituie o serie de derogri de la principiul nemijlocirii, cazuri in care instana care
soluioneaz cauza nu este aceeai cu cea in faa creia au fost administrate dovezile, dintre care
enumerm, cu titlu exemplifica tiv administrarea probelor prin comisie rogatorie [art. 261 alin. (2)-{5)
NCPC];
Nesocotirea principiului nemijlocirii, tn msura in care acesta nu este inlturat de o dispoziie
expres, poate conduce, in cile de atac, la schimbarea sau casarea hotrarii astfel pronunate in
condiiile in care mijloacele de prob administrate in mod direct in cadrul acestora infirm situaia de fapt
reinut de instana a crei hotrare este atacata.
Principiul publicitii Acest principiu fundamental, consacrat i in reglementarea anterioara in
art. 121 alin. (1) CPC 1865, constituie o garanie a unui proces echitabil din prisma exigenei de
transparen impuse procedurii de judecat.
Principiul in discuie este preluat in forma identic existent in art. 127 din Constituia Romaniei,
fiind reglementat i in Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar. publicitatea edinei de judecat
este menionat ca regul de desfurare a acesteia i in cadrul art. 10 din Declaraia Universal a
Drepturilor Omului, precum i in art. 14 pct. 1 din Pactul internaional cu privire la drepturile civile i
politice.
Articolul 6 parag. 1 din Convenia european face o dubl referire la principiul
analizat, statuand, pe de-o parte, c orice persoan are dreptul ia judecarea in mod public a cauzei sale,
precum i, pe de alt parte, c hotrarea trebuie sa fie pronunat in mod public. Publicitatea reprezint o
exigen a procesului echitabil ce are ca scop protejarea justiiabililor impotriva unei justiii secrete, care
s nu fie supus controlului public, constituind in acelai timp un mijloc de a prezerva increderea opiniei
publice in instanele de judecat.
Prin acest principiu se inelege faptul c procesul civil se desfoar, ca regal, in faa instanei,
in edin publical in prezena prilor, dar i a oricrei alte persoane strine de litigiu, care dorete s
asiste la dezbateri.
9

n vederea respectrii acestui principiu, judecarea proceselor are loc la sediul instanei, dac prin
lege nu se dispune altfel, , iar pentru fiecare edin de judecat se intocmete o list cu procesele ce se
dezbat in acea zi, care se afieaz pe portalul instanei i la ua slii de edin, cu cel puin o or inainte
de inceperea acesteia.
Noul Cod de procedur civil instituie dou derogri de ia principiul publicitii edinei de
judecat,astfel incat acesta nu poate fi considerat ca avand caracter absolut:
- ipoteza desfurrii edinei in camera de consiliu, in cazurile expres prevzute de lege
- ipoteza edinei deelorate secrete, din oficiu sau la cerere, in cazurile in care dezbaterea
fondul ui in edin p u b lic i a r aduce atingere moralitii, ordinii publice, intereselor minorilor, vieii
private a prilor ori intereselor justiiei,
n ambele situaii derogatorii existente in noul Cod de procedur civil de la principiul
publicitii, prezentate anterior, au acces in camera de consiliu ori in sala de edin prile, reprezentanii
lor, cei care ii asist pe minori, aprtorii prilor, martorii, experii, traductorii, interpreii, precum i alte
persoane crora instana, pentru motive temeinice, le permite sa asiste la process.
Limba desfurrii procesului Articolul 18 NCPC constituie transpunerea in materie
procesual civil a normelor constituionale inscrise in art. 128, potrivit crora procedura
judiciar se desfoar in limbo romano; cetenii romani aparinand minoritilor naionale au
dreptul s se exprime in limba matern in faa instanelor de Judecat, in condiiile legii organice;
modalitile de exercitare a acestui drept, inclusiv prin folosirea de interprei sau traductori, se
vor stabili astfel incat s nu impiedice buna administrare a justiiei i s nu implice cheltuieli
suplimentare pentru cei interesai; cetenii strini i apatrizii care nu ineleg sau nu vorbesc
limba roman au dreptul de a lua cunotin de toate actele i lucrrile dosarului, de a vorbi in
instan i de a pune concluzii, prin interpret.
Ca excepii de la regula desfurrii dezbaterilor in limba roman, pentru facilitarea accesului la
justiie, noul cod prevede situaia cetenilor romani aparinand minoritilor naionale i situaia
cetenilor strini i a apatrizilor, excepiile vizand exclusiv dezbatente, iar nu i cererile i actele de
procedur intocmite in cadrul procesului, care in mod obligatoriu vor fi redactate in limba roman,
independent dac provin de la un cetean strin ori apatrid sau cetean roman aparinand unei minoriti
naionale. in acest context, art. 150 alin. (4) NCPC prevede ca, dac inscrisurile sunt redactate intr-o
limb strin, ele se depun in copie certificat, insoite de traducerea legalizat efectuat de un traductor
autorizat; in cazul in care nu exist un traductor autorizat pentru limba in care sunt redactate inscrisuri le
in cauz, se pot folosi traducerile realizate de persoane de incredere cunosctoare ale respectivei limbi, in
condiiile legii speciale.
Cererile i actele de procedur vor fi redactate in mod obligatoriu in limba roman, ins in ipoteza
comunicrii cererii de chemare in judecat ctre un parat, cetean strain sau apatrid, care nu cunoate
limba roman, aceasta va trebui tradus, in prealabil, prin demersul reclamantului.
Cetenii romani aparinand minoritilor naionale au dreptul s se exprime in limba matern in
cadrul procedurilor judiciare. De asemenea, cetenii strini i apatrizii care nu ineleg sau nu vorbesc
limba roman au dreptul de a lua cunotin de coninutul dosarului, de a vorbi in instan i de a pune
concluzii, prin traductor autorizat, dac legea nu prevede altfel.
Dezbaterile purtate de pri in limba matern se inregistreaz, consemnandu-se in limba roman.
Obieciunile formulate de cei interesai cu privire la traduceri i consemnarea acestora se rezolv de
instana de judecat pan la incheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnandu-se in incheierea de
edin. Apreciem c aceste obieciuni vor fi rezolvate prin apelarea la un alt traductor, care s confirme
sau s infirme cele susinute de ctre traductorul precedent.
Interpretul sau traductorul va semna pe toate actele intocmite, pentru conformitate, atunci cand acestea
au fost redactate sau consemnarea s-a fcut in baza traducerii sale.
Nerespectarea acestui principiu, cat i a dreptului minoritilor, cetenilor strini i apatrizilor de
a se exprima in limba matern i de a beneficia de un traductor autorizat pe parcursul procesului se
sancioneaz cu nulitatea hotrarii judectoreti.
10

Regula continuitii instanei este ridicat la nivel de principiu fundamental al procesului civil,
fiind totodat dezvoltat in art. 214 NCPC Astfel, potrivit acestui articol, membrii completului
care judec procesul trebuie sa ramand aceiai in tot cursul judecii; in cazurile in care, pentru
motive temeinice, un judector este impiedicat s participe la soluionarea cauzei, acesta va fi
inlocuit in condiiile legii; dac inlocuirea judectorului a avut loc dup ce s-a dat cuvantul in
fond prilor, cauza se repune pe rol.
Prin continuitatea instanei este desemnat continuitatea completului de judecata, ceea ce
semnific faptul c judectorii care il compun trebuie s rman aceiai in tot cursul judecii unui proces,
fr s fie schimbai in desfurarea acestuia.
Raiunea instituirii acestui principiu o constituie necesitatea ca judectorul s-i formeze
convingerea din perceperea personal a intregii desfurri a procesului pentru a avea o viziune cat mai
aprofundat asupra cauzei, cu eliminarea riscului ca anumite aspecte neconsemnate in incheiere, dar
relevante pentru soluionarea cauzei, s fi fost produse numai in faa unui judector, care ulterior s fie
inlocuit din complet.
Continuitatea contribuie la corecta soluionare a litigiilor civile prin faptul c judectorii pot
reine cu uurin i in intreaga lor complexitate toate aspectele relevante ale cauzei
Pot constitui motive temeinice de inlocuire a unui judector de la soluionarea unei cauze, spre
exemplu, transferul sau promovarea sa, intrarea acestuia in concediu de cretere al copilului etc. D a c ,
din motive temeinice, un judector in faa cruia s-au desfurat dezbaterile a fost inlocuit d u pa reinerea
cauzei in pronunare, este obligatoriu ca pricina sa f ie repus pe rol, in vederea relurii dezbaterilor in
faa acestuia. Ca atare, la deliberare i la pronunarea acesteia vor lua parte numai judectorii in faa
crora au avut loc dezbaterile.
n ipoteza in care judectorul care a pronunat hotrarea judectoreasc nu este acelai cu cei in
faa cruia s*a desfurat etapa cercetrii procesului, nulitatea hotrarii judectoreti pentru inclcarea
principiului continuitii completului de judecat este una necondiionat de existena unei vtmri.
inclcarea acestui principiu este prevzut i ca motiv de recurs, potrivit art. 488 alin. (1) pct. 2 NCPC,
casarea hotrarii putandu-se cere dac hotrarea a fost pronunat de alt judector decat cel care a luat
parte la dezbaterea in fond a procesului.
Respectarea principiilor fundamentale ale procesului civil constituie o indatorire atat pentru
pri, cat i pentru instana de judecat, obligaie ce exist de altfel i pentru toate celelalte
dispoziii legale cuprinse in cod.
Sanciunile care pot interveni in cazul ne respectrii de ctre judector a principiilor fundamentale
ale procesului civil pot fi de natur disciplinar, pe de-o parte, tar, pe de a lta parte, hotrarea pronunat
de acesta in condiiile expuse poate fi lovit de nulitate.
ncercarea de impcare a prilor este prevzuta printre regulile fundamentale ale procesului
civil, in considerarea importanei deosebite pe care o deine pentru pri i instan soluionarea
amiabila a litigiului.
Astfel, prile obin o soluie reciproc convenabila, eficienta i durabil, fcand concomitent
economie de timp i cheltuieli, spre deosebire de tranarea litigiului pe cale judiciar, cand rezolvarea
conflictului se poate intinde pe perioad indelungat, fiind necesare cheltuieli suplimentare i existand
riscul in final ca ambele pri s fie nemulumite de soluia pronunat de instan.

11

ATENTIE!!!3 art. 2 alin. (1) si (1^2) si art. 60^1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea si
organizarea profesiei de mediator au fost declarate neconstituionale 4
Articolul
2
(1)Daca legea nu prevede altfel, partile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate sa participe la
sedinta de informare privind avantajele medierii, inclusiv, daca este cazul, dupa declansarea unui proces
in fata instantelor competente, in vederea solutionarii pe aceasta cale a conflictelor in materie civila, de
familie, in materie penala, precum si in alte materii, in conditiile prevazute de lege
(1.2)Instanta va respinge cererea de chemare in judecata ca inadmisibila in caz de neindeplinire de catre
reclamant a obligatiei de a participa la sedinta de informare privind medierea, anterior introducerii cererii
de chemare in judecata, sau dupa declansarea procesului pana la termenul dat de instanta in acest scop,
pentru litigiile in materiile prevazute de art. 60 1 alin. (1) lit. a)-f).
Rolul judectorului in aflarea adevrului. Articolul 22 NCPC consacr principiul aflrii
adevrului in procesul civil, deziderat al oricrei proceduri judiciare intr-un stat de drept. in
scopul realizrii acestui principiu, pe lang obligaiile stabifite in sarcina prilor i a terilor in
desfurarea procesului in cuprinsul art. 10 i art. 11 NCPC, articolul in discuie instituie o serie
de indrumri pentru judector, care sunt dezvoltate ulterior in prevederile noului cod. in demersul
su vizand aflarea adevrului, in primul rand. judectorul va soluiona litigiul aplicand
dispoziiile legale incidente in cauz, respectand astfel principiuI legalitii
n ipoteza in care nu este pe deplin lmurit de circumstanele faptice ale cazului dedus judecii sa
u in privina motivrii in drept invocate in susinerea preteniilor ori a aprrilor prilor,
judectorul are dreptul de a le cere explicaii, in scris sau oral, in acest ultim caz lmuririle
prilor urmand a fi consemnate de grefier in incheiere, la dictarea preedintelui.
Acest drept al judectorului se exercit in legtur cu aspectele menionate de pri
in actele de
procedur efectuate in cauz.
Spre exemplu, judectorul poate intreba apelantul
care
critic
pentru
netemeinicie
hotrarea primei instane, prin care a fost obligat la plata cheltuielilor de intreinere restante, dac debitul
a crui plat o invedereaz in calea de atac
a fost achitat anterior sau ulterior pronunrii hotrarii
primei instane, in msura in care
acest aspect nu rezult cu claritate din dosar.
Dreptul judectorului de a pune in dezbaterea prilor orice imprejurri de fapt sau de d re
p t chiar dac nu sunt menionate in cerere sau in intampinare. Acest drept al judectorului
se exercit in legtur cu aspectele nemenionate d e pri in actele de procedura efectuate
in cauz, dar care sunt relevante pentru soluionarea cauzei. Spre exemplu, judectorul poate
intreba reclamantul care solicit restituirea unei sume de bani achitate in temeiul unui
act juridic dac
a solicitat anterior, pe calea unui litigiu distinc t desfiinarea acestui act juridic, temei al plii efectuate.
Posibilitatea judectorului de a dispune introducerea in cauz a altor persoane, in condiiile legii.
Reprezentand o derogare de la principiul disponibilitii prilor in
procesul civil, intrucat poate fi
exercitat chiar in ipoteza impotrivirii prilor, un atare drept
al judectorului este stabilit numai in
cazurile expres prevzute de lege, precum i in procedura necontencioas,
Dreptul i obligaia judectorului de a da sau restabili calificarea juridic a actelor i
faptelor
deduse judecii, chiar dac prile le-au dat o alt denumire. in acest context, art.
152
NCPC
prescrie faptul c cererea de chemare in judecat sau pentru exercitarea unei ci de atac este valabil
fcut chiar dac poart o denumire grei.
Spre exemplu, instana, dup punerea acestei chestiuni in discuia prilor, va proceda la
calificarea unei cereri de intervenie accesorie in cerere de intervenie principal sau a unei cereri
3 http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_37729/Decizia-CCR-nr-266-2014-admite-exceptia-deneconstitutionalitate-a-prevederilor-art-2-alin-1-si-1%5E2-si-art-60%5E1-din-Legea-nr-192-2006privind-medierea-si-organizarea-profesiei-de-mediator.html
4 http://www.euroavocatura.ro/print2.php?print2=lege&idItem=1138

12

reconvenionale in cerere de chemare in garanie ori a unui recurs in apel (in acest din urm caz in msura
in care calea de atac a fost corect menionat in dispozitivul hotrarii atacate).
De asemenea, invocarea greit a unui text de lege de ctre o parte nu impieteaz asupra
dreptului judectorului de a stabili i aplica textul corect situaiei de fapt fundamentate juridic de ctre
parte. Prin urmare, ca regul, denumirea unor acte sau fapte deduse judecii i textul legal nu sunt
chestiuni de natur s in judectorul la pronunarea soluiei. intotdeauna ins, dac va proceda conform
celor de mai sus, judectorul este obligat s pun in discuia prilor calificarea juridic exact.
Prin excepie, judectorul nu poate schimba denumirea sau temeiul juridic in cazul in care prile,
in virtutea unui acord expres privind drepturi de care, potrivit legii, pot dispune, au stabilit calificarea ju
rid ica i motivele de drept asupra crora au ineles s limiteze dezbaterile, daca astfel nu se incalc
drepturile sau interesele legitime ale altora. in afar de excepiile expres prevzute de lege, in temeiul
rolului judectorului in aflarea adevrului nu se poate deroga de la principiul disponibilitii prilor in
procesul civil.
Obligaia judectorului de a se pronuna asupra a tot ceea ce s-a cerut, fr a depi in s l limitele
investirii. Aceast regul este dezvoltat in art. 397 alin. (1) NCPC care stipuleaz c instana este
obligat s se pronune asupra tuturor cererilor deduse judecii, ea neputand acorda mai mult sau
altceva decat s-a cerut, dac legea nu prevede altfel.
Cu toate acestea, prin excepie legea prevede anumite situaii n care instana este obligata sa se
pronune asupra unor aspecte, det acestea nu au fo s t solicitate de ctre pri. Spre exemplu, potrivit art.
918 alin. (2) NCPC, in procesul de divor, cand soii au copii minori, nscui inaintea sau in timpul
cstoriei ori adoptai, instana se va pronuna asupra exercitrii autoritii printeti, precum i asupra
contribuiei prinilor la cheltuielile de cretere i educare a copiilor, chiar dac acest lucru nu a fost
solicitat prin cererea de divor. in conformitate cu alin. (3) al aceluiai articol, instana se va pronuna
din oficiu i asupra numelui pe care il vor purta soii dup divor, potrivit prevederilor noului Cod civil.
De asemenea, libertatea prilor de a pune capt procesului, in msura in care este legal, nu
poate fi, ca regul, cenzurat de ctre instan. Prin derogare, potrivit art. 81 alin. (2) NCPC, actele
procedurale d e dispoziie, fcute in orice proces de reprezentanii minorilor, ai persoanelor puse sub
interdicie i ai dispruilor, nu vor impiedica judecarea cauzei, daca instana apreciaz c ele nu sunt in
interesul acestor persoane.
Posibilitatea de apreciere a judectorului cu privire fa aplicarea dispoziiilor legale. in toate
cazurile in care legea confer judectorului posibilitatea de apreciere sau ii cere s i in i seama de toate
circumstanele cauzei, judectorul va ine cont, intre altele, de principiile generale ale dreptului, de
cerinele echitii i d e buno-credina.
Spre exemplu, instana are posibilitatea s refuze amanarea judecarii cauzei pentru lips de
aprare, chiar i in ipoteza in care motivele sunt temeinice i nu sunt imputabile prii, in condiiile art.
222 ain. (1) NCPC; dac ins dosarul este complex, cererea de amanare este formulat cu bun-credin,
iar partea advers este reprezentat de avocat, echitabil ar fi ca o atare cerere de amanare pentru lip s i de
aprare s fie incuviinat.

Aplicarea legii de procedur civil


Aplicarea legii noi . Regula general stabilit in prezentul cod este aceea c legea nou de
procedur civil se aplic numai proceselor i executrilor silite incepute dup intrarea sa in
vigoare, ia r nu i celor demarate anterior i aflate in curs d e desfurare.
Noiunea de proces inceput dup intrarea ftt vigoare a leg I i n o I d e procedur civil.
Procesul inceput dup intrarea in vigoare a legii noi de procedur civil vizeaz situaia in care
data inregistrrii cererii de chemare in judecat la instan se situeaz ulterior datei intrrii in vigoare a
legii respective, caz in care este aplicabil aceast lege [procesul incepe prin inregistrarea cererii la
instan, in condiii legii, potrivit art. 192 alin. (2) NCPC). Dimpotriv, in ipoteza in care cererea de
13

chemare ?n judecat este inregistrat la instan anterior momentului intrrii in vigoare a legii noi de
procedur, aceasta nu se va aplica.
Noiunea de executare silit inceput dup intrarea in vigoare a le g ii n o i de procedura civila.
Dei procesul civil inglobeaz, ca regul, dou faze (judecata propriu zis i executarea silit), art. 24
NCPC folosete noiunea de proces numai cu sensul de fa za o judecaii propriU'Zise, fr a include i
faza executrii silite, textul legal menionat prevzand in mod separat noiunile de procese i executri
silite. in aceste condiii, chiar dac cererea de chemare tn judecat a fost inregistrat anterior intrrii in
vigoare a noii legi de procedur, aceasta se va aplica executrii silite demarcate in temeiul hotrarii
judectoreti obinute in acel proces, dac data cererii de executare silit este ulterioar momentului
intrrii in vigoare a legii [executarea silit incepe odat cu sesizarea organului de executare, potrivit art.
622 alin. (2) NCPC, dac prin lege special nu se prevede altfel.
n ceea ce privete contestaia ia executare, dat fiind faptul c aceasta constituie un incident in
cursul executrii silite [potrivit art. 650 alin. (2) NCPC, instana de executare soluioneaz cererile de
incuviinare a executrii silite, contestaiile la executare, precum i orice alte incidente aprute in cursul
executrii silite, cu excepia celor date de lege in competena altor instane sau organe, determinarea legii
de procedur civil aplicabil acesteia se va face in funcie de momentul demarrii executrii silite (data
cererii de executare silit), iar nu prin raportare la data inregistrrii la instan a contestaiei la executare.
Cele menionate sunt valabile i in privina cererii de suspendare a executrii silite sau a cererii de
intoarcere a executrii silite..
Noiunea de proces inceput sub imperiul n o u lu I Cod d e procedur civil. in ceea ce
privete noul Cod de procedur civil, art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 5 prevede faptul c a dispoziiile
acestuia se aplic numai proceselor incepute dup intrarea acestuia in vigoare. in acest context se impune
menionarea faptului c, potrivit alin. (2) al aceluiai articol din lege, procesele incepute prin cereri
depuse, in condiiile legii, la pot, unitai militare sau locuri de deinere inainte de data intrrii in
vigoare a noului Cod de procedur civil rman supuse legii vechi, chiar dac sunt inregistrate la instan
dup aceast dat.
Legea aplicabil proceselor in curs. Alineatul (1) al articolului 25 npc, potrivit cruia procesele in curs
de judecat, precum i executrile silite incepute sub legea veche rman supuse acelei legi, consacr o
soluie distinct in raport cu legea veche potrivit cruia dispoziiile legii noi de procedur se aplicau, din
momentul intrrii ei in vigoare, i proceselor in curs de judecat incepute sub legea veche, precum i
executrii silite incepute sub acea lege, dispoziii ce reglementau principiul aplicrii imediate o legii
procesuale civile noi.
Astfel, in prezent, regula este aceea c, dac data inregistrrii cererii de chemare in judecat se
situeaz anterior datei intrrii in vigoare a legii noi, aceasta nu se va aplica judecrii cauzei respective,
fiind inciden legeo in vigoare de la momentul inceperii procesului.
Legea aplicabil in ipoteza schimbrii competenei instanelor legal investite Procesele in
curs de judecat la data schimbrii competente/ instanelor legal investite
vo r continua s fie judecate de acele instane, potrivit legii sub care au inceput cu adugarea meniunii c
vor fi judecate conform legii sub care au inceput, spre deosebire de vechiul cod in care normele de
procedur erau de imediat aplicare).
Legea a p lic a b il in ipoteza desfiinrii instanei. in cazul in care instana investit este
desfiinat, dosarele se vor trimite din oficiu instanei competente potrivit legii noi, care va judeca ins in
raport de legea in vigoare la data inregistrrii cererii.
Legea aplicabil mijloacelor de prob in privina condiiilor de admisibilitate i puterii
doveditoare. Condiiile de admisibilitate i puterea doveditoare a probelor preconstituite i a prezumiilor
5
http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_76_2012_punerea_aplicare_codul_de_procedura_ci
vila_legea_134_2010.php

14

legale sunt guvernate de legea in vigoare la data producerii faptelor juridice care fac obiectul probaiunii,
iar nu de legea in vigoare la data formulrii sau a incuviinrii cererii de probatorii ori la momentul
reinerii lor in ansamblul materialului probator la pronunarea soluiei.
Legea aplicabil administrrii mijloacelor de prob. Administrarea probelor se va face potrivit
legii in vigoare la dota administrrii lor, soluia legislativ, consacrat i in practica judiciar anterioar,
avand ia baz dou argumente: regulile noi de procedur vizeaz, in general, o mai bun administrare a
probelor i introducerea in acest scop in legislaie a unor norme simplificate i mai eficiente;
administrarea probelor conform legii in vigoare la data administrrii lor nu este de natur sa aduc
atingere in vreun fel raporturilor juridice deja stabilite
n acest caz, noul Cod de procedur civila derog de la regula instituit in art. 24 NCPC, potrivit
creia dispoziiile legii noi de procedur se aplic numai proceselor incepute dup intrarea acesteia in
vigoare. Spre exemplu, dac legea nou ar modifica jurmantul martorului, aceasta se va aplica la
momentul administrrii probei testimoniale, martorul urmand a rosti noul jurmant, iar nu cel avut in
vedere de legea anterioar.
Legea aplicabil hotrarilor. in reglementarea anterioar, art. 725 alin. (3) CPC 1865 prevedea
faptul c hotrarile pronunate inainte de intrarea in vigoare a legii noi rman supuse cilor de atac i
termenelor prevzute de legea sub care au fost pronunate.
Este de remarcat c noul Cod de procedur civil a procedat la schimbarea textului menionat in
precedent, hotrarile fiind supuse, sub aspectul cilor de atac, motivelor i termenelor, legii in vigoare Io
dato Io core o inceput procesul (avand relevan data inregistrrii la instan a cererii de chemare in
judecat), iar nu legii in vigoare la data pronunrii sale.
Spre exemplu, chiar dac la data pronunrii unei hotrari judectoreti, calea de atac a r fi apelul,
potrivit legii In vigoare la acea dat, hotrarea va fi supus recursului, drept cale de atac stabilit pentru
respectiva hotrare potrivit legii in vigoare la data inregistrrii cererii de chemare in judecat, aceasta
fiind legea inciden.
Teritorialitatea legii de procedur. Articolul 28 NCPC vizeaz aplicare o legii procesuale civile
in spaiu i prezint un aspect intern i unul internaional.
Aspectul intern privete faptul c dispoziiile legii de procedur se aplic proceselor de pe intregul
teritoriu al Romaniei, cu excepiile prevzute expres de lege. Alineatul (1) al articolului in discuie
desemneaz principiul teritorialitii legii procesuale civile, ce decurge din suveranitatea i independena
statelor. Un atare principiu este menionat i in noul Cod civil, in cuprinsul art. 7 alin. (1), potrivit cruia
actele normative adoptate de autoritile i instituiile publice centrale se aplic pe intreg teritoriul rii,
afar de cazul in care se prevede altfel.
Aspectul internaional vizeaz ipoteza raporturilor procesuale civile cu element de extraneitate i
se rezolv de normele conflictuale specificate in Cartea VI l-a a codului.

Actiunea civil
Noiunea aciunii civile. Spre deosebire de reglementarea anterioar, noul Cod deprocedur civil
definete aciunea civil, trsturile sale caracteristice vizand urmtoarele aspecte:
a) aciunea civil cuprinde totalitatea mijloacelor procesuale pe care legea le pune la dispoziia
prilor litigante, indiferent de poziia acestora in cadrul procesului civil (reclamant, parat, ter
intervenient etc);
b) mijloacele procesuale sunt forme de manifestare a aciunii civile, prevzute in mod expres de
lege, ce se divid in dou categorii, i anume cereri in justiie i aprri.
c) obiectul aciunii civile il constituie protecia pe cale judiciar a drepturilor subiective civile
(drepturi reale, drepturi de crean, drepturi de proprietate intelectual etc.) i a unor interese legitime
(situaii juridice pentru a cror realizare calea judecii este obligatorie, spre exemplu, divorul din culpa
soilor), precum i asigurarea aprrii prilor in proces;
15

d) aciunea civil are caracter unitar, indiferent de dreptul sau interesul ce se valorific prin
intermediul acesteia, cuprinzand aceleai mijloace procesuale, dar dobandind, la momentul exercitrii,
caracteristicile sau natura dreptului ori interesului care constituie obiectul su (spre exemplu, dac dreptul
ce se valorific prin intermediul aciunii este un drept real sau de crean, aciunea va fi una real sau,
respectiv, personal).
Aciunea civil nu se confund cu cererea de chemare in judecat, aceasta din urm constituind
numai una dintre formele concrete de manifestare a aciunii civile, sfera mijloacelor procesuale fiind mult
mai larg.
De asemenea, aciunea civil nu se suprapune insui dreptului subiectiv civil valorificat prin
intermediul su, ci constituie un mijloc legal prin care acesta este aprat, aciu nea c iv ili putand proteja,
de asemenea, i anumite situaii juridice pentru a cror realizare calea justiiei este obligatorie.
Totodat, aciunea civil i dreptul la aciune sunt dou noiuni distincte, cea de-a doua
constituind prerogativa de a pune in micare mijloacele procesuale care alctuiesc aciunea civil.
Elementele aciunii civile. Elementele aciunii civile sunt reprezentate de pri, obiect i cauza, acestea
fiind caracteristice nu numai aciunii civile insei, ci oricrei forme procesuale ce intr in coninutul su.
Prile aciunii civile sunt reprezentate de persoanele fizice sau juridice intre care exist un litigiu
cu privire la un drept subiectiv civil sau la o situaie juridic pentru a crei realizare calea judecii este
obligatorie i asupra crora se rsfrang efectele hotrarii judectoreti ce se pronun in cauz {in ipoteza
procedurii contencioase) sau de persoanele care se adreseaz instanei judectoreti cu o cerere, fr a
urmri stabilirea unui drept potrivnic fa de o alt persoan, precum i, dac este cazul, de persoanele
chemate n proces pentru soluionarea cererii respective (in ipoteza procedurii necontencioase).
Obiectul aciunii civile vizeaz protecia unui drept subiectiv sau a unei situaii juridice pentru a
crei realizare calea justiiei este obligatorie i se concretizeaz in raport de forma de manifestare a
acesteia (cu titlu exemplificativ, obiectul cererii de chemare n judecat poate consta in plata unei sume de
bani, anularea unui act juridic, revendicarea unui bun imobil, partajarea unor bunuri comune). Tot in
cadrul obiectului aciunii civile se include i asigurarea aprrii prilor in proces, prin intermediul
aprrilor de fond sau procedural.
Cauza aciunii civile reprezint scopul avut in vedere de parte la momentul reclamrii dreptului
sau a interesului legitim dedus judecii ori, dup caz, cel vizat prin intermediul aprrii exercitate de
parte impotriva preteniilor formulate impotriva sa (spre exemplu, cererea de chemare in judecat avand
ca obiect plata unei sume de bani poate avea drept cauz juridic atragerea rspunderii civile delictuale a
paratului, invocarea excepiei
lipsei calitii procesuale pasive are drept cauz impiedicarea judecrii fondului dreptului reclamat prin
cererea introductiv).
Elementele aciunii civile prezint importan juridic sub aspectul existenei autoritii de
lucru judecat, a litispendenei sau a conexitii.
Astfel, nu exist autoritate de lucru judecat in ipoteza a dou litigii privind aceleai
pri i avand acelai obiect reprezentat de revendicarea unui bun imobil, dac in primul proces
reclamantul a invocat nulitatea titlului de proprietate exhibat de parat, iar in al doilea proces a solicitat
instanei s acorde preferin titlului su, prin procedeul corn parrii titlurilor de proprietate ale prilor,
plecand de la premisa c titlul paratului e$te
valabil, intrucat nu exist identitate de cauz juridic intre cele dou aciuni civile.
De asemenea, nu exist litispenden in cazul in care dou litigii privesc aceleai pri i au
acelai obiect reprezentat de obligarea paratului la plata unei sume de bani determinate ctre reclamant,
ins temeiul juridic al primului ii constituie rspunderea civil delictual, in timp ce temeiul juridic al
celui de-al doilea este reprezentat de rspunderea civil contractual, intrucat cauza celor dou aciuni
este distinct, nefiind ca atare intrunit condiia cerut pentru existena litispendenei, i anume identitatea
de aciune civil.
Conexitatea, spre deosebire de litispenden, nu implic condiia triplei identiti intre elementele
aciunii civile, ci existena unei stranse legturi intre obiectul i cauza litigiilor, de natur a necesita
16

soluionarea acestora impreun, pentru asigurarea unei mai bune judeci i pentru prevenirea pronunrii
unor soluii contradictorii. Ca atare, instana va aprecia in concret asupra oportunitii conexrii a dou
sau mai multor pricini, prin analizarea elementelor aciunilor civile ce fac obiectul acestora, statuand
asupra existenei sau nu a stransei relaii dintre cauz i obiect. Se pot conexa dou cause avand identitate
de pri i de obiect, dar care au un fundament juridic distinct (spre exemplu, contestaii la executare
promovate intre aceleai persoane, impotriva aceluiai act indeplinit de executorul judectoresc, in cadrul
crora au fost ins invocate motive de nelegalitate diferite).
Cereri in justiie
Art 30 . Cereri in justiie.
(1) Oricine are o pretenie impotriva unei alte persoane ori urmrete soluionarea in justiie a unei
situaii juridice are dreptul s fac o cerere inaintea instanei competente.
(2) Cererile injustiie sunt principale, accesorii, adiionale i incidentale.
(3) Cererea principal este cererea introductiv de instan. Ea poate cuprinde atat capete de cerere
principale, cat i capete de cerere accesorii.
(4) Cererile accesorii sunt acele cereri a cror soluionare depinde de soluia dat unui capt de
cerere principal.
(5) Constituie ccrere adiional acea cerere prin care o parte modific preteniile sale anterioare.
(6) Cererile incidentale sunt cele formulate in cadrul unui proces aflat in curs de desfurare
Cererea principala. Ca definiie, cererea principal este cererea introductiv de instan, prin intermediul
creia se declaneaz procedura judiciar. in practica judiciar se folosete ca termen sinonimic pentru
cererea principal i
noiunea de cerere introductiv ori iniial sau cerere de chemare in judecat (chiar dac aceeai natur
juridic de cerere de chemare in judecat o are, spre exemplu, i cererea reconvenionai, care reprezint
ins o cerere incidental). ntre cerere principal i capot de cerere principal exist o corelaie de tipul
intreg parte, cu meniunea c un capt de cerere principal poate fi parte i dintr-o cerere incidental, iar
nu neaprat principal.
Cererea accesorie. Ca definiie, cererea accesorie este cererea a crei rezolvare depinde de soluia dat
unui capt de cerere principal. Este de remarcat faptul c legiuitorul a specificat aspectul ca modul de
rezolvare a cererii accesorii depinde de soluia data unui capt de cerere principal, iar nu de soluia dat
cererii principale in ansamblul su, Pentru a califica o cerere drept accesorie este esenial nu numai ca
soluia sa s depind de rezolvarea dat unui capt de cerere principal, ci i s se raporteze la captul de
cerere principal formulat in acelai proces, iar nu in procese diferite.
Astfel, imprejurarea c soluia
dintr-o cauz este influenai de soluia dat intr-un alt proces nu este de natur s conduc la concluzia
calificrii cererii secundare, formulate pe cale separat,drept cerere accesorie.
Cererea adiionat. Ca definiie, cererea adiional este cererea prin care o parte modific preteniile saie
anterioare. O astfel de cerere poate fi formulat de ctre reclamant (tn privina cererii principale sau a
cererii de intervenie promovate de acesta}, parat (in privina cererii reconvenionale sau a cererii de
intervenie formulate de acesta) sau ter intervenient (in privina cererii de intervenie introduse de el).
Cererea adiional are ca premis existena unei cereri anterioare (principale, accesorii sau incidentale),
ale crei elemente (pri, obiect sau cauz) sunt modificate in cursul procesului de ctre partea care a
iniiat-o.
Cererea incidental. Potrivit definiiei legale, cererea incidental este cererea formulat in cadrul unui
proces in curs de desfurare. Avand in vedere c i cererile accesorii sunt cereri formulate in cadrul unui
proces in curs de desfurare, elementele distinctive dintre cererea accesorie i cea incidental, deduse
prin raportare la definiia legal a cererii principale i la cea a celei accesorii,
constau in faptul c soluionarea cererilor incidentale poate s nu depind de soluia dat unui capt de
cerere principal, precum i in imprejurarea c cererea incidental nu este niciodat parte a cererii
principale.
17

Ca regul, aceste trsturi ale cererii incidentale permit judecarea sa pe calea unuiproces distinct,
independent de cel declanat in urma formulrii cererii principale (spreexemplu, cererea reconvenional,
cererea de intervenie principal, cererea de chemare in garanie pot fi formulate i pe calea unui litigiu
separat sub forma unor cereri principale). in msura in care cererea este formulat pe cale separat sau
dac se dispune disjungerea cererii incidentale din procesul iniial, constituindu-se un dosar distinct,
aceasta nu va avea caracter incidental ori, dup caz, i-l va pierde, reprezentand sau devenind cerere
principali.
Prin excepie, exist posibilitatea ca judecata unei cereri cu caracter incidental, formulate in
cadrul unui proces in curs de desfurare, s nu poat fi disjuns de judecata cererii principale, ipoteza
redat intllnindu-se cu precdere in privina cererilor care nu reprezint veritabile cereri de chemare in
judecat (spre exemplu, cererea de intervenie accesorie, artarea titularului dreptului etc.).
Aprri. Art 31 Aprrile formulate in justiie pot fi de fond sau procedural
Definiia aprrii. Aprarea constituie un alt mijloc procesual legal prin care se
exercit aciunea civil, aflat la dispoziia unei pri din proces, prin care aceasta tinde a obine
respingerea preteniei formulate impotriva sa sau intarzierea soluionrii obiectului litigiului.
Aceste mijloace procesuale se divid in aprri de fond i aprri procedurale.
Aprrile de fond. Ca definiie, aprarea de fond reprezint un mijloc procesual prin care partea
invoc obieciuni impotriva preteniei formulate impotriva sa, urmrind respingerea acesteia ca
neintemeiat, dup examinarea fondului su.
Aprrile de fond fac obiectul analizei instanei de ju d e ca , argumentele pentru care au fost
reinute sau inlturate fiind cuprinse n considerentele hotrarii judectoreti, fr in s i ca soluia
pronunat asupra acestora s se regseasc in mod separat in dispozitivul hotrarii.
Pentru invocarea aprrilor de fond, legea nu prevede o form special, acestea putand fi inserate
in intampinare sau in note de edin, existand i posibilitatea exprimrii lor verbal in faa instanei,
urmat de consemnarea de ctre grefier in incheierea de edin.
Aprarea de fond nu este supus timbrrii, tocmai pentru faptul c nu constituie o pretenie
proprie a celui care o invoc, ci numai un mijloc de respingere a preteniilor formulate impotriva sa.
De asemenea, aprarea de fond nu poate f i disjuns de restul preteniilor, intrucat nu face
obiectul unei cereri al crei mod de soluionare trebuie s se regseasc in dispozitiv l nici al unei
judeci separate de cererile formulate in cauz, iar, in plus, analiza sa este intim legat de cea a cererii in
raport de care a fost invocat.
Aprrile procedurale vizeaz excepiile procesuale sau alte incidente de procedur, care nu ar putea fi
catalogate strict terminologic drept excepii (recuzarea, strmutarea, suspendarea, spre exemplu). Ca
noiune, potrivit art. 245 NCPC, excepia procesual este mijlocul prin care, incondiiile legii, partea
interesat, procurorul sau instana invoc, fr s pun in discuie fondul dreptului, neregulariti
procedurale privitoare la compunerea completului sau constituirea instanei, competena instanei ori ia
procedura de judecat sau lipsuri referitoare la dreptul la aciune, urmrind, dup caz, declinarea
competenei, amanarea judecii, refacerea unor acte ori anularea, respingerea sau perimarea cererii.
Incidentelor procedurale NCPC prevede faptul c acestea sunt soluionate de instana in faa creia se
invoc, in afar de cazurile in care legea prevede in mod expres altfel.regula este aceea c incidentele
procedurale se soluioneaz de instana in faa crora au fost invocate. Prin excepie, exist o serie de
incidente procedural care se soluioneaz de ctre o alt instan decat cea investit cu soluionarea
procesului in cadrul crora au fost invocate, i anume:
a) delegarea instanei - potrivit art. 147 NCPC, atunci cand, din cauza unor imprejurri
excepionale, instana competent este impiedicat un timp mai indelungat s funcioneze, inalta Curte de
Casaie i Justiie, la cererea prii interesate, va desemna o alt instan de acelai grad care s judece
procesul. Ca atare, in ipoteza delegrii instanei, inalta Curte de Casaie i Justiie este instana
competent s soluioneze acest incident, iar nu instana impiedicat s funcioneze, care a fost sesizat cu
soluionarea cererii de chemare in judecat;
b) recuzarea sau abinerea in ipoteza imposibilitii alctuirii completului de judecat pentru
soluionarea acestora - potrivit art. 50 alin. {2} NCPC, cand, din pricina abinerii sau recuzrii, nu se
18

poate alctui completul de judecat, cererea se judec de ctre instana ierarhic superioar (spre exemplu,
situaia unor instane cu un numr foarte mic de judectori, doi sau trei, dintre care unul este recuzat, iar
ceilali sunt abseni din motive medicale);
c) strmutarea - potrivit art. 142 alin. (1) NCPC, cererea de strmutare intemeiat pe motiv de
bnuial legitim este de competena curii de apel, dac instana de la care se cere strmutarea este o
judectorie sau un tribunal din circumscripia acesteia, iar dac strmutarea se cere de la curtea de apel,
competena de soluionare revine naltei Curi de Casaie i Justiie. De asemenea, in conformitate cu. art.
142 alin. {2} NCPC, cererea de strmutare intemeiat pe motive de siguran public este de competena
inaltei Curi de Casaie i Justiie. Prin urmare, in raport de motivele de strmutare invocate, strmutarea
se soluioneaz fie de ctre curtea de apel in circumscripia creia se gsete judectoria sau tribunalul de
la care se solicit strmutarea, fie de ctre inalta Curte de Casaie i Justiie, iar nu de ctre instana
sesizat cu soluionarea cererii principale i in privina creia se solicit strmutarea.
Art 32 Condiii de exercitare a aciunii civile.
(1) Orice cerere poate fi formulati susinut numai dac autorul acesteia:
a) are capacitate procesual, in condiiile legii;
b) are calitate procesual;
c) formuleaz o pretenie;
d) justific un interes.
(2) Dispoziiile alin. (1) se aplic, in mod corespunztor, i in cazul aprrilor
Fiecare dintre cele patru condiii de exerciiu al aciunii civile este analizat distinct de noul cod
(capacitatea procesual in art. 56-58, calitatea procesual in art. 36-39, unele aspecte privind
pretenia/dreptul in art. 34-35. iar interesul in art. 33).
Condiia fo rm u lrii unei pretenii. Formularea unei pretenii este stipulat in modexpres
printre condiiile de exercitare a aciunii civile, potrivit art. 32 alin. (1) lit. c) NCPC.
pretenia formulai vizeaz un drept subiectiv civil sau o situaie juridic
pentru care calea judecii este obligatorie, in raport de care instana este chemat s pronune o soluie. in
ceea ce privete dreptul subiectiv civil, acesta trebuie s indeplineasc urmtoarele condiii:
a) sa fie recunoscut i ocrotit de lege, adic s nu intre in coninutul unui raport juridic care s
contravin normelor legale imperative sau regulilor de convieuire so c ial.
b) S fie exercitat in limitele sale externe de ordin material i juridic, precum i in limitele sale
interne, adic numai potrivit scopului economic i social in vederea cruia este recunoscut de lege.
c) S fie exercitat cu buna-credina. Aceast condiie semnific convingerea titularului dreptului
afirmat c este indreptit s procedeze la exercitarea sa.
d) S fie actual. in primul rand, dreptul subiectiv civil nu este actual in ipoteza in care este
afectat de un termen suspensiv, existena dreptului fiind cert, numai exerciiul su fiind amanat, caz in
care cererea se va respinge ca prematur formulat.
Art 33 Interesul de a aciona. Interesul trebuie s fie determinat, legitim, personal, nscut i actual.
Cu toate acestea, chiar dac interesul nu este nscut i actual, se poate formula o cerere cu scopul
de a preveni inclcarea unui drept subiectiv ameninat sau pentru a preintampina producerea unei
pagube iminente i care nu s-ar putea repara.
Prin interes se inelege folosul practic, material sau moral, urmrit de cel care a pus in micare
aciunea ctvila, indifferent de forma concret de manifestare a acesteia - cerere in justiie sau aprare de
fond ori procedural.
Pentru a stabili dac o parte are interes in exercitarea aciunii civile, instana trebuie s
prefigureze folosul efectiv pe care aceasta l-ar obine in ipoteza admiterii formei procedurale exercitate.
Interesul trebuie apreciat la momentul formulrii cererii sau al invocrii aprrii, faptul c ulterior acesta
nu mai subzist fiind de natur s atrag eventual rmanerea fr obiect a cererii sau a aprrii.
19

Condiia interesului determinat. Condiia determinrii interesului vizeaz stabilirea folosului practic ce
poate fi realizat de parte in concret in eventualitatea admiterii formei procedurale exercitate, fiind
echivalent cu cerina existenei interesului insui.
Condiia interesului legitim. Interesul este legitim atunci cand nu contravine normelor imperative ale
legii sau regulilor de convieuire social.
O astfel de cerin trebuie deosebit de condiia legalitii preteniei formulate, ce ar implica examinarea
fondului acesteia.
Condiia interesului personal. Interesul trebuie s fie personal, in sensul c cel
care recurge la aceast form procedural urmrete s obin, direct sau indirect, un folos practic pentru
sine. Este de menionat faptul c noul Cod de procedur civil a specificat printre cerinele interesului
numai condiia ca acesta s fie personal, iar nu in mod necesar i direct folosul putand fi realizat i
indirect.
Condiia interesului nscut i actual. Aceast cerin vizeaz faptul c interesul trebuie s existe in
momentul in care se exercit aciunea civil, independent de forma sa concret de manifestare, in sensul
c partea nu ar mai obine folosul practic urmrit dac nu a r recurge in acel moment la aciune, fiind ca
atare prejudiciat.
Excepia lipsei de interes. Forma procedural de invocare a lipsei de interes o constituie excepia
procesual cu aceeai denumire, aceasta fiind o excepie de fond (vizeaz inclcarea cerinelor interesului
- condiie de exerciiu a aciunii civile), absolute (se incalc norme de ordine public) i peremptorie
(admiterea sa conduce la impiedicarea soluionrii fondului cererii).
Art 34 Realizarea drepturilor afectate de un termen.
(1) Cererea pentru
predarea unui bun la implinirea termenului contractual poate fi fcut chiar inainte de implinirea
acestui termen.
(2) Se poate, de asemenea, cere, inainte de termen, executarea la termen a obligaiei de intreinere
sau a altei prestaii periodice.
(3) Pot fi incuviinate, inainte de implinirea termenului, i alte cereri pentru
executarea la termen a unor obligaii, ori de cate ori se va constata c acestea
pot preintampina o pagub insemnat pe care reclamantul ar incerca-o dac ar
atepta implinirea termenului.
Articolul 34 NCPC prevede in mod expres excepiile de la cerina dreptului pretins de a fi actual,
aciunile promovate in aceste condiii fiind cunoscute in doctrina juridic sub denumirea de aciuni
preventive. Aceste aciuni preventive nu sunt de natur s creeze un prejudiciu debitorului obligaiilor
menionate in cuprinsul articolului, intrucat hotrarea judectoreasc obinut va putea fi executat numai
la momentul la care dreptul subiectiv al reclamantului a devenit actual (dispozitivul unei astfel de hotrari
judectoreti trebuind s prevad in mod expres data la care obligaia paratului devine scadent).
Dat fiind faptul c aceste dispoziii sunt instituite pentru protecia sporit a creditorului, cat i
datorit aspectului c paratul nu este ?n culp procesual in ipoteza introducerii aciunii inainte de termen,
cheltuielile de judecat vor fi suportate de ctre reclamant.
Art 35 Constatarea existenei sau inexistenei unui drept care are interes poate s cear constatarea
existenei sau inexistenei unui drept. Cererea nu poate fi primit dac partea poate cere realizarea
dreptului pe orice alt cale prevzut de lege.
Scopul urmrit criteriu de clasificare a cererilor in justiie. Dup criteriul scopului urmrit
de pri, cererile se impart in cereri in constatare, cereri in realizare i cereri in constituire de drepturi.
Noiunea cererii in constatare. Ca noiune, cererea in constatare este aceea prin care reclamantul
solicit constatarea existenei unui drept al su (cerere in constatare pozitiv) ori inexistena unui drept al
paratului impotriva sa (cerere in constatare negativ), indiferent dac dreptul are caracter patrimonial sau
nepatrimonial.
Trsturile caracteristice ale cererii in constatare. Elementele comune ale cererilor pentru
constatarea existenei sau inexistenei unui drept patrimonial sau nepatrimonial sunt urmtoarele:
20

Imprescriptibilitatea Potrivit dispoziiilor art. 2502 alin. (2) pct. 2 NCC, sun imprescriptibile
drepturile privitoare la aciunea in constatarea existenei sau inexistenei unui drept
Caracterul subsidiar. Cererile in constatare de drepturi au caracter subsidiar in raport cu cererile
in realizare de drepturi, motiv pentru care instana de judecat sesizat cu soluionarea unei astfel de
cereri in constatare va invoca i va admite, in acest caz, dinoficiu, excepia caracterului subsidiar al cererii
in constatare in raport de cererea in realizare, respingand in consecin cererea ca inadmisibil (excepia
in cauz fiind o excepie de fond, absolut i peremptorie).
Lipsa caracterului executoriu al hotrarilor judectoreti pronunate fn cererile in
constatare. Hotrarile judectoreti pronunate in cererile in constatare de drepturi nu constituie titluri
executorii, dar, dac prin dispozitiv paratul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecat ctre reclamant,
acest capt accesoriu de cerere reprezint o cerere in realizare, motiv pentru care se poate porni
executarea silit pentru obinerea sumelor obinute cu acest titlu.
Obiectul cererilor in constatare vizeaz un drept, iar nu o situaie de fapt. Cererile in constatare
pot avea ca obiect numai constatarea existenei sau inexistenei unui drept, iar nu a unei situaii de fa p t
cu excepia ipotezelor prevzute de dispoziiile art. 3S9-365 NCPC. care reglementeaz procedura
asigurrii probelor. in situaia in care cererea are ca obiect constatarea unei situaii de fapt, fiind ins
intemeiat pe dispoziiile art. 35 NCPC. instana, din oficiu, va invoca i va admite excepia
inadmisibilitii promovrii cererii, respingand-o in consecina.
Transformarea cererii in constatare in cerere in realizare i invers. Pan la inchiderea
dezbaterilor, reclamantul poate inlocui cererea in constatare printr-o cerere in realizare i invers, dac
cererea in constatare poate fi primit, fr a se acorda termen de judecat, instana luand act de precizare
i consemnandu-sein incheierea de edin declaraiile verbale ale prii in acest sens. potrivit dispoziiilor
art. 204 alin. (2) pct. 4 NCPC. Prin urmare, o eventual invocare de ctre partea advers a excepiei
tardivitii modificrii cererii va fi respins ca neintemeiat.
Determinarea instanei competente. in cererile pentru constatarea existenei
sau inexistenei vreunui drept, competena instanei se determin dup regulile prevzute pentru cererile
avand ca obiect realizarea dreptului, potrivit art. 125 NCPC.
Timbrarea. Cererile in constatarea existenei sau inexistenei unui drept patrimonial se timbreaz
potrivit dispoziiilor art. 2 alin. ( I 1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ce fac
trimitere la art. 2 alin. (1) din acelai act normativ, care constituie prevederi cu caracter de drept comun in
materia timbrrii pentru cererile in realizarea dreptului. Cererile in constatarea existenei sau inexistenei
unui drept nepatrimonial se timbreaz cu tax fix, potrivit dispoziiilor art. 3 lit. a) din acelai act
normativ.
Cererea in realizare de drepturi. in privina noiunii cererii in realizare, aceasta reprezint
cererea prin care reclamantul, ce se pretinde titularul unui drept subiectiv, solicit instanei s il oblige pe
parat la respectarea dreptului, iar, dac acest lucru nu mai este posibil, la despgubiri pentru prejudiciul
suferit.
Hotrarea judectoreasc pronunat intr-o astfel de aciune constituie, de regul, titlu executoriu,
spre deosebire de cea prin care a fost soluionat o aciune in constatare, astfel incat poate reprezenta
temei pentru demararea procedurii executrii silite.
Prin excepie, hotrarea pronunat intr-o aciune in realizare avand ca obiect executarea unei
obligaii de a face intuita personae nu este susceptibil de a fi executat silit, din moment ce executarea
acesteia implic in mod necesar participarea debitorului, cruia nu i s-ar putea impune in mod direct s
execute un fapt strict personal, intrucat aceasta ar conduce la afectarea libertii sale individuale.
Cererea in constituire de drepturi. Ca noiune, cererea in constituire de drepturi desemneaz
acea cerere prin care reclamantul solicit instanei aplicarea legii la anumite fapte pe care le invoc, in
scopul de a crea o situaie ju r id ic i n o u l intre pri.
Hotrarile pronunate ii vor produce efectele, in principiu, numai pentru viitor. Astfel, fac parte
din acest tip de aciuni in constituire de drepturi cererea de divor, cererea pentru punerea sub interdicie
sau pentru ridicarea acesteia, cererea de incuviinare a adopiei sau de desfacere a acesteia etc.
21

Prin excepie, e x i ti ipoteze in care, dei se creeaz o situaie ju rid ic i nou, hotrarea
pronunat in astfel de aciuni produce efecte i pentru trecut, nu numai pentru viitor (cererile de anularea
cstoriei, de stabilire a filiaiei fa de mama sau fa de tat, de t lg ld u ire a paternitii, de anulare a
adopiei etc.).
Art 36 Calitatea procesual. Calitatea procesual rezult din identitatea dintre pri i subiectele
raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecii. Existena sau inexistena
drepturilor i a obligaiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Ca definiie doctrinar, calitatea procesual presupune existena unei identiti intre persoana
reclamantului i cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesual activ), precum i intre
persoana paratului i cel care este subiect pasiv in raportul juridic dedus judecii ( calitate procesual
pasiv).
Art.37 . Legitimarea procesuala a altor persoane, in cazurile i condiiile prevzute exclusiv prin
lege, se pot introduce cereri sau se pot formula aprri i de persoane, organizaii, instituii sau
autoriti, care, fr a justifica un interes personal, acioneaz pentru aprarea drepturilor ori
intereselor legitime ale unor persoane aflate in situaii speciale sau, dup caz, in scopul ocrotirii
unui interes de grup ori general
Legea nu atribuie calitate procesual activ oricror persoane care ar putea justifica un interes, in
schimb. in anumite situaii expres prevzute, legea confer legitimitate procesual activ unor persoane
care nu invoc un interes direct sau personal. Este de menionat faptul c, in ipoteza in care partea nu
justific un astfel de interes, pentru a avea legitimitate procesual, legea trebuie s prevad in mod expres
aceast posibilitate. Gsii exemple n carte, dac ave i nevoie de exemplificri
Ca atare, parchetele pot promova orice aciuni civile, chiar i in ipoteza in care acestea a r avea
caracter strict personal, dac apreciaz c prin exerciiul aciunii sunt aprate drepturile i interesele
persoanelor menionate anterior. De asemenea, parchetele au legitimitate procesual activ in ipotezele
expres prevzute de lege, chiar dac aciunea nu vizeaz drepturile i interesele legitime ale minorilor,
interziilor sau dispruilor.
Potrivit dispoziiilor art. 37 lit. h) din O.G. nr. 21/1992 privind protecia consumatorilor,
republicat, asociaiile de consumatori au drept de a introduce aciuni in justiie pentru aprarea
drepturilor i intereselor legitime ale consumatorilor.
Organizaiile neguvernamentole care au ca scop protecia drepturilor omului au calitate
procesual activ in cazul in care discriminarea se manifest Tn domeniul lor de activitate i aduce
atingere unei comuniti sau unui grup de persoane, precum i in ipoteza in care discriminarea aduce
atingere unei persoane fizice, dac aceasta din urm mandateaz organizaia in acest sens.
Organizaiile sindicale apr drepturile membrilor lor, ce decurg din legislaia muncii, statutele
funcionarilor publici, contractele colective de munc i contractele individuale de munc, precum i din
acordurile privind raporturile de serviciu ale funcionarilor publici, in faa instanelor judectoreti,
organelor de jurisdicie, a altor instituii sau autoriti ale statului, prin aprtori proprii sau alei.
Art 38 . Transmiterea calitii procesuale. Calitatea de parte se poate transmite legal sau
convenional, ca urmare a transmisiunii, in condiiile legii, a drepturilor ori situaiilor juridice
deduse judecii.
Momentul la care poate avea loc transmiterea calitii procesuale. Noul cod prevede in mod
expres posibilitatea transmiterii calitii de reclamant, parat sau intervenient, pe cale legal sau in temeiul
unui contract.
Transmiterea calitii prilor decurge din schimbarea subiectelor raportului juridic dedus
judecii i are ca efect in pian procesual transmiterea drepturilor i obligaiilor procesuale ale prii
iniiale.

22

Drepturile i obligaiile procedurale pot fi transmise oricand in cursul procesului, chiar i in etapa
apelului sau a recursului, intrucat transmisiunea calitii prilor reprezint o consecin a schimbrilor
produse in coninutul raportului juridic de drept substanial, acestea nefiind limitate in timp.
Transmiterea legal a calitii procesuale. Transmisiunea calitii prilor are caracter legal sau
convenional.
Cazul persoanelor fizice. Pentru ipoteza persoanelor fizice, transmisiunea legal opereaz in temeiul
motenirii legale sau testamentare. Astfel, dac una dintre prile unui raport juridic dedus judecii a
decedat pe parcursul procesului, in principiu, drepturile i obligaiile sale procesuale vor fi preluate de
ctre motenitorii acesteia, operand ca atare transmiterea calitii procesuale. in
momentul in care una dintre prile procesului a decedat, iar partea advers a depus la dosar certificatul de
deces, drepturile i obligaiile procesuale ale prii decedate, dei se transmit in mod automat, odat cu
dobandirea calitii de motenitor, nu vor fi exercitate imediat i, respectiv, asumate de ctre succesori,
intrucat, pan la introducerea acestora in cauz, judecarea pricinii se suspend de drept, in temeiul
prevederilor art. 412 alin. (1) pct. 1 NCPC, in afar de cazul in care partea interesat cere termen pentru
introducerea acestora in cauz.
n situaia in care dovada indeplinirii procedurii de citare cu una dintre prile procesului este
returnat la dosar cu meniunea destinatar decedat", iar la apelul prilor nu rspunde nicio persoan,
judecarea cauzei in lips fiind solicitat, instana va amana cauza in scopul emiterii unei adrese ctre
Direcia pentru Evidena Persoanelor i Administrarea dazelor de Date sau ctre o alt instituie
echivalent {in lipsa accesului direct al personalului instane la bazele de date corespunztoare) pentru a
comunica dac partea in cauz figureaz in evidenele acesteia ca fiind decedat, simpla meniune in acest
sens inserata in cuprinsul citaiei nefiind suficient pentru a constata suspendarea de drept a Judecrii
cauzei.
Cazul persoanelor juridice. Pentru ipoteza persoanelor juridice, transmisiunea legal a calitii de parte
in proces are loc pe calea reorganizrii persoanei juridice.
Transmiterea convenional a calitii procesuale.
Transmisiunea convenionala a calitii de parte litigant opereaz, in ipoteza raporturilor juridice reale, in
temeiul vanzrii, schimbului, donrii, aducerii ca aport a bunului litigios in cazul in care bunul trece in
patrimoniul societii, i, in ipoteza raporturilor juridice obligaionale,in temeiul cesiunii de crean,
subrogaiei personale, novaiei prin schimbare de creditor/debitor, stipulaiei pentru altul i prelurii de
datorie.
Efectele transmiterii calitii procesuale. Cel care dobandete calitatea procesual ca efect al
transmisiunii preia procesul in starea in care se gsete in momentul in care a avut loc aceasta, actele
procedurale indeplinite de autorul sau fiindu-i opozabile,urmand ca, pe viitor, toate actele de proceduri s
se indeplineasc i fa de acesta.
Prin urmare, persoana creia i s-a transmis calitatea de parte a autorului sau nu poate solicita
reaudierea unui martor, pentru singurul motiv c nu participat ia audierea martorului respectiv i nu a
putut s i- i pun intrebri, d a c i o atare reaudiere nu este impus pentru justa soluionare a cauzei. De
asemenea, aceast persoan nu poate solicita readministrarea probei cu expertiz, pentru considerentul c
nu a fost convocat fa faa locului, in condiiile in care autorul su a fost legal convocat, proba fiind
administrate anterior transmiterii calitii procesuale.
Art 39 Situaia procesual a instrintorului i a succesorilor si.
(1) Dac in cursul procesului dreptul litigios este transmis prin acte intre vii cu titlu particular,
judecata va continua intre prile iniiale. Dac ins transferul este fcut, in condiiile legii, prin
acte cu titlu particular pentru cauz de moarte, judecata va continua cu succesorul universal ori cu
titlu universal al autorului, dup caz.
(2) in toate cazurile, succesorul cu titlu particular este obligat s intervin in cauz, dac are
cunotin de existena procesului, sau poate s fie introdus in cauz, la cerere ori din oficiu. In
23

acest caz, instana va decide, dup imprejurri i inand seama de poziia celorlalte pri, dac
instrintorul sau succesorul universal
ori cu titlu universal al acestuia va rmane sau, dup caz, va fi scos din proces. Dac instrintorul
sau, dup caz, succesorul universal ori cu titlu universal al acestuia este scos din proces, judecata va
continua numai cu succesorul
gsii dezvoltat n carte
Efectele hotrarii. Hotrarea pronunat contra instrintorului sausuccesorului universal ori cu titlu
universal al acestuia, dup caz, va produce de drept efecte i contra succesorului cu titlu particular i va fi
intotdeauna opozabil acestuia din urm, chiar i in ipoteza in care nu a fost introdus in proces, ins
numai in privina bunului transmis, apreciindu-se c, dei nu a participat la judecat, acesta reprezint
persoana autorului su in ceea ce privete dreptul in discuie. Legea prevede o excepie de la aceast
regul, i anume aceea in care succesorul cu titlu particulara dobandit dreptul cu bun-credin i nu mai
poate fi evins, potrivit legii, de ctre adevratul titular.
Art.40 Sanciunea inclcrii condiiilor de exercitare a aciunii civile.
(1)Cererile fcute de o persoan care nu are capacitate procesual sunt nule sau,dup caz,
anulabile. De asemenea, in cazul lipsei calitii procesuale sau a interesului, instana va respinge
cererea ori aprarea formulat ca fiind fcut de o persoan sau impotriva unei persoane fr
calitate ori ca lipsit de interes, dup caz.
(2) inclcarea dispoziiilor prezentului titlu poate, de asemenea, atrage aplicarea i a altor sanciuni
prevzute de lege, iar cel care a suferit un prejudiciu are dreptul de a fi despgubit, potrivit
dreptului comun.
Alte sanciuni in cazul inclcrii condiiilor de exercitare a aciunii civile.
Textul art. 40 alin. (2) NCPC face referire la posibilitatea aplicrii unor amenzi judiciare
priicare, spre exemplu, a introdus, cu rea-credin, cereri principale, accesorii, adiionale sau
incidentale, precum i pentru exercitarea unor ci de atac vdit netemeinice ori care a formulat, cu reacredin, o cerere de recuzare sau de strmutare, sau a obinut, cu rea-credin, msuri asigurtorii prin
care paratul a fost pgubit, reclamantului respingandu- i-se cererea.
De asemenea, partea vtmat prin aciunea exercitat in modul exemplificat anterior este in drept
s promoveze o aciune in rspundere civil delictual impotriva autorului, daca sunt intrunite condiiile
acestui tip de rspundere civila reglementat de Codul civil.

PARTICIPANII LA PROCESUL CIVIL


JUDECTORUL - Incompatibiliti
PRILE - RECAMANTUL, PRTUL, TERII INTERVENIENI VOLUNTAR ORI
FORAT N PROCES.
FOLOSINA I EXERCIIUL DREPTURILOR PROCEDURALE
REPREZENTAREA PRILOR N JUDECAT
ASISTENA JUDICIAR
JUDECTORUL
Compunerea i constituirea instanei. Incompatibilitatea, recuzarea i abinerea constituie Incidente
privind compunerea sau, dup caz, constituirea instanei i sunt reglementate de norme de organizare
judectoreasc.
n ceea ce privete noiunile de compunere i de constituie a instanei, ambele desemneaz
alctuirea instanei, distincia dintre acestea privind faptul c prin compunerea instanei se inelege forma
rea instanei din personal avand funcia de judector, in timp ce prin constituirea instanei se inelege

24

formarea instanei din personal avand nu numai funcia de judector, dar i pe aceea de grefier, magistratasistent, asistent judiciar l procuror, dup caz.
Dei noiunile de compunere i de constituire nu sunt prevzute ca atare in legislaie, noul cod
face referiri la unele instituii sau acte care ii privesc nu numai pe judectori, dar i pe ceilali participani.
Incompatibilitatea i tipuri. Incompatibilitatea constituie situaia in care
unui judector, procuror, magistrat-asistent, asistent-judiciar sau grefier Ti este interzis de lege s ia parte
la soluionarea unei pricini.
Cazuri de incompatibilitate absolut.
Articolul 41 NCPC reglementeaz trei cazuri de incompatibilitate absoluta, i anume:
a) judectorul care a pronunat o incheiere interlocutorie sau o hotrare prin care s-a soluionat
cauza nu poate judeca aceeai pricin in apel, recurs, contestaie in anulare sau revizuire;
b) judectorul care a pronunat o incheiere interlocutorie sau o hotrare prin care s-a soluionat
cauza nu poate judeca aceeai pricin dup trimiterea cauzei spre rejudecare;
c) judectorul care a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar, magistratasistent sau mediator in aceeai c a u z nu poate lua parte ia judecarea acesteia.
Normele care reglementeaz incompatibilitatea absolut sunt de ordine public i, intrucat conin
o restricie de drepturi, sunt de strict interpretare i aplicare, astfet incat cazurile de incompatibilitate
absolut nu pot fi extinse prin analogie i la alte situaii.
De asemenea, dat fiind caracterul de ordine public al normelor ce reglementeaz
incompatibilitatea, inclcarea acestora atrage nulitatea absolut a hotrarii judectoreti.
Incompatibilitatea de a judeca aceeai p r ic in in apel, recurs, contestaie in anulare sau
revizuire. Noul cod, spre deosebire de reglementarea anterioar, consacra in mod expres o soluie
adoptat in practica judiciar, i anume aceea c exist incompatibilitate nu numai in situaia pronunrii
unei hotrari judectoreti prin care instana este dezinvestit, dar i atunci cand judectorul a pronunat o
incheiere interlocutorie i particip Ia judecarea cauzei in cile de atac.
Incompatibilitatea de a judeca aceeai pricin in urma trimiterii acesteia spre rejudecare.
Raiunea reglementrii celui de- al doilea caz de incompatibilitate absolute are la baz dezideratul
asigurrii garaniilor de imparialitate a judectorilor in etapa rejudecrii cauzei in ipoteza admiterii
apelului, anulrii hotrarii atacate i trimiterii cauzei spre rejudecare sau a admiterii recursului, casrii
hotrarii atacate i trimiterii cauzei spre rejudecare, tocmai pentru ca judectorii s nu fie tentai s
pronune aceeai soluie.
Judectorul care a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar, magistratasistent sau mediator in aceeai cauz. Cel de-al treilea caz de incompatibilitate se justific prtn prezumia
c judectorul care a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar, magistrat-asistent sau
mediator intr-o pricin nu ar fi obiectiv in soluionarea cauzei, fiind inclinat s-i menin punctul de
vedere pe care l-a susinut anterior, in calitatea avut.
Alte cazuri de incompatibilitate absolut.
Motivele de incompatibilitate reglementate de art. 42 NCPC ar putea fi grupate in motive vizand
antepronunarea, motive vizand interesul judectorului, motive privind rudenia, afinitatea i concubinajul,
motive vizand dumnia.
Art 42 NCPC
1. cand i-a exprimat anterior prerea cu privire la soluie in cauza pe care a fost desemnat s o
judece. Punerea in discuia prilor, din oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept, potrivit art. 14
alin. (4) i (5), nu il face pe judector incompatibil;
2. cand exist imprejurri care fac justificat temerea c el, soul su, ascendeniiori descendenii
lor sau afinii lor, dup caz, au un interes in legtur cu pricina care se judec;
3. cand este so, rud sau afin pan la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul ori reprezentantul
unei pri sau dac este cstorit cu fratele ori cu sora soului uneia dintre aceste persoane;
4. cand soul sau fostul su so este rud ori afin pan la gradul al patrulea inclusiv cu vreuna
dintre pri;
25

5. dac el, soul sau rudele lor pan la gradul al patrulea inclusiv ori afinii lor, dup caz, sunt pri
intr-un proces care se judec la instana la care una dintre pri este judector;
6. dac intre el, soul su ori rudele lor pan la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, dup caz, i
una dintre pri a existat un proces penal cu cel mult 5 ani inainte de a fi desemnat s judece
pricina. In cazul plangerilor penale formulate
de pri in cursul procesului, judectorul devine incompatibil numai in situaia punerii in micare a
aciunii penale impotriva sa;
7. dac este tutore sau curator ai uneia dintre pri;
8. dac el, soul su, ascendenii ori descendenii lor au primit daruri sau promisiuni de daruri ori
alte avantaje de la una dintre pri;
9. dac el, soul su ori una dintre rudele lor pan la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, dup
caz, se afl in relaii de dumnie cu una dintre pri, soul ori rudele acesteia pan la gradul a)
patrulea inclusiv;
10. dac, atunci cand este investit cu soluionarea unei ci de atac, soul sau o rud a sa pan la
gradul al patrulea inclusiv a participat, ca judector sau procuror, la judecarea aceleiai pricini
inaintea altei instane;
11. dac este so sau rud pan la gradul al patrulea inclusiv sau afin, dup caz, cu un alt membru
al completului de judecat;
12. dac soul, o rud ori un afin al su pan la gradul al patrulea inclusiv a reprezentat sau asistat
partea in aceeai pricin inaintea altei instane;
13. atunci cand exist alte elemente care nasc in mod intemeiat indoieli cu privire la imparialitatea
sa.
(2) Dispoziiile alin. (1) privitoare la so se aplic i in cazul concubinilor.
Art. 43 . Abinerea. (1) inainte de primul termen de judecat grefierul de edin va verifica, pe
baza dosarului cauzei, dac judectorul acesteia se afl in vreunul dintre cazurile de
incompatibilitate prevzute la art. 41 i, cand este cazul, va intocmi un referat corespunztor.
(2) Judectorul care tie c exist un motiv de incompatibilitate in privina sa este obligat s se
abin de la judecarea pricinii.
(3) Declaraia de abinere se face in scris de indat ce judectorul a cunoscut existena cazului de
incompatibilitate sau verbal in edin, fiind consemnat in incheiere.
Ca noiune, abinerea este incidentul procedural ce vizeaz situaia unui judecto r care,
cunoscand existena unui motiv de incompatibilitate in privina sa, solicit a fi retras din completul
investit cu soluionarea unei cauze. n toate cazurile, abinerea provine de la insui judectorul aflat in
situaia de incompatibilitate, iar nu de la parte. in ipoteza in care judectorul are cunotin despre
existena unui caz de incompatibilitate in privina sa, independent dac este prevzut de art. 41 sau 42
NCPC, acesta este obligat s formuleze declaraie de abinere.
Judectorul este dator s se abin de la soluionarea cauzei imediat ce a cunoscut existena
cazului de incompatibilitate in privina sa, iar nu s procedeze la soluionarea
nor probleme litigioase prealabile i la administrarea probelor, pentru ca la momentul dezbaterilor asupra
fondului cererii s formuleze declaraie de abinere, intrucat lipsa sa de obiectivitate ii poate pune
amprenta asupra modului de instrumentare a cauzei, ce a r fi de natur s conduc la pronunarea unei
anumite soluii.
n privina condiiilor de form cerute pentru declaraia de abinere, codul prevedefaptul c
aceasta se face in scris de ctre judector, anterior edinei de judecat, anexandu-se la dosar, sau verbal in
edin, fiind consemnate in incheiere atat declaraia in sine, c t i motivele de incompatibilitate.
Declaraia de abinere trebuie s cuprind indicarea motivului/motivelor de incompatibilitate, cu
prezentarea situaiei de fapt i a temeiului legal, urmand a fi insoit de dovezi in sprijinul
incompatibilitii invederate, in msura in care acestea nu rezult din dosar. Ca atare, simpla invocare a
legturii de rudenie cu una dintre pri, fr prezentarea unei dovezi in acest sens, nu este de natur s
26

conduc in mod automat la admiterea cererii pe considerentul prezumiei c judectorul nu poate face
decat declaraii conforme realitii.
Declaraia de abinere nu se pune in discuia prilor, nefclnd obiectul unor dezbateri
contradictorii, intrucat nu vizeaz modul de soluionare a cauzei in sine.
Art. 44 , Recuzarea.
(1) Judectorul aflat intr-o situaie de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre pri
inainte de inceperea oricrei dezbateri.
(2) Cand motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute de parte doar dup inceperea
dezbaterilor, aceasta trebuie sa solicite recuzarea de indat ce acestea ii sunt cunoscute.
Ca noiune, recuzarea constituie incidentul procedural care vizeaz situaia in care o parte,
cunoscand existena unui motiv de incompatibilitate in privina judectorului, solicit retragerea acestuia
din completul investit cu soluionarea unei cauze. in toate cazurile, recuzarea provine de la parte, iar nu de
la judector, acesta din urm avand ins posibilitatea s declare c se abine de la soluionarea cauzei,
dac se gsete intr-o situaie de incompatibilitate.
in timp ce pentru judectorul incompatibil este imperativ sa se abin de la soluionarea cauzei, partea are
numai facultatea, iar nu i obligaia de a proceda la recuzarea judectorului, aceast instituie fiind
reglementat de norme juridice de ordine privat.
Recuzarea se propune inainte de inceperea oricror dezbateri (inclusiv a dezbaterilor asupra
admisibilitii mijloacelor de proba sau asupra excepiilor procesuale, iar nu numai asupra fondului
cauzei), iar dac motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute dup inceperea dezbaterilor,
partea va trebui s propun recuzarea de indat ce acestea ii sunt cunoscute.
Nerespectarea termenului in care trebuie propus recuzarea atrage sanciunea decderii prii din
dreptul de a-l recuza pe cel in cauza, cererea de recuzare urmand a fi respins ca tardiv de ctre
completul competent s o soluioneze.
Art. 45 Invocarea incompatibilitii absolute. in cazurile prevzute la art. 41, judectorul nu poate
participa la judecat, chiar dac nu s-a abinut ori nu a fost recuzat. Neregularitatea poate fi
invocat in orice stare a pricinii.
Ipoteza vizat de art. 45 NCPC este aceea in care judectorul incompatibil absolut a procedat la
soluionarea cauzei, chiar daca nu a fost formulat pe parcursul procesului declaraie de abinere sau
cerere de recuzare.
Astfel, dac s-a pronunat o hotrare de prim instan cu nerespectarea dispoziiilor privind
incompatibilitatea absolut, partea interesat sau procurorul poate declara apel impotriva unei astfel de
hotrari judectoreti lovite de nulitate, daca hotrarea este susceptibil de aceast cale de atac. in ipoteza
descris, instana de control judiciar va admite apelul, va anula in tot procedura urmata in faa primei
instane i hotrarea atacat i va reine procesul spre rejudecare, prin raportare la dispoziiile art. 480
alin. (6 ) NCPC.
Art.46 Judectorii care pot fi recuzai. Pot fi recuzai numai judectorii care fac parte din
completul de judecat cruia pricina i-a fost repartizat pentru soluionare.
Art. 47- Cererea de recuzare. Condiii.
(1) Cererea de recuzare se poate face verbal in edin sau in scris pentru fiecare judector in parte,
artand u-se cazul de incompatibilitate i probele de care partea inelege s se foloseasc.
(2) Este inadmisibil cererea in care se invoc alte motive decat cele prevzute la art. 41 i 42.
(3) Sunt, de asemenea, inadmisibile cererea de recuzare privitoare la ali judectori decat cei
prevzui la art. 46, precum i cererea indreptat impotriva aceluiai judector pentru acelai motiv
de incompatibilitate.
(4) Nerespectarea condiiilor prezentului articol atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. in
acest caz, inadmisibilitatea se constat chiar de completul in faa cruia s-a formulat cererea de
recuzare, cu participarea judectorului recuzat.
27

Titularii cererii de recuzare. Cererea de recuzare se poate formula de ctre oricare parte din
proces (reclamant, parat, ter intervenient), pentru motivele determinate in mod expres i limitativ de lege
in dispoziiile art. 41 i art. 42 NCPC, in vederea soluionrii cauzei de ctre un alt judector.
Cererea de recuzare nu poate fi formulat de ctre martor, expert sau traductor autorizat
intrucat acetia nu au calitatea de parte, iar o eventual lips de independen sau de imparialitate a
judectorului in pronunarea soluiei asupra cauzei nu le afecteaz interesele. in ipoteza in care o astfel de
persoan formuleaz cererea de recuzare, apreciem c completul investit cu soluionarea acesteia o va
respinge ca fiind formulate de o persoan fr calitate procesual de parte litigant.
Forma cererii de recuzare. Cererea de recuzare se formuleaz verbal in edin sau in scris, pentru
fiecare judector in parte. in cazul formulrii verbale a cererii de recuzare, partea indic, la solicitarea
preedintelui completului de judecat, indiferent dac acesta face parte din judectorii din complet
recuzai sau nu, motivele de incompatibilitate i mijloacele de prob, aspecte care se vor consemna in
incheierea de edin. Nu este necesar ca partea s indice temeiul de drept al cererii de recuzare, ci numai
motivul in sine pentru care solicit indeprtarea judectorului de la soluionarea cauzei, compfetului care
va soluiona cererea urmand s-l incadreze in dispoziiile legale. Totodat, in acest caz, preedintele
completului de judecat va pune in vedere prii s indice motivele de incompatibilitate in raport de
fiecare judector recuzat precum i s achite taxele judiciare de timbru aferente, sub
sanciunea anulrii cererii de recuzare ca netimbrat. Partea va depune dovada achitrii taxelor judiciare
de timbru, de preferat cu o adres de inaintare, prin serviciul registratur al instanei pan la termenul
stabilit pentru soluionarea cererii de recuzare, individualizand dosarul in care aceasta a fost formulat.
n ipoteza formulrii in scris a cererii de recuzare, partea o va inainta la dosarul cauzei fie in
edin public (preedintele completului de judecat urmand s o semneze de primire, cu indicarea datei
edinei de judecat in care a fost depus la dosar), fie prin intermediul serviciului registratur. Dovada
achitrii taxelor judiciare de timbru va fi anexat cererii de recuzare scrise sau va fi depus ulterior, prin
acelai serviciu, pan la termenul de soluionare a acesteia, sub sanciunea anulrii sale ca netimbrate.
Cererea de recuzare se formuleaz intr-un singur exemplar, nefiind supus comunicrii ctre
restul prilor din proces, intrucat nu privete o pretenie ce face obiectul cauzei i care ar trebui analizat
cu respectarea principiului contradictorialitii.
Inadmisibilitatea cererii de recuzare. Cererea de recuzare este inadmisibil dac motivele
invocate nu se pot incadra in cazurile de ncompatibilitate expres prevzute de art. 41 i art. 42 N C P C.
Art. 18. Abinerea judectorului recuzat.
(1) Judectorul impotriva cruia este formulat o cerere de recuzare poate declara c se abine.
(2) Declaraia de abinere se soluioneaz cu prioritate.
(3) In caz de admitere a declaraiei de abinere, cererea de recuzare, indifferent de motivul acesteia,
va fi respins, prin aceeai incheiere, ca rmas fr obiect.
(4) In cazul in care declaraia de abinere se respinge, prin aceeai incheiere instana se va pronuna
i asupra cererii de recuzare.
Art.49 Starea cauzei pan la soluionarea cererii.
(1) Pan la soluionarea declaraiei de abinere nu se va face niciun act de procedur in cauz.
(2) Formularea unei cereri de recuzare nu determin suspendarea judecii. Cu toate acestea,
pronunarea soluiei in cauz nu poate avea loc decat dup soluionarea cererii de recuzare.
Noul Cod de procedur civil stabilete un regim juridic difereniat in privina efectului iniial al
declaraiei de abinere, respectiv al cereriI de recuzare cu privire ia starea cauzei pan la soluionarea
acestora. Astfel, in timp ce pn la soluionarea declaraiei de abinere opereaz suspendarea legal de
drept a cauzei, pn la rezolvarea cererii de recuzare judecata continu, nefiind suspendat, operand
eventual numai o amanare a pronunrii soluiei finale.
Art. 50 Compunerea completului de judecat,
(1) Abinerea sau recuzarea se soluioneaz de un alt complet al instanei respective, in compunerea
cruia nu poate intra judectorul recuzat sau care a declarat c se abine. Dispoziiile art. 47 alin.
(4) rman aplicabile.
28

(2) Cand, din pricina abinerii sau recuzrii, nu se poate alctui completul de judecat, cererea se
judec de instana ierarhic superioar.
Ca regul, in privina instanei competente s soluioneze aceste incidente procedural i a
compunerii completului investit in concret cu aceasta, art. 50 alin. (1) NCPC prevede c abinerea sau
recuzarea judectorului se hotrte de un alt completai instanei din care acesta face parte, in alctuirea
cruia nu poate s intre cel care a declarat c se abine sau cel recuzat dup caz.
Aspectul c abinerea i recuzarea se soluioneaz de un alt complet al instanei din care fac parte
judectorii vizai constituie excepia la care face referire art. 124 alin. (2 ) NCPC. potrivit cruia
incidentele procedurale sunt soluionate de Instana in faa creia se invoc, in afar de cazurile in care
legea prevede in mod expres altfel, abinerea i recuzarea reprezentand incidente procedurale in
desfurarea unui proces civil.
Art.51 . Procedura de soluionare a abinerii sau a recuzrii.
(1) Instana hotrte de indat, in camera de consiliu, fr prezena prilor i
ascultandu1 pe judectorul recuzat sau care a declarat c se abine, numai dac apreciaz c este necesar. in
aceleai condiii, instana va putea asculta i prile.
(2) in cazul in care la acelai termen s-au formulat cereri de recuzare i de abinere pentru motive
diferite, acestea vor fi judecate impreun.
(3) Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovad a motivelor de recuzare.
(4) in cazul admiterii abinerii sau recuzrii intemeiate pe dispoziiile art. 42 alin. (1) pct. 11,
instana va stabili care dintre judectori nu va lua parte la judecarea pricinii.
(5) Abinerea sau recuzarea se soluioneaz printr-o incheiere care se pronun in edin public.
(6) Dac abinerea sau, dup caz, recuzarea a fost admis, judectorul se va retrage de la judecarea
pricinii. in acest caz, incheierea va arta in ce msur actele indeplinite de judector urmeaz s fie
pstrate.
Caracterul urgent al procedurii. Procedura de soluionare a cererii de recuzare i a declaraiei
de abinere are caracter urgent, ceea ce impune completului investit cu rezolvarea acestor incidente
procedurale s hotrasc, de regul, in aceeai zi sau la o dat diferit, dar apropiata de cea la care i s-a
transmis dosarul. Termenul de soluionare a incidentului procedural se va stabili de completul investit cu
soluionarea acestuia, iar nu de ctre completul recuzat sau care a declarat c se abine.
Completul recuzat sau care a declarat c se abine va dispune numai inaintarea dosarului ctre
completul care, potrivit legii, este desemnat s soluioneze abinerea sau recuzarea, acesta din urm
punand viz de primire pe cererea de recuzare sau pe declaraia de abinere ori, dup caz, pe incheierea de
edin in care au fost consemnate declaraiile verbale vizand abinerea sau recuzarea i fixand termenul
de judecat a acestora.
Apreciem c dispoziia de inaintare a dosarului ctre completul imediat urmtor trebuie pus in
discuia contradictorie a prilor, in msura in care cererea de recuzare sau declaraie de abinere este
formulai in edin public, intrucat vizea\ un aspect prealabil soluionrii cererii, asupra cruia acestea
au dreptul s-i exprime opinia. in ipoteza recuzrii sau abinerii numai a unei pri din completul
colegial, preedintele acestuia va pune in discuia prilor dispoziia de soluionare a incidentului
proceduralde ctre completul format din ceilali membri ai completului in care a fost inclus i judectorul
aflat pe lista privind planificarea de permaneni.
Soluionarea cererii in camera de consiliu. Cererea de recuzare i declaraia de abinere se
soluioneaz in camera de consiliu, legiuitorul alegand aceasta procedur pentru a proteja reputaia
judectorului l, implicit, prestigiul justiiei. Dac abinerea sau recuzarea se soluioneaz la acelai
termen de judecat la care se judec i pricina, in dosar trebuie s apar dou incheieri distincte, chiar
dac au aceeai dat, intrucat sunt pronunate de alte complete, dup o procedur diferit, art. 51 NCPC
avand in vedere situaia in care aceste incidente se sofuioneaz de ctre un alt complet al instanei.
De asemenea, soluia dat asupra incidentului procedural va fi trecut in condica camerei de
consiliu, precum i in sistemul informatic ECRIS
Lipsa prilor. Inserarea in textul art. 51 alin. (1 ) NCPC a sintagmei fr prezena prilor"
semnific desfurarea acestei proceduri nu numai fr citarea prilor, dar i fr a permite acestora sa
29

pun concluzii asupra cererii, in ipoteza in care ar fi prezente in sala de judecat la momentul soluionrii
cererii de recuzare sau a declaraiei de abinere.
Ascultarea judectorului. Spre deosebire de reglementarea anterioar ce presupunea in mod
obligatoriu ascultarea judectorului care a declarat c se abine ori care a fost recuzat, noul cod prevede
ascultarea acestuia numai in mod facultativ, acest demers fiind la latitudinea completului investit cu
soluionarea declaraiei de abinere sau a cererii de recuzare.
De asemenea, o prevedere cu caracter de noutate o reprezint i dreptul acestui complet de a
proceda la ascultarea prilor litigante, dac apreciaz c un asemenea demers a r fi util soluionrii cererii
sau declaraiei. Motivele de incompatibilitate pot fi dovedite prin inscrisuri, prin inceputuri de prob
scris completate cu declaraii de martori i, in lipsa unor asemenea mijloace de prob, prin declaraii de
martori.
incheierea de admitere/respingere. Efecte. Instana se pronun prin incheiere (nu prin
sentin/decizie) asupra declaraiei de abinere sau asupra cererii de recuzare, intocmind totodat minuta
corespunztoare, ce va fi inscris in condica camerei de consiliu i introdus in sistemul informatic
ECRIS, pronunarea sa fcandu-se in edin publica.
- in Ipoteza admiterii recuzrii sau abinerii, judectorul recuzat ori care s-a abinut se va
retrage de la soluionarea cauzei, fiind inlocuit de un alt judector.
- in cazul in care recuzarea sau abinerea a privit judectorul unic sau intregul complet colegial,
cauza se repartizeaz aleatoriu, aceasta fiind modalitatea de desemnare a noului complet.
Dac recuzarea sau abinerea a privit o parte a completului colegial, noul complet desemnat s
soluioneze cauza va fi alctuit din ceilali membri ai completului iniial i din judectorul aflat in lista de
planificare a permanenei.
Articolul 51 alin. (6 ) teza a ll-a NCPC dispune c incheierea prin care abinerea sau recuzarea a
fost admis va arta in ce msur actele indeplinite de judectorul in cauz urmeaz s fie pstrate. Dac
in incheierea de incuviinare a recuzrii sau a abinerii nu se face vreo meniune despre actele indeplinite
de judectorul in cau2, atunci acestea nu pot fi meninute, ci trebuie refcute.
- in cazul in care cererea de recuzare sau declaraia de abinere este respins, va fi reluat
judecata cererii cu participarea judectorului care a fost recu2at ori, dup caz, care s-a abinut.
Art.52 Procedura de soluionare de ctre instana superioar.
(1) Instana superioar investit cu judecarea abinerii sau recuzrii in situaia prevzut laart. 50
alin. (2) va dispune, in caz de admitere a cererii, trimiterea pricinii la o alt instan de acelai grad
din circumscripia sa.
(2) Dac cererea este respins, pricina se inapoiaz instanei inferioare.
Instana ierarhic superioar soluioneaz cererea de recuzare sau declaraia de abinere
in ipoteza in care din pricina acestor incidente procedurale nu se poate alctui completul de judecat care
ar trebui s le soluioneze (spre exemplu, situaia unor instane cu un numr foarte mic de judectori, doi
sau trei, dintre care unul este recuzat, iar ceilali sunt abseni din motive medicale).
in aceast situaie, judectorul recuzat sau care a declarat c se abine constat prin incheiere
imposibilitatea alctuirii completului de judecat pentru soluionarea incidentului procedural i inainteaz
dosarul instanei ierarhic superioare pentru a proceda in acest sens.
Art.53 Ci de atac.
(1) incheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacat numai de pri, odat cu hotrarea
prin care s-a soluionat cauza. Cand aceast din urm hotrare este definitiv, incheierea va putea
fi atacat cu recurs, la instana ierarhic superioar, in termen de 5 zile de la comunicarea acestei
hotrari.
(2) incheierea prin care s-a incuviinat sau s-a respins abinerea, cea prin care s-a incuviinat
recuzarea, precum i incheierea prin care s-a respins recuzarea in cazul prevzut la art. 48 alin. (3)
nu sunt supuse niciunei ci de atac.
(3) in cazul prevzut la alin. (1), dac instana de apel constat c recuzarea a fost in mod greit
respins, reface toate actele de procedur i, dac apreciaz c este necesar, dovezile administrate la
30

prima instan. Cand instana de recurs constat c recuzarea a fost greit respins, ea va casa
hotrarea, dispunand trimiterea cauzei spre rejudecare la instana de apel sau, atunci cand calea de
atac a apelului este suprimat, la prima instan.
Pentru lmuriri asupra acestui articol consultai manualul
Art 54 Incompatibilitatea altor participani. Dispoziiile prezentului capitol se aplic in mod
corespunztor i procurorilor, magistrailor-asisteni, asistenilor judiciari i grefierilor.
Dreptul comun in materia incompatibilitii. Dispoziiile art. 41-53 NCPC constituie dreptul comun in
materie de incompatibilitate, motiv pentru care ori de cate ori legea special nu va reglementa un anumit
aspect, se vor aplica in mod corespunztor prevederile menionate.

PRILE
Delimitarea dintre pri i participani.
in ipoteza procedurii contencioase, prile aciunii civile sunt reprezentate de persoanele fizice
sau juridice intre care exist un litigiu cu privire la un drept subiectiv civil sau la o situaie juridic pentru
a crei realizare calea judecii este obligatorie i asupra crora se rsfrang efectele hotrarii judectoreti
ce se pronun in cauz.
in cazul procedurii necontencioase, prile in procesul civil reprezint persoanele care se
adreseaz instanei judectoreti cu o cerere, fr a urmri stabilirea unui drept potrivnic fa de o alt
persoan, precum i, dac este cazul, persoanele chemate in process pentru soluionarea cererii respective.
Potrivit noului cod, au calitatea de prlin procesul civil reclamantul, paratul i terii care intervin
voluntar sau forat in proces (terii devenind pri numai dup admiterea in principiu de ctre instan a
cererii de intervenie prin incheiere), restul persoanelor Intrand in categoria altor participani. in msura in
care indeplinesc o serie de activiti pe parcursul procesului civil.
Astfel, nu au calitatea de pri ale aciunii civile martorii, experii, interpreii, traductorii,
avocaii sau mandatarii prilor, acetia fiind numai participani in procesul civil, alturi de instana de
judecat i de procuror.
Denumiri specifice ale prilor. Noiunea de parte in proces este generic, indifferent de stadiul in care
se gsete procesul - judecat in prim instan, apel sau ci de atac extraordinare ori executare silit.
Prile poart denumiri specifice in cadrul diferitelor etape ale procesului civil, precum i in
funcie de aciunea civil exercitat in concret.
Astfel, in etapa judecii in prim instan, ca regul, prile poart denumirea de reclamant
(persoana care adreseaz instanei o pretenie) i parat (persoana chemat in judecat pentru rezolvarea
preteniei reclamantului). Prin excepie. in cadrul proceselor avand ca obiect plangere contravenional
sau alte asemenea cereri intitulate plangeri, partea reclamant poart denumirea de petent, iar cealalt de
intimat. De asemenea, in cadrul proceselor avand ca obiect contestaie la executare, contestaie intemeiat
pe Legea nr. 10/2001 sau alte asemenea cereri intitulate contestaie, partea reclamant poart denumirea
de contestator, iar partea chemat in judecat de intimat.
n ipoteza cererii reconvenionale, prile poart denumiri compuse, i anume: paratul care
formuleaz cererea reconvenional este desemnat drept parat-reclomant, intrucat in cererea principal
figureaz in calitate de parat, iar in cererea incidental de reclamant, iar reclamantul impotriva cruia este
formulat cererea reconvenional este desemnat drept reclamant-parat, intrucat in cererea principal
figureaz in calitate de reclamant, iar in cererea incidental de parat. in etapa procesual a apelului, partea
care exercit calea de atac se numete apelant, iar cealalt parte intimat, in timp ce in etapa procesual a
recursului partea care exercit calea de atac se numete recurent, Iar cealalt parte, de asemenea, intimat.
in practica judiciar, in cadrul acestor ci de atac, prile poart denumiri compuse din calitatea existent
in calea de atac i din cea avut in faza judecrii cauzei in prim instan (spre exemplu, apelantredamant, recurent-intervenientin nume propriu, intimat-contestator etc.). Un argument pentru care in
31

cile de atac sunt folosite aceste denumiri compuse este acela de a identifica cu uurin prile in ipoteza
in care atat reclamantul, cat i paratul sau terul intervenient exercit cale de atac in cauz.
in situaia in care hotrarea primei instane a fost anulat in apel sau casat in recurs cu reinerea
cauzei spre rejudecare. prile vor reprimi denumirea pe care au avut-o in faza judecrii cauzei in prim
instan, iar nu in calea de atac, intrucat obiectul rejudecrii este reprezentat de cererile deduse judecii,
iar nu hotrarea primei instane, ce a fost deja analizat i desfiinat in urm exercitrii controlului
judiciar.
in calea de atac extraordinar a revizuirii, partea care o exercit poart denumirea de revizuent, iar
cea impotriva creia este promovat de intimot, fr a fi uzitate denumirile compuse din cadrul cii de
atac a apelului sau a recursului.
in ceea ce privete calea de atac extraordinar a contestaiei in anulare, partea care o exercit
poart denumirea de contestator, iar cea impotriva creia este promovat de intimat, de asemenea, fr a fi
uzitate denumirile compuse din cadrul cii de atac a apelului sau a recursului.
in cadrul executrii silite, denumirea prilor este de creditor i de debitor {spre exemplu, in
cererile de validare a popririi, incuviinare a executrii silite etc.). in privina cererilor de incuviinare a
executrii silite, in practica judiciar biroul executorului judectoresc sau corpul executorilor
judectoreti care sesizeaz instana de executare este desemnat, de regul, ca petent.
Terii intervenieni. Terele persoane care intervin in proces voluntar sau forat sunt:
a) intervenientui principal i intervenientul accesoriu, dup admiterea in principiu a cererii de
intervenie de ctre instan;
b) terul chemat in judecat care poate pretinde aceleai drepturi ca i reclamantul i care
dobandete poziia procesual de reclamant, dup admiterea in principiu a cererii de intervenie forat de
ctre instan;
c) chematul in garanie, indiferent dac cererea de intervenie forat este formulate de reclamant,
parat, intervenient principal sau de un alt chemat in garanie, dup admiterea in principiu a cererii de
intervenie de ctre instan;
d) persoana artat drept titular al dreptului in condiiile art. 75 NCPC, care, dup admiterea n
principiu a cererii de intervenie de ctre instan i in funcie de poziia exprimat de reclamant i de
acesta, dobandete calitatea de parat sau de intervenient principal;
e) persoana introdus forat in cauz, din oficiu, de ctre instan, in condiiile art. 78-79 NCPC.
FOLOSINA I EXERCIIUL DREPTURILOR PROCEDURALE olosina i exerciiul
Art.56 5 Capacitatea procesual de folosin.
(1) Poate fi parte in judecat orice persoan care are folosina drepturilor civile.
(2) Cu toate acestea, pot sta in judecat asociaiile, societile sau alte entiti fr personalitate
juridic, dac sunt constituite potrivit legii.
(3) Lipsa capacitii procesuale de folosin poate fi invocat in orice stare a procesului. Actele de
procedur indeplinite de cel care nu are capacitate de folosin sunt lovite de nulitate absolut.
Noiunea capacitii procesuale de folosin. Capacitatea procesual reprezint reflectarea in plan
procesual a capacitii civile din dreptul substanial.
Similar capacitii civile, capacitatea procesual se divide in capacitate procesual de folosin i
capacitate procesual de exerciiu.
Daca, potrivit art. 34 NCC, capacitatea civil de folosin este aptitudinea unei persoane de a avea
drepturi i obligaii civile, capacitatea procesual de folosin const in aptitudinea unei persoane de a
avea drepturi i obligaii pe plan procesual.
Durata capacitii procesuale de folosin coincide cu durata capacitii civile de folosin, astfel
cum este aceasta menionat ia art. 3S NCC.
Capacitatea procesual de folosin a persoanelor fizice. in cazul persoanelor
32

fizice, capacitatea procesual de folosin incepe la naterea lor i inceteaz odat cumoartea acestora.
Dei, potrivit art. 36 NCC, in planul dreptului material copilului conceput i se recunosc drepturile din
momentul concepiunii numai dac se nate viu, acesta nu are capacitate procesual de folosin in plnul
dreptului formal.
Capacitatea procesual de folosin a persoanelor juridice. in ipoteza persoanelor juridice, in msura
in care acestea sunt supuse inregistrrii, capacitatea procesual de folosin se va dobandi d e la data
inregistrrii, similar capacitii civile de folosin, aspect prevzut in dispoziiile art. 205 alin. (1) NCC.
ncetarea capacitii procesuale de folosin a persoanei juridice are loc la data incetrii persoanei
juridice insi, i anume prin constatarea ori declararea nulitii, prin fuziune, divizare total,
transformare, dizolvare sau desfiinare ori printr-un alt mod prevzut de actul constitutiv sau de lege, prin
raportare la prevederile art. 244 NCC.
Excepia lipsei capacitii procesuale de folosin. in ipoteza in care entitatea care a formulat
cererea Injustiie nu are capacitate procesual de folosin, cu excepia situaiei in care aceasta este o
asociaie, societate sau alt entitate fr personalitate juridic, constituit potrivit legii, caz in care poate
sta in judecat, prin raportare la dispoziiile a r t 56 alin. (2) NCPC, partea advers sau instana din oficiu
va invoca i va admite excepia lipsei capacitii procesuale de folosin a reclamantului, declarand nul
cererea.
Prin urmare, sanciunea prevzut de lege pentru actele de procedur indeplinite de o entitate
lipsit de capacitate procesual de folosin este nulitatea absolut, spre deosebire de sanciunea instituit
in ipoteza lipsei capacitii procesuale de exerciiu, care este reprezentat de nulitatea relativ.
Dac cererea in justiie este formulat impotriva unei persoane fizice sau entiti lipsite de
capacitate procesual de folosin, cu excepia celor menionate la art. 56 alin. (2) NCPC, partea advers
sau instana din oficiu va invoca i va admite excepia lipsei capacitii procesuale de folosin a paratului
i va respinge cererea ca fiind formulat impotriva unei persoane lipsite de capacitate procesual de
folosin. in acest caz nu va opera sanciunea nulitii cererii, intrucat efectele acesteia nu se pot produce
decat in privina actelor de procedur efectuate de ctre o entitate lipsit de capacitate procesuala, iar nu i
a celor indeplinite de o persoan capabil, potrivit legii, impotriva uneia incapabile.
Excepia lipsei capacitii procesuale de folosin este o excepie de fond (vizeaz inclcarea
unei condiii de exerciiu a aciunii civile}, absolut (se incalc norme de ordine public) i peremptorie
(admiterea sa conduce la impiedicarea soluionrii fondului cererii
Art. 5 7 . Capacitatea procesual de exerciiu.
(1) Cel care are calitatea de parte ii poate exercita drepturile procedurale in nume propriu sau
prin reprezentant, cu excepia cazurilor in care legea prevede altfel.
(2) Partea care nu are exerciiul drepturilor procedurale nu poate sta in judecat decat dac este
reprezentat, asistat ori autorizat in condiiile prevzute de legile sau, dup caz, de statutele care
ii reglementeaz capacitatea ori modul de organizare.
(3) Lipsa capacitii de exerciiu a drepturilor procedurale poate fi invocat in orice stare a
procesului.
(4) Actele de procedur indeplinite de cel care nu are exerciiul drepturilor procedurale sunt
anulabile. Reprezentantul sau ocrotitorul legal al acestuia va putea ins confirma toate sau numai o
parte din aceste acte.
(5) Cand instana constat c actul de procedur a fost indeplinit de o parte lipsit de capacitate de
exerciiu va acorda un termen pentru confirmarea lui.
Dac actul nu este confirmat, se va dispune anularea lui.
(6) Dispoziiile alin. (5) se aplic in mod corespunztor i persoanelor cu capacitate de exerciiu
restrans.
Noiunea capacitii procesuale de exerciiu. D a c capacitatea civil de exerciiu este, potrivit art. 37
NCC, aptitudinea unei persoane de a incheia singur acte juridice civile, capacitatea procesuali de
exercfiu const Tn aptitudinea unei persoane de a-i exercita i de a-i executa singur drepturile i,
respectiv, obligaiile procedurale (capacitatea de a sta Tn judecat).
33

Procedand la clasificarea persoanelor n raport de criteriul capacitii procesuale de exerciiu,


acestea se divid n persoane lipsite de capacitate procesual de exerciiu, persoane cu capacitate
procesual de exerciiu restrans! i persoane cu capacitate procesual de exerciiu deplin.
Capacitatea procesual de exerciiu a persoanelor fizice. Potrivit art. 43 alin. (1) NCC, ca re gu li, cu
excepia altor cazuri prevzute n mod expres de lege, nu au capacitate civil de exerciiu i, implicit, nici
capacitate procesual de exerciiu:
- minorul care nu a implinit varsta de 14 ani. / interzisul judectoresc.
Prin raportare ia dispoziiile art. 41 alin. (1) NCC, persoanele care au capacitate civilde exerciiu
restrans i, ca atare, capacitate procesual de exerciiu restrans, sunt, ca principiu, minorii cu varsta
cuprins intre 14 i 18 ani.
ncetarea capacitii procesuale de exerciiu depline are loc, definitiv sau temporar, dup caz, prin
deces, prin punere sub interdicie judectoreasc ori in situaia anulrii cstoriei inainte ca minorul de
rea-credin s fi implinit varsta de 18 ani.
Capacitatea procesual de exerciiu a persoanelor juridice. in privina datei dobandirii capacitii de
exerciiu, art. 209 alin. (1) NCC prevede faptul c persoana juridic ii exercit drepturile i ii
indeplinete obligaiile prin organele sale de administrare, de la data constituirii lor.
Reprezentarea, asistena i autorizarea legal
Reprezentare legala, instituia procesual a reprezentrii legale intervine in cazul persoanelor fizice
lipsite de capacitate de exerciiu, l anume in situaia minorilor care nu au implinit varsta 14 ani i a celor
pui sub interdicie, prin hotrare judectoreasc. rmas definitiv.
Persoanele juridice sunt reprezentate legal de organele de administrare, in cazul persoanelor
juridice private, sau de Ministerul Finanelor Publice ori de organele prevzute de lege, in cazul statului
sau al unitilor administra ti v-teritoriale.
Minorii sub 14 ani i persoanele puse sub interdicie nu stau personal in proces, ci prin
reprezentanii lor legali (prini sau tutore). Astfel, aceste persoane vor fi citate cu numele lor, dar prin
reprezentant legal, la domiciliul acestuia din urm. Toate actele procedural efectuate in numele
persoanelor lipsite de capacitate de exerciiu sau de ctre acestea trebuie semnate de reprezentant, nefiind
cerut semntura celui reprezentat, aceasta fiind consecina faptului c legea prezum in mod absolut c
aceste persoane nu pot s-i exprime consimmantul in mod valabil, fiind incapabile potrivit legii. In
ipoteza in care inceteaz funcia tutorelui, opereaz suspendarea de drept a judecrii cauzei, in temeiul
dispoziiilor art. 412 alin. (1) pct. 4 NCPC, pan ia numirea unui nou tutore. De asemenea, dac una
dintre pri a fost pus sub interdicie judectoreasc, iar instana de tutel nu a procedat la numirea de
indat a unui tutore in condiiile art. 941 NCPC, opereaz suspendarea de drept a judecrii cauzei, in
temeiul prevederilor art. 412 alin. (1) pct. 2 NCPC, pan la numirea tutorelui.
Persoanele capabile, dar care, din cauza btraneii, a bolii sau a altor motive prevzute de lege, nu
pot s-i administreze bunurile i nici s-i apere interesele in condiii corespunztoare, care au desemnat
un curator pentru ocrotirea lor, vor sta in judecat in nume personal, intrucat instituirea curatelei nu aduce
nicio atingere capacitii celui pe care curatorul il reprezint, acesta nefiind un caz de reprezentare legali,
curatorul fiind mandatarul prii. Dei nu exista un text de lege care s prevad obligativitatea citrii
curatorului special, apreciem c, pentru a da eficien reprezentrii efectuate de ctre acesta pentru partea
respectiv, se impune citarea acestuia prin citaie separat, partea urmand, de asemenea, a fi citat printr-o
a lt a citaie.
Dac persoana a fost pus sub curatela iar funcia curatorului a incetat, opereaz suspendarea de
drept a judecrii cauzei.
Asistarea legal. Asistarea legal intervine in cazul persoanelor cu capacitate de exerciiu restrans, i
anume in situaia minorilor cu varsta cuprins intre 14 i 18 ani, dac acetia nu au dobandit anticipat
capacitate de exerciiu deplin, in condiiile expres prevzute de lege. Minorii vor sta personal in proces,
dar asistai, dup caz, de prini sau tutore, care vor semna alturi de minori cererile adresate instanei.
34

Potrivit art. 155 alin. (1) pct. 7 NCPC, persoanele cu capacitate de exerciiu restrans se citeaz
prin ocrotitorii legali, la domiciliul sau sediul acestora. Aceast prevedere legal are caracter de noutate in
raport de reglementarea anterioar, cand numai persoanele incapabile se citau prin reprezentanii legali,
cei cu capacitate de exerciiu restrans fiind citai personal, iar ocrotitorii legali prin citaie distinct.
Dac minorul implinete in cursul procesului varsta de 14 ani, reprezentarea legala se
transformm asistare.
Dispoziiile art. 353 NCPC prevd faptul c reprezentantul legal al unei persoane lipsite de
capacitate de exerciiu sau cu capacitate de exerciiu restrans poate fi chemat personal la interogatoriu
pentru actele incheiate i faptele svarite de el in aceast calitate, iar nu pentru actele i faptele svarite
de minor, consecin a aspectului c mrturisirea este un act personal.
Minorii sub 14 ani i persoanele puse sub interdicie judectoreasc nu pot fi chemai la
interogatoriu, legea prezumand absolut c acetia nu pot exprima un consimmant valabil, in timp ce
minorul cu varsta cuprins intre 14 i l a ani poate rspunde singur la interogatoriu, fiind asistat de ctre
prini sau tutore.
Autorizarea intervine in cazul in care reprezentantul legal al celuilipsit de capacitate de exerciiu sau
minorul cu capacitate de exerciiu restrans i ocrotitorul legal care il asist efectueaz acte procedurale
de dispoziie (renunare la judecata sau la dreptul pretins etc.). Pentru aceste acte este necesara
autorizarea instanei de tuteeIa i avizul consiliului de familie, prin raportare la dispoziiile art. 41 alin. (2)
i art. 144 alin. (2) NCC.
Excepia lipsei capacitii de exerciiu a drepturilor procedurale poate fi invocat in orice stare a
procesului.
Prevederea legal privind invocarea lipsei capacitii procesuale de exerciiu in orice stare a
procesului are in vedere urmtoarele aspecte:
- paratul este in drept s invoce excepia lipsei capacitii procesuale de exerciiu a reclamantului
oricand pan la momentul inchiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei in prim instan, chiar i in
ipoteza in care nu a formulat intampinare ori a depus intampinare cu inclcarea termenului procedural de
25 de zile de la data comunicrii cererii de chemare in judecat, prevzut de art. 201 alin. (1) NCPC, sau
nu a invocat aceast excepie procesual prin intampinarea formulat in termen.
- instana este in drept s invoce oricand, din oficiu, lipsa capacitii procesuale de exerciiu pe
cale de excepie procesual, in etapa judecii in prim instan, sau ca motiv in etapa judecii in cile de
atac. Potrivit art. 57 alin. (5) NCPC, cand instana constat c actul de procedur a fost indeplinit de o
parte lipsit de capacitate de exerciiu va acorda un termen pentru confirmarea lui, iar dac actul nu este
confirmat, se va dispune anularea lui. Textul acestui articol nu face referire la dreptul instanei de a aplica
sanciunea nulitii relative condiionat de invocarea sa de ctre partea advers, astfel incat interpretarea
sa nu se poate face prin instituirea unor distincii pe care nu le prevede;
-paratul poate s invoce pentru prima dat in calea de a ta ca apelului sau, dup caz, a recursului
dac hotrarea primei instane este susceptibil doar de recurs, ca motiv al cii de atac exercitate, lipsa
capacitii procesuale de exerciiu a reclamantului, chiar i in ipoteza in care nu a invocat-o in prim
instan;
Sanciunea prevzut de lege pentru actele de procedur indeplinite de o persoan lipsit de
capacitate de exerciiu este nulitatea relativ. Aceeai sanciune opereaz i in privina actelor de
procedur efectuate de ctre o persoan cu capacitate de exerciiu restrans, fr a fi asistat de ocrotitorul
legal.
Prin excepie de la regula potrivit creia nulitatea relativ poate fi invocat numai de cel al crui
interes este ocrotit prin dispoziia legal inclcat, iar nu i de ctre instan din oficiu, in cazul actelor de
procedur lovite de nulitate relativ pentru lipsa capacitii procesuale de exerciiu, instana are dreptul s
invoce incidena sanciunii procedural a nulitii relative.
Excepia lipsei capacitii procesuale de exerciiu este o excepie de fond (vizeaz inclcarea unei
condiii de exerciiu a aciunii civile), relativ cu regim derogatoriu (se incalc norme de ordine privat) i
peremptorie (admiterea sa conduce la impiedicarea soluionrii fondului cererii). Este menionat ins c o
atare excepie procesual are initial un efect dilatoriu, instana acordand un termen pentru confirmarea
35

actelor procedurale, iar numai in cazul in care confirmarea nu este realizat, se produce efectul
peremptoriu prin admiterea excepiei.
Art 58 . Curatela special.
(1) in caz de urgen, dac persoana fizic lipsit de capacitatea de exerciiu a drepturilor civile nu
are reprezentant legal, instana,
la cererea prii interesate, va numi un curator special, care sa o reprezinte pan la numirea
reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instana va numi un curator special in caz de
conflict de interese intre reprezentantul legal i cel reprezentat sau cand o persoan juridic ori o
entitate dintre cele prevzute la art. 56 alin. (2), chemat s stea in judecat, nu are reprezentant.
(2) Dispoziiile alin. (1) se aplic in mod corespunztor i persoanelor cu capacitate de exerciiu
restrans.
(3) Numirea acestor curatori se va face de instana care judec procesul, dintre avocaii anume
desemnai in acest scop de barou pentru fiecare instan judectoreasc.
Curatorul special are toate drepturile i obligaiile prevzute de lege
pentru reprezentantul legal.
(4) Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixeaz de instan, prin incheiere,
stabilindu-se totodat i modalitatea de plat. La cererea curatorului, odat cu incetarea calitii
sale, inandu-se seama de activitatea desfurat, remuneraia va putea fi majorat.
Cazuri. Situaiile in care instana desemneaz un curator special in cadrul procesuluicivil sunt
urmtoarele:
- exist urgen in soluionarea cauzei, iar una dintre pri este lipsit de capacitate procesual
de exerciiu i nu are reprezentant legal sau are capacitate de exerciiu restrans i nu are ocrotitor
legal (spre exemplu, in cazul unei cereri promovate pe cale de ordonan preedinial avand ca obiect
sistarea executrii unei construcii proprietatea unei persoane puse sub interdicie judectoreasc, creia
nu i s-a numit inc un tutore de ctre instana de tutel).
- exist un conflict de interese intre reprezentantul sau ocrotitorul legal i c e l reprezentot ori
ocrotit, chiar dac nu exist urgen in soluionarea cauzei (de exemplu, in procesele de ieire din
indivi2iune in care printer pri figurea2, alturi de minor, unul sau ambii prini ai acestuia, care stau in
proces atat in nume propriu, c it i ca reprezentani legali ai uneia dintre pri)
- o persoan juridic ori o asociaie, societate sau alta entitate f r personalitate juridic
constituit potrivit legii, chemat s stea in judecat, nu are reprezentant, chiar dac nu exist urgen in
soluionarea cauzei
Persoanele care sunt impreuna reclamante sau parate
Art.59 Condiii de existen. Mai multe persoane pot fi impreun reclamante sau parate dac
obiectul procesului este un drept ori o obligaie comun, dac drepturile sau obligaiile lor au
aceeai cauz ori dac intre ele exist o strans legtur.
Notiune Coparticiparea procesual (litisconsoriul procesual) desemneaz situaia in care calitatea de
reclamant sau de parat este deinut de mai multe persoane fizice sau juridice, reprezentand aplicaia in
plan procesual a pluralitii subiectelor raportului juridic civil de drept substanial sau numai consecina
unei stranse legturi dintre drepturile i obligaiile mai multor persoane.
Astfel, spre exemplu, dac dou persoane s-au obligat solidar fa de o alt persoan s execute o
obligaie pecuniar, in ca2 de litigiu creditorul ii poate aciona in judecat, poziia procesual de parat
aparinand ambilor debitori.
Pentru existena coparticiprii procesuale este necesari nu numai pluralitatea de pri aflate pe
aceeai poziie procesual, dar i condiia ca obiectul procesului s fie un drept sau o obligaie comun
(spre exemplu, in ipoteza raporturilor de solidaritate pasiv - coautorii unei fapte ilicite) ori ca drepturile
sau obligaiile lor s alb aceeai cauz (spre exemplu, obligarea a doi p ira i la executarea unor obligaii
distincte izvorand din acelai act juridic) sau ca intre drepturile i obligaiile prilor s existe o strans
legtur.
36

Clasificarea coparticiprii procesuale


Coparticiparea facultativ i coparticiparea obligatorie. in funcie de criteriul
rolului voinei prilor la formarea coparticiprii procesuale, aceasta se clasific in coparticipare
facultativ i coparticipare obligatorie.
Coparticiparea subiectiv i coparticiparea obiectiva. Coparticiparea procesualse poate clasifica i in
coparticipare procesual subiectiv in ipoteza in care exist o pluralitate de pri cu aceleai interese,
respectiv in coparticipare procesual obiectiv atunci cand rezult din conexarea a dou sau mai multor
cereri, dac in unele din acestea sunt i alte pri.
Coparticiparea procesual subiectiv presupune existena pluralitii de pri de la debutul procesului,
pe cand coparticiparea procesual obiectiv nu se creeaz decat in momentul admiterii excepiei de
conexitate i al reunirii dosarelor.
Litispendena nu poate conduce la crearea coparticiprii procesuale obiective, din moment ce aceasta
presupune identitate de pri, de obiect si de cauz intre dou sau mai multe cereri, eventuala
coparticipare procesual existand de la momentul introducerii fiecaei aciuni.
Coparticipare procesual activ, pasiv i mixta. in funcie de calitatea prilorcare formeaz
pluralitatea, coparticiparea se imparte in coparticipare procesual activ,in ipoteza existenei mai multor
reclamani i a unui singur parat, coparticipare procesual pasiv. in ipoteza existenei mai multor parai i
a unui singur reclamant, i coparticipare procesual mixt, in ipoteza existenei mai multor reclamani i
parai.
Art 60 Regimul juridic a l coparticiprii procesuale.
(1) Actele de procedur,aprrile i concluziile unuia dintre reclamani sau parai nu le pot profita
celorlali i nici nu ii pot prejudicia.
(2) Cu toate acestea, dac prin natura raportului juridic sau in temeiul unei dispoziii a legii,
efectele hotrarii se intind asupra tuturor reclamanilor ori parailor, actele de procedur
indeplinite numai de unii dintre ei sau termenele incuviinate numai unora dintre ei pentru
indeplinirea actelor de procedur profit i celorlali. Cand actele de procedur ale unora sunt
potrivnice celor fcute de ceilali, se va ine seama de actele cele mai favorabile.
(3) Reclamanii sau paraii care nu s-au infiat ori nu au indeplinit un act de procedur in termen
vor continua totui s fie citai, dac, potrivit legii, nu au termenul in cunotin. Dispoziiile art.
202 sunt aplicabile
Principiului independenei procesuale. Dispoziiile art. 60 alin. (1) NCPC, potrivitcrora actele de
procedur, aprrile i concluziile unuia dintre coparticipani nu le potprofita celorlali, dar nici nu ii pot
prejudicia, enun principiul independenei procesuale,care guverneaz raporturile dintre coparticipani
Din moment ce concluziile unui coparticipant nu profit i celuilalt, instana va acorda cuvantul
fiecruia in dezbateri asupra excepiilor procesuale, cererilor prealabile, probelor i fondului cauzei,
respectand principiul contradictorialitii i al dreptului la aprare in procesul civil.
Excepia de la principiului independenei procesuale. Principiul independenei
procesuale comport o excepie menionat in art. 60 alin. (2) NCPC, i anume atunci cand efectele
hotrarii se intind asupra tuturor reclamanilor ori parailor sau cand actele de procedura indeplinite numai
de unii dintre ei ori termenele incuviinate numai unora dintre ei pentru indeplinirea actelor de procedur
profit i celorlali, cauzele rezidand fie in natura raportului juridic, fie intr-o dispoziie expres a legii.
Excepia de la principiul independenei procesuale opereaz numai in situaia in care hotrarea
obinut, actul de procedur indeplinit ori termenul obinut de un coparticipant este profitabil i celorlali,
iar nu i in situaia in care acestea ii sunt defavorabile.
Efectele juridice ale coparticiprii procesuale. in afara principiului independeneiprocesuale i a excepiei
aferente, coparticiparea procesuala mai produce o serie deefecte juridice, expuse in continuare:
37

a) atunci cand coparticipanii au aceleai interese, ei pot avea un singur mandatar, caz in care ii
gsesc aplicabilitatea prevederile art. 149 alin. (1) NCPC, potrivit crora, atunci cand cererea urmeaz a fi
comunicat, ea se va face in atatea exemplare cate sunt necesare pentru comunicare, in afar de cazurile
in care prile au un reprezentant comun sau partea figureaz in mai multe caliti juridice, cand se va face
intr-un singur exemplar
b) in ipoteza in care trei reclamani formuleaz cerere de chemare in judecat in contradictoriu cu
un singur parat, Iar reclamanii au acelai mandatar, paratul poate formula intampinare intr-un singur
exemplar destinat comunicrii, in afara celui pentru instan, iar nu in patru exemplare
c) in conformitate cu art. 60 alin. (3) NCPC, reclamanii sau paraii care nu s-au infiat ori nu au
indeplinit un act de procedur in termen vor continua totui s fie citai, dac, potrivit legii, nu au
termenul in cunotin.
d) in conformitate cu dispoziiile art. 202 alin. (1 ) NCPC, in procesele in care, in condiiile art.
59, sunt mai muli reclamani sau parai, judectorul, inand cont de numrul foarte mare al acestora, de
necesitatea de a asigura desfurarea normal a activitii de judecat, cu respectarea drepturilor i
intereselor legitime ale prilor, va putea dispune, prin rezoluie, reprezentarea lor prin mandatar i
indeplinirea procedurii de comunicare a actelor procesuale numai pe numele mandatarului, la domiciliul
sau sediul acestuia.
e) actele de procedur fcute in interes comun sau impotriva coparticipanilor cu aceleai interese
sunt supuse unei singure taxe judiciare de timbru. Ca atare, cererea de chemare in judecat formulat de
trei reclamani va fi supus unei singure taxe de timbru. Prin urmare, reclamanii datoreaz toi o singur
tax de timbru aferent intregii cereri, iar nu fiecare separat o tax de timbru cu acelai cuantum;
f) in ceea ce privete suportarea cheltuielilor de judecat, potrivit art. 455 NCPC, dac in cau2
sunt mai muli reclamani sau mai muli parai, ei vor putea fi obligai s plteasc cheltuielile de judecat
in mod egal, proporional sau solidar, potrivit cu poziia lor in proces ori cu natura raportului juridic
existent intre ei.
g) potrivit art. 473 NCPC, in caz de coparticipare procesual, precum i atunci cand la prima
instan au intervenit tere persoane in proces, intimatul este in drept, du p a implinirea termenului de
apel, s dedare in scris apel impotriva altui intimat sau a unei persoane care a figurat in prim instan i
care nu este parte in apelul principal, d a c a acesta din urm a r fi de natur s produc consecine asupra
situaiei sale juridice in proces;
h) este de menionat c nu coparticiparea procesual este instituia care determin in mod direct
competena de soluionare a cauzei in ansamblul su, ci aceasta din urm are ca prim criteriu calificarea
capetelor de cerere in funcie de scopul urmrit de parte.
Spre exemplu, dac proprietarul unul imobil format din mai multe apartamente cheam in judecat printro aciune unic cinci parai, chiriai ai imobilului, care nu i-au indeplinit obligaia de plat a chiriei la
termen, fiecare fiind dator cu sume distincte, vor fi incidente dispoziiile art. 99 alin. (2) NCPC,
neprocedlndu-se la insumarea valorilor tuturor preteniilor, ci se va da relevan juridic preteniei care
atrage competena unei instane de grad mai inalt.
Intervenia voluntar
Art. 61. Forme. (1) Oricine are interes poate interveni intr-un proces care se judec intre prile originare.
(2) Intervenia este principal, cand intervenientul pretinde pentru sine, in tot sau in parte, dreptul dedus
judecii sau un drept strans legat de acesta.
(3) Intervenia este accesorie, cand sprijin numai aprarea uneia dintre pri
Noul Cod de procedur civil trateaz in comun intervenia principali i intervenia accesorie, ca forme
ale interveniei voluntare.
Ca noiune, intervenia voluntar const in cererea unui ter de a participa intr-un proces in curs de
desfurare, iniiat de alte persoane, in vederea aprrii unui drept propriu sau a unui drept aparinand
unei pri din proces, in msura in care justific un interes personal.
Din punctul de vedere al calificrii cererii in funcie de calea procedurali aleas de parte pentru
valorificarea dreptului su, observand noiunea cuprins in art. 30 alin. (6 )
38

NCPC, potrivit cruia cererile incidentale sunt acelea formulate in cadrul unui process aflat in curs de
desfurare, cererea de intervenie voluntar se circumscrie acestei definiii, reprezentand ca atare o
cerere incidental.
Condiiile pentru formularea cererii
Existena u n u i proces in curs d e desfurare. Dat fiind faptul c cererea de
intervenievoluntar constituie o cerere incidental, pentru a se crea posibilitatea formulriisale este
necesar existena unui proces aflat in curs de desfurare
Iniiativa introducerii in proces a terului sa aparin acestuia. Condiia vizat deosebete intervenia
voluntar de interveniile forate, acestea din urm fiind formulatede pri sau de instan din oficiu.
Invocarea de ctre te r a unui interes propriu. Persoana care formuleaz cererea
de intervenie voluntar trebuie s justifice intotdeauna un interes personal, indifferent dac intervenia
este principal, cand terul pretinde pentru sine dreptul dedus judecii sau un drept strans legat de acesta,
sau accesorie, cand hotrarea ce s-ar putea pronuna impotriva prii in aprarea creia intervine terul i-ar
prejudicia acestuia drepturile i interesele.
Prin urmare, chiar i in ipoteza cererii de intervenie accesorie, terul trebuie s justifice un interes
personal, care const in aprarea unui drept sau interes propriu, suplimentar dreptului prii in folosul
creia a intervenit.
Lipsa calitii de parte originar a terului intervenient. Ca regul, cererea de intervenie
voluntar a unei persoane care figureaz ca parte in proces - reclamant sau parat - este inadmisibil.
Nu au calitatea de pri i, ca atare, pot interveni voluntar intr-un proces in curs de desfurare
creditorii chirografari ai prilor i reprezentanii legali sau convenionali ai acestora.
Calitatea de parte in proces trebuie apreciat la momentul discutrii admisibilitii in principiu a cererii de
intervenie.
Art 62 Intervenia principal.
(1) Cererea de intervenie principal va fi fcut in forma prevzut pentru cererea de chemare in
judecat.
(2) Cererea poate fi fcut numai in faa primei instane, inainte de inchiderea dezbaterilor in fond.
(3) Cu acordul expres al prilor, intervenia principal se poate face i in instana de apel.
Definiia i natura ju r id ic a. in ceea ce privete definiia prescris de cod, intervenia este principala
cand intervenientul pretinde pentru sine, in tot sau in parte, dreptul dedus jud ecaii sau un drept strans
legat de acesta
Intre cele doua drepturi subiective trebuie s i existe o legatura strans, suficieni pentru a justifica
rezolvarea impreun a celor d o u i cereri. Dac intre pretenia terului i pretenia supus judecii de c it
re reclamant {sau de c it re parat, in cazul in care s-a formulat o cerere reconvenional) nu exist
conexiunea strans impus de cod, atunci intervenia p rinc ipa li este inadmisibili.
Ca natur juridic, intervenia principal este o veritabil cerere de chemare in judecat
formulat impotriva prilor iniiale. Terul are posibilitatea formulrii preteniei atat pe cale principal,
declanand un proces distinct, cat i pe cale incidentali, promovand cererea de intervenie in cadrul
procesuluiin curs de desfurare.
De re gu la, intervenia principal determin lrgirea cadrului procesual din punctul de vedere al pirilor,
iar, uneori, i din perspectiva obiectului litigiului.
Domeniul de aplicare. Ca principiu, din moment ce legea nu limiteaz in mod expres sfera litigiilor in
care intervenia principali poate fi formulai, aceasta este admisibil in orice proces civil.
Prin excepie, cererea de intervenie voluntar este inadmisibil sau este admisibila in anumite condiii in:
- cereri cu caracter strict personal personal. Cererea de intervenie principala este
inadmisibil in pricinile cu caracter strict personal, care implic participarea numai a
anumitor persoane vizate de raporturile juridice deduse judecii (de pilda cererea de
intervenie voluntar a unui ter este inadmisibil in cauzele vizand desfacerea cstoriei1
39

cereri posesorii intrucat prin cererile posesorii reclamantul tinde la aprarea posesiei, ca
situaie de fapt, nepunand tn discuie drepturi subiective civile, intervenia principala, de
esena creia este pretinderea unui drept, este inadmisibila, intrucat ar conduce la
transformarea procesului posesoriu intr-un proces petitoriu impotriva voinei prilor iniiale
Intervenia voluntar principal ar putea fi considerat admisibil numai in cazul in care terul ar
pretinde pentru sine posesia bunului respectiv, ins aceast soluie implic o interpretare mai larg a art.
61 alin. (2) NCPC, textul de lege referindu-se la invocarea unui drept, iar nu la invocarea unei situaii
juridice sau la formularea unei pretenii111
- litigii arbitrale, Potrivit art. 581 alin. (1) NCPC, terii pot participa la procedura arbitrall in
condiiile art. 61*77 NCPC, dar numai cu acordul lor i al tuturor prilor (cu excepia cererii accesorii,
care este admisibil i fr indeplinirea acestei condiii).
- Rezolvarea uno r incidente procedurale. Cererea de intervenie voluntar principal este
inadmisibila dac se formuleaz in legtur cu soluionarea unor incidente procedurale precum
strmutarea, recuzarea, conflictul de competen, perimarea, abinerea etc., cu motivarea c aceste
incidente nu pun in discuie fondul drepturilor deduse judecii prin cererea principal, astfel incat terul
nu le-ar putea pretinde pentru sine in cadrul procedurii de rezolvare a incidentelor
Forma cererii. Potrivit art. 62 alin. (1 ) NCPC, cererea de intervenie principal va fi fcut in forma
prevzut pentru cererea de chemare tn judecat.
Astfel, cererea de intervenie principal trebuie formulat in scris, pe suport material
clasic (hartie) sau in form electronic, in acest ultim caz dac sunt indeplinite condiiile prevzute de
lege.
In ceea ce privete coninutul cererii de intervenie principal, acesta va fi cel prevzut pentru
cererea de chemare tn judecat, fiind reglementat de dispoziiile art. 194 NCPC, cu meniunea c
suplimentar se va specifica legtura care justific soluionarea acesteia impreun cu cererea principal
Numrul de exemplare va fi cel prevzut de art. 149 alin. (1 ) NCPC, potrivit cruia cand
cererea urmeaz a fi comunicat, ea se va face in atatea exemplare cate sunt necesare pentru comunicare,
in afar de cazurile in care prile au un reprezentant comun sau partea figureaz in mai multe caliti
juridice, cand se va face un singur exemplar, cu meniunea c. in toate cazurile, este necesar i un
exemplar pentru instan.
tn ceea ce privete timbrarea cererii de intervenie principal, potrivit art. 10 din Legea nr.
146/1997, cererile reconvenionale, cererile de intervenie i de chemare in garanie se taxeaz dup
regulile aplicabile cererii sau aciunii principale.
Art.63 . Intervenia accesorie. (1) Cererea de intervenie accesorie va fi
fcut in scris i va cuprinde elementele prevzute la art. 148 alin. (1), care se va aplica in mod
corespunztor.
(2) Intervenia accesorie poate fi fcut pan Ia inchiderea dezbaterilor, in tot cursul judecii,
chiar i in cile extraordinare de atac.
In ceea ce privete definiia prescris de cod, intervenia este accesorie cand sp rijina numai ap
ara re a uneia dintre pri.
Timbrarea. Fiind un simplu mijloc de aprare i neimplicand soluionarea unei pretenii proprii,
cererea de intervenie accesorie nu este supus plii taxelor judiciare detimbru, dispoziiile art. 10 din
Legea nr. 146/1997, potrivit crora cererile reconvenionale,cererile de intervenie i de chemare in
garanie se taxeaz dup regulile aplicabile cererii sau aciunii principale vizand exclusiv cererea
reconvenional, cererea de intervenievoluntar principal i cererea de chemare in garanie.
Domeniul de aplicare. Natura juridic a cererii de intervenie accesorie are consecinei in planul
domeniului su de aplicare, aceasta fiind admisibil, de principiu, inorice materie (contestaie la
executare, aciuni posesorii etc.}, cu excepia cererilor cucaracter strict personal, comentariile fcute in
privina acestui aspect la cererea de intervenie principal fiind aplicabile in mod corespunztor i cererii
de intervenie accesorie
40

Forma cererii. Potrivit art. 63 alin. (1) NCPC, cererea de intervenie accesorie va fifcut in scris i va
cuprinde elementele prevzute la art. 148 alin. (1) NCPC, care se va aplica in mod corespunztor.
intrucat cererea de intervenie accesorie nu are natura juridic a unei cereri de chemare in judecat, forma
sa se va raporta numai la dispoziiile art. 148 alin. (1) NCPC, iar nu i la cele ale art. 194 NCPC.
Astfel, prin raportare la textul menionat anterior, cererea de intervenie accesorie va cuprinde
indicarea instanei creia ii este adresat, numele, prenumele, domiciliul sau reedina prilor ori, dup
caz, denumirea i sediul lor, numele i prenumele, domiciliul sau reedina reprezentanilor lor, dac este
cazul, obiectul, motivele cererii, precum i semntura. De asemenea, cererea va cuprinde, dac este cazul,
i adresa electronic sau coordonatele care au fost indicate in acest scop de pri, precum numrul de
telefon, numrul de fax sau altele asemenea. cererile adresate, personal sau prin reprezentant,instanelor
judectoreti pot fi formulate i prin inscris in form electronic, dac sunt indeplinite condiiile prevzute
de lege.
Numrul de exemplare va fi cel prevzut de art. 149 alin. (1) NCPC, potrivit cruia cand cererea
urmeaz a fi comunicat, ea se va face in atatea exemplare cate sunt necesare pentru comunicare, ] n afar
de cazurile in care prile au un reprezentant comun sau partea figureaz in mai multe caliti juridice,
cand se v a face un singur exemplar, cu meniunea c, in toate cazurile, este necesar l un exemplar pentru
instan.
De asemenea, dispoziiile art. 150 NCPC vizand inscrisurile anexate, ale art. 151 NCPC privind
cererea formulat prin reprezentant, precum i ale art. 152 NCPC referitoare la cererea greit denumit
sunt aplicabile in mod corespunztor i cererii de intervenie accesorie
Art. 64 . Procedura de judecat. Ci de atac.
(1) Instana va comunica prilor cererea de intervenie i copii de pe inscrisurile care o insoesc.
(2) Dup ascultarea intervenientului i a prilor, instana se va pronuna asupra admisibilitii in
principiu a interveniei, printr-o incheiere motivat.
(3) incheierea de admitere in principiu nu se poate ataca decat odat cu fondul.
(4) incheierea de respingere ca inadmisibil a cererii de intervenie poate fi atacat in termen de 5
zile, care curge de la pronunare pentru partea prezent, respectiv de la comunicare pentru partea
lips. Calea de atac este numai apelul, dac incheierea a fost dat in prima instan, respectiv
numai recursul la instana ierarhic superioar, in cazul in care incheierea a fost pronunat in apel.
Dosarul se inainteaz, in copie certificat pentru conformitate cu originalul, instanei competente s
soluioneze calea de atac in 24 de ore de la expirarea termenului.
Intampinarea nu este obligatorie. Apelul sau, dup caz, recursul se judec in termen de cel mult 10
zile de la inregistrare. Judecarea cererii principale se suspend pan la soluionarea cii de atac
exercitate impotriva incheierii de respingere ca inadmisibil a cererii de intervenie.
Aplicabilitatea procedurii. Dispoziiile ce fac obiectul prezentului comentariu vizeaz procedura
comun de soluionare Tn etapa admisibilitii in principiu atat a cererii de intervenie voluntar
principal, cat i a cererii de intervenie voluntar accesorie.
De asemenea, intrucat art. 69 alin. (3), art. 74 alin. (2) i art. 77 alin. (2) NCPC fac trimitere la
dispoziiile art. 64 NCPC, acestea din urm reglementeaz procedura admisibilitii in principiu i pentru
formele de intervenie forat reprezentate de chemarea in judecat a altei persoane care a r putea pretinde
aceleai drepturi ca i reclamantul, chemarea in garanie i artarea titularului dreptului.
Admiterea in principiu a interveniei. Pentru a se putea discuta in condiii de contradictoria litate i in
deplin cunotin de cauz, cererea de intervenie voluntar impreun cu inscrisurile anexate se vor
comunica prilor litigante, anterior discutrii admisibilitii sale in principiu. Textul art. 64 alin. (1)
NCPC reprezint o corijare a neajunsului creat prin dispoziiile art. 52 alin. (3) C P C 1865, potrivit crora
numai dup incuviinarea in principiu instana dispunea comunicarea interveniei, in reglementarea
precedent prile neavand posibilitatea s cunoasc indeajuns coninutul cererii de intervenie, astfel incat
in privina concluziilor acestora asupra admisibilitii in principiu exista riscul unei fundamentri
insuficiente.
41

Instana va acorda cuvantul asupra admisibilitii in principiu a cererii de intervenie voluntar,


primul fiind intervenientul, urmat apoi de ctre pri.in msura in care este necesar administrarea unor
probe suplimentare pentru aceast dezbatere, instana are posibilitatea prorogrii discutrii admisibilitii
in principiua cererii de intervenie voluntar dup administrarea dovezilor respective.
Instana se va pronuna asupra admisibilitii in principiu a cererii de intervenie voluntar printro incheiere motivat.
Aceast incheiere are caracter interlocutoriu, in sensul c leag instana de soluia pronunat, pe
parcursul judecrii ulterioare a litigiului aceasta nemaiputlnd reveni asupra sa. Admisibilitatea in principiu
a interveniei voluntare constituie o chestiune litigioas la care face referire art. 235 teza final NCPC,
potrivit cruia sunt incheieri interlocutorii acelea prin care, fr a se hotri in totul asupra procesului, se
soluioneaz excepii procesuale, incidente procedurale ori alte chestiuni litigioase.
La momentul pronunrii asupra admisibilitii in principiu a cererii de intervenie voluntar,
instana trebuie s aib in vedere domeniul de aplicare a interveniei, interesul propriu al terului i
legtura existent intre cererea de intervenie i cea principal, aceste aspecte trebuind s se regseasc in
motivarea incheierii.
In ipoteza respingerii ca inadmisibil a cererii de intervenie voluntar principal, terul are
posibilitatea formulrii acesteia p e cale principal, declanand un litigiu distinct, neopunandu-se
autoritatea de lucru judecat, intrucat cererea incidental nu a fost soluionat pe fondul su.
Art.65 Situaia intervenientului.
(1) Intervenientul devine parte in process numai dup admiterea in principiu a cererii sale.
(2) Intervenientul va prelua procedura in starea in care se afl in momentul admiterii interveniei,
dar va putea solicita administrarea de probe prin cererea de intervenie sau cel mai tarziu pan la
primul termen de judecat ulterior admiterii cererii de intervenie. Actele de procedur ulterioare
vor fi indeplinite i fa de el.
(3) In cazui interveniei principale, dup admiterea in principiu, instana va stabili un termen in
care trebuie depus intampinarea
Efectele admiterii in principiu a cererii de Intervenie. Prin incheierea de admiterein principiu a cererii de
intervenie voluntar, terul dobandete calitatea de parte in proces,figurand cu denumirea de intervenient
principal sau accesoriu, dup caz.
Efectele admiterii in principiu a cererii de intervenie voluntar principal:
a) instana este investit cu soluionarea preteniei deduse judecii prin intermediul acestei cereri
incidentale, fiind obligat ca atare s se pronune asupra sa prin dispozitivul hotrarii finale.
b) terul intervenient dobandete calitatea de porte in proces, motiv pentru care ii exercit
drepturile i ii asum obligaiile legale corespunztoare acestei caliti.
c) opereaz prorogarea legala de competena, prin raportare la dispoziiile art. 123 alin. (1) NCPC,
potrivit crora cererile incidentale se judec de instana competent pentru cererea principal,
chiar dac ar fi de competena material sau teritorial a altei instane judectoreti, cu excepia
cererilor privitoare ia insolven sau la concordatul preventiv.
d) dreptul subiectiv ce face obiectul cererii de intervenie principal devine drept litigios;
e) opereaz punerea in intarziere a prilor iniiale fa de terul intervenient;
f) are loc intreruperea prescripiei extinctive.
Efectele admiterii ce re rii de intervenie voluntar accesorie.
Dat fiind faptul c intervenia voluntar accesorie are natura juridic a unei simple aprri, trebuie
fcute urmtoarele precizri:
a) instana este obligat s se pronune asupra acesteia prin dispozitiv,
potrivit art. 67 alin. (1)
NCPC, intrucat reprezint o cerere in justiie
incidental, chiar dac terul
intervenient nu deduce
spre soluionare o
pretenie proprie, in caz contrar, hotrarea
ronunat
putand
fi
completat in procedura reglementat de art. 444 NCPC;
b) dobandind calitatea de parte, intervenientul exercit drepturile i ii asum
obligaiile
legale ale unei pri in proces, cu anumite limitri decurgand din poziia sa
procesual
de
parte
subordonat celei in
favoarea creia a intervenit;
42

c) nu se pune problema prorogrii legale de competen, intrucat cererea


de
intervenie
accesorie nu ar putea fi formulat pe cale principal, printr-un litigiu distinct, i ca
atare nu
ar putea atrage ipotetic competena unei instane distincte de cea investit cu
soluionarea
cererii
principale;
d) nu se ridic chestiunea dobandirii unui caracter litigios de ctre vreun drept al
terului,
a intreruperii prescripiei extlnctive sau a punerii in intarziere, intrucat cererea de intervenie accesorie
nu constituie o cerere de chemare in judecat i nu supune
spre
examinare
instanelor
judectoreti un drept propriu al terului impotriva
prilor iniiale.
Situaia intervenientului voluntar in proces. Potrivit art. 65 alin. (2) NCPC, intervenientul va prelua
procedura in starea in care se afl in momentul admiterii interveniei, dar va putea solicita administrarea
de probe prin cererea de intervenie sau cel mai tarziu pan la primul termen de judecat ulterior admiterii
cererii de intervenie. Actele de procedur ulterioare vor fi indeplinite i fa de el. Situaia
intervenientului voluntar in proces este consecina caracterului de cerere incidental a interveniei.
Art. 66 . Judecarea cererii de intervenie principal. (1) Intervenia principal se judec odat cu
cererea principal.
(2) Cand judecarea cererii principale ar fi intarziat prin cererea de intervenie, instana poate
dispune disjungerea ei pentru a fi judecat separat, in afar de cazul in care intervenientul pretinde
pentru sine, in tot sau in parte, insui dreptul dedus judecii. in caz de disjungere, instana rmane
in toate cazurile competent s soluioneze cererea de intervenie.
(3) Nu se va dispune disjungerea nici atunci cand judecarea cererii de intervenie ar fi intarziat de
cererea principal.
(4) Intervenia principal va fi judecat chiar dac judecarea cererii principale s-a stins prin unul
dintre modurile prevzute de lege.
Regula soluionrii cererii de intervenie vo lu n ta ri principal impreun cu cererea principal.
Ca regul, cererea de intervenie voluntar principal se ju d e c a odat cu cererea principal, iar instana
se pronun prin dispozitiv asupra ambelor cereri i le analizeaz pe amandou in considerentele hotrarii.
Hotrarea judectoreasc astfel pronunat se impune cu for obligatorie prilor litigante, inclusiv
intervenierttului principal, care are exerciiul liber al cilor de atac impotriva hotrarii, fr relevan dac
soluia este potrivnic sau favorabil unora dintre prile iniiale sau dac acestea au declarat la randul lor
cale de atac. De asemenea, toate prile, in msura in care hotrarea cuprinde dispoziii susceptibile de
executare silit in favoarea lor, pot demara aceast procedur. Totodat, hotrarea judectoreasc
beneficiaz de autoritate de lucru judecat intre prile litigante, printre care se numr i intervenientul
principal.
Disjungerea. Prin excepie de la regula menionat anterior, in situaia in care judecata cererii
principale ar fi intarziat de soluionarea cererii de intervenie, instana poate dispune (msura fiind la
latitudinea sa, neexistand o obligaie in acest sens) disjungerea cererii incidentale pentru a fi judecat
separate.
instana va pune in discuia contradictorie a prilor oportunitatea lurii msurii administrative a
disjungerii, dup care, in msura in care apreciaz necesar fa de aspectul c judecata cererii principale
este intarziat de judecata cererii incidentale, va pronuna prin incheiere soluia de disjungere a cererii
incidentale, cu formarea unui dosar distinct, continuand judecata cererii principale. incheierea prin care sa dispus disjungerea cererii incidentale de cererea principal, statuand asupra unei msuri de administrare
judiciar, nu este supus niciunei ci de atac, prin raportare la art. 465 NCPC.
Dosarul distinct ce are ca obiect cererea incidental se va forma prin fotocopierea actelor care
formeaz dosarul iniial, prin grija grefei, si va obine numr diferit din registrul general de dosare, la
serviciul registratur. in caz de disjungere, instana rmane in continuare competent s soluioneze
cererea de intervenie, motiv pentru care, in ipoteza in care cererea incidental ar fi atras competena unei
alte instane dac ar fi fost introdus pe cale principal, instana nu va invoca excepia de necompeten i
nu-i va declina in consecin competena, acest efect fiind urmarea prorogrii legale de competen [art.
66 alin. (2) teza a ll-a NCPC].
43

Suspendarea judecii cererii principale determin i suspendarea cererii d e intervenie


principal, intrucat aceasta are efect general, operand in bloc. In ipoteza in care judecata cererii
incidentale trebuie suspendat, instana poate dispune disjungerea acesteia, prin raportare la dispoziiile
art. 66 alin. (2) NCPC, cu formarea unui dosar distinct, in cadrul cruia se va pronuna soluia de
suspendare, in timp ce judecata cererii principale va continua.
De la excepia menionat anterior, legea instituie alte dou excepii, care conduc la reaplicarea
regulii, i anume a judecrii celor dou cereri impreun-,
a) ipoteza in care terul pretinde pentru sine, in tot sau in p a rt e , insui dreptul dedus judecii
prin cererea principal (identitate total sau parial de obiect intre cererea principal i cea de intervenie
voluntar principal);
b) ipoteza cand judecata cererii principale intarzie judecata cererii incidentale (alegerea de ctre
terul intervenient a cii incidentale pentru valorificarea drepturilor sale implicand i asumarea
dezavantajelor acesteia).
Art 67 . Judecarea cererii de intervenie accesorie. (1) Judecarea cererii
de intervenie accesorie nu poate fi disjuns de judecarea cererii principale, iar instana este
obligat s se pronune asupra acesteia prin aceeai hotrare, odat cu fondul.
(2) Intervenientul accesoriu poate s svareasc numai actele de procedur care nu contravin
interesului prii in favoarea creia a intervenit.
(3) Dup admiterea in principiu, intervenientul accesoriu poate s renune la judecarea cererii de
intervenie doar cu acordul prii pentru care a intervenit.
(4) Calea de atac exercitat de intervenientul accesoriu se socotete neavenit dac partea pentru
care a intervenit nu a exercitat calea de atac, a renunat la calea de atac exercitat ori aceasta a fost
anulat, perimat sau respins fr a fi cercetat in fond.
Regula soluionrii cererii de intervenie accesorie impreun cu cererea principal. in toate
cazurile, cererea de intervenie voluntar accesorie se v a soluiona impreun cu cererea principal,
raiunea acestei soluii legale rezidand in insi natura cererii de simpla aprare, neexistand posibilitatea
disjungerii sale, intrucat nu se poate crea un dosar distinct care s aib ca obiect soluionarea unei aprri.
intrucat reprezint o aprare in folosul uneia dintre prile iniiale, admiand prin absurd c a r fi
admisibil, luarea msurii disjungerii nici nu a r fi interesul soluionrii cererii principale.
Dup admiterea sa in principiu, instana se va pronuna asupra cererii de intervenie voluntar
accesorie prin hotrarea finala prin care va soluiona i cererea principal. Intervenientul accesoriu nu
poate f i ins obligat prin aceast hotrare judectoreasc la executarea unor prestaii fa de prile
iniiale, cu excepia eventualei sale obligri la plata cheltuielilor de judecat, intrucat acesta, dei este
parte in proces, nu este in concret parte in vreuna dintre cererile formulate in dosar de pri.
Actele svarite de intervenientul accesoriu. Spre deosebire de intervenientul principal,
intervenientul accesoriu are o poziie subordonat prii in favoarea creia intervenientul accesoriu poate
s svareasc numai actele de procedur care nu contravin interesului prii tn favoarea creia a
intervenit. Intervenientul accesoriu nu devine ins reprezentantul prii in favoarea creia intervine, actele
acestuia nefiind considerate actele prii insei.
in momentul in care intervenientul accesoriu a svarit un oct potrivnic prii in favoarea creia a
intervenit, sanciunea care se va aplica va consta in calificarea respectivului act drept neavenit, instana
respingandu-l ca atare i neluandu-l in considerare la pronunarea soluiei.
Soluia pronunat asupra cererii principale condiioneaz soluia ce se va pronuna asupra cererii
de intervenie voluntar accesorie.
in ipoteza in care terul a intervenit in folosul reclamantului, iar cererea principal este respins,
aceasta va determina i respingerea cererii de intervenie voluntar accesorie ca neintemeiat.
Dimpotriv, dac cererea principal este admis in intregime, pe cale de consecin va fi admis i cererea
de intervenie voluntar accesorie in folosul reclamantului.
Dac terul a intervenit in folosul paratului, iar cererea principal este respins, aceast soluie va
determina admiterea cererii de intervenie voluntar accesorie.
44

Dimpotriv, dac cererea principal este admis in intregime, pe cale de consecin va fi


respins i cererea de intervenie voluntar accesorie in folosul paratului, ca neintemeiat.
Stingerea judecii cererii principale atrage intotdeauna i stingerea judecii cererii de intervenie
voluntar accesorie. Astfel, dac reclamantul renun la judecata cererii principale sau la dreptul dedus
soluionrii, cererea de intervenie accesorie in favoarea sa sau a paratului va fi respins ca rmas f r
obiect, intrucat nu se mai impune sprijinirea aprrii prilor.
Suspendarea judecii cererii principale determin i suspendarea judecii cererii de intervenie
accesorie, intrucat aceasta are efect general, operand in bloc. in privina cererii de intervenie voluntar
accesorie nu se poate dispune aplicarea sanciunii suspendrii judecii sale, intrucat, admiand ipotetic c
ar putea fi suspendat, aceasta nu s-ar putea realiza decat printr-o disjungere de judecata cererii
principale, ceea ce nu este posibil in cazul su.
Intervenia forat
Chemarea in ju d e ca t a a lte i persoane
Art. 68 . Formularea cererii.
Termene. (1) Oricare dintre pri poate sa cheme in judecat o alt persoan care ar putea s
pretind, pe calea unei cereri separate, aceleai drepturi ca i reclamantul.
(2) Cererea fcut de reclamant sau de intervenientul principal se va depune cel mai tarziu pan la
terminarea cercetrii procesului inaintea primei instane.
(3) Cererea fcut de parat se va depune in termenul prevzut pentru depunerea intampinrii
inaintea primei instane, iar dac intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu la primul termen
de judecat.
Definiia i elementele caracteristice. Chemarea in judecat a altei persoane este cererea de intervenie
forat, prin care una dintre prile iniiale solicit introducerea in proces a unui ter care ar putea pretinde
aceleai drepturi ca i reclamantul, in eventualitatea in care acesta a r promova o aciune separat.
Elementele caracteristice ale acestei cereri de intervenie forat sunt urmtoarele:
a) spre deosebire de cererea de Intervenie voluntar, in care terul
intervine in process din
proprie iniiativ, in cazul cererii de chemare in judecat a altor persoane, iniiativa atragerii terului in
proces aparine uneia dintre prile iniiale (reclamant, parat sau ter intervenient devenit parte), de unde
provine i denumirea de intervenie forat;
b) terul chemat in judecat trebuie s poat pretinde aceleai drepturi subiective ca i
reclamantul, neavand relevan dac in mod efectiv le-a pretins s a u n u p e c a le extrajudiciar.
c) partea care formuleaz cererea de chemare in judecat a terului trebuie s se prevaleze de un
interes propriu, cum este, spre exemplu, cel vizand preintampinarea declanrii unui litigiu viitor i
obinerea intr-un singur proces a unei hotrari judectoreti opozabile tuturor prilor care ar putea invoca
aceleai drepturi impotriva sa sau care i-ar putea contesta drepturile reclamate ori cel privitor la liberarea
paratului de executarea unei obligaii, in ipoteza reglementat de art. 71 NCPC.
Sanciunea nedepunerii cererii in termen. Sanciunea ce intervine in ipoteza depunerii tardive a
cererii de intervenie forat a unui ter care ar putea s invoce aceleai drepturi ca i reclamantul este
decderea din exerciiul dreptului d e a formula o atare cerere, iar consecina aplicrii acestei sanciuni
este soluia de respingere a cererii ca tardiv formulat. Noua reglementare nu mai instituie derogarea de
la sanciunea deciderii, existent in fostul art. 135 CPC 1865, in care se prevedea judecarea separate a
cererilor de intervenie depuse cu inclcarea termenelor legale procedurale, motiv pentru care in prezent
acestea vor fi respinse ca tardive.
Art. 69 Comunicarea cererii.
{1) Cererea va fi motivat i, impreun cu inscrisurile care o insoesc, se va comunica atat celui
chemat in judecat, cat i prii potrivnice.
(2) La exemplarul cererii destinat terului se vor altura copii de pe cererea de chemare in judecat,
intampinare i de pe inscrisurile de la dosar.
45

(3) Dispoziiile art. 64 i 65 se aplic in mod corespunztor.


Art. 70 Poziia terului in proces. Cel chemat in judecat dobandete poziiaprocesual de
reclamant, iar hotrarea ii produce efectele i in privina sa.
Art 71. Scoaterea paratului din proces.
(1) in cazul prevzut la art. 70, cand paratul, chemat in judecat pentru o datorie bneasc,
recunoate datoria i declar c vrea s o execute fa de cel cruia ii va fi stabilit dreptul pe cale
judectoreasc, el va fi scos din proces, dac a consemnat la dispoziia instanei suma datorat.
(2) Tot astfel, paratul, chemat in judecat pentru predarea unui bun sau a folosinei acestuia, va fi
scos din proces dac declar c va preda bunul celui al crui drept va fi stabilit prin hotrare
judectoreasc. Bunul in litigiu va fi pus sub sechestru judiciar de ctre instana investit cu
judecarea cauzei, dispoziiile art. 971 i urmtoarele fiind aplicabile.
(3) in aceste cazuri, judecata va continua numai intre reclamant i terul chemat in judecat.
Hotrarea se va comunica i paratului, cruia ii este opozabil.
Chemarea in garanie
Art 71 . Condiii
(1) Partea interesat poate s cheme in garanie o ter persoan, impotriva creia ar putea s se
indrepte cu o cerere separat in garanie sau in despgubiri.
(2) In aceleai condiii, cel chemat in garanie poate sa cheme in garanie o alt persoan.
Definiia i elementele caracteristice. Chemarea in garanie este cererea de intervenieforata prin care
una dintre prile litigante solicit introducerea in proces a unui ter impotriva cruia a r putea formula
aciune separat in garanie sau in despgubiri, pretinzand soluionarea acesteia in cadrul litigiului
pendinte.
Elementele caracteristice ale acestei cereri de intervenie forat sunt urmtoarele:
a) spre deosebire de cererea de intervenie voluntar, in care terul intervine in process din proprie
iniiativ, in cazul cererii de chemare in garanie iniiativa atragerii terului in proces aparine uneia dintre
prile litigante {reclamant, parat sau intervenient a crui cerere a fost admis in principiu), de unde
provine i denumirea de intervenie forat;
b) spre deosebire de cererea de intervenie principal, cererea de chemare in garanie presupune,
cu necesitate, existena unui proces civil aflat in faza judecaii in prim instana, neputandu-se soluiona
pretenia dedus judecii prin intermediul acesteia cu inclcarea unui grad de jurisdicie, legea
neprevzand o derogare precum in cazul interveniei principale;
c) interesul prii care formuleaz cererea de chemare in garanie a terului privete garantarea
sau despgubirea sa in ipoteza in care v q cdea in pretenii,
d) pentru formularea cererii de chemare in garanie nu este necesar ca persoana chemat in
garanie s fie ter fa de procesul in curs de desfurare, putand f i i una dintre prile iniiale sau
dintre terii intervenieni devenii pri, dup admiterea in principiu a cererilor de intervenie respective;
e) intre cererea principal i cererea de chemare in garanie trebuie s existe o legtur de
dependen i subordonare, in sensul c soluia cererii principale influeneaz i soluia cererii de
chemare in garanie.
Art. 73 . Formularea cererii. Termene.
(1) Cererea va fi fcut in forma prevzut pentru cererea de chemare in judecat.
(2) Cererea fcut de reclamant sau de intervenientul principal se va depune cel mai tarziu pan la
terminarea cercetrii procesului inaintea primei instane.
(3) Cererea fcut de parat se va depune in termenul prevzut pentru depunerea intampinrii
inaintea primei instane, iar dac intampinarea nu este obligatorie,
cel mai tarziu la primul termen de judecat.
46

Art. 74 Procedura de judecat.


(1) Instana va comunica celui chemat ingaranie cererea i copii de pe inscrisurile ce o insoesc,
precum i copii de pecererea de chemare in judecat, intampinare i de pe inscrisurile de Ia dosar.
(2) Dispoziiile art. 64 i art. 65 alin. (1) i (2) se aplic in mod corespunztor.
(3) in termenul stabilit potrivit art. 65 alin. (3), cel chemat in garanie trebuie s depun
intampinare i poate s formuleze cererea prevzut la art. 72 alin. (2).
(4) Cererea de chemare in garanie se judec odat cu cererea principal. Cu toate acestea, dac
judecarea cererii principale ar fi intarziat prin cererea de chemare in garanie, instana poate
dispune disjungerea ei pentru a o judeca separat, in acest din urm caz, judecarea cererii de
chemare in garanie va fi suspendat pan la soluionarea cererii principale.
Admisibilitatea in principiu a acestei cereri se va discuta numai dup comunicarea cererii de chemare in
garanie terului i prilor adverse, pentru asigurarea principiului contradictorialitii, precum si a
dreptului de aparare.
Admiterea in principiu a cererii de chemare in garanie produce urmtoarele efecte-.
a) chematul in garanie devine parte in proces. Exist ins i posibilitatea ca aceast calitate s nu
fie rezultatul admiterii in principiu a cererii de chemare in garanie, in Ipoteza in care aceasta a fost
indreptat impotriva unei persoane care avea deja calitatea de parte litigant (spre exemplu, dac cererea
principal este formulat in contradictoriu atat cu comitentul, c it i cu prepusul su, in calitate de parai,
comitentul poate formula o cerere de chemare in garanie impotriva prepusului, care figureaz deja in
calitate de
parat);
b) opereaz prorogarea legal de competen, prin raportare la art. 123 alin. (1) NCPC, potrivit
cruia cererile accesorii, adiionale, precum i cele incidentale se judec de instana competent pentru
cererea principal, chiar dac a r fi de competena material sau teritorial a altei instane judectoreti, cu
excepia cererilor prevzute la art. 120 (cereri privitoare la insolven sau la concordatul preventiv).
c) opereaz punereo in intarziere a chematului in garanie faa de partea care a formulat
cererea;
d) are loc intreruperea prescripiei extinctive.
Modul de soluionare a cererii de chemare in garanie. Ca regul, soluionarea cererii de chemare
in garanie se face odat cu cererea principal. Prin excepie, dac judecarea cererii principale a r fi
intarziat prin cererea de chemare in garanie, instana poate dispune disjungerea ei pentru a o judeca
separat, fn acest din urm caz, judecarea cererii de chemare in garanie va fi suspendat pan la
soluionarea cererii principale.
Msura disjungerii cererii de chemare in garanie va fi pus in discuie contradictorie
a
prilor.
La pronunarea acestei soluii, instana va aprecia in concret, in funcie de momentul procesual in
care se gsete fiecare cerere sau de probatoriul necesar a fi administrat in continuare, dac judecata
cererii de intervenie implic o amanare a soluionrii cererii principale. Depunerea tardiv a cererii de
chemare in garanie atrage respingerea sa, iar nu soluia disjungerii.
Aratarea titularului dreptului
Art. 75 . Conditii
Paratul care deine un bun pentru altul sau care exercit in numele altuia un drept asupra unui
lucru va putea arta pe acela in numelecruia deine lucrul sau exercit dreptul, dac a fost chemat
in judecat de o persoan care pretinde un drept real asupra lucrului.
Ca noiune, artarea titularului dreptului constituie cererea de intervenie foratprin care paratul indic
persoana in numele creia deine lucrul sau exercit dreptul litigios,in vederea introducerii sale intr-un
proces vizand o aciune real.
Elementele caracteristice ale acestei cereri de intervenie forat sunt urmtoarele:
47

a) spre deosebire de cererea de intervenie voluntar, in care terul intervine in process din proprie
iniiativ, in cazul artrii titularului dreptului iniiativa atragerii terului in proces aparine paratului,
parte iniial, de unde provine i denumirea de intervenie forat;
b) difereniat fa de restul interveniilor forate (chemare in judecat a altor persoane i chemare
in garanie), ce pot fi promovate atat de ctre parat, dar i de ctre reclamant sau intervenient principal,
cererea de artare a titularului dreptului poate fi formulat numai de ctre parat sau de ctre o parte care
are dubl calitate, dintre care una este aceea de parat;
c) spre deosebire de cererea de intervenie principal, care poate fi formulat i in apel, cu acordul
expres al prilor, artarea titularului dreptului presupune, cu necesitate, existena unui proces civil aflat in
faza jud ecii in prim instan, intrucat in ipoteza in care reclamantul este de acord cu inlocuirea
paratului, pretenia dedus judecii astfel cum a fost modificat nu poate fi soluionat cu inclcarea unui
grad de jurisdicie, legea neprevzand o derogare precum in cazul interveniei principale;
d) cererea de artare a titularului dreptului presupune in mod necesar ca aciunea in raport de care
s-a formulat aceast intervenie forat s fie o aciune real, prin care se tinde deci la valorificarea unui
drept real (aciune in revendicare, aciune confesorie, aciune nega tor ie, aciune de partaj, aciune de
grniuire, aciune posesorie etc.). iar nu o aciune personal sau mixt (aciune ?n declararea nulitii,
aciune in rezoluiune,aciune in pretenii etc.);
e) intre parat i terul artat ca titular al dreptului real trebuie s existe un raport juridic, care i-a
conferit paratului posibilitatea de a deine bunul pentru ter sau de a exercita dreptul asupra bunului in
numele terului (spre exempfu, intre parat i ter s-a
incheiat un contract de locaiune, inchiriere, depozit comodat e t c ). Este de menionat faptul remarcat in
literatura de specialitate juridic"1 c exercitarea unui drept cu privire la bun nu presupune cu necesitate
i deinerea material a acestuia, aceasta fiind cauza distinciei operate in art. 75 NCPC (deine un bun
pentru altul sau exercit in numele altuia un drept asupra unui lucru");
g) ca regul, exercitarea dreptului de a arta titularul dreptului este la aprecierea paratului, nefiind
impus o obligaie de acest gen in sarcina sa.
Prin derogare de la regula menionat anterior, potrivit art. 865 alin. (2) lit. b) NCC, titularii
drepturilor corespunztoare proprietii publice sunt obligai s il introduc in proces pe titularul dreptului
de proprietate public, in condiiile prevzute de Codul deprocedur civil.
Art 76 Formularea cererii. Termen.Cererea va fi motivat i se va depune inaintea primei instane
in termenul prevzut de lege pentru depunerea intampinrii. Dac intampinarea nu este
obligatorie, cererea se poate face cel mai tarziu la primul termen de judecat.
Art. 77 . Procedura de judecat.
(1) Cererea, impreun cu inscrisurile care o insoesc i o copie de pe cererea de chemare in
judecat, de pe intampinare i de pe inscrisurile de la dosar, va fi comunicat celui artat ca titular
al dreptului.
(2) Dispoziiile art. 64 i 65 se aplic in mod corespunztor.
(3) Dac acela artat ca titular al dreptului recunoate susinerile paratului i reclamantul
consimte, el va lua locul paratului, care va fi scos din proces.
(4) Dac reclamantul nu este de acord cu inlocuirea sau cand cel artat ca titular nu se infieaz
sau contest cele susinute de parat, terul dobandete calitatea de intervenient principal,
dispoziiile art. 62 i art. 64-66 aplicandu-se in mod corespunztor.
Comunicarea cererii. Potrivit legii, cererea de artare a titularului dreptului se
comunic terului, alturandu*se totodat i copii de p e cererea de chemare in judecat,intampinare,
precum i de pe inscrisurile aflate la dosar.
Dei legea prevede expres faptul c cererea se comunici celui a rlta t ca titular ai dreptului,
apreciem c aceasta trebuie comunicat i reclamantului, tocmai pentru a-i da posibilitatea s-i exprime
in cunotin de cauz poziia procesuali in sensul inlocuirii sau nu a piratului iniial.
Dealtfel, art. 77
48

alin. (2) face trimitere la art. 64 NCPC, iar potrivit primul alineat al acestuia din urm, instana comunic
prilor cererea de intervenie.
Prin urmare, cererea de artare a titularului dreptului a r trebui into cmitl in exemplare suficiente, pentru
instanl i pentru comunicare ctre ter i reclamant.
Admisibilitatea in principiu a acestei cereri se va discuta numai dup comunicarea cererii de
artare a titularului dreptului celui chemat in judecat i prilor odverse, pentru asigurarea principiului
contradictorialitii, precum i al dreptului la aprare. in ipoteza in care cererea de artare a titularului
dreptului este depus chiar in edin, se va dispune amanarea cauzei in vederea c itirii celui artat ca
titular al dreptului i a celorlalte p lr i adverse care nu sunt prezente in sala de judecat i a efecturii
comunicrilor legale.
Cererea de artare a titularului dreptului se pune in discuia contradictorie a prilor, la momentul
dezbaterii admisibilitii in principiu a acesteia, primul cruia i se va da cuvantul fiind paratul, urmand
apoi reclamantul i, in final, cel artat ca titular al dreptului.
Ordinea acordrii cuvantului este distinct fa de cea din cadrul admisibilitii in principiu a
cererilor de intervenie voluntar. intrucat trebuie avut in vedere poziia procesuali diferit a terilor in
cadrul cererii de intervenie, iar nu in ansamblul procesului.
In msura in care este necesar administrarea unor probe suplimentare pentru aceast dezbatere,
instana are posibilitatea prorogrii discutrii admisibilitii in principiu a cererii dup administrarea
dovezilor respective.
La momentul pronunrii asupra admisibilitii in principiu a cererii de artare a titularului
dreptului, instana trebuie s aib in vedere ca aciunea in raport de care se formuleaz cererea de artare
a titularului dreptului s l fie una real i ca terul s i fie persoana in numele creia paratul deine bunui
sau exercit dreptul asupra bunului, aceste aspecte trebuind s se regseasc in motivarea incheierii, in
funcie de soluia pronunat,cu meniunea c judectorul va trebui s nu antameze temeinicia preteniilor
reclamantului iniial i nici dreptul terului, pentru a nu-i crea o stare de Incompatibilitate determinat de
antepronunare.
Dac cererea de artare a titularului dreptului nu este formulat de ctre parat, ci de reclamant,
spre exemplu, instana o va respinge ca inadmisibil. In ipoteza in care reclamantul dorete introducerea
in proces a unui nou parat, acesta are dreptul d e a formula cerere adiional, in condiiile art. 204 alin.
(1) NCPC. Dac cererea de artare a titularului dreptului este formulat de parat, Iar terul recunoate
susinerile paratului, reclamantul, pentru dobandirea unui nou parat in locul celui iniial, va trebui sa
consimt la inlocuirea sa, in temeiul art. 77 alin. (3) N C P C.
Introducerea fortata in cauza, din oficiu, a altor persoane
Art 78 Condiii. Termen.
(1) in cazurile expres prevzute de lege, precum i in procedura necontencioas, judectorul va
dispune din oficiu introducerea in cauz a altor persoane, chiar dac prile se impotrivesc.
(2) in materie contencioas, cand raportul juridic dedus judecii o impune,judectorul va pune in
discuia prilor necesitatea introducerii in cauz a altor persoane. Dac niciuna dintre pri nu
solicit introducerea in cauz a terului, iar judectorul apreciaz c pricina nu poate fi soluionat
fr participarea terului, va respinge cererea, fr a se pronuna pe fond.
(3) Introducerea in cauz va fi dispus, prin incheiere, pan la terminarea cercetrii procesului
inaintea primei instane.
(4) Cand necesitatea introducerii in cauz a altor persoane este constatat cu ocazia deliberrii,
instana va repune cauza pe rol, dispunand citarea prilor.
(5) Hotrarea prin care cererea a fost respins in condiiile alin. (2) este supus numai apelului
Introducerea forat in cauz, din oficiu, a altor persoane, instituie procesual cu caracter de noutate
legislativ, constituie o derogare de la principiul disponibilitii prilor in procesul civil, fiind inciden
numai tn cazurile expres prevzute de lege.
Astfel, instana are dreptul de a introduce in proces din oficiu tere persoanein urmtoarele dou ipoteze:
a) in procedura contencioas, numai in cazurile expres prevzute de lege. Astfel, spre exemplu, art. 39
alin. (2) teza I NCPC confer in mod expres dreptul instanei de a introduce din oficiu in proces pe
49

succesorul cu titlu particular al prii iniiale, in situaia in care in cursul procesului dreptul litigios este
transmis prin acte intre vii sau pentru cauz
de moarte cu titlu particular. De asemenea, potrivit art. 93 NCPC, in cazurile prevzute la art. 92 alin. (1)
NCPC (atunci cand procurorul poate porni procesul civil), titularul dreptului va fi introdus in proces;
b) in procedura necontencioas, in toate cazurile.
A r t . 79. Procedura de judecat. (1) Cel introdus in proces va fi citat, odat cu citaia
comunicandu-i-se, in copie, i incheierea prevzut la art. 78 alin. (3), cererea de chemare in
judecat, intampinarea, precum i inscrisurile anexate acestora. Prin citaie i se va comunica i
termenul pan la care va putea s arate excepiile, dovezile i celelalte mijloace de aprare de care
inelege s se foloseasc; termenul nu va putea fi mai (ung decat termenul de judecat acordat in
cauz(2) El va lua procedura in starea in care se afl in momentul introducerii in proces. Instana, Ia
cererea celui introdus in proces, va putea dispune readministrarea probelor sau administrarea de
noi probe. Actele de procedur ulterioare vor fi indeplinite i fa de acesta
Dup ce instana a dispus introducerea in proces a terului, judecarea cauzei se va amana in
vederea citrii celui introdus in proces, precum i a comunicrii ctre acesta a incheierii prin care s-a
dispus msura in discuie, a cererii de chemare in judecat, a intampinrii i a inscrisurilor anexate, in
fotocopii. Evident c in situaia in care cei introdus in proces a fost in sala de edina la momentul lurii
msurii i are cunotin de dosar, nesolicitand amanarea cauzei, aceasta nu se va dispune.
In cazul acestei forme de intervenie forat, legea nu prevede obligativitatea etapei admisibilitii
in principiu, motiv pentru care nu se va proceda la discutarea acestui aspect.
In lipsa unei prevederi exprese a legii, ca regul, apreciem c terul introdus din oficiu in proces
va dobandi calitatea de ter intervenient, fiind parte in litigiu din momentul dispunerii acestei msuri prin
incheierea de edin.
Terul introdus in litigiu, dobandind calitatea de parte, se va bucura de independen procesual,
putand efectua actele procesuale puse de lege la dispoziia prilor.
in ceea ce privete actele de procedur susceptibile a fi formulate de terul intervenient, apreciem
c acesta nu poate promova cerere reconvenional, intrucat introducerea sa in proces vizeaz, de
principiu, numai obligativitatea suportrii efectelor hotrarii judectoreti pronunate in cauz intre prile
iniiale. in msura in care introducerea sa in proces este rezultatul modificrii aciunii iniiale, la
propunerea instanei, terul devenit parat a r putea formula cerere reconvenional.
Terul intervenient poate formula ins cerere de intervenie principal in contradictoriu cu prile
iniiale, dac are pretenii proprii de valorificat impotriva prilor iniiale.
Preluarea procedurii \n starea in care se afl in momentul introducerii terului in process are
semnificaia faptului c terul nu poate solicita repunerea in discuie i in contradictoriu cu el a unor
aspecte litigioase tranate anterior (excepii, precum i alte incidente procedurale), nu poate invoca
nuliti ale unor acte de procedur acoperite intre timp. Spre deosebire de celelalte forme de intervenie,
terul introdus in proces va putea solicita readministrarea probatoriului pi in prezena sa (reaudierea unui
martor, refacerea unei expertize, readministrarea probei cu interogatoriu etc.). Totodat, intervenientul are
dreptul s solicite incuviinarea unor probe noi. Apreciem c terului intervenient i se poate administra
proba cu interogatoriu, avand calitatea de parte in litigiu, neputand fi ins audiat ca martor, calitate ce
presupune condiia de persoan strin de proces.
Reprezentarea partilor in judecata
Art.80 Formele reprezentrii. (1) Prile pot s exercite drepturile procedural personal sau prin
reprezentant. Reprezentarea poate fi legal, convenional sau judiciar.
(2) Persoanele fizice lipsite de capacitate de exerciiu vor sta in judecat prin reprezentant legal.
(3) Prile pot s stea in judecat printr-un reprezentant ales, in condiiile legii, cu excepia cazului
in care legea impune prezena lor personal in faa instanei.
(4) Cand legea prevede sau cand circumstanele cauzei o impun pentru a se asigura dreptul la un
proces echitabil, judectorul poate numi pentru oricare parte din proces un reprezentant in
condiiile art. 58 alin. (3), artand in incheiere limitele i durata reprezentrii.
50

(5) Cand dreptul de reprezentare izvorte din lege sau dintr-o hotrare judectoreasc, asistarea
reprezentantului de ctre un avocat nu este obligatorie. Dispoziiile art. 83 alin. (3) i art. 84 alin.
(2) sunt aplicabile
Noiunea reprezentrii in judecat i dreptul de a fi reprezentat. in cursul procesului,prile au
obligaii procedurale de executat i drepturi procedurale de exercitat.
Legea confer prii posibilitatea de a-i exercita drepturile procedurale personal sauprin
reprezentant.
Instituia reprezentrii in procesul civil vizeaz procedeul juridic in care o persoan,numita
reprezentant, indeplinete acte de proceduri in numele i pe seama unei pri din proces, efectele actului
indeplinit producandu-se direct fa de parte.
Regula in materia reprezentrii este aceea c partea are libertatea de a opta dac ii va exercita
drepturile procedurale personal sau prin reprezentant.
Dreptul de a fi reprezentat nu este ins unul absolut, legea putand impune in modexpres o serie de
limitri. Astfel, in cadrul procedurii divorului, potrivit art. 920 alin. (1)NCPC, in faa instanelor de fond,
prile se vor infia in persoan, afar numai dac unul dintre soi execut o pedeaps privativ de
libertate, este impiedicat de o boal grav,este pus sub interdicie judectoreasc, are reedina in
strintate sau se afl intr-o altasemenea situaie, care il impiedic s se prezinte personal; in astfel de
cazuri, cel in cauz se v a putea infia prin avocat, mandatar sau, dup caz, prin tutore ori curator. De
asemenea, in conformitate cu art. 353 NCPC, reprezentantul legai al unei persoane lipsite de capacitate de
exerciiu sau cel care asist persoana cu capacitate de exerciiu restrans poate fi chemat personal la
interogatoriu numai in legtur cu actele incheiate i faptele svarite in aceast calitate, de unde rezult
c pentru restul actelor i faptelor prii numai aceasta poate rspunde la interogatoriu. De altfel, in
vederea administrrii acestei probe, partea este citat cu meniunea personal la interogatoriu".
Clasificarea reprezentrii prilor in judecat. Reprezentarea prilor in procesul civil poate fi legal,
convenional sau judiciar. Cele trei tipuri de reprezentare suntavute in vedere in alin. (2), (3) i
respectiv alin. (4) ale art. 80 NCPC.
Reprezentarea legala. Articolul 80 alin. (2) NCPC reglementeaz ipoteza reprezentrii legale care
intervine Tn cazul in care partea este o persoan fizic lipsit de capacitate de exerciiu. Pentru persoanele
fizice lipsite de capacitate de folosin (decedate), problema reprezentrii nu se pune, acestea n e p u tln d
fi pri in proces, prin raportare la art. 56 alin. (1) NCPC.
Reprezentanii legali ai persoanelor fizice pot fi prinii (fiind suficient un singurprinte pentru o
reprezentare valabil a prii minore) i tutorele.
Dei art. 80 alin. (2) NCPC face referire exclusiv la persoanele fizice, reprezentarea legal
intervine i in cazul persoanelor juridice.
Astfel, potrivit art. 209 NCC, persoana juridic ii exercit drepturile i ii indeplinete obligaiile
prin organele sale de administrare, de la data constituirii lor". Ca atare, reprezentanii legali ai persoanelor
juridice sunt administratorii acestora.
Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a administraiei publice locale, republicat,
unitile administrat!v-teritoriale sunt comunele, oraele, municipiile i judeele.
in conformitate cu art. 21 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, in justiie, unitile administrativ- teritoriale
sunt reprezentate, dup caz, de primar (in cazul reprezentrii comunei, oraului sau municipiului) sau de
preedintele consiliului judeean (in cazul reprezentrii judeului), aceasta fiind un caz de reprezentare
legal. Potrivit alin. (21) al aceluiai articol, introdus prin Legea nr. 74/2012, pentru aprarea intereselor
unitilor administrativteritoriale, primarul, respectiv preedintele consiliului judeean, st in judecat ca reprezentant legal i nu
in nume personal.
Primarul, respectiv preedintele consiliului judeean, poate imputernici o persoan cu studii
superioare juridice de lung durat din cadrul aparatului de specialitate al primrului, respectiv al
consiliului judeean111, sau un avocat care sa reprezinte in justiie interesele unitii administrat!vteritoriale, precum i ale autoritiloradministraiei publice locale respective [art. 21 alin. (3) din lege], caz
in care ne vom afla in prezena unei reprezentri convenionale.
51

in cazul entitii fr personalitate juridic, prin raportare la art. 110 NCPC, reprezentantul acesteia este
persoana creia, potrivit inelegerii dintre membri, i s-a incredinat conducerea sau administrarea, iar, in
lipsa unei asemenea persoane, oricare dintre membrii entitii respective.
Reprezentarea convenional. Potrivit art. 80 alin. (3) NCPC, prile pot s stea in judecat prinr-un
reprezentant ales, in condiiile legii, cu excepia cazului in care legea impune prezena lor personal in
faa instanei.
Reprezentarea convenional presupune incheierea intre partea reprezentat i reprezentant a unui
contract de mandat (in ipoteza reprezentantului-mandatar neavocat), a unui contract de munc sau raport
de serviciu (in ipoteza re prezentantuIui-consilier juridic) sau a unui contract de asisten juridic (in
ipoteza reprezentantului-avocat), fiecare dintre acestea prevzand in esen dreptul i, totodat, obligaia
de reprezentare
a prii.
Reprezentarea jud iciar. Potrivit art. 80 alin. (4) NCPC, cand legea prevede sau
cand circumstanele cauzei o impun pentru a se asigura dreptul la un proces echitabil, judectorul poate
numi pentru oricare parte din proces un reprezentant in condiiile art. 58 alin. (3), artand in incheiere
limitele i durata reprezentrii. in conformitate cu art. 58 alin. (3) NCPC, numirea curatorilor speciali se
va face de instana care judec procesul, dintre avocaii anume desemnai in acest scop de barou pentru
fiecare instana judectoreasc. Curatorul special are toate drepturile i obligaiile prevzute de lege
pentru reprezentantul legal.
Spre deosebire de curatorii din materia dreptului civil, curatorii speciali prevzui de art. 58
NCPC sunt numii de instana care judec procesul (iar nu de instana de tutel)
i sunt avocai anume desemnai in acest scop de barou pentru fiecare instan judectoreasc (iar nu pot
fi orice persoan fizic avand capacitate deplin de exerciiu i in msur s indeplineasc aceast
sarcin). in vederea numirii curatorului special, in msura in care baroul corespunztor nu a transmis in
prealabil instanei judectoreti
lista cu avocaii desemnai a indeplini insrcinarea de curator special, instana va emite o adres ctre
acesta pentru a desemna pan la urmtorul termen de judecat un avocet in sensul indicat.
Ca atare, reprezentarea judiciar are in vedere situaia in care reprezentantul prii este numit de
ctre instan, aceasta intervenind in dou ipoteze:
a) cand legea prevede in mod expres obligaia instanei de a numi un curator special pentru
reprezentarea prii, subsumandu-se acestei ipoteze cazurile enumerate de art. 58 alin. (1) i (2) NCPC;
b) cand circumstanele cauzei o impun pentru a se asigura dreptul prii la un process echitabil.
Asistarea reprezentantului de ctre avocat sau consilier juridic. Ca regul, candreprezentarea este
legala sau judiciar, asistarea reprezentantului de ctre avocat sau de consilier juridic nu este obligatorie.
ATENTIE!!! dispozitiile din Codul de procedura civila cuprinse in art. 13 alin. (2) teza a doua, art. 83
alin. (3), precum si in art. 486 alin. (3) cu referire la mentiunile care decurg din obligativitatea formularii
si sustinerii cererii de recurs prin avocat sunt neconstitutionale 6.
In ceea ce privete reprezentarea legal sau judiciar a persoanelor juridice, intrucat nu se poate pune
problema rudeniei mandatarului cu persoana juridic, in etapa procesual a recursului exist obligaia
legal a asistrii mandatarului de ctre avocat sau de consilier juridic, prin raportare la art. 80 alin. (5)
NCPC, care face trimitere la art. 84 alin. (2) NCPC. in conformitate cu acest din urm articol, la
redactarea cererii i a motivelor de recurs, precum i in exercitarea i susinerea recursului, persoanele
juridice vor fi asistate i, dup caz, reprezentate, sub sanciunea nulitii, numai de ctre un avocat
sauconsilier juridic, in condiiile legii/
Art 8 1 Limitele reprezentrii. Continuarea judecrii procesului.

http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_38897/Decizia-CCR-nr-462-2014-referitoare-laexceptia-de-neconstitutionalitate-a-dispozitiilor-art-13-alin-2-teza-a-doua-art-83-alin-3-si-art486-alin-3-din-Codul-de-procedura-civila.html
6

52

(1) Renunarea la judecat sau la dreptul dedus judecii, achiesarea la hotrarea


pronunat,incheierea unei tranzacii, precum i orice alte acte procedurale de dispoziie nuse pot
face de reprezentant decat in baza unui mandat special ori cu incuviinareaprealabil a instanei
sau a autoritii administrative competente.
(2) Actele procedurale de dispoziie prevzute la alin. (1), fcute in orice process de reprezentanii
minorilor, ai persoanelor puse sub interdicie i ai dispruilor, nu vor impiedica judecarea cauzei,
dac instana apreciaz c ele nu sunt ininteresul acestor persoane.
Constituie acte procedurale de dispoziie ale prii urmtoarele: renunarea la judecat (art. 406-407
NCPC), renunarea la dreptul pretins (art. 408-410 NCPC), achiesarea la hotrarea pronunat (art. 463464 NCPC), achiesarea 1a preteniile reclamantului (art. 436-437 NCPC), tranzacia (art. 438-441
NCPC).
Prin sintagma orice aite octe procedurale de dispoziie" menionat in textul art. 81 alin. (1)
NCPC, codul a avut in vedere includerea atat a achiesrii la preteniile reclamantului, c it i renunarea la
susinerea unei excepii procesuale sau a oricrei alte forme de manifestare a aciunii civile (sintagma in
discuie nu include ins renunarea la dreptul de administrare a unui mijloc de prob, pentru care nu este
necesar prezentarea unei mandat special sau obinerea incuviinrilor legale).
In cazul reprezentrii convenionale, aceste acte procedurale de dispoziie nu pot fi fcute de
reprezentantul prii decat in temeiul unei procuri speciale, cu excepia reprezentrii prii prin avocat,
cand este suficient meniunea expres in contractul de asisten juridic, ce va fi preluat i in
imputernicirea avocaial, ?n sensul c avocatul are dreptul s efectueze acte procedurale de dispoziie in
numele prii in ipoteza reprezentrii prin mandotarneavocat, procura special trebuie s cuprind dreptul
reprezentantului de a efectua un anumit act de dispoziie in numele prii in
cadrul unui dosar individualizat (spre exemplu, reprezentantul A are dreptul a renuna la judecarea
dosarului nr. X/2013, aflat pe rolul Judectoriei Y, in numele reclamantului).
Procura special nu coincide cu procura dat pentru exerciiul dreptului de chemare in
judecat sau pentru reprezentarea in judecat i, cu atat mai puin, cu procura general. in ceea ce privete
reprezentarea legal a persoanelorfizice, prinii sau tutorii nu aunevoie de un mandat special pentru
exercitarea actelor procedurale de dispoziie, intrucat prile care sunt reprezentate nu il pot da, neavand
capacitate de exerciiu deplin, ci, in acest caz, legea prevede obligativitatea incuviinrii prealabile a
instanei de tutel sau a autoritii administrative competente. in privina reprezentrii legale a
persoanelor juridice, apreciem c pentru exercitarea actelor procedurale de dispoziie este necesar ca
administratorul s fac dovada puterii sale in acest sens decurgand
dintr-un man dat special acordat
de organele de conducere ale persoanei juridice sau din cuprinsul actelor constitutive.
in ceea ce privete reprezentarea judiciar, pentru exerciiul actelor de dispoziie este necesar ca
incheierea de numire a curatorului special s prevad in mod expres acest drept, prin raportare la art. 80
alin. {4} NCPC. in ipoteza in care reprezentantul nu prezint dovada dreptului su de a efectua actul de
dispoziie in numele prii, instana va acorda un termen scurt pentru complinirea acestui aspect. Dac la
termenul de judecat acordat, reprezentantul nu prezint dovada solicitat, cererea de a se lua act de
efectuarea unui act de dispoziie va fi anulat de
ctre instan ca fiind formulat de o persoan care nu are calitatea de reprezentant
pentru exercitarea actelor respective in numele prii, prin raportare la art. 82 alin. (1)
NCPC.
In plus, in ipoteza minorilor, o persoanelor puse sub interdicie i a dispruilor, chiar
dac dovada dreptului reprezentantului de a efectua acte procedurale de dispoziie a fost fcut, instana
este in drept s resping cererea de a se lua act de efectuarea actului respectiv i s continue judecata
cauzei atunci cand consider c actul respectiv nu este in interesul persoanelor reprezentate, a p re c ie re
a u rm a n d a fif cu t in concret, de ia caz la caz.
Se impune s precizm c instana trebuie s aib in vedere nu numai ca reprezentantul
s fac dovada dreptului su de a efectua acte de dispoziie in numele prii, dar i ca partea insi s aib
acest drept. Spre exemplu, instana nu poate lua act de tranzacia infiat de reprezentanii prilor dintrun litigiu avand ca obiect partaj succesoral dac obiectui concesiilor reciproce vizeaz un bun dintr-o
53

succesiune nedeschis inc, intrucat nici prile nu pot dispune tn privina drepturilor lor cu inclcarea
unor norme imperative de ordine public.
Art. 82 . Lipsa dovezii calitii de reprezentant. (1) Cand instana constat lipsa dovezii calitii de
reprezentant a celui care a acionat in numele prii, va da un termen scurt pentru acoperirea
lipsurilor. Dac acestea nu se acoper, cererea va fi anulat.
(2) Excepia lipsei dovezii calitii de reprezentant inaintea primei instane nupoate fi invocat
pentru prima oar in calea de atac.
dovada calitii de reprezentant se face prin urmtoarele inscrisuri:
acte de stare civil in copie legalizat (in ipoteza reprezentanilor prini), actul de desemnare a tutorelui
in copie legalizat (in ipoteza reprezentantului tutore), procura in original sau in copie legalizat (in
ipoteza reprezentrii convenionale prin mandatar neavocat), imputernicirea avocaial in original (in
ipoteza reprezentrii prin avocat), delegaia/imputernicirea de reprezentare juridic in original (in ipoteza
reprezentrii prin consilier juridic), un extras din registrul public in care este menionat calitatea de
administrator (in ipoteza reprezentrii legale a persoanei juridice de drept privat; spre exemplu,
un extras eliberat de Oficiul Registrului Comerului), un extras din care s rezulte dreptul organului de
conducere sau al reprezentantului desemnat de entitatea fr personalitate juridic.
Excepia lipsei dovezii calitii de reprezentant. Excepia lipsei dovezii calitii de reprezentant este o
excepie de procedur (vizeaz o neregularitate procedural), absolute (se incalc norme de ordine
public) i peremptorie (admiterea sa conduce la impiedicarea soluionrii fondului cererii), care ins
debuteaz cu un efect dilatoriu {cauza amnlndu-se pentru efectuarea dovezii calitii de reprezentant).
Potrivit art. 82 alin. (2) NCPC, excepia lipsei dovezii calitii de reprezentant in faa primei
instane nu poate fi invocat pentru prima oar in calea de atac.
in legtur cu acest text legal se impun urmtoarele precizri:
a) excepia poate fi invocat in faa primei instane oricand pan la momentul inchiderii
dezbaterilor asupra fondului cauzei, chiar i in ipoteza in care paratul nu a formulat intampinare ori a
depus intampinare cu inclcarea termenului procedural de 25 de zile de la data comunicrii cererii de
chemare in judecat, prevzut de art. 201 alin. (1) NCPC sau nu a invocat aceast excepie procesual prin
intampinarea formulat in termen.
Astfel, in aceste ultime cazuri menionate, paratul nu este deczut din dreptul de a invoca excepia
lipsei dovezii calitii de reprezentant a reclamantului, intrucat o atare excepie este de ordine public i in
privina sa nu opereaz sanciunea decderii, prin raportare la art. 208 alin. (2) NCPC;
b) instana este in drept s invoce din oficiu lipsa dovezii calitii de reprezentant pe cale de
excepie procesual, in etapa judecii in prim instan, pan la inchiderea dezbaterilor asupra fondului
cauzei. Dac descoper aceast lips la momentul deliberrii, instana va repune cauza pe rol i va cita
partea cu meniunea corespunztoare, punand in discuie acest aspect la termenul acordat;
c) partea nu poate invoca pentru prima data in calea de atac a apelului sau a recursului, ca motiv
al cii de atac exercitate, lipsa dovezii calitii de reprezentant a prii adverse, in ipoteza in care nu a
invocat-o in etapa anterioar judecii cii de atac respective, fiind o nulitate care s-a acoperit in timp.
Apreciem c nici instana de control judiciar nu poate invoca aceast lips ca motiv de ordine public,
dac nu a fost invocat in faa primei instane;
d) in ipoteza in care numai reclamantul a declarat cale de atac impotriva hotrarii prin care
cererea sa a fost admis in parte, paratul nu mai este in drept s invoce lipsa dovezii calitii de
reprezentant a persoanei care a formulat cererea in numele reclamantului, chiar dac a invocat-o in faa
primei instane i s-a respins, cci aceasta ar reprezenta un motiv de anulare sau casare in tot a hotrarii
primei instane, in condiiile in care paratul nu a declarat cale de atac, iar partea neatacat din hotrare a
dobanditautoritate de lucru judecat.
Dispoziii speciale privind reprezentarea convenional
Art. 83 . Reprezentarea convenional a persoanelor fizice. (1) In faa primei instane, precum i in
apel, persoanele fizice pot fi reprezentate de ctre avocat sau alt mandatar. Dac mandatul este dat
unei alte persoane decat unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepiilor
54

procesuale i asupra fondului decat prin avocat, atat in etapa cercetrii procesului, cat i in etapa
dezbaterilor.
(2) In cazul in care mandatarul persoanei fizice este so sau o rud pan la gradul al doilea inclusiv,
acesta poate pune concluzii in faa oricrei instane, fr s fie asistat de avocat, dac este liceniat
in drept.
(3) La redactarea cererii i a motivelor de recurs, precum i in exercitarea i susinerea recursului,
persoanele fizice vor fi asistate i, dup caz, reprezentate, sub sanciunea nulitii, numai de ctre
un avocat, in condiiile legii, cu excepia cazurilor prevzute la art. 13 alin. (2).
(4) in cazul contestaiei in anulare i al revizuirii, dispoziiile prezentului articol se aplic in mod
corespunztor
Reprezentarea convenional a persoanelor fizice prin mandatar neavocat. Persoanele fizice pot fi
reprezentate convenional prin avocat sau prin mandatar neavocat, acesta din urm avand sau nu studii
juridice.
asistarea de ctre avocat nu este cerut mandatarului neavocat atunci
cand acesta este sot sau ruda cu partea reprezentata pana fa gradul a l doilea inclusiv i este liceniat in
drept. Proba licenei in drept se face prin depunerea la dosar a diplomei de licen sau a unui alt inscris
din care s rezulte fr dubiu existena unei licene in drept (legitimaie de magistrat, consilier juridic
etc.), iar dovada legturii de rudenie sau a calitii de so se face prin ataarea la dosar a actelor de stare
civil corespunztoare, toate actele menionate urmand a fi depuse in fotocopie certificat pentru
conformitate cu originalul.
Mandatatul neavocat, care se gsete in situaia de excepie menionat anterior, poate pune
concluzii in faa oricror instane, prin urmare, chiar i in faa inaltei Curi de Casaie i Justiie, pe orice
aspect litigios, inclusiv excepii procesuale, cat i pe fondul CAUZEI
ATENTIE din nou !!! dispozitiile din Codul de procedura civila cuprinse in art. 13 alin. (2) teza a doua,
art. 83 alin. (3), precum si in art. 486 alin. (3) cu referire la mentiunile care decurg din obligativitatea
formularii si sustinerii cererii de recurs prin avocat sunt neconstitutionale 7.
Reprezentarea convenional a persoanelor fizice prin avocat. Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr.
51/199S pentru organizarea i exercitarea profesiei de avocat, republicat, avocatul inscris in tabloul
baroului are dreptul s asiste i s reprezinte orice persoan fizic sau juridic, in temeiul unui contract
incheiat in form scris, care dobandete dat cert prin inregistrarea in registrul oficial de eviden.
Ari. 8 4 . Reprezentarea convenional a persoanelor juridice. (1) Persoanelejuridice pot fi
reprezentate convenional in faa instanelor de judecat numaiprin consilier juridic sau avocat, in
condiiile legii.
(2) La redactarea cererii i a motivelor de recurs, precum i in exercitarea i susinerea recursului,
persoanele juridice vor fi asistate i, dup caz, reprezentate, sub sanciunea nulitii, numai de ctre
un avocat sau consilier juridic, incondiiile legii.
(3) Dispoziiile alin. (1) i (2) se aplic in mod corespunztor i entitilor artatela art. 56 alin. (2)
Art 85 Forma mandatului.
(1) Imputernicirea de a reprezenta o persoanfizic dat mandatarului care nu are calitatea de
avocat se dovedete prin inscrisautentic.
(2) In cazurile prevzute la alin. (1), dreptul de reprezentare mai poate fi dat iprin declaraie
verbal, fcut in instan i consemnat in incheierea de edin,cu artarea limitelor i a duratei
reprezentrii.

http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_38897/Decizia-CCR-nr-462-2014-referitoare-laexceptia-de-neconstitutionalitate-a-dispozitiilor-art-13-alin-2-teza-a-doua-art-83-alin-3-si-art486-alin-3-din-Codul-de-procedura-civila.html
7

55

(3) imputernicirea de a reprezenta o persoan fizic sau persoan juridic dat unui avocat ori
consilier juridic se dovedete prin inscris, potrivit legilor deorganizare i exercitare a profesiei.
Art 80 . Mandatul general. Mandatarul cu procur general poate s reprezinte in judecat pe
mandant, numai dac acest drept i-a fost dat anume. Dac cel care a dat procur general nu are
domiciliu i nici reedin in ar sau dac procura este dat unui prepus, dreptul de reprezentare
in judecata se presupune dat.
De principiu, mandatul dat sub forma unei procuri generale nu d dreptul de a reprezenta pe mandant in
justiie, fiind necesar ca acest drept s rezulte in mod expres din cuprinsul mandatului. Prin excepie, se
pre2um l dreptul de reprezentare in judecat, pan la proba contrara, in ipoteza in care mandantul nu are
domiciliul i nici reedina in ar (condiii cumulative), precum i in situaia in care mandatarul are
calitatea de prepus al mandantului.
Remarcm faptul c noul Cod de procedur civif a preluat identic in cadrul art. 36 coninutul art. 67 alin.
(2) i (3) CPC 1865.
Art. 87 . Coninutul mandatului.
(1) Mandatul este presupus dat pentru toate actele procesuale indeplinite in faa aceleiai instane;
el poate fi ins restrans, in mod expres, la anumite acte.
(2) Avocatul care a reprezentat sau asistat partea la judecarea procesului poate face, chiar fr
mandat, orice acte pentru pstrarea drepturilor supuse unui termen i care s-ar pierde prin
neexercitarea lor la timp i poate, de asemenea, s introduc orice cale de atac impotriva hotrarii
pronunate- In aceste cazuri, toate actele de procedur se vor indeplini numai fat de parte.
Susinerea cii de atacse poate face numai in temeiul unei noi imputerniciri.
Art. 88. incetarea mandatului. Mandatul nu inceteaz prin moartea celui care l-a dat i nici dac
acesta a devenit incapabil. Mandatul dinuiete pan la retragerea lui de ctre motenitori sau de
ctre reprezentantul legal al incapabilului.
ART. 89 . Renunarea la mandat i revocarea mandatului.
(1) Renunarea la mandat sau revocarea acestuia nu poate fi opus celeilalte pri decat de la
comunicare afar numai dac a fost fcut in edina de judecat i in prezena ei.
(2) Mandatarul care renuni la imputernicire este inut sa intiineze atat pe cel care i-a dat
mandatul, cat i instana, cu cel puin 15 zile inainte de termenul imediat urmtor renunriiMandatarul nu poate renuna la mandat in cursul termenului de exercitare a cilor de atac.
Asistenta judiciara
Art 90 Condiii de acordare.
(1) Cel care nu este in stare s fac fa cheltuielilor pe care le presupune declanarea i susinerea
unui proces civil, fr a primejdui propria sa intreinere sau a familiei sale, poate beneficia de
asisten
judiciar, in condiiile legii speciale privind ajutorul public judiciar.
(2) Asistena judiciar cuprinde:
a) acordarea de scutiri, reduceri, ealonri sau amanri pentru plata taxelor judiciare prevzute de
lege;
b) aprarea i asistena gratuit printr-un avocat desemnat de barou;
c) orice alte modaliti prevzute de lege.
(3) Asistena judiciar poate fi acordat oricand in cursul procesului, in tot sau numai in parte.
(4) Persoanele juridice pot beneficia de faciliti sub form de reduceri, ealonrisau amanri
pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru aciunii cereri introduse la instanele
judectoreti, in condiiile legii speciale.
Pentru a beneficia de ajutor public judiciar, persoanele fizice trebuie s urmeze procedura reglementat de
O.U.G. nr. 51/2008.
in conformitate cu dispoziiile art. 1 din acest act normativ, ajutorul public judiciar reprezint acea
form de asisten acordat de stat care are ca scop asigurarea dreptului ia un proces echitabil i
56

garantarea accesului egal (a actul de justiie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale
judiciar, inclusiv pentru executarea silit a hotrarilor judectoreti sau a altor titluri executorii.
Beneficiarii ajutorului public judiciar. Ajutorul public judiciar poate fi acordat
oricrei persoane fizice, care are domiciliul sau reedina obinuit in Romania sau intr-un alt stat
membru al Uniunii Europene.
Pentru a determina dac solicitantul are domiciliul pe teritoriul Romaniei se aplic legea roman.
in cazul in care solicitantul nu are domiciliul pe teritoriul Romaniei, pentru a se stabili dac acesta are
domiciliul pe teritoriul unui alt stat membru, se aplic legea statului membru in cauz.
Stabilirea domiciliului sau a reedinei obinuite se determin in funcie de data depunerii cererii
de ajutor public judiciar. Schimbarea ulterioar a acestora nu mai prezint relevan sub aspectul acordrii
ajutorului public judiciar.
Pot beneficia de ajutor public judiciar i persoanele fizice care nu au domiciliul sau reedina
obinuit pe teritoriul Romaniei ori al altui stat membru al Uniunii Europene, in msura in care intre
Romania i statul al crui cetean este solicitantul sau pe al crui teritoriu ii are domiciliul exista o
legtur convenional care conine dispoziii referitoare la accesul internaional la justiie. Pentru statele
cu care Romania nu are legturi convenionale, accesul internaional la justiie poate fi acordat in baza
curtoaziei internaionale, sub rezerva principiului reciprocitii (art, 2l din O.U.G. nr. 51/2008).
Cauzele in care se poate acorda ajutor public ju d ic ia r Ajutorul public judiciar se acord in cauze
civile {indiferent de calitatea prilor, profesioniti sau neprofesioniti), administrative, de munc i
asigurri sociale, precum i in alte cauze, cu excepia celor penale. Acesta se solicit in faa instanelor
judectoreti sau a altor autoriti cu atribuii jurisdicionale romane.
Formele ajutorului public judiciar. Potrivit dispoziiilor art. 6 din O.U.G. nr. 51/2008,ajutorul public
judiciar se poate acorda in urmtoarele forme:
a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentrii, asistenei juridice i, dup caz, a aprrii,
printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim in justiie sau
pentru prevenirea unui litigiu, denumit in continuare asisten prin avocat;
b) plata expertului, traductorului sau interpretului folosit in cursul procesului, cu incuviinarea
instanei sau autoritii cu atribuii jurisdicionale, dac aceast plat incumb, potrivit legii, celui care
solicit ajutorul public judiciar; c) plata onorariului executorului judectoresc; d) scutiri,
reduceri, ealonri sau amanri de la plata taxelor judiciare prevzute de lege, inclusiv a celor datorate in
faza de executare silit.
Ajutorul public ju d ic ia r sub forma asistenei prin avocat se acord conform
prevederilorcuprinse in Legea nr. 51/1995 pentru organizarea i exercitarea profesiei de avocet referitoare
la asistena judiciar sau asistena judiciar gratuit, potrivit art. 23 din O.U.G. nr. 51/2008.
Condiiile acordrii ajutorului public judiciar. Ajutorul public judiciar se acord persoanei fizice care
nu poate face fa cheltuielilor unui proces fr a pune in pericol intreinerea sa ori a familiei sale.
Ajutorul public judiciar se poate acorda, separat sau cumulat, in oricare dintre formele prevzute
la art. 6 din ordonana de urgenii (plata onorariului avocatului, expertului, traductorului, interpretului i
al executorului judectoresc, precum i facilitile la plata taxelor judiciare de timbru).
Valoarea ajutorului public judiciar a co rd a t separat sau cumulat, in oricare dintre formele
prev2ute ia art. 6 lit. a)-c), nu poate depi, in cursul unei perioade de un an, suma maxim echivalent
cu 10 solarii minime brute pe ar la nivelul anului in care a fost formulate cererea de acordare (potrivit
dispoziii lor art. 7 din O.U.G. nr. 51/2008, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 251/2011). 8
Procedura d e acordare a ajutorului public judiciar
Competena de soluionare. Potrivit dispoziiilor art. 11 din O.U.G. nr. 51/2008,

8
http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_251_2011_modificare_oug_51_2008_ajutorul_publi
c_judiciar_materie_civila.php

57

cererea de acordare a ajutorului public judiciar se adreseaz instanei competente pentru soluionarea
cauzei in care se solicit ajutorui. in cazul in care instana competent nu se poate stabili, competent este
judectoria in a crei circumscripie teritorial ii are domiciliul sau reedina solicitantul.
Dac ajutorul public judiciar este solicitat intr-un proces in curs, cererea sau, dup caz, cererile de
acordare a ajutorului public judiciar se soluioneaz, dac legea nu prevede altfel, de completul investit cu
soluionarea cererii principale
In ceea ce privete termenul d e fo rm u la re a cereri i de a j uto r public judiciar, aceasta se poate
p ro m ova ori ca nd in cu rsu I judecii unei cauze, intr-o anumit etap procesual, soluia de admitere
producandu-i efectele numai in acea etap procesual.
Potrivit art. 12 alin. (2) din O.U.G. nr. 51/2008, cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar
este scutit de tax judiciar de timbru.
in conformitate cu art. 14 al O.U.G. nr. 51/2008, cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se
formuleaz in scris i va cuprinde meniuni privind: obiectul i natura procesului pentru care se solicit
ajutorul public judiciar, identitatea, codul numeric personal, domiciliul i starea materiala a solicitantului
i a familiei sale, ataandu-se inscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia i ale familiei sale, precum t
dovezi cu privire la obligaiile de intreinere sau de plat.
Cererea va fi insoit i de o declaraie pe propria rspundere a solicitantului in sensul de a
preciza dac in cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, ince form, pentru ce
cauz, precum i cuantumul acestui ajutor.
Cererea de acordare a ajutorului public judiciar, formulat de ceteni ai unui stat membru al
Uniunii Europene sau de persoane care au domiciliul sau reedina obinuit in unul dintre aceste state,
altul decat Romania, se depune insoit de documente justificative, fie prin intermediul autoritii centrale
a statului membru de domiciliu sau de reedin al solicitantului, fie prin intermediul autoritii centrale
romane, fie direct la instana roman competent potrivit art. 11, cererea i inscrisurile fiind traduse in
limba roman.
in situaia in care solicitantul formuleaz cerere de acordare a ajutorului public judiciar, instana
va fixa un termen intermediar pentru soluionarea acesteia, punandu- i in vedere solicitantului toate
condiiile pe care trebuie s ie indeplineasc cererea sa, precum i dispoziiile art. 14 alin. (2) din O.U.G.
nr. 51/2008, respectiv faptul c, in cazul pierderii procesului, cheltuielile de judecat ale celeilalte pri
vor fi in sarcina sa, i sanciunea restituirii sumelor primite cu titlu de ajutor public judiciar in cazul
prevzut la art. 17 alin. (2).
Soluionarea cererii de acordare a ajutorului public judiciar. Asupra cererii de acordare a ajutorului
public judiciar, instana se va pronuna prin incheiere motivat, dat in camera de consiliu, analizand
inscrisurile depuse de pri i de autoritile competente la dosar, prile nefiind citate la soluionarea
cererii (art. 15 din O.U.G. nr. 51/2008}. Cu toate acestea, pronunarea soluiei se va realiza tot in edin
public, conform art. 402 NCPC.
Acordarea ajutorului public judiciar poate fi refuzat cand este solicitat abuziv, cand costul su
estimat este disproporionat fa de valoarea obiectului cauzei, precum i atunci cand acordarea ajutorului
public judiciar nu se solicit pentru aprarea unui interes legitim ori se pretinde pentru o aciune care
contravine ordinii publice sau celei constituionale.
impotriva incheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar, cel
interesat poate face cerere d e reexaminare, in termen de 5 zile de la data comunicrii incheierii. Prin
urmare, incheierea de respingere a cererii de ajutor public judiciar sau de admitere in parte a acestuia se
comunic prilor interesate, care au posibilitatea formulrii cii de atac a reexaminrii.
Cererea de reexaminare se soluioneaz tot in camera de consiliu, ins de un alt complet, cu
citarea prilor (in lipsa unui text expres derogatoriu vizand necitarea, ar trebui aplicat regula general),
de aceast dat incheierea fiin d definitiva, prin raportare la art. S din Legea nr. 76/2012.
Conform art. 17 din acelai act normativ, orice persoan interesat va putea sesiza oricand instana care a
incuviinat ajutorul public judiciar, prezentand dovezi cu privire la situaia reala a celui cruia i s-a
incuviinat cererea, ajutorul public judiciar nefiind suspendat in cursul noilor cercetri.
Dac instana constat c cererea de ajutor public judiciar a fost fcut cu reo
58

credin, prin ascunderea adevrului, va obliga, prin incheiere, pe cel care a beneficiat nejustificat de
ajutor public judiciar, la restituirea cu titlu de despgubire a sumelor de care a fost scutit, precum i la o
amend in cuantum de p a n l la S ori suma pentru care a obinut nejustificat scutirea.
Consecinele acordrii ajutorului public judiciar. Partea czut in pretenii va fi obligat la plata ctre
stat a sumelor de care a fost scutit partea care a catigat procesul.
Prin urmare, cheltuielile de judecata aie ambelor pri vor fi suportate de partea care a pierdut
litigiul, aceasta fiind nevoit s suporte nu doar propriile cheltuieli, ci i pe cele efectuate de partea care a
obinut catig de cauz, atat cele avansate de aceasta din urm, cat i cele de plata crora a fost scutit prin
admiterea cererii de acordare a ajutorului public judiciar
Asistena ju dicia r acordat persoanelor juridice. in privina persoanelor juridice,art. 90 alin. (4)
NCPC prevede ca acestea pot beneficia de faciliti numai subform de reduceri, ealonri sau amanri
pentru plata taxelor judiciare de timbrudatorate pentru aciuni i cereri introduse la instanele
judectoreti, in condiiile legii
speciale. Prin urmare, persoanele juridice nu beneficiaz de aprare i asisten gratuit printr-un avocat
desemnat de barou, de ajutor privind plata expertului folosit incursul procesului sau de plata executorului
judectoresc etc., ci numr de faciliti inprivina plii taxelor ju d ic ia re de timbre.
Art. 91 . Dispoziii speciale. Dispoziiile cuprinse in legi speciale privind scutirea de taxe, tarife,
comisioane sau cauiuni pentru cererile, aciunile i orice alte msuri luate in vederea administrrii
creanelor fiscale rman aplicabile.
in acord cu textul codului, potrivit art. 229 din O.U.G. nr. 92/2003, organele fiscal sunt scutite de taxe,
tarife, comisioane sau cauiuni pentru cererile, aciunile i orice alte msuri pe care le indeplinesc in
vederea administrrii creanelor fiscale, cu excepia celor privind comunicarea actului administrativ fiscal.
Participarea Ministerului Public in procesul civil
Art. 92 . Modaliti de participare.
(1) Procurorul poate pomi orice aciune civil, ori de cate ori este necesar pentru aprarea
drepturilor i intereselor legitime
ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicie i ale dispruilor, precumi in alte cazuri expres
prevzute de lege.
(2) Procurorul poate s pun concluzii in orice proces civil, in oricare faz aacestuia, dac apreciaz
c este necesar pentru aprarea ordinii de drept, a drepturilor i intereselor cetenilor.
(3) In cazurile anume prevzute de lege, participarea i punerea concluziilor de ctre procuror sunt
obligatorii, sub sanciunea nulitii absolute a hotrarii.
(4) Procurorul poate s exercite cile de atac Impotriva hotrarilor pronunate in cazurile
prevzute la alin. (1), chiar dac nu a pornit aciunea civil, precum i atunci cand a participat la
judecat, in condiiile legii.
(5) Procurorul poate sa cear punerea in executare a oricror titluri executorii emise in favoarea
persoanelor prevzute la alin. (1).
(6) in toate cazurile, Ministerul Public nu datoreaz taxe de timbru i nici cautiune.
Poziia procesual a procurorului in procesul civil.
Participarea procurorului la judecata aciunii civile este lsat la aprecierea sa, iar nua instanei de
judecat, aceasta din urm neputand suprima reprezentantului MinisteruluiPublic acest drept, invocand,
de pild, faptul c in aciunea in curs de soluionareparticiparea sa nu ar fi necesar pentru aprarea
ordinii de drept, a drepturilor i intereselorprii. Prin urmare, in msura in care procurorul dorete s
participe la judecarea unei cereri, va invedera acest aspect instanei de judecat, care, la randul su, va lua
act de participarea procurorului, menionarea acestuia in constituirea instanei urmand a fi fcut in
partea introductiv a incheierii de edin sau a practicatei hotrarii judectoreti.
Participarea la judecata aciunii civile ii confer procurorului dreptul de a pune condu z ii as u p
ra o ri c r u i aspect Iitigios, precum i de a propun e probe. Procu ro r u I n u a re in s dreptul de a
59

exercita acte procedurale de dispoziie, intrucat nu este titularul vreunui drept subiectiv care face obiectul
judecii sau al cererii introductive, cu excepia, evident, a cazului in care este iniiatorul acesteia.
Regula in materie este aceea c participarea procurorului la judecarea aciunii civile este facultativa.
EXCEPTII cu titlu de exemplu, urmtoarele cereri in privina soluionrii crora participarea procurorului
este obligatorie:
-cererea de punere sub interdicie judectoreasc i cererea de ridicarea interdiciei judectoreti
[art. 939 alin. (3) i art. 942 alin. (1) NCPC);
- cererea de declarare a morii, cererea de constatare a nulitii hotrarii declarative de moarte,
cererea de rectificare a datei morii (art. 945 alin. (4), art. 948 alin. (2) i art. 949 NCPC; este de
menionat faptul c, in reglementarea noilor coduri, nu mai exist procedura de declarare a dispariiei);
- cererea de expropriere (art. 23 alin. (1) din Legea nr. 33/1994];
- cererea de decdere din exerciiul drepturilor printeti (art. 508 alin. (2) NCC];
- c e re r ile in materie de adopie (art. 76 alin. (1) din Legea nr. 273/2004, republicat];
- cererile privind stabilirea msurilor de protecie special menionate in Legea nr. 272/2004 [art.
125 alin. (1) din lege];
- cererea de inregistrare tardiv a naterii [art. 18 alin. (2) din Legea nr. 119/1996, republicat];
-cererea de anulare, modificare sau completare a actelor de stare civil (art. 57 alin. (2) din Legea
nr. 119/1996; este de menionat c cererea de rectificare a actelor de stare civil nu este de competena
general a instanelor judectoreti, ci a primarului, potrivit art. 58 din Legea nr. 119/1996].
Art. 93 Efecte fa de titularul dreptului
In cazurile prevzute la art. 92 alin. (1), titularul dreptului va fi introdus in proces i se va putea
prevala de dispoziiile art. 406,408,409 i art. 438-440, iar dac procurorul ii va retrage cererea, va
putea cere continuarea judecii sau a executrii silite.
in ipoteza in care procurorul iniiaz aciunea civil, instana va dispune in mod
obligatoriu introducerea in cau2 i citarea titularului dreptului in calitate de reclamant.
Apreciem c aceast introducere in litigiu a titularului dreptului constituie un alt caz legal de introducere
forai in cauza, din oficiu, a altor persoane, prin raportare la art. 78 alin. (1) NCPC, motiv pentru care
dispoziiile art. 78-79 NCPC vor fi aplicabile in mod corespunzitor.
Cel Introdus in proces va putea exercita octe procedurale de dispoziie, i anume va putea renuna
la judecata cererii promovate de procuror (art. 406 NCPC) sau la dreptul pretins prin aciune, al c iru i
titular este (art. 408-409 NCPC) ori va putea incheia o tranzacie cu celelalte parti litigante (art. 438-440
NCPC.
In msura in care procurorul renuni la judecarea cererii pe care a iniiat-o, titularul dreptului va
putea cere instanei continuarea judecii, caz irt care soluionarea cauzei va avea loc numai intre acesta i
restul p irilo r litigante, Ministerul Public fiind scos din proces.
Daca cererea de incuviinare este formulai de ctre procuror, creditorul are dreptul si renune la
executarea silit demarat i, de asemenea, dac procurorul intenioneaz s renune la aceasta, creditorul
are dreptul s solicite continuarea executrii silite.

Boroi Noul Cod de procedur civil Ed Hamangiu 2013


http://www.slideshare.net/exodumuser/g-boroi-ncpc-comentat-vol-i-1
Art. 94-Art.147
Competena materiala
Competena materiala (ratione materiae) presupune o delimitare intre instane degrad diferit i este
reglementat sub aspect funcional {dup felul atribuiilor jurisdicionale)i sub aspect procesual (dup
obiectul, valoarea sau natura cererii).

60

Competenamateriala funcional determin i precizeaz funcia i rolul atribuite fiecreia dintre


categoriile instanelor judectoreti, iar competena material procesual determin categoria de pricini
care pot fi rezolvate, in concret, de o anumit categorie de instane judectoreti.
Normele care reglementeaz competena material sunt cuprinse in noul Cod deprocedur civil i in
unele acte normative speciale i au caracter de ordine public, de la care prile nu pot deroga, prin
convenia lor, nici chiar cu autorizarea instanei.
Art 94 Judectoria. Judectoriile judec:
1. in prim instan, urmtoarele cereri al cror obiect este evaluabil sau, dup caz, neevaluabil In bani:
a) cererile date de Codul civil in competena instanei de tutel i de familie, in afar de cazurile
in care prin lege se prevede in mod expres altfel;
b) cererile referitoare la inregistrrile in registrele de stare civil, potrivit legii;
c) cererile avand ca obiect administrarea cldirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spaii
aflate in proprietatea exclusiv a unor persoane diferite, precum i cele privind raporturile juridice
stabilite de asociaiile de proprietari cu alte persoane fizice sau persoane juridice, dup caz;
d) cererile de evacuare;
e) cererile referitoare la zidurile i anurile comune, distana construciilor
i plantaiilor, dreptul de trecere, precum i la orice servituti sau alte limitri ale dreptului de proprietate
prevzute de lege, stabilite de pri ori instituite pe cale judectoreasc;
f) cererile privitoare la strmutarea de hotare i cererile in grniuire;
g) cererile posesorii;
h) cererile privind obligaiile de a face sau de a nu face neevaluabile in bani,
indiferent de izvorul lor contractual sau extracontractual, cu excepia celor date de lege in competena
altor instane;
i) cererile de impreal judiciar, indiferent de valoare;
j) orice alte cereri evaluabile in bani in valoare de pan la 200.000 lei inclusiv, indiferent de
calitatea prilor, profesioniti sau neprofesioniti;
2. abrogat;
3. cile de atac impotriva hotrarilor autoritilor administraiei publice cu activitate jurisdicional i ale
altor organe cu astfel de activitate, in cazurile prevzute
de lege;
4. orice alte cereri date prin lege in competena lor.
Art. 9 5 . Tribunalul. Tribunalele judec:
1. in prim instan, toate cererile care nu sunt date prin lege in competenta altor instane;
2. ca instane de apel, apelurile declarate impotriva hotrarilor pronunate de judectorii in prim instan;
3. ca instane de recurs, in cazurile anume prevzute de lege;
4. orice alte cereri date prin lege in competena lor.
In actuala reglementare, tribunalele judec in prim instan, ca instane de apel i ca instane de recurs,
precum i orice alte cereri date prin lege in competena lor.
Judecata n prim instan. in actuala reglementare, tribunalul este instana de drept comun in ceea ce
privete judecata in prim instan, in sensul c, ori de cate ori legiuitorul nu prevede instana competent
a soluiona o anumit cerere, aceasta va fi judecat in prim instan de ctre tribunal.
Competena tribunalului ca instan de apel. Ca instane de apel,tribunalele judec apelurile impotriva
hotrarilor pronunate de judectorii i n prim instan, in cazurile in care acestea pot fi atacate cu apei.
De asemenea, in cadrul procedurii necontencioase, apelul impotriva incheierii date de preedintele
judectoriei se judec de tribunal, potrivit art. 537 alin. (3) NCPC.
Competena tribunalului ca instan de recurs. Ca instane de recurs, tribunalele judeca recursuri, in
cazurile anume prevzute de lege.
Aadar, in acele situaii in care legea prevede c hotrarile judectoriei sunt susceptibile de recurs, aceast
cale de atac este de competena tribunalului. Pot fi menionate, de exemplu: hotrarea prin care se
61

constat renunarea la judecat - art. 406 alin. (6) NCPC; hotrarea prin care se respinge cererea in fond
ca urmare a renunrii la dreptul subiectiv - art. 410 NCPC; incheierea asupra suspendrii procesului - art.
414 NCPC; hotrarea care constat perimarea procesului - art. 421 NCPC; hotrarea dat in baza
recunoaterii preteniilor - art. 437 NCPC; hotrarea care consfinete tranzacia intervenit intre pri art. 440 NCPC.
Art.96 . Curtea de apel. Curile de apel judeca:
1. in prim instan, cererile in materie de contencios administrativ i fiscal, potrivit legii speciale;
2. ca instane de apel, apelurile declarate impotriva hotrarilor pronunate de tribunale in prim instan;
3. ca instane de recurs, in cazurile anume prevzute de lege;
4. orice alte cereri date prin lege in competena lor.
Competena ca instan de recurs. Ca instane de recurs, curile de apel judec recursurile in cazurile
anume prevzute de lege. Aadar, curile de apel pot soluiona recursuri impotriva hotrarilor date in apel,
a celor date, potrivit legii, fr drept de apel, precum i in alte cazuri expres prevzute de lege.
De exemplu, in baza Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, curile de apel judec recursurile
impotriva hotrarilor pronunate in fond de tribunale in aceast materie.
Legea privind sistemul unitar de pensii publice nr. 263/2010 prevede c hotrarile pronunate de ctre
tribunale in aceast materie. in prim instan, sunt supuse recursului, care se soluioneaz de ctre curile
de apel.
Alte cereri date prin lege in competena curilor de apel. in baza unor norme speciale, fie din noul Cod de
procedur civil, fie din alte acte normative, curile de apel mai judec orice alte cereri date prin lege in
competena lor (in prim instan, in prim i ultim instan sau, dup caz, intr-o cale de atac)

Exemple
- conflictele de competena intre dou tribunale sau intre un tribunal i o judectorie din raz a sa
teritorial, ori intre dou judectorii care nu sunt in circumscripia aceluiai tribunal, dar care se afl in
raza teritorial a aceleiai curi de apel, precum i conflictele de competen intre un tribunal din
circumscripia curii respective i un alt organ de jurisdicie sau un tribunal arbitrai, conform art. 135
NCPC;
- cererile de strmutare pentru bnuial legitim, de la o judectorie sau un tribunal din
circumscripia sa teritorial, conform art. 142 NCPC;
- cererea de recuzare daca la tribunal nu se poate constitui completul, conform art. 50 NCPC;
- cererile referitoare la indreptarea greelilor materiale, lmurirea sau completarea propriilor
hotrari;
- contestaiile in anulare i revizuirile introduse impotriva propriilor hotrari;
- aciunea in anularea unei hotrari arbitrate, conform art. 610 NCPC;
- contestaiile la titlu indreptate impotriva propriilor hotrari, deci atunci cand titlul executoriu il
constituie hotrarea curii de apel, conform art. 713 alin. (3) NCPC;
Art. 97 Inalta Curte de Casaie i Justiie. inalta Curte de Casaie i Justiie judec:
1. recursurile declarate impotriva hotrarilor curilor de apel, precum i a altor hotrari, in cazurile
prevzute de lege;
2. recursurile in interesul legii;
3. cererile in vederea pronunrii unei hotrari prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept;
4. orice alte cereri date prin lege in competena sa.
Organizarea ICCJ Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar prevede organizarea inaltei Curi in 4
secii - Secia I civil, Secia a ll-a
62

civil, Secia penal, Secia de contencios administrativ i fiscal - i Seciile Unite. in cadrul seciilor, pot
fi infiinate complete specializate, in funcie de numrul i natura cauzelor, de volumul de activitate al
fiecrei secii, precum i de specializarea judectorilor i necesitatea valorificrii experienei profesionale
a acestora.
De asemenea, in cadrul inaltei Curi funcioneaz Completul pentru soluionarea recursului in interesul
legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (care soluioneaz sesizarea in vederea
pronunrii unei hotrari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), precum i 4 complete de 5
judectori.in acelai act normativ, este stabilit competena fiecrei secii, a completelor de 5 judectori,
precum i a Seciilor Unite.
Conform art. 23 din Legea nr. 304/2004, seciile inaltei Curi de Casaie i Justiie, in raport cu
competena fiecreia, soluioneaz:
a) cererile d e strmutare, pentru motivele prevzute in codurile de procedur.
b) conflictele de competen, in cazurile prevzute de lege.
c) orice alte cereri prevzute de lege.
in baza unor norme speciale, instana suprem este competent s mai soluioneze:
- cererile de delegare a instanei, conform art. 147 NCPC;
- cererile referitoare la indreptarea erorilor materiale, lmurirea sau completarea propriilor
hotrari i incheieri;
- contestaiile la titlu, contestaiile in anulare i revizuirile indreptate impotriva propriilor
hotrari;
- contestaiile impotriva deciziilor Biroului Electoral Central cu privire la protocolul de
constituire a unei aliane electorale, conform art. 91 din Legea nr. 35/2008;
- contestaiile privind modul de formare i componena Biroului Electoral Central, conform
art. 21 din Legea n r 35/2008 i art. 39 din Legea nr. 67/2004;
- contestaia impotriva hotrarilor Consiliului Superior al Magistraturii privind cariera i
drepturile judectorilor i procurorilor, conform art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, astfel
cum a fost modificat prin Legea nr. 76/2012;
- recursul exercitat impotriva sentinei curii de apel sesizate de ctre comisia de cercetare
a averii demnitarilor, magistrailor, a unor persoane cu funcii de conducere i de control i
a funcionarilor publici, conform art. 20 din Legea nr. 115/1996.
Completele de 5 judectori soluioneaz, in materie civil, cauzele care sunt date in competena sa prin
lege. Spre exemplu, potrivit art. 136 alin. {3j NCPC, conflictul dintre dou secii ale inaltei Curi de
Casaie i Justiie se soluioneaz de Completul de 5 judectori.
Seciile Unite. Inalta Curte de Casaie i Justiie se constituie in Secii Unite pentru soluionarea,
in condiiile legii, a sesizrilor privind schimbarea jurisprudenei inalteiCuri de Casaie i Justiie.
Determinarea competenei
dup valoarea obiectului cererii introductive de instana
Art.98 . Reguli generale.
(1) Competena se determin dup valoarea obiectului cererii artat in captul principal de cerere.
(2) Pentru stabilirea valorii, nu se vor avea in vedere accesoriile preteniei principale, precum dobanzile,
penalitile, fructele, cheltuielile sau altele asemenea, indiferent de data scadenei, i nici prestaiile
periodice ajunse la scaden in cursul judecii.
(3) In caz de contestaie, valoarea se stabilete dup inscrisurile prezentate i explicaiile date de pri.
Valoarea obiectului cererii. Valoarea obiectului litigiului se stabilete de ctre reclamant, care, potrivit art.
194 lit. c) NCPC, are obligaia, sub sanciunea nulitii, s indice in cererea de chemare in judecat
obiectul cererii i valoarea lui, de asemenea, modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei
valori i inscrisurile pe care s-a bazat reclamantul in acest calcul. Evident, aceasta obligaie nu exist in
cazurile prevzute de art. 94 pct. 1 lit. a)-i), la care valoarea obiectului cererii este lipsit de relevan.
63

Accesoriile preteniei principale. Prin art. 98 alin. (2), legiuitorul i-a insuit explicit opinia din doctrin i
din practica instanelor de sub imperiul vechiului cod, in sensul c, atunci cand reclamantul formuleaz un
capt de cerere principal i pretenii accesorii acestuia (dobanzi, penaliti, fructe, cheltuieli sau alte
asemenea), competena se determindoar pe baza valorii captului principal, iar nu prin insumarea valorii
acestuia cu valoarea accesoriilor captului principal de cerere.
S-a artat constant c valoarea elementelor accesorii este aleatorie, nu s-ar putea calcula la
inceputul procesului, ceea ce ar face ca insi competena instanei s depind de durata procesului.
Astfel, competena instanei nu este influenat de valoarea preteniiloraccesorii nici atunci cand
se solicit dobanzi pentru viitor, adic pentru perioada de dup introducereacererii de chemare in
judecat. in acest sens, legiuitorul prevede expres c accesoriile preteniei principale nu se vor avea in
vedere in stabilirea valorii obiectului cererii, indifferent de data scadenei. Prin aceast prevedere s-a
tranat disputa din doctrin, generate de absena unei reglementri precum cea din noul cod (argumentul
pentru luarea in calcul a dobanzilor, fructelor sau a altor asemenea venituri accesorii, corespunztoare
perioadei anterioare chemrii in judecat, a fost acela c este vorba de sume certe i exigibile,aadar,
susceptibile de insumare i capitalizare.
Cazul cererilor incidentale. in absena unei derogri exprese de la regula din art. 98 alin. (1) NCPC, tot
valoarea obiectului captului principal de cerere determin competena, chiar dac se formuleaz cereri
incidentale (cerere reconvenional, cereri de intervenie voluntar sau forat etc.), indiferent dac, in
considerarea valorii lor, aceste din urm cereri menionate ar fi fost de competena unei alte instane in
cazul in care ar fi fost formulate pe cale principal.
Articolul 98 alin. (1) se coroboreaz cu prevederile a r t 123 NCPC, potrivit croracererile
incidentale se judec de instana competent pentru cererea principal, chiar dac ar fi de competena
material sau teritorial a altei instane judectoreti.
Astfel, valoarea obiectului cererii principale nu se cumuleaz cu cea a obiectului cererii
incidentale, dup cum nu se stabilete competena de soluionare a intregii cauze in funcie de valoarea
obiectului cererii incidentale (chiar dac aceasta ar fi de competena unei instane de grad mai inalt, dac
ar fi formulat pe cale principal) i nici nu se dispune disjungerea cererii incidentale, pentru a fi
declinat competena soluionrii sale in favoarea unei alte instane.
Art.99 Cazul mai multor capete principale de cerere.
(1) Cand reclamantul a sesizat instana cu mai multe capete principale de cerere intemeiate pe fapte ori
cauze diferite, competena se stabilete in raport cu valoarea sau, dup caz, cu natura ori obiectul fiecrei
pretenii in parte. Dac unul dintre capetele de cerere este de competena altei instane, instana sesizat va
dispune disjungerea i ii va declina in mod corespunztor competena.
(2) In cazul in care mai multe capete principale de cerere Intemeiate pe un titlu comun ori avand aceeai
cauz sau chiar cauze diferite, dar aflate in strans legtur, au fost deduse judecii printr-o unic cerere
de chemare in judecat, instana competent s le soluioneze se determin inandu-se seama de
aceapretenie care atrage competena unei instane de grad mai inalt.
Art. 100. Cererea formulat de mai muli reclamani.
(1) Dac mai muli reclamani, prin aceeai cerere de chemare in judecat, formuleaz pretenii proprii
impotriva aceluiai parat, invocand raporturi juridice distincte i neaflate intr-o legtur care s fac
necesar judecarea lor impreun, determinarea instanei competente se face cu observarea valorii sau,
dup caz, a naturii ori obiectului fiecrei pretenii in parte.
(2) Dispoziiile alin. (1) sunt aplicabile i atunci cand unul sau mai muli reclamani formuleaz, prin
aceeai cerere de chemare In judecat, pretenii impotriva mai multor parai, invocand raporturi juridice
distincte i fr legtur intre ele.
In cazul in care mai muli reclamani formuleaz o singur cerere de chemare in judecat
impotriva aceluiai parat sau chiar impotriva mai multor parai, dar in baza unor raporturi juridice
distincte, neaflate intr-o legtur care s fac necesar judecarea lor impreun, stabilirea instanei
competente nu se face in funcie de valoarea cumulate a tuturor preteniilor, ci in funcie de valoarea
64

fiecrei pretenii in parte. Aceast soluie a fost justificat in practic prin ornai bun administrare a
justiiei, facilitarea administrrii probelor i a rezolvrii unitare a unor aspecte ce intereseaz deopotriv
pe toi reclamanii, fr ins s existe un raport juridic unitar intre pri.
Cand competena aparine unor instane diferite (inclusiv unor secii specializate sau unor
complete specializate diferite), se impune disjungereo capetelor de cerere i sesizarea instanei
competente.
Art. 101 Valoarea cererii in cazuri speciale.
(1) in cererile privitoare la executarea unui contract ori a unui alt act juridic, pentru stabilirea competenei
instanei se va ine seama de valoarea obiectului acestuia sau, dup caz, de aceea a prii din obiectul
dedus judecii.
(2) Aceeai valoare va fi avut in vedere i in cererile privind constatarea nulitii absolute, anularea,
rezoluiunea sau rezilierea actului juridic, chiar dac nu se solicit i repunerea prilor in situaia
anterioar, precum i in cererile privind constatarea existenei sau inexistenei unui drept.
(3) In cererile de aceeai natur, privitoare la contracte de locaiune ori de leasing, precum i in acelea
privitoare la predarea sau restituirea bunului inchiriat ori arendat, valoarea cererii se socotete dup chiria
sau arenda anual.
Cererile supuse criteriului valoric n noul cod. Dei legiuitorul nu prevede un criteriu generic de
identificare a acestor cereri, sfera lor este determinabil, deoarece este artat modul de calcul al valorii
obiectului cererii n cazul unor cereri frecvente n practic, iar, pe de alt parte, sunt enumerate cererile
pentru care criteriul valoric este nerelevant.
Astfel, legiuitorul precizeaz cum se determina valoarea n cazul cererilor: n anularea,
constatarea nulitii absolute, rezoluiunea, rezilierea unui act juridic ori privitoare la executarea unui act
juridic (art. 101 NCPC); n materie imobiliar (art. 104 NCPC) i n materie de motenire (art. 105
NCPC).
In acelai timp, legiuitorul prevede c anumite cereri se soluioneaz n prim instan de ctre
judectorie {cele menionate limitativ n art. 94 pct. 1 lit. a)-g) i lit. i) NCPC], indiferent daca sunt sau nu
evaluabile n bani, ca atare, n privina lor nu are relevan valoarea obiectului cererii.
Valoarea bunului vizat de actul juridic. Legiuitorul arat c, in cazul cererilor expres enumerate in art. 101
NCPC, intereseaz valoarea obiectului actului juridic, dup caz, proporional cu partea din obiectul dedus
judecii. Aceasta inseamn c, in asemenea cazuri, valoarea obiectului cererii este e g a li cu valoarea
bunului ce reprezint obiectul material vizat de raportul juridic, mobil sau imobil.
Acest principiu a fost aplicat in mod constant in practica judiciar anterioar. Spre exemplu, in
privina cererilor in constatarea nulitii absolute a unui contract de vnzare cumprare, s-a decis c
trebuie avut in vedere preul stipulat in contract, cat timp nu este contestat; dac preul din contract este
contestat nu va fi avut in vedere la stabilirea competenei materiale dup valoare, ci, eventual, valoarea
invocat de titularul aciunii sau valoarea rezultat din probele administrate pe acest aspect.
Valoarea cererii in contractele de locaiune ori de leasing. in cazul acestor contracte, legiuitorul prevede
un reper cert, neechivoc, valabil atat pentru cererile in anularea, constatarea nulitii absolute sau in
rezilierea unor asemenea contracte, cat i pentru cererile avand ca obiect executarea obligaiei de predare
sau restituire a bunului inchiriat ori arendat. Acest criteriu este reprezentat de chiria sau arenda anuala,
respective contravaloarea chiriei prevzute in contract i aferente unui singur an, i se aplic indiferent
dac se solicit i restituirea prestaiilor efectuate in temeiul contractului.
Art. 102. Cererea de plat parial. Cand prin aciune se cere plata unei pri dintr-o crean, valoarea
cererii se socotete dup partea pretins de reclamant ca fiind exigibil.
Intr-o prim interpretare, s-ar putea considera c, indiferent de suma cerut de ctre reclamant,
competenta se va stabili in raport de creana efectiv exigibil, indicat ca atare in cerere, care reprezint
partea pretins de reclamant ca fiind exigibil" in termenii art. 102, evitandu-se, in acest fel, eludarea
normei de competen.

65

Intr-o a doua interpretare, s-ar putea ajunge la concluzia c indiferent de intinderea creanei
exigibile la data formulrii cererii, competenta se stabilete in funcie de suma efectiv cerut de
reclamant.
Considerm c este corect cea de-a doua interpretare, sintagma partea pretins de reclamant ca
fiind exigibil'' referindu-se la preteniile formulate explicit. in contextual unei cereri de chemare in
judecat, partea pretins" nu poate viza altceva decat obiectul cererii, pretenia concret a reclamantului,
i nu motivarea in fapt a cererii; dac intenia legiuitorului a r fi fost aceea de a se raporta la motivele de
fapt, a r fi folosit termeni neechivoci precum partea menionat" sau indicat", in niciun caz pretins".
Art. 103 Cererea privind prestaii succesive. In cererile care au ca obiect un drept la prestaii succesive,
dac durata existenei dreptului este nedeterminat,valoarea lor se socotete dup valoarea prestaiei
anuale datorate.
Textul acestui articol are in vedere cererile prin care se valorifici un drept la prestaii succesive,
indiferent de cauza dreptului i de obiectul concret al preteniilor. Legiuitorul introduce o formul cert de
caicul al valorii obiectului unor asemenea cereri, dat fiind c nu este posibil evaluarea prestaiilor totale
atunci cand durata existenei dreptului este nedeterminat.
In cazul in care preteniile decurg dintr-un contract, acesta poate fi unul aleatoriu (intreinere,
rent viager), dar i unul incheiat pe durat nedeterminat {de exemplu, un contract de imprumut de
folosin fr stipularea unui termen - art. 2146 i art. 2155 NCC sau un contract nenumit in care nu s-a
prevzut un termen - art. 1168 NCC).
De asemenea, preteniile pot avea legtur cu un fa p t ilicit (de exemplu, se solicit despgubiri
pentru prejudiciul cauzat printr-un accident sub form de prestaii periodice, cand prejudiciul are caracter
de continuitate - art. 1386 alin. (3)NCC] sau poate fi vorba despre o obligaie legal. Se observ c
soluia legiuitorului este asemntoare cu cea din art. 101 alin. {3)NCPC, care se refer la contracte de
inchiriere sau de leasing, cand valoarea obiectului cererii se socotete in funcie de chiria sau arenda
anual.
Intrucat norma nu distinge, aceasta este aplicabil indiferent de obiectul concret al cererii, de
natura celor indicate ?n art. 101 NCPC. Cand preteniile deriv dintr-un contrac t se va avea in vedere
prestaia convenit de pri, raportat la un an, iar cand au o alt cauz juridic, reclamantul este cel ca re
va arta prestaia anual datorat. Aceast norm se aplic doar in cazurile in care cererea este supus
criteriului valoric altminteri valoarea obiectului cererii este ne relevant.
Art.104 Cererile in materie imobiliara.
(1) in cererile avand ca obiect un drept de proprietate sau alte drepturi reale asupra unui imobil, valoarea
lor se determin in funcie de valoarea impozabil, stabilit potrivit legislaiei fiscale.
(2) in cazul in care valoarea impozabil nu este stabilit, sunt aplicabile dispoziiile art. 98.
Intra in domeniul de aplicare al normei: cererea in revendicarea imobilului; cererile confesorii i
negatorii; cererea in constatarea existenei ori a inexistenei unui drept real; cereri in materie de ipotec,
gaj, drept de preferin, drept de retenie; cererea in constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin
efectul uzucapiunii.
Art. 105. Cererile in materie de motenire. in materie de motenire, competena dup valoare se determin
fr scderea sarcinilor sau datoriilor motenirii.
Art 106. Dispoziii speciale.
(1) Instana legal investit potrivit dispoziiilor referitoare la competen dup valoarea obiectului cererii
rmane competent s judece chiar dac, ulterior investirii, intervin modificri in ceea ce privete
cuantumul valorii aceluiai obiect.
(2) Dispoziiile alin. (1) sunt aplicabile i la judecarea cilor de atac.
Acest art reflect principiul potrivit cruia momentul care intereseaz in stabilirea valorii
obiectului cererii este acela al sesizrii instanei, deci al introducerii cererii de chemare in judecat, astfel
incat competena instanei nu este alterat de eventualele modificri survenite in ceea ce privete
cuantumul valorii aceluiai obiect.
66

Competena teritorial
Dup determinarea Instanei competente ratione materiae pentru soluionarea unei anumite
cereri, delimitarea intre instane de acelai grad presupune recurgerea la normele de competena
teritoriala din noul Cod de procedur civil sau, dup caz, din acte normative speciale.
Competena teritorial este de trei feluri:
- competena teritorial de drept comun, cand cererea se introduce la instana de drept comun din
punct de vedere teritorial, dar prile pot conveni s se judece la o alt instan;
- competen teritorial alternativ sau facultativ, dac reclamantul are alegerea intre dou sau
mai multe instane deopotriv competente;
- competen teritorial exclusiv sau excepional, cand cererea trebuie introdus ia o anumit
instan, fr a exista pentru pri posibilitatea de a stabili o alt instan.
Normele care reglementeaz competena teritorial sunt, in principiu, de ordine privat, dac este
vorba despre procese privitoare la bunuri, cu excepia cazurilor prevzute de art. 117-121 NCPC, ins au
caracterul unor norme de ordine publica in materie de persoane, precum i in cazurile prevzute de art.
117-121 NCPC.
Art. 107 Regula general. (1) Cererea de chemare in judecat se introduce la instana in a crei
circumscripie domiciliaz sau ii are sediul paratul, dac legea nu prevede altfel.
(2) Instana rmane competent s judece procesul chiar dac, ulterior sesizrii, paratul ii schimb
domiciliul sau sediul.
Regula general. Aceast norm reglementeaz competena de drept comun din punct de vedere teritorial
pentru judecata in prim instan, in sensul c, in absena unei norme contrare, instana competent este
cea din art. 107. Caracterul de regul general in materia competenei teritoriale (actor sequitur forum
rei) rezult explicit in noua reglementare atat din titlul normei, cat i din sintagma daca legea nu prevede
altfel" ce nu figura in art. 5 CPC 1865. Aceast sintagm reflect raportul dintre norma de drept comun i
o eventual norm special derogatorie.
Un element de noutate este i referirea la paratul persoan juridic in cuprinsul aceleiai norme
care vizeaza persoana fizic, referire d edui din menionarea sediului in cuprinsul regulii generale.
Reprezentand dreptul comun in materia competenei teritoriale, regula in scrisa in art. 107 se
aplica tuturor cererilor, cu excepia celor pentru care legiuitorul prevede in altfel. inand cont de celelalte
norme de competen din noul Cod de procedur civil, regula vizeaz cererile personale, atat mobiliare,
cat si imobiliare, precum i cererile referitoare la starea s i capacitatea persoanelor.
Conform noului Cod civil, domiciliul unei persoane fizice, in vederea exercitrii drepturilor i
libertilor sale civile, este acolo unde aceasta declar c ii are locuina principali".in acelai sens, al
locuinei declarate ca locuin principal, a fost modificat i norma ce definete noiunea de domiciliu
din O.U.G. nr. 97/2005 privind evidena, domiciliul, reedina i actele de identitate ale cetenilor
romani, prin Legea nr. 71/2011 de punere in aplicare a Codului civil.
Asocierea explicit pe care legiuitorul o face in definiia domiciliului din noul Cod civil cu
locuina principal nu semnific o indeprtare de concepia domiciliului ca locuinefectiv";
dimpotriv, confirm ideea de domiciliu ca situaie de fapt, susceptibil deprobare prin orice mijloc de
probaiune i lsat la aprecierea suveran a instanei, nu ideea de domiciliu ca noiune juridic.
Scopul regulii generale in materia competenei teritoriale - acela de a proteja pe parat, p rezumat,
pan la finalizarea procesului, c nu datoreaz nimic reclamantului -n u ar fi atins dac domiciliul nu ar fi
asociat cu locuina efectiv a paratului, deoarece acesta ar fi lipsit de exerciiul drepturilor sale
procesuale.
Dac titularul i-a declarat domiciliul sau reedina, dovada acestora se face, ca regul, pe baza
meniunilor din cartea de identitate, conform art. 91 alin. {1} NCC.
Noul Cod civil, in art. 92, reglementeaz domiciliul minorului: ca regul, acesta este la prinii si
sau la acela dintre prini la care el locuiete in mod statornic.
67

Dac prinii au domicilii separate i nu se ineleg la care dintre ei va avea domiciliulcopilul, va


decide instana de tutel, cu ascultarea prinilor i a copilului, dac acesta a implinit varsta de 10 ani. P
an i la rmanerea definitiv a hotrarii judectoreti, minorul este prezumat c are domiciliu! la printele
la care locuiete in mod statornic.
Prin excepie, in situaiile prevzute de lege, domiciliul minorului poate fi la bunici, la alte rude
ori persoane de incredere, cu consimmantul acestora. De asemenea, domiciliul minorului poate fi i la o
instituie de ocrotire. Dac numai unul dintre prini reprezint pe minor ori dac minorul se afl sub
tutel, domiciliul minorului este la reprezentantul legal.
Domiciliul persoanei puse sub interdicie judectoreasc este, deasemenea, la reprezentantul legal.
Sediul, in ceea ce privete persoana juridic, referirea la sediu este valabil pentru orice persoan juridic
de drept public sau privat, aceast regul general suportand derogri prin art. 109-111 NCPC.
Art . 108 Cazul paratului cu domiciliul sau sediul necunoscut.
Dac domiciliul sau, dup caz, sediul paratului este necunoscut, cererea se introduce la instana in a crei
circumscripie se afl reedina sau reprezentana acestuia, iar dac nu are nici reedina ori reprezentana
cunoscut, la instana in a crei circumscripie reclamantul ii are domiciliul, sediul, reedina ori
reprezentana, dup caz.
Art 109 Cazul persoanei juridice care are dezmembraminte.
Cererea de chemare in judecat impotriva unei persoane juridice de drept privat se poate face i la instana
locului unde ea are un dezmembrmant fr personalitate juridic, pentru obligaiile ce urmeaz a fi
executate in acel loc sau care izvorsc din acte incheiate prin reprezentantul dezmembrmantului ori din
fapte svarite de acesta.
Competen alternativ. Aceast prevedere legal reglementeaz un caz de competen alternativ,
interesand fie sediul persoanei juridice de drept privat, potrivit regulii generale, fie sediul secundar ai
aceleiai persoane, de care se leag obligaiile pretinse in sarcina paratului prin cererea de chemare in
judecat. Alternana este indus prin prezena conjunciei i.
In ceea ce privete sediile secundare, astfel cum rezult din noul Cod civil, acestea se refer la
sucursalele, reprezentanele teritoriale i punctele de lucru ale persoanei juridice. Chiar dac nu se
prevede expres in noul Cod civil, aceste sedii vizeaz dezmembrminte fr personalitate juridic, lucru
care reiese neechivoc din art. 43 din Legea nr. 31/1990.
Ca atare, art. 109 are in vedere dezmembrmintele fr personalitate juridic ale persoanei
juridice, precum sucursale, reprezentane teritoriale, agenii, puncte de lucru, enumerarea din Legea nr.
31/1990 fiind exemplificativ.
In ceea ce privete filialele, nu intr in categoria acestor dez membr minte, deoarece, astfel cum
rezult din art. 42 din Legea nr. 31/1990, reprezint ele insele societi cu personalitate juridic, ce se pot
infiina in una dintre formele de societate enumerate de legiuitor.

Art.110 Cererile indreptate impotriva unei entiti fr personalitate juridic.


Cererea de chemare in judecat impotriva unei asociaii, societi saualtei entiti fr personalitate
juridic, constituit potrivit legii, se poate introduce la instana competent pentru persoana creia,
potrivit inelegerii dintre membri, i s-a incredinat conducerea sau administrarea acesteia.
In cazul lipsei unei asemenea persoane, cererea se va putea introduce la instana competent pentru
oricare dintre membrii entitii respective.
Art. 111 Cereri indreptate impotriva persoanelor juridice de drept public.
Cererile indreptate impotriva statului, autoritilor i instituiilor centrale sau locale, precum i a altor
persoane juridice de drept public pot fi introduse la instana de la domiciliul sau sediul reclamantului ori
la instana de la sediul paratului.
Art . 112 Pluralitatea de parai.
68

(1) Cererea de chemare in judecat a mai multor parai poate fi introdus la instana competent pentru
oricare dintre acetia; in cazul in care printre parai sunt i obligai accesoriu, cererea se introduce la
instana competent pentru oricare dintre debitorii principali.
(2) Dac un parat a fost chemat in judecat numai in scopul sesizrii instaneicompetente pentru el,
oricare dintre parai poate invoca necompeten la primultermen de judecat la care prile sunt legal
citate in faa primei instane.
Condiii pentru aplicarea normei. Articolul 112 NCPC se aplic doar in cazul cererilor personole, precum
j al cererilor reole mobiliare, nu i in cazul cererilor reale imobiliare, care se adreseaz numai instanei
de la locul imobilului (art. 117 NCPC). Aadar, art. 112 este incident numai dac nu se incalc norme de
competen de ordine public.
Este necesar, de asemenea, ca obiectul cererii de chemare in judecat sa se referela o obligaie comun a
prilor sau ca obligaiile parailor s aib aceeai cauz ori ca intre obiectul i cauza capetelor de cerere
formulate impotriva fiecrui parat s existe o strans legtur. Trebuie intrunit, aadar, situaia de
coparticipare procesual pasiv prevzut de art. 60 NCPC.
Art. 113 Competena teritorial alternativ.
(1) in afar de instanele prevzute la art. 107-112, mai sunt competente:
1. instana domiciliului reclamantului, in cererile privitoare la stabilirea filiaiei;
2. instana in a crei circumscripie domiciliaz creditorul reclamant, in cererile referitoare la
obligaia de intreinere, inclusiv cele privind alocaiile de stat pentru copii;
3. instana locului prevzut in contract pentru executarea, fie chiar in parte, a obligaiei, in cazul
cererilor privind executarea, anularea, rezolui unea sau rezilierea unui contract;
4. instana locului unde se afl imobilul, pentru cererile ce izvorsc dintr-un raport de locaiune a
imobilului;
5. instana locului unde se afl imobilul, pentru cererile in prestaie tabular, in justificare tabular
sau in rectificare tabular;
6. instana locului de plecare sau de sosire, pentru cererile ce izvorsc dintr-un contract de
transport;
7. instana locului de plat, in cererile privitoare la obligaiile ce izvorsc dintr-o cambie, cec,
bilet la ordin sau dintr-un alt titlu de valoare;
8. instana domiciliului consumatorului, in cererile avand ca obiect executarea, constatarea
nulitii absolute, anularea, rezoluiunea, rezilierea sau denunarea unilateral a contractului incheiat cu un
profesionist sau in cererile avand ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor;
9. instana in a crei circumscripie s-a svarit fapta ilicit sau s-a produs prejudiciul, pentru
cererile privind obligaiile izvorate dintr-o asemenea fapt.
(2) Cand paratul exercit in mod statornic, in afara domiciliului su, o activitate profesional ori o
activitate agricol, comercial, industrial sau altele asemenea, cererea de chemare in judecat se poate
introduce i la instana in circumscripia creia se afl locul activitii respective, pentru obligaiile
patrimoniale nscute sau care urmeaz s se execute in acel loc.
Art. 114 . Cereri in materie de tutel i familie.
(1) Dac legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil in
competena instanei de tutel i de familie se soluioneaz de instana in a crei circumscripie teritorial
ii are domiciliul sau reedina persoana ocrotit.
(2) in cazul cererilor privind autorizarea de ctre instana de tutel i de familie a incheierii unor acte
juridice, cand actul juridic a crui autorizare se solicit privete un imobil, este, de asemenea, competent
i instana in a crei circumscripie teritorial este situat imobilul. in acest caz, instana de tutel i de
familie care a pronunat hotrarea va comunica de indat o copie a acesteia instanei de tutel i de familie
in a crei circumscripie teritorial ii are domiciliul sau reedina cel ocrotit
69

Art . 115. Cererile in materie de asigurri.


(1) in materie de asigurare, cererea privitoare la despgubiri se va putea face i la instana in
circumscripia creia se afl:
1. domiciliul sau sediul asiguratului;
2. bunurile asigurate;
3. locul unde s-a produs riscul asigurat.
(2) Alegerea competentei prin convenie este considerat ca nescris dac a fost fcut inainte de naterea
dreptului la despgubire.
(3) in materia asigurrii obligatorii de rspundere civil, terful prejudiciat poate introduce aciune direct
i la instana domiciliului sau, dup caz, a sediului su.
(4) Dispoziiile alin. (1) i (2) nu se aplic ins in materie de asigurri maritime, fluviale i aeriene
Art.116 Alegerea instanei. Reclamantul are alegerea intre mai multe instane deopotriv competente.

Art. 117 Cererile privitoare la imobile.


(1) Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instana in a crei circumscripie
este situat imobilul.
(2) Cand imobilul este situat in circumscripiile mai multor instane, cererea se va face la instana
domiciliului sau reedinei paratului, dac aceasta se afl in vreuna dintre aceste circumscripii, iar in caz
contrar, la oricare dintre instanele in circumscripiile crora se afl imobilul.
(3) Dispoziiile alin. (1) i (2) se aplic, prin asemnare, i in cazul aciunilor posesorii, aciunilor in
grniuire, aciunilor privitoare la ingrdirile dreptului de proprietate imobiliar, precum i in cazul ceior
de impreal judiciar a unui imobil, cand indiviziunea nu rezult din succesiune.
Art. 118 Cererile privitoare la motenire.
(1) in materie de motenire, pan la ieirea din indiviziune, sunt de competena exclusiv a instanei celui
din urm domiciliu al defunctului:
1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispoziiilor testamentare;
2. cererile privitoare la motenire i la sarcinile acesteia, precum i cele privitoare la preteniile pe
care motenitorii le-ar avea unul impotriva altuia;
3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreunuia dintre motenitori sau
impotriva executorului testamentar.
(2) Cererile formulate potrivit alin. (1) care privesc mai multe moteniri deschise succesiv sunt de
competena exclusiv a instanei ultimului domiciliu al oricruia dintre defunci.
Art. 119 . Cereri privitoare !a societi.
Cererile in materie de societate, pan la sfaritul lichidrii sau, dup caz, pan la radierea societii, sunt
de competena exclusiv a instanei in circumscripia creia societatea ii are sediul principal.
Art.20. Cereri privitoare la insolvent sau concordatul preventiv.
Cererile in materia insolvenei sau concordatului preventiv sunt de competena exclusive a tribunalului in
a crui circumscripie ii are sediul debitorul.
Art.121 Cererile impotriva unui consumator. Cererile formulate de un profesionist impotriva unui
consumator pot fi introduse numai la instana domiciliului consumatorului. Dispoziiile art. 126 alin. (2)
rman aplicabile.
Dispoziii speciale
70

Art 122. Regimul regulilor de competen.


Reguli noi de competen pot fi stabilite numai prin modificarea normelor prezentului cod
Art.123 Cereri accesorii, adiionale i incidentale.
(1) Cererile accesorii, adiionale, precum i cele incidentale se judec de instana competent pentru
cererea principal, chiar dac ar fi de competena material sau teritorial a altei instane judectoreti, cu
excepia cererilor prevzute la art. 120.
(2) Dispoziiile alin. (1) se aplic i atunci cand competena de soluionare a cererii principale este
stabilit de lege in favoarea unei secii specializate sau a unui complet specializat.
(3) Cand instana este exclusiv competent pentru una dintre pri, ea va fi exclusiv competent pentru
toate prile.
Cererile accesorii. Aceste cereri sunt definite de art. 30 alin. (4) NCPC drept cereri a cror soluionare
depinde de soluia dat unui capt de cerere principal
Cererile adiionale. Conform art. 30 alin. (5) NCPC, sunt cereri adiionale cele prin care o parte modific
preteniile sale anterioare"
Cererile incidentale. Acestea sunt cererile formulate in cadrul unui proces aflat in curs de desfurare,
conform a r t 30 alin. (6) NCPC, i se soluioneaz, de asemenea, de ctre instana competent s
soluioneze cererea principal, indiferent dac sunt formulate de ctre reclamant sau o alt parte din
proces.
Art. 124. Aprri i incidente procedurale.
(1) Instana competent s judece cererea principal se va pronuna i asupra aprrilor i excepiilor, in
afara celor care constituie chestiuni prejudiciale i care, potrivit legii, sunt de competena exclusiv a altei
instane.
(2) Incidentele procedurale sunt soluionate de instana in faa creia se invoc, in afar de cazurile in care
legea prevede in mod expres altfel.
Art.125 . Cererea in constatare. in cererile pentru constatarea existenei sau inexistenei unui drept,
competenta instanei se determin dup regulile prevzute pentru cererile avand ca obiect realizarea
dreptului.
Art.126 . Alegerea de competen.
(1) Prile pot conveni in scris sau, in cazul litigiilor nscute, i prin declaraie verbal in faa instanei ca
procesele privitoare la bunuri i la alte drepturi de care acestea pot s dispun s fie judecate de alte
instane decat acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial s Ie judece, in afar de cazul cand
aceast competen este exclusiv.
(2) In litigiile din materia proteciei drepturilor consumatorilor, precum i in alte cazuri prevzute de lege,
prile pot conveni alegerea instanei competente, in condiiile prevzute la alin. (1), numai dup naterea
dreptului la despgubire.
Orice convenie contrar este considerat ca nescris.
Art 127 Competenta facultativ.
(1) Dac un judector are calitatea de reclamant intr-o cerere de competena instanei la care ii
desfoar activitatea, va sesiza una dintre instanele judectoreti de acelai grad aflate in circumscripia
oricreia dintre curile de apel invecinate cu curtea de apel in a crei circumscripie se afl instana la care
ii desfoar activitatea.
(2) In cazul in care cererea se introduce impotriva unui judector care ii desfoar activitatea la instana
competent s judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanele judectoreti de acelai grad
aflate in circumscripia oricreia dintre curile de apei invecinate cu curtea de apel in a crei
circumscripie se afl instana care ar fi fost competent, potrivit legii.
71

(3) Dispoziiile alin. (1) i (2) se aplic in mod corespunztor i in cazul procurorilor, asistenilor judiciari
i grefierilor.
Art 138 Incidente privind arbitrajul. Competena ce revine instanelor judectoreti in legtur cu
incidentele privind arbitrajul reglementat de prezentul cod aparine in toate cazurile tribunalului in
circumscripia cruia are loc arbitrajul.
Incidente procedural privitoare la competena instanei
Necompetena i conflictele de competena
Art. 139 Excepia de necompetent.
(1) Necompetena este de ordine public sau privat.
(2) Necompetena este de ordine public:
1. in cazul inclcrii competenei generale, cand procesul nu este de competena instanelor
judectoreti;
2. in cazul inclcrii competenei materiale, cand procesul este de competena unei instane de alt
grad;
3. in cazul inclcrii competenei teritoriale exclusive, cand procesul este de competena unei alte
instane de acelai grad i prile nu o pot inlt inltura.
(3) In toate celelalte cazuri, necompetena este de ordine privat.
Excepia de necompetena este mijlocul procesual prin care se invoc, tn cursul judecii, necompetena
instanei sesizate cu o cerere de chemare in judecat sau cu o cale de atac. Dup dezinvestirea instanei
prin pronunarea uneia dintre hotrarile prevzute de art. 424 NCPC, necompetena se poate invoca, in
condiiile legii, doar prin intermediul cilor de atac deschise impotriva hotrarii.
Dup cum rezult din art. 129, necompetena este generat de inclcarea normelor de competen
prescrise de lege, fiind, in funcie de caracterul normelorinclcate, dup caz, de ordine public sau
privat.
Astfel, necompetena este de ordine publica atunci cand sunt inclcate normele ce reglementeaz:
competena general, cand procesul nu este de competena instanelor judectoreti, in sensul c este fie
de competena unei instane strine, in cazul unui litigiu cu elemente de extraneitate, fie de competena
unui alt organ de jurisdicie sau cu activitate jurisdicional; competena materiala, cand procesul este de
competena unei instane de alt grad; competena teritoriala exclusiv, cand procesul este de competena
unei alte instane de acelai grad i prile nu o pot inltura. Articolul 126 NCPC prevede cazurile in care
prile pot incheia convenii de alegere a competenei teritoriale111, completand norma din art. 129.
Art. 130 Invocarea excepiei.
(1) Necompeten general a instanelor judectoreti poate fi invocat de pri ori de ctre judector in
orice stare a pricinii.
(2) Necompeten material i teritorial de ordine public trebuie invocat de pri ori de ctre judector
la primul termen de judecat la care prile sunt legal citate in faa primei instane.
(3) Necompeten de ordine privat poate fi invocat doar de ctre parat prin intampinare sau, dac
intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu la primul termen de judecata la care prile sunt legal
citate in faa primei instane.
(4) Dac necompeten nu este de ordine public, partea care a fcut cererea la o instan necompetent
nu va putea cere declararea necompetenei.
Art. 131. Verificarea competentei.
(1) La primul termen de judecata la care prile sunt legal citate tn faa primei instane, judectorul este
obligat, din oficiu, s verifice i s stabileasc dac instana sesizat este competent general material i
teritorial s judece pricina, consemnand in cuprinsul incheierii de edin temeiurile de drept pentru care
constat competena instanei sesizate, incheierea are caracter interiocutoriu.
72

(2) in mod excepional, in cazul in care pentru stabilirea competenei sunt necesare lmuriri ori probe
suplimentare, judectorul va pune aceast chestiune in discuia prilor i va acorda un singur termen in
acest scop.
Art. 134 . Soluionarea excepiei.
(1) Cand in faa instanei de judecat se pune in discuie competena acesteia, din oficiu sau la cererea
prilor, ea este obligat s stabileasc instana judectoreasc competent ori, dac este cazul, un alt
organ cu activitate jurisdicfional competent.
(2) Dac instana se declar competent, va trece la judecarea pricinii- incheierea poate fi atacat numai
odat cu hotrarea pronunat in cauz.
(3) Dac instana se declar necompetent, hotrarea nu este supus niciunei ci de atac, dosarul fiind
trimis de indat instanei judectoreti competente sau, dup caz, altui organ cu activitate jurisdicional
competent.
(4) Dac instana se declar necompetent i respinge cererea ca inadmisibil intrucat este de competena
unui organ fr activitate jurisdicional sau ca nefiind de competena instanelor romane, hotrarea este
supus numai recursului la instana ierarhic superioar.
Art.133. Conflictul de competen. Cazuri.
Exist conflict de competen:
1. cand dou sau mai multe instane se declar deopotriv competente s judece acelai proces;
2. cand dou sau mai multe instane i-au declinat reciproc competena de a judeca acelai proces
sau, in cazul declinrilor succesive, dac ultima instan investit ii declin la randul su competena in
favoarea uneia dintre instanele care anterior s-au declarat necompetente.
- conflict pozitiv de competen, atunci cand dou sau mai multe instane, sesizate cu
acelai proces, se declar ambele competente s il judece. Este necesar existena identitii
de pri, de obiect i de cauz;
- conflict negativ de competen, at unc i c an d dou sau mai m uIte instane s- au declarat
necompetente de a judeca aceeai pricin, declinandu-i reciproc competena sau, in cazul declinrilor
succesive, dac ultima instan investit ii declin la randul su competena in favoarea uneia dintre
instanele care anterior s-au declarat necompetente.
Art. 134. Suspendarea procesului.
Instana inaintea creia s-a ivit conflictulde competent va suspenda din oficiu judecata cauzei i va
inainta dosaru linstanei competente s soluioneze conflictul.
Art.135. Soluionarea conflictului de competen.
(1) Conflictul de competen ivit intre dou instane judectoreti se soluioneaz de instana imediat
superioar i comun instanelor aflate in conflict.
(2) Nu se poate crea conflict de competen cu Inalta Curte de Casaie i Justiie.
Hotrarea de declinare a competenei sau de stabilire a competenei pronunatde Inalta Curte de Casaie
i Justiie este obligatorie pentru instana de trimitere.
(3) Conflictul de competen ivit intre o instan judectoreasc i un alt organ cu activitate jurisdicional
se rezolv de instana judectoreasc ierarhic superioar instanei in conflict
(4) Instana competent s judece conflictul va hotri, in camera de consiliu, fr citarea prilor, printr-o
hotrare definitiv.
conflictul ivit intre dou judectorii:
- din circumscripia aceluiai tribunal, se soluioneaz de acel tribunal;
- care nu sunt in circumscripia aceluiai tribunal, dar sunt in raza aceleiai curi de apel, se
soluioneazi de curtea de apel respectiva

73

care nu sunt in circumscripia aceleiai curi de apel, se soluioneaz de ctre inalta Curte de
Casaie i Justiie.
conflictul de competen dintre o judectorie i un tribunal sau dintre dou tribunale:
din circumscripia aceleiai curi de apel, se soluioneaz de acea curte de apel;
care nu sunt in circumscripia aceleiai curi de apel, se soluioneaz de ctre inalta Curte de
Casaie i Justiie.
conflictele de competen dintre:
o judectorie i o curte de apel;
dou tribunale ce nu se gsesc in circumscripia aceleiai curi de apel;
un tribunal i o curte de apel sau intre dou curi de apel se vor soluiona de inalta Curte de
Casaie i Justiie.

Art 136 Dispoziii speciale.


(1) Dispoziiile prezentei seciuni privitoare la excepia de necompeten i la conflictul de competen se
aplic prin asemnare i in cazul seciilor specializate ale aceleiai instane judectoreti.
(2) Conflictul se va soluiona de secia instanei stabilite potrivit art. 135 corespunztoare seciei inaintea
creia s-a ivit conflictul.
(3) Conflictul dintre dou secii ale inaltei Curi de Casaie i Justiie se soluioneaz de Completul de 5
judectori.
(4) Dispoziiile alin. (l)-(3) se aplic in mod corespunztor i in cazul completelor specializate.
Pan la actuala reglementare, existena conflictului de competena intre seciile sau completele de
judecat ale aceleiai instane a fost controversata, in jurisprudena considerandu- se c un asemenea
conflict este inadmisibil, deoarece competena se raporteaz numai la instane, iar imprirea pe secii
reprezint o chestiune de organizare a instanei, apreciere imprtit de marea majoritate a doctrinei.
Prin art. 136, legiuitorul recunoate existena unui asemenea conflict, cu precizarea esenial c
nu este vorba despre orice fel de secii ori complete, ci doar despre secii specializate ale aceleiai instane
sau complete specializate din cadrul aceleiai instane.
Astfel, conflictul se poate ivi doar intre secii ori complete cu specializri diferite, de natura celor
prevzute in art. 35 i art. 36 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar, astfel cum a fost
modificat prin Legea nr. 76/2012. Nu se pune problema vreunui conflict in privina seciilor sau a
completelor cu aceeai specializare, pentru care opereaz principiile repartizrii aleatorii a cauzelor i al
continuitii instanei.
Secia inaintea creia s-a ivit conflictul este cea din urm secie care s-a declarant necompetent
i care, aadar, solicit pronunarea regulatorului de competen. Conflictul se soluioneaz de ctre secia
cu aceeai specializare ca a seciei inaintea creia s-a ivit conflictul, de la instana imediat superioar i
comun instanei din care fac parte seciile in conflict.
Aceleai reguli sunt aplicabile i in cazul completelor specializate.
Articolul 136 alin. (3) permite i conflictul dintre dou secii ale inaltei Curi de Casaie i
Justiie, care se soluioneaz de Completul de 5 judectori. Este vorba tot despre secii cu specializare
diferit, in contextul intregului art. 136.
Conflictul dintre tribunalele specializate, infiinate potrivit art. 37 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, se
asimileaz celui dintre dou tribunale, urmand regulile proprii unui asemenea conflict.
Art.137 . Probele administrate in faa instanei necompetente. In cazul
declarrii necompetenei, dovezile administrate in faa instanei necompetente rman catigate judecii i
instana competent investit cu soluionarea cauzei nu va dispune refacerea lor decat pentru motive
temeinice.

74

Litispendena i conexitatea
Art.138 Excepia litispendentei.
(1) Nimeni nu poate fi chemat in judecat pentru aceeai cauz, acelai obiect i de aceeai parte, inaintea
mai multor instane competente sau chiar inaintea aceleiai instane, prin cereri distincte.
(2) Excepia litispendenei poate fi invocat de pri sau de instan din oficiu in orice stare a procesului
in faa instanelor de fond.
(3) Cand instanele sunt de acelai grad, excepia se invoc inaintea instanei sesizate ulterior. Dac
excepia se admite, dosarul va fi trimis de indat primei instante investite.
(4) Cand instanele sunt de grad diferit, excepia se invoc inaintea instanei de grad inferior. Dac
excepia se admite, dosarul va fi trimis de indat instanei de fond mai inalte in grad.
(5) incheierea prin care s-a soluionat excepia poate fi atacat numai odat cu fondul.
(6) Cand unul dintre procese se judec in recurs, iar cellalt inaintea instanelor de fond, acestea din urm
sunt obligate s suspende judecata pan la soluionarea recursului.
(7) Dispoziiile alin. (2), (3) i (5) se aplic in mod corespunztor
Notiune litispendena presupune acelai proces, in legtur cu care s-au formulat mai multe cereri la
aceeai instan sau la instane deosebite, dar deopotriv competente . Finalitatea acestei instituii este ca
cererile s fie soluionate de o singur instan, pentru evitarea pronunrii de hotrari contradictorii.
Condiiile litispendenei. Din art. 138 alin. (1) rezult c litispenden presupune mai multe condiii, ce
trebuie intrunite in mod cumulativ i care vizeaz, in egal msur, atat existena litispendenei ca situaie
procesual, cat i invocarea litispendenei pecalea excepiei.
Aceste condiii sunt urmtoarele:
- s existe dou sau mai multe cereri cu pri, obiect i cauz identice. Identitatea de obiect i cauz poate
fi i parial, fie atunci cand o anumit cerere este reprodus intocmai intr-o alt aciune cu mai multe
capete de cerere, fie cand insui obiectul uneiaciuni este cuprins in obiectul unei a doua aciuni cu
aceeai cauz sau chiar o cauz diferit.
- cererile identice s fie in curs de judecat ia instana competent sau la instane deopotriv competente.
imprejurarea c una dintre cereri este suspendat nu afecteaz existena litispendenei, ci doar interesul
invocrii ef pe calea excepiei; de indat ce suspendare a incetat, litispenden poate fi invocat cu succes.
- cererile identice s se afle pe rolul instanelor de fond (prima instan sau instanade apel), cerin
desprins din alin. (2) al art. 138, care este identic in coninut cu reglementarea din codul anterior.
Soluionarea excepiei de litispenden.
Litispenden este reglementat de norme imperative, deoarece este destinat s l asigure o bun
administrare a justiiei, dupa cum se admite constant in doctrin. In aceste condiii, excepia de
litispenden,prin intermediul careaia se valorific situaia procesual Tn discuie, are caracter
absolut,putand fi invocat de pri sau de instan din oficiu.
Cand cererile se afl la instane de acelai grad, fie ambele de prima instan, fieambele de apel,
excepia se invoc Tn faa ultimei instane sesizate, in funcie de data inregistrrii cererii.
Dac excepia este admis, dosarul va fi trimis de indat primei instane investite,care
soluioneaz pricinile reunite. Dac excepia este respins, devine actual conflictual pozitiv de
competen, ambele instane declarand c sunt competente a soluiona pricina.
Cand cererile se afl la aceeai instan, excepia se invoc in faa ultimului completse siza t in
funcie de data inregistrrii cererii.
Cand instanele sunt de grad diferit, excepia se invoc Tnaintea instanei de gradinferior. Daca
excepia se admite, dosarul va fi trimis de in d a tl instanei de fond mai inalte Tn grad.
Art 139 Excepia conexitii.
(1) Pentru asigurarea unei bune judeci, in prim instan este posibil conexarea mai multor procese in
4
care sunt aceleai pri sau chiar impreun cu alte pri i al cror obiect i cauz au intre ele ostrans
legtur.
75

(2) Excepia conexitii poate fi invocat de pri sau din oficiu cel mai tarziula primul termen de judecat
inaintea instanei ulterior sesizate, care, prin incheiere, se va pronuna asupra excepiei. incheierea poate fi
atacat numai odat cu fondul.
(3) Dosarul va fi trimis instanei mai intai investite, in afar de cazul in care reclamantul i paratul cer
trimiterea lui la una dintre celelalte instane.
(4) Cand una dintre cereri este de competena exclusiv a unei instane, conexarease va face la acea
instan
(5) in orice stare a judecii procesele conexate pot fi disjunse i judecate separat,dac numai unul dintre
ele este in stare de judecat.
Noiunea de conexitate. Articolul 139 corespunde art. 164 CPC 1865, redand de
o maniera asemntoare instituia conexitii ca reprezentand existena a dou sau mai multe procese care
se afl inaintea aceleiai instane sau a unor instane deosebite, dar de acelai grad, in care sunt aceleai
pri sau chiar impreun cu alte pri, i ale cror obiect i cauz au intre ele o strans legtur.
Conexitatea reprezint un caz de proro gare legala a competenei.
Condiiile conexitii. Pentru existena conexitii, trebuie intrunite in mod cumulative mai multe condiii:
a) sa existe doua sau mai multe cereri intre aceleai pri, iar intre obiectul i cauzacererilor sa
existe o strans legtur. Articolul 139 prevede expres c subzist conexitatea i atunci cand, in
cadrul vreuneia dintre cereri, figureaz i alte pri alturi de celedin raportul juridic care
genereaz situaia de conexitate.
in ceea ce privete obiectul i cauza, gradul de legtur dintre acestea este o problemde fapt,
lsat la aprecierea suveran a instanei.
Aceast apreciere trebuie s aib in vedere ca, prin conexarea cererilor, s se asigure o mai bun
administrare a justiiei, evitandu-se pronunarea unor hotrari contradictorii, care ar face dificil ori chiar
imposibil executarea lor;
b) cererile sa f ie in cursul judecaii in prim instan pe rolul unor instane diferite: de acelai
grad. Este de observat, in primul rand, c, spre deosebire de art. 164 CPC 1865, norma actuai ce
reglementeaz conexitatea nu mai prevede cerina ca pricinile" diferite s fie pe rolul unor instane de
acelai grad", legiuitorul preferand s arate c este posibila conexarea in prim instan".
Strmutarea proceselor. Delegarea instanei
Ari. 1 10. Temeiul strmutrii. (1) Strmutarea procesului poate fi cerutpentru motive de bnuial
legitim sau de siguran public.
(2) Bnuiala se consider legitim in cazurile in care exist indoial cu privirela imparialitatea
judectorilor din cauza circumstanelor procesului, calitiiprilor ori unor relaii conflictuale locale.
(3) Constituie motiv de siguran public imprejurrile excepionale care presupun c judecata procesului
la instana competent ar putea conduce la tulburarea ordinii publice.
Definirea strmutrii. Articolele 140*146 NCPC reglementeaz instituia strmutrii drept un caz de
prorogare judectoreasc a competenei, aadar, de extindere, in baza unei hotrari judectoreti, a
competenei unei instane care, in mod obinuit, nu ar fi competent sa soluioneze o anumit cerere. I
aceast form de prorogare a competenei are la baz dispoziii legale, ale cror cerine de aplicare sunt
verificate de ctre instana de judecat care are prerogativa de a dispune in acest sens.
Motivele strmutarii
- Strmutarea pentru bnuial legitim se poate solicita atunci cand una dintre
pri are suspiciuni intemeiate ori chiar indicii c judectorii instanei pe rolul creia se afl o cauz sunt
prtinitori, influenai fiind de anumite imprejurri de natura celor prevzute de lege, respectiv
circumstanele procesului, calitatea prilor ori relaii confliernate
- Strmutarea pentru sigurana public se poate solicita in cazuri excepionale,
cand exist imprejurri care creeaz presupunerea c judecata procesului la instana competent ar putea
conduce la tulburarea ordinii publice. Strmutarea pentru acest motiv se mai intalnete uneori in pricinile
penale, ins mult mai rar in cele civile.
76

Art. 141 Cererea de strmutare.


(1) Strmutarea pentru motiv de bnuial legitim sau de siguran public se poate cere in orice faz a
procesului.
(2) Strmutarea pentru motiv de bnuial legitim poate fi cerut de ctre partea interesat, iar cea
intemeiat pe motiv de siguran public, numai de ctre procurorul general de la Parchetul de pe lang
inalta Curte de Casaie i Justiie
A r t . 142 Instana competent.
1)Cererea de strmutare intemeiat pe motiv de bnuial legitim este de competena curii de ap el dac
instana de la care se cere strmutarea este o judectorie sau un tribunal din circumscripia acesteia. Dac
strmutarea se cere de la curtea de apel, competena de soluionare revine inaltei Curi de Casaie i
Justiie. Cererea de strmutare se depune la instana competent s o soluioneze, care va intiina de
indat instana de la care s-a cerut strmutarea despre formularea cererii de strmutare.
(2) Cererea de strmutare intemeiat pe motive de siguran public este de competena inaltei Curi de
Casaie i Justiie, care va intiina, de indat, despre depunerea cererii instana de la care se cere
strmutarea.
(3) La primirea cererii de strmutare, instana competent s o soluioneze va putea s solicite dosarul
cauzei
Art. . 143 Suspendarea judecrii procesului.
(1) La solicitarea celui interesat, completul de judecat poate dispune, dac este cazul, suspendarea
judecrii procesului, cu darea unei cauiuni in cuantum de 1.000 lei. Pentru motive temeinice,
suspendarea poate fi dispus in aceleai condiii, fr citarea prilor, chiarinainte de primul termen de
judecat.
(2) incheierea asupra suspendrii nu se motiveaz i nu este supus niciuneici de atac.
(3) Msura suspendrii judecrii procesului va fi comunicat de urgen instantei de la care s-a cerut
strmutarea
Art. 144 Judecarea cererii.
(1) Cererea de strmutare se judec de urgen, in camera de consiliu, cu citarea prilor din proces.
(2) Hotrarea asupra strmutrii se d fr motivare i este definitiv.
(3) Instana de la care s-a cerut strmutarea va fi incunotinat, de indat, despre admiterea sau
respingerea cererii de strmutare
Art . 14 5 Efectele admiterii cererii.
(1) In caz de admitere a cererii de strmutare, curtea de apel trimite procesul spre judecat unei alte
instane de acelai grad din circumscripia sa. Inalta Curte de Casaie i Justiie va strmuta judecarea
cauzei la una dintre instanele judectoreti de acelai grad aflate in circumscripia oricreia dintre curile
de apel invecinate cu curtea de apel in a crei circumscripie se afl instana de la care se cere strmutarea.
(2) Hotrarea va arta in ce msur actele indeplinite de instan inainte de strmutare urmeaz s fie
pstrate. In cazul in care instana de Ia care s-a dispus strmutarea a procedat intre timp ia judecarea
procesului, hotrarea pronunat este desfiinat de drept prin efectul admiterii cererii de strmutare.
(3) Apelul sau, dup caz, recursul impotriva hotrarii date de instana la care s-a strmutat procesul sunt
de competena instanelor ierarhic superioare acesteia. In caz de admitere a apelului sau recursului,
trimiterea spre rejudecare, atunci cand legea o prevede, se va face la o instan din circumscripia celei
care a soluionat calea de atac

77

Actele de proceduri deja indeplinite. in hotrarea de strlmutare se va a rlta i in ce msur actele


indeplinite de instanl inainte de strlmutare urmeazl a fi pstrate. In iipsa unei astfel de meniuni, vor fi
refcute toate actele indeplinite de instana de la care pricina a fost stramutat.
Art. 146 Formularea unei noi cereri de strmutare.
(1) Strmutarea procesului nu poate fi cerut din nou, in afar de cazul in care noua cerere se intemeiaz
pe imprejurri necunoscute la data soluionrii cererii anterioare sau ivite dup soluionarea acesteia.
(2) Cererea de strmutare a cauzei introdus cu nerespectarea prevederilor alin. (1) este inadmisibil dac
pricina se afl pe rolul aceleiai instane.
Art.147. Delegarea instanei.
Cand, din cauza unor imprejurri excepionale, instana competent este impiedicat un timp mai
indelungat s funcioneze, Inalta Curte de Casaie i Justiie, la cererea prii interesate, va desemna o alt
instan de acelai grad care s judece procesul.

78