Sunteți pe pagina 1din 45

COLEGIUL TEHNIC RDUI

:_______din____.05.2013

Nr.

PROIECT
EXAMEN DE CERTIFICARE A COMPETENELOR
PROFESIONALE PENTRU OBINEREA
CERTIFICATULUI DE CALIFICARE
PROFESIONAL

NIVEL III
- sesiunea iunie 2014Calificarea: TEHNICIAN TRANSPORTURI
Elev: Stefanica Daniel
Clasa: a XII -j
INDRUMATOR: ing. Botezat Dorel

PROIECT
CONTRACTUL DE TRANSPORT AERIAN
INTERNATIOAL DE MARFURI

CUPRINS
ARGUMENT
CAPITOLUL 1.Contractul de transport aerian
1.1 Depturile,obligaiile si raspunderea expediatorului
1.2 Transportul marfurilor
1.3 Incheierea contractului de transport
CAPITOLUL 2.TRANSPORTUL AERIAN DE MARFURI
2.1 Notiunea si incheierea contractuluI
2.2 Transportul aerian
CAPITOLUL 3.SISTEMUL DE TRANSPORT AERIAN
3.1 Compunerea generala a aeronavei
3.2 Principalele tipuri de aeronave
3.3 Autoritaile sistemului aerian

ANEXE
BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT
Mult vreme omul a folosit pentru deplasare i pentru transportul greutilor animalele pe
care le domesticise.Tind copacii pentru construcii,au observat ca trunchiurile puteau fi
transportate mai usor prin rostogolire.Probabil aa le-au venit ideea construirii
roii,nascocire care a deschis drumul deplasrii terestre,caci de la roat la primele
automobile n-a fost decat un pas.
Primul vehicul cu motor a fost construit in anul 1769, in Frana.Se deplasa prin fora
aburului si a fost denumit "Diavolul pufaitor". Dupa 1800 "Zeul automobil" se impune
repede in lumea intreaga.
Constructorii au in vedere obinerea unei viteze cat mai ridicate, mrirea confortului,
reducerea polurii, sigurana circulaiei.
Romnia s-a numrat printre primele 10 ri din lume posesoare de automobile. In anul
1898, in Bucureti circula un Oldsmobile si mai multe automobile cu abur. In 1904 erau
nscrise in circulatie mai mult de 60 de asemenea "crute fr cai".
Transporturile reprezint sistemul circulator al societii umane, avnd implicaii
profunde n domeniul produciei materiale i a schimbului,transportul reprezint
micarea de la un loc la altul a persoanelor, bunurilor, semnalelor sau informaiilor (din
lat. trans peste i portare a purta sau a cra).Transporturile sunt un domeniu al
activitii economico-sociale prin intermediul cruia se realizeaz deplasarea n spaiu a
oamenilor i bunurilor, n scopul satisfacerii necesitilor materiale i spirituale ale
societii.Activitate de transport reprezint ansamblul aciunilor prin care se organizeaz
i se realizeaz deplasarea n spaiu a cltorilor i mrfurilor.Sistemul de transport
reprezint ansamblul mijloacelor de transport, instalaiilor i construciilor aferente care
acioneaz independent sau coordonat n scopul satisfacerii cerinelor de deplasare n
spaiu a oamenilor i bunurilor.Ansamblul mijloacelor de transport, instalaiilor i
construciilor aferente care acioneaz independent sau coordonat n scopul satisfacerii
cerinelor de deplasare n spaiu a oamenilor i bunurilor;.Transporturile contribuie i
influeneaz decisiv att dezvoltarea complexului social-economic naional, ct i
sistemul relaiilor economice i sociale cu alte state.Dei nu produc bunuri materiale,
transporturile adaug valoare mrfii, contribuind la formarea venitului naional (locul IV
n cadrul economiei naionale).Transporturile asigur circa 4,8 % din produsul intern brut
i 5% din locurile de munc.Transporturile de cltori realizeaz apropierea dintre
oameni i comuniti, contribuind la satisfacerea intereselor de familie, culturale,
artistice, sportive etc.In procesul de exploatare al automobilelor, apar numeroase
defectiuni ce trebuie descoperite si remediate. De aici obligatia pentru conducatorii de
automobile profesionisti si amatori dar mai ales a mecanicilor auto este de a poseda
cunostinte solide de constructie si functionare a automobilelor pentru a putea descoperii
defectele si a le remedia.Masinile sunt mijloace de transport mici si motorizate. Succesul
lor ca mijloace de transport de personae si marfa se datoreaza vitezei si independentei pe
care o permit. Insa aceasta popularitate a adus la supraincarcarea traficului si la
poluare.Am ales tema Contractul de transport aerian deoarece am fost interesat de
complexitatea, dezvoltarea in viitor, previzibila a acestui domeniu .

CAPITOLUL 1. Contractul de transport aerian


nc de la descoperirea i lansarea n trafic a primelor aparate, transportul aerian a
constituit un mijloc care a polarizat atenia comunitii internaionale datorit unor
avantaje certe n raport cu alte mijloace de transport i, mai ales, datorit rapiditii i
confortului.
Totodat, transportul aerian a ridicat i ridic unele probleme privind sigurana
efecturii fiecrei deplasri n condiii de deplin securitate. Tocmai datorit
particularitilor transportului aerian, s-a vzut necesar elaborarea unor norme ct mai
complete, n msur s garanteze nu numai eficacitatea acesteia, ci i un alt grad de
securitate pentru cltori, ct i pentru marfa. Astfel, n 1929 s-a adoptat Convenia de la
Varovia privind unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian1. n 1924, la
Chicago, n S.U.A s-a adoptat Convenia privind aviaia civil internaional 2. Datorit
evoluiei traficului aerian n 1955 s-au fcut mai multe modificri i completri
Conveniei din 1929 prin Protocolul semnat la Haga la 28 Septembrie 1955 i prin
Convenia complementar la Convenia de la Varovia, ncheiat la Guadalajara (1961).
Convenia privind modificarea anumitor reguli referitoare la transportul
internaional aerian se aplic tuturor formelor de transport aerian de persoane, bagaje i
bunuri.
Expresia transport internaional nseamn potrivit definiiei dat de convenie
orice transport n care, potrivit contractului ncheiat ntre pri, locul de plecare i de
sosire (de destinaie), indiferent de ntreruperi, sunt situate n interiorului a dou pri
contractante.
Transportul efectuat de mai multe aeronave n mod succesiv este considerat, n
baza Conveniei, un transport unitar, n cazul n care a fost organizat de pri n forma
unei singure operaii. Acest transport poate face obiectul unui singur contract sau a unei
serii de contracte fr a-i pierde caracterul su internaional.

1.1 Drepturile, obligaiile i rspunderea expeditorului


1
2

Fiecare transportor de bunuri are dreptul s cear expeditorului s-i prezinte un


document3 i fiecare expeditor al bunurilor are dreptul s-i cear transportatorului s
accepte acest document.
Absena, neregularitatea sau pierderea acestui document nu afecteaz existena i
validitatea contractului de transport.
Dac la cererea expeditorului transportatorul a ntocmit documentul, el va
trebui, n caz de nevoie, s dovedeasc c a fcut acest lucru n numele expeditorului.
Expeditorul este rspunztor de exactitatea declaraiilor fcute cu privire la
bunuri, date consemnate n documentul de expediie.
Expeditorul este rspunztor de daunele suferite de transportator sau de orice alt
persoan, ca urmare a declaraiilor sale incomplete, incorecte i inexacte.
The Air Consignment Note este prima dovad a ncheierii contractului, a primirii
bunurilor i a precizrii condiiilor efecturii transportului.
Expeditorul are dreptul pe rspunderea sa s dispun debarcarea bunurilor pe
aerodromul de destinaie sau pe unul din aerodromurile de oprire ale aeronavei n drumul
acesteia la destinaie. El poate s solicite livrarea mrfurilor altei persoane dect
destinatarului; el poate dispune ca mrfurile s fie aduse napoi pe aerodromul unde au
fost mbarcate.
Drepturile conferite expeditorului nceteaz n momentul n care ncep drepturile
destinatarului. n cazul n care destinatarul nu accept documentul de expediie a
mrfurilor, ori dac nu poate comunica cu expeditorul, acesta i reia dreptul de a dispune
de mrfuri.
Drepturile, obligaiile i rspunderea transporatorului (cruului)
Drepturile i obligaiile transportatorului (cruului) privesc:

efectuarea transportului n conformitate cu clauzele stipulate n contract;


respectarea normelor legale privind garantarea deplinei securiti a transportului;

asigurarea transportului mrfurilor fr pierderi de la preluarea lor pn la


momentul predrii la destinaie.

Cruul are dreptul s-i cear expeditorului s emit i s-i nmneze documentul
numit air consignment note sau s-i cear expeditorului i s emit documente de
expediie separate cnd exist mai mult de un pachet.
Tot cruul este rspunztor pentru daune n cazul morii, rnirii unui pasager,
dac accidentul a avut loc la bordul aeronavei ori n cursul oricrei operaiuni de
mbarcare sau debarcare.
Transportatorul (cruul) este rspunztor pentru distrugerea, pierderea sau
pentru orice daune provocate bagajelor sau mrfurilor.
Cruul este rspunzator pentru pierderile provocate de ntrzierea n transportul
aerian al pasagerilor, bagajelor sau ale mrfurilor.
Transportatorul nu este rspunztor n cazul n care dovedete c el i agenii si
au luat toate msurile necesare s evite pierderea ori c a fost imposibil pentru el i pentru
agenii si s ia asemenea msuri.
Dac transportatorul dovedete c pierderea a fost provocat din neglijen sau
culpa unei persoane, instana poate potrivit prevederilor Conveniei s exonereze
cruul n tot sau n parte de rspunderea sa.
n cazul n care transportul este efectuat de mai muli crui succesivi, fiecare
cru care a acceptat pasageri, bagaje i mrfuri, fiind una din prile contractante,
aciunea n despgubire este ndreptat contra cruului n timpul transportului creia s-a
produs accidentul sau ntrzierea, cu excepia situaiei n care printr-un acord expres
primul cru i-a asumat rspunderea pentru ntregul transport.
Rspunderea transportatorului (cruului)
n baza Conveniei de la Guadalajara, transportatorul de fapt rspunde numai
pentru transportul efectuat, n timp ce transportatorul contractual rspunde pentru
totalitatea transportului aerian n conformitate cu prevederile contractului.
Potrivit Conveniei de la Guadalajara, actele i omisiunile transportului de fapt
sau ale prepuilor si n exercitarea funciei lor n timpul transportului efectuat sunt
considerate n aceeai msur ca acte i omisiuni ale transportatorului contractual.
n acelai timp, actele i omisiunile transportatorului (cruului) contractual sau
ale prepuilor si n exercitarea funciei lor n timpul transportului efectuat sunt
considerate acte i omisiuni ale transportatorului (cruului) de fapt.

www.referat.ro

1.2 TRANSPORTUL MARFURILOR

Transportul marfurilor reprezinta o componenta esentiala a procesului de productie si


presupune deplasarea componentelor si a produselor atat in incinta fabricii, cat si de la o
unitate la alta. Sistemul de transport reprezinta unul din elementele de baza pentru o
crestere economica fundamentala. Transportul creaza valoare si un anumit grad de
utilitate (de loc si de timp).
Costul transporturilor poate atinge 40 % din costurile totale de productie. Practic,
nu exista nici o activitate de productie material; care sa nu fie legata si conditionata, intrun fel sau altul, de transport.
Rapiditatea cu care se diversifica productia de bunuri materiale determina
modificari structurale in schimburile interne si internationale.
Transporturile contribuie la:
stimularea specializarii regionale prin faptul ca transportul permite ca zonele sa se
poata specializa in productia pe care o fac cel mai bine; amplasarea activitatilor
productive prin considerarea costului operatiilor de transport;
stabilirea costurilor productiei prin considerarea cheltuielilor cu transportul.
Zonele feroviare cuprind urmatoarele subtipuri: complex, mixt si specializat. In
Romania, in structura teritoriala a oraselor mari, predomina zonele feroviare mixte, axate
pe transportul de marfuri si calatori. Zonele feroviare specializate in transportul si
depozitarea numai a marfurilor sunt mai putin frecvente, deoarece majoritatea statiilor
sunt de tip mixt.
Zonele de transport auto sunt, de regula, asociate zonelor feroviare.
Zonele portuare pot fi: complexe (mari, medii si mici) si simple. In cazul zonelor
complexe exista dotari specifice, depozite de mare capacitate, retea feroviara si rutiera.
Zonele portuare simple nu beneficiaza de aceasta ultima facilitate.
Zonele de transport aerian sunt situate, de regula, in afara oraselor si dispun de cai
de acces si mijloace de transport care fac legatura cu acestea.
Zonele de transport-depozitare de maxima complexitate se dezvolta, de obicei, in
zonele libere.
Principalele tipuri de transport sunt:
feroviar (locomotive, vagoane);
8

rutier (auto propulsate sau remorcate);


naval (cargouri, remorchere);
aerian (avioane cargo sau mixte);
neconventionale (prin conducte, prin sisteme de retele de transport de inalta si
joasa tensiune, dar si transport informatic).
combinate (cale auto-feroviara, auto-naval etc).
Alegerea modului de transport se face cu ajutorul indicelui agregat ce diferentiaza
sistemele de transport si care se poate calcula tinand cont de anumite criterii de apreciere.
- Analiza comparativa a mijloacelor de transport
Valoarea indicelui agregat plaseaza transportul aerian si prin conducte, in acest caz,
pe primele locuri, fapt ce poate fi infirmat de anumite conditii restrictive generale sau
particulare specifice fiecarui tip de transport. Din acest motiv este necesara cunoasterea
detaliata a avantajelor si dezavantajelor utilizarii oricarui tip de transport.
In 1896 s-a incheiat la Berna Conventia internationala pentru transportul marfurilor
(Convention Relativ Aux Transports Internationaux Feroviaires /Convention
Internationale des Marchandise - COTIF/CIM). Alte forme de cooperare intre caile ferate
se refera la utilizarea in comun a unor vagoane sau tipuri de vagoane, precum si
transportul anumitor marfuri care necesita conditii speciale de transport.
INTERFRIGO (societate de exploatare in comun a vagoanelor pentru transportul
marfurilor perisabile)
INTERCONTAINER (societate de transport pe calea ferata a marfurilor
containerizate).
Avantajele si dezavantajele utilizarii transportului ferovia
Ca si in cazul marfurilor, calitatea serviciilor de transport este evidentiata prin
caracteristici de calitate (tehnice, organizatorice, tehnico-organizatorice, economice,
psiho-sociale)
Fiecare mod de transport prezinta avantaje si dezavantaje specifice
Avantajele se refera la:
efectuarea transportului de masa, in orice anotimp, continuu, ziua si noaptea;
efectuarea transporturilor pe distante mari;
conservarea calitatii si cantitatii marfurilor prin existenta diferitelor tipuri de
vagoane specifice transportului pe fiecare grupa de marfuri;
asigurarea transportului paletizat si containerizat;
utilizarea de "nave maritime feri" pe care se incarca direct vagonul pentru
eliminarea transbordarii marfii;
formarea trenurilor "mars rute" cu vagoane platforma (pentru eliminarea
transportului rutier de noapte) pentru incarcarea camioanelor de mare tonaj.
Ca dezavantaje amintim urmatoarele:
nu se poate asigura in orice situatie transportul direct de la furnizor la beneficiar,
necesitand combinarea cu transportul auto si transbordarea marfurilor pe par
durata transportului este mai mare decat in cazul transportului auto
necesita investitii mari, personal cu calificare diversa si complexa

protectie mai redusa a marfurilor la socuri (in triaje).


Transportul rutier

Revolutia industriala si dezvoltarea masiva a comertului a dus la imbunatatirea


starii drumurilor si la realizarea mijloacelor de transport performante.
In comparatie cu majoritatea tarilor europene Romania are un nivel scazut de
modernizare a drumurilor publice, chiar daca transporturile rutiere au capatat un mare
avant dupa 1989
Avantajele si dezavantajele utilizarii transportului rutier
Avantaje:
incarcarea marfurilor se face direct de la locul de expeditie (magazie, locul
productiei) iar descarcarea la punctul de destinatie, fara manipulari suplimentare;
pregatirea autovehicolelor este rapida, existand posibilitatea schimbarii rapide a
directiei de deplasare si a volumului de marfa transportate;
viteze mari de deplasare;
cheltuieli de transport acceptabile;
protectie superioara a marfurilor fata de socuri si intemperii.
Dezavantaje:
exploatarea autovehicolelor genereaza cheltuieli mai mari, ca urmare a consumului
de combustibili superiori;
necesitatea existentei unui sofer si a echipei de servire (pentru fiecare autovehicol
in parte);
poluarea mediului inconjurator este mai mare in cazul utilizarii autovehicolelor
comparativ cu celelalte mijloace de transport;
uneori nu este indicat pentru distante foarte lungi;
nu se pot transporta unele marfuri grele sau voluminoase.
Avantajele transporturilor rutiere sunt insa mai mari decat dezavantajele enumerate,
ceea ce face ca ponderea acestora sa fie insemnata. Dinamismul transportului rutier este
datorat unor cauze conjugate: sistem modern de distribuire promta, perfectionarea
autovehicolelor, consum redus de combustibil etc
Exista reglementari care se refera la substantele, obiectele si materialele periculoase
admise la transportul rutier (lista oficiala) si fise de siguranta ce dau indicatii privind
riscurile pentru sanatate, masurile de urgenta care trebuie luate, masurile de ordin general,
precum si de prim ajutor. Functie de gradul de periculozitate, incarcarea in comun a
marfurilor poate fi permisa, interzisa sau pot exista conditii speciale de vecinatate
Transportul aerian de marfuri reprezinta cea mai dinamica modalitate de transport,
existand astazi linii aeriene specializate care se evidentiaza prin operativitate, rapiditate,
pret de cost atractiv.
Conform Conventiei de la Varsovia scrisoarea de transport aerian (Air Waybill)
este dovada incheierii contractului de transport, a primirii marfii si a conditiilor in care se
executa transportul.
Avantajele si dezavantajele transportului prin conducte
Avantaje:
cost redus al transportului;
continuitatea furnizarii serviciului, functionarea nefiind influentata de conditiile
meteorologice;
Dezavantaje:
accesibilitate limitata de existenta conductei;
10

necesita investitii mari;


blocheaza o cantitate mare de marfa pe lungimea conductei;
viteza redusa de deplasare a bunurilor;
numar limitat de produse transportate.
Surse generatoare de litigii in timpul transportului
Prezentarea detaliata a tipurilor de transport, cu avantajele si dezavantajele lor ne
contureaza toate posibilitatile de degradare ale produselor. Daca pe parul transportului
marfurile se deterioreaza sau se constata lipsuri cantitative din cauza conditiilor
improprii, carausul este obligat sa suporte consecintele legale, fiind raspunzator pentru
realizarea transportului, in bune conditii, la destinatar.
Constatarea degradarii sau a pierderilor din timpul transportului sunt motive pentru
efectuarea expertizei de catre proprietari, asiguratorii incarcaturii, intreprinderea de
transport sau de catre beneficiari.
Documentele de constatare a situatiei marfii in momentul predarii catre beneficiar
sunt obligatorii si angajeaza raspunderea materiala a organizatiei care a efectuat
transportul in urmatoarele situatii:
neconcordanta intre cantitatile reale si cea prevazuta in documentele de livrare;
cazul in care marfa este deteriorata total sau partial.
Expertul are sarcina de a reconstitui conditiile reale existente in mijlocul de
transport pana in momentul in care s-a produs degradarea. Se are in vedere reconstituirea
cu exactitate a traseului, caracteristicile spatiilor mobile de depozitare, influenta factorilor
externi si ale mediului inconjurator pentru fiecare segment de traseu, dar si estimarea
prejudiciului rezultat prin degradare.
Aceste expertize au un grad de dificultate mult mai mare deoarece presupun
cunoasterea amanuntita a proprietatilor labile ale produselor, dar si a sistemelor de
ambalare, marcare, precum si modalitatile de incarcare sau de fixare in mijloacele de
transport. De asemenea, trebuie bine cunoscute particularitatile transportului in functie de
mijloacele utilizate si normele de prevenire a incendiilor. Trebuie aplicate o serie de
criterii pentru asigurarea integritatii marfurilor si anume:
criteriul merceologic privind vecinatatea produselor (trebuie sa se tina seama de
restrictiile privind vecinatatea produselor care retin sau cedeaza usor mirosurile
sau a celor higroscopice).
Unele categorii de produse nu pot fi transportate impreuna din cauza periculozitatii
acestora.
alegerea spatiilor adecvate de amplasare marfurile cu puncte de topire coborate
nu vor fi plasate langa surse de caldura;
rezistenta ambalajelor si a marfurilor si natura acestora se va realiza stivuirea
functie de tipul ambalajului, mijlocul de transport utilizat, necesitatile de
ventilatie.
Stivuirea marfurilor ambalate se face functie de tipul ambalajului si al mijlocului de
transport.
Stivuirea sacilor se face: sac pe sac, cand este necesara ventilarea energica, pe
jumatate de sac sau in sistem tesut cand se confera stabilitate deosebita stivei.
Butoaiele se stivuiesc cu vrana in sus, atat pe orizontala cat si pe verticala in asa fel
incat sa se asigure stabilitatea maxima.

11

Lazile pot fi stivuite vertical cu oarecare distanta intre randuri (4-5 cm), transversal
(un rand se aseaza de-a lungul mijlocului de transport, urmatorul de-a latul), in forma de
sah.
Transportul conduce, din nefericire, la cele mai multe litigii, chiar in conditiile respectarii
regimului optim de pastrare si depozitare. Regulile INCOTERMS care definesc
responsabilitatile cumparatorului si pe cele ale vanzatorului trebuie verificate atent in
cazul expertizelor, pentru a constata respectarea obligatiilor.
In transportul rutier de marfuri, factorii de risc ai degradarii sunt limitati de
perioada de transport redusa, dar se impun masuri de protectie contra prafului, razelor
solare si in special a precipitatiilor.
Contractul de transport aerian international
In practica exista sub forma scrisorii de transport aerian (Airway Bill) care dovedeste
incarcarea marfii, conditiile de transport. Se intocmeste in trei exemplare originale:
pentru transportator, pentru destinatar (semnat de expeditor si insoteste marfa), pentru
expeditor. Scrisoarea de transport mai cuprinde recipisa de primire, exemplarul pentru
formalitati vamale, copii pentru caraus, pentru agenti etc.
Se mentioneaza punctele de plecare si destinatie, cel putin un punct de escala daca
acestea exista, un aviz indicand expeditorilor ca transportul este supus Conventiei de la
Varsovia.
Expeditorul raspunde pentru exactitatea datelor inscrise in scrisoarea de transport
aerian, pentru orice paguba suferita de caraus sau terti cauzate de inexactidatea
inscrisurilor. Mentiunile privitoare la greutate, dimensiuni si ambalaj, numarul coletelor
fac dovada pana la proba contrarie; cele privitoare la cantitate, volum si starea marfii fac
dovada numai dupa verificarea de catre caraus.
Expeditorul este obligat sa anexeze documentele necesare pentru formalitatile
vamale, fiscale etc. ce vor trebui efectuate de caraus raspunzand pentru orice dauna care
poate apare din aceste cauze.
Expeditorul are dreptul sa dispuna de marfa: sa o retraga de la transport, sa o
opreasca in timpul calatoriei, sa schimbe destinatarul, sau sa ceara sa fie inapoiata.
Destinatarul poate cere carausului, remiterea scrisorii de transport si a marfii in schimbul
platii creantelor indicate in scrisoarea de transport. Daca destinatarul refuza scrisoarea de
transport sau marfa sau nu poate fi gasit, expeditorul isi reia dreptul de a dispune de
marfa. In caz de pierdere a marfii sau dupa 7 zile de la data cand trebuia sa soseasca
marfa destinatarul este in drept sa-si valorifice drepturile fata de caraus.
Transportatorul aerian raspunde pentru daunele ivite din distrugere, pierdere sau
avarie a marfii in timpul transportului: pe aeroport, in hadling (manevrare) sau in
aeronava. El raspunde si pentru intarziere daca nu poate dovedi inclusiv diligentia[1].
Raspunderea este totusi, pentru marfa, limitata la 250 franci aur/kg in lipsa unei declaratii
de interes facute in momentul predarii coletului.

12

Primirea marfurilor fara protest elibereaza transportatorul de obligatii. In caz de


avarie, destinatarul poate adresa un protest in cel mult 14 zile de la primirea marfii sau 21
de zile de intarziere.
Transporturile succesive implica raspunderea solidara a carausilor.
In ultimii ani au aparut si s-au impus societati de transport rapid care preiau
atributiile sistemelor postale: DHL, CARGO etc.
Aviatia utilitara acopera o serie intreaga de servicii mai ales in cazuri de urgenta si
calamitate. Avioanele sunt special echipate si dotate pentru a fi prezente in locurile
necesare pentru interventie: transport medical, stingerea incendiilor, evacuarea din zone
greu accesibile (cu elicoptere), hiroavioane pentru aterizare pe mare, dirijarea circulatiei
etc.
1.3 INCHEIEREA CONTRACTULUI DE TRANSPORT
ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE CONTRACTULUI DE TRANSPORT
Elementele constitutive ale contractului de transport, att de persoane, ct si de
mrfuri, sunt cele prevzute de art. 948 Cod civil:
1. Capacitatea de a contracta;
2. Consimntmntul valabil al prtii ce se oblig;
3. Un obiect determinat;
4. Cauz licit.
Capacitatea fiecrei prti contractante
Capacitatea fiecrei prti contractante n transportul de mrfuri se stabileste n
conformitate cu prevederile de drept comun ale art. 949-952 Cod civil, precum si de art. 6
si 16 ale ordonantei Guvernului Romniei nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii.
n plus, crusului i se cere s aib capacitatea de a fi comerciant.
n transportul de persoane capacitatea crusului este, n genere,
nesemnificativ,deoarece n mod frecvent copiii (elevii) sub vrsta de 18 ani folosesc
mijloace de transport n comun.
Se consider c, la fel ca micile cumprturi zilnice, atare transporturi sunt acte
uzuale ale vietii curente.
Consimtmntul
Pentru a fi valabil, consimtmntul trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii:
s emane de la o persoan cu discernmnt;
s fie dat cu intentia de a produce efecte juridice;
s fie exteriorizat;
s nu fie alterat de vreun viciu (eroare, dol, violent).
n materie de transport, crusul, ndeplinind un serviciu de interes general, se
afln stare de ofert permanent fat de public.

13

Clientela formeaz o entitate global, cu un numr neidentificat de persoane ce


recurg, pe baza unei asemenea oferte, la prestatiile crusului.
Acceptarea, pe care o exprim cltorul sau expeditorul, const practic ntr-o
simpl adeziune.
Pretul contractului, de cele mai multe ori, nu este negociabil, cu exceptia
transportului ocazional.
Tarifele crusului, aduse la cunostinta publicului, sunt obligatorii, excluznd
reduceri consimtite de la caz la caz.
Transportul de persoane sau de mrfuri se efectueaz, asadar, n temeiul
asanumitelor
Contracte de gliseu.
Obiectul contractului
Obiectul contractului este supus dispozitiilor de drept comun ale art. 962-965 Cod
civil si const n obligatiile la care se angajeaz prtile n cauz.Ca orice obiect al unui
act juridic, si obiectul contractului de transport trebuie s ntruneasc anumite conditii de
validitate, si anume:
s existe;
s fie n circuitul civil;
s fie determinat sau determinabil;
s fie posibil;
s fie n conformitate cu legea;
s fie un fapt personal al celui care se oblig.
Va fi nul acel contract care are ca obiect transportul unui lucru imposibil de
executat sau transportul unor lucruri pentru care exist o interdictie absolut.
Transportul trebuie s fie determinat sau determinabil n elementele sale
caracteristice, si anume:
obiectul ce urmeaz a fi transportat;
statia de ncrcare;
statia de destinatie;
ruta.
Cauza contractului
Cauza contractului de transport este o conditie de validitate a acestuia.Cauza
contractului de transport trebuie s existe, s fie real si nu fals, s fie licit si moral.
FORMA CONTRACTULUI DE TRANSPORT
Contractul de transport se ncheie, de regul, prin simplul acord de voint al
prtilor,ns dovada ncheierii lui se face printr-un nscris (scrisoare de trsur, bilet sau
legitimatie de cltorie).
n cazul contractului de transport de mrfuri, cu exceptia celui maritim, contractul
nu este valabil ncheiat dect prin predarea efectiv a mrfurilor, el avnd astfel un
caracter real.

14

Forma scris a contractului de transport este cerut ad validitatem.


Pentru usurarea operatiunii de nchiriere a mijloacelor de transport, pentru fiecare
fel de contract de transport, n functie de mijlocul folosit, sunt puse la dispozitia clientelei
formulare tipizate, care urmeaz a fi completate si semnate de prti.
Forma, continutul si denumirea documentelor de transport variaz de la o
categorie la alta de transport: scrisoare de trsur n transporturile pe cale ferat si cel
fluvial,scrisoare de transport auto, scrisoare de transport aerian si conosament n
transportul maritim.
Un ultim aspect al conditiilor de form priveste numrul minim de exemplare n
care se materializeaz contractul de transport. n transporturile de mrfuri trebuie
ntocmite cel putin dou exemplare, unul fiind original.
Acesta este rezervat crusului spre a nsoti, de regul, marfa de-a lungul
itinerarului, pe cnd duplicatul s remite expeditorului.
Cerinta adugat decurge din prevederile art. 1179 Cod civil, care dispun n alin. 1 c
actele sub semntur privat, care cuprind conventii sinalagmatice, nu sunt valabile dac
nu s-au fcut n attea exemplare originale cte sunt prti de interes contrar.
n completare, alin. 2 din acelasi articol precizeaz c este de ajuns un singur
exemplar pentru toate persoanele care au acelasi interes, precum crusii succesivi n
cadrul unui transport international de mrfuri, executat pe retele de ci ferate diferite, pe
teritoriul fiecrui stat de parcurs.
Prin derogare de la cele artate, n transportul feroviar de persoane contractul ia
forma unei legitimatii de cltorie, aflat n posesia pasagerului n cauz.
Cerinta dublului exemplar sufer o simplificare din motive explicabile, dat fiind
numrul imens al cltoriilor.
Biletul face prin el nsusi dovada obligatiilor asumate de crus, fiindu-I opozabil
fr s mai fie necesar vreo confruntare cu un alt exemplar.
n cazul contractelor verbale de transport cum ar fi cele ncheiate cu camionagii
individuali si uneori cu taximetristii, desi acestia elibereaz, la cerere, not scris pentru
decontare, dovada contractului de transport poate fi administrat prin toate mijloacele de
prob admise de art. 46 Cod comercial (acte autentice sub semntur privat, facturi,
Corespondent, telegrame, registrele prtilor, martori).
Terminologia folosit de Codul comercial pentru denumirea documentelor de
transport este nvechit. Art. 414 alin. 1 Cod comercial, text de baz ce se refer la
transportul de mrfuri, denumeste documentul n cauz scrisoare de crat.
n prezent sa rspndit, cel putin n transporturile feroviare, expresia scrisoare de
trsur.
Ea red stadiul cnd expeditorul se adresa printr-o adevrat scrisoare
destinatarului, anuntndu-l c i trimite marf prin intermediul crusului, care i remitea
totodat si acest document.

15

Expresia trsur este provenit n limba romn din echivalentul francez


voiture care are un sens mult mai larg, incluznd orice mijloc de transport terestru si nu
numai camionul cu cai.
Codul comercial, n domeniul comertului maritim, foloseste denumirea de polit
de ncrcare, denumire ce provine din limba italian (polizza) semnificnd: aviz,
contract, atestare.
Aceast denumire a ncetat s mai fie practicat, actualmente folosindu-se n locul
ei termenul de conosament, iar n loc de contract de nchiriere a unei nave, termenul de
navlosire.n fine, n transportul de persoane, documentul de transport poart denumiri
variate.
Poate fi retinut expresia legitimatie de cltorie, tipic n transportul
feroviar.Limbajul curent a adoptat termenul de bilet sau abonament.
CLAUZE OBLIGATORII ALE CONTRACTULUI DE TRANSPORT DE
MRFURI
Acestea formeaz obiectul art. 415 Cod comercial.
Regrupate si sistematizate au ca obiect:
datarea contractului;
natura documentului de transport;
prtile n cauz;
identificarea bunurilor transportate;
obligatiile crusului;
plata pretului;
semntura nscrisului.
Datarea contractului
Potrivit prevederilor art. 415 Cod comercial scrisoarea de crat trebuie datat.
Aceast prim mentiune prezint important deoarece determin ziua ncheierii
contractului de transport, de cnd ncepe n mod normal executarea obligatiilor asumate.
n plus, datarea intereseaz pentru a se putea stabili dac expeditorul era sau nu o
persoan cu capacitate de exercitiu la data perfectrii actului juridic.
Natura documentului de transport
Aceast mentiune este cerut incidental de art. 415 pct. 4 Cod comercial, n cadrul
reglementrii privitoare la destinatar.
Textul impune s fie artat n mod explicit dac scrisoarea de crat este la ordin
sau la purttor.
Felul documentului de transport (nominativ, la ordin sau la purttor) influenteaz
identificarea destinatarului (prin nume, prin gir sau prin simpla posesie a titlului).
Prtile n cauz

16

Art. 415 pct. 2 Cod comercial impune s se precizeze n documentul de transport


numele expeditorului si locuinta sa.
Mentiunea artat permite crusului s cunoasc persoana de la care poate primi
n mod valabil n timpul deplasrii, asa-numitele contraordine,precum cel de schimbare
a destinatiei sau de nlocuire a destinatarului.
n al doilea rnd, art. 415 pct. 3 Cod comercial cere s fie specificate numele si
locuinta crusului (domiciliu, resedint, sediu).
Transportatorul, fiind parte principal n contract, trebuie s fie nominalizat
fiindc numai astfel destinatarul sau cesionarul de drepturi va sti fr dubiu pe cine poate
trage la rspundere n cazul pierderii sau avarierii bunului strmutat.
Mentionarea sediului serveste totodat la determinarea competentei teritoriale a
jurisdictiei care va rezolva litigiul ntre prtile contractante, de cele mai multe ori prtul
fiind crusul.
Art. 415 pct. 4 Cod comercial cere s fie nominalizat persoana destinatarului,
prin elementele uzuale de identificare.
Mentiunea este necesar spre a nlesni crusului, la terminarea
cltoriei,determinarea persoanei ndrepttite s primeasc marfa.
Identificarea bunurilor transportate
Descrierea ncrcturii pe care expeditorul o pred crusului constituie, potrivit
Cod comercial, nc o mentiune obligatorie n documentul de transport.
Textul cere s se precizeze natura, greutatea, msura sau numrul lucrurilor de
transportat.
Dac lucrurile sunt n lzi sau pachete trebuie specificate n plus: calitatea
acestora,numrul si sigiliile sau mrcile aplicate.
Scopul urmrit prin aceste mentiuni este s nlesneasc identificarea lucrurilor att
de ctre crus, care trebuie s le elibereze la captul deplasrii, ct si de ctre
destinatar,care le va primi.
n subsidiar, descrierea ncrcturii serveste pentru a se evalua cuantumul
despgubirilor pe care crusul le poate datora n cazul pierderii sau degradrii unor
bunuri n cursul transportului.
Lucrurile pretioase, banii si titlurile comerciale trimise n colete trebuie
individualizate de ctre expeditor, artnd nu numai felul lor, ci si valoarea exact.
n aceast privint,Cod comercial impune conditia unei declaratii dat de
expeditor care s cuprind o evaluare corespunztoare a realittii.
n lips, expeditorul nu poate pretinde de la crus despgubiri echivalente cu
valoarea adugat a acestor lucruri pretioase dac s-au pierdut pe parcurs din vina
transportatorului.
Obligatiile crusului
n aceast privint Cod comercial cere mai nti s se mentioneze locul de destinatie.

17

Numai cunoscnd precis destinatia, crusul va fi n msur s ndrumeze corect


mijlocul de transport.
n al doilea rnd trebuie s se mentioneze timpul n care trebuie s fie fcut
transportul
Termenul predrii lucrurilor transportate se hotrste de ctre prti
Termenul de executare a contractului de transport ncepe s curg de la data (zi, or) cnd
lucrul a fost predat crusului de ctre expeditor.
Plata pretului
Aceast obligatie esential trebuie exprimat n cuprinsul documentului
Costul depinde n principal de felul transportului, distanta parcurs,natura,
dimensiunile si greutatea lucrului supus deplasrii.
n afar de pretul propriu zis al transportului, costul total al acestuia poat s mai
includ si alte sume.
Codul comercial mentioneaz printre numele aditionale provizionul.
n terminologia Codului comercial provizionul desemneaz remuneratia
cuvenit comisionarului, denumit n prezent comision.
Provizionul va fi inclus n suma global datorat de expeditor.
Semntura
n preambulul Cod comercial se prevede c scrisoarea de crat trebuie s fie
datat si subscris de expeditor.
Prin semntura acestuia se manifest adeziunea sa neconditionat la clauzele
contractului de transport.
Textul nu prevede ns si semntura crusului.
Prin contrast cu cele artate, n prezent se impune ca scrisoarea de trsur
nominativ s fie semnat de ambele prti contractante, crus si expeditor.
CLAUZE FACULTATIVE ALE CONTRACTULUI DE TRANSPORT
Posibilitatea unor asemenea prevederi contractuale.
Din acest punct de vedere expeditorul si crusul beneficiaz de libertate deplin
pentru a adapta contractul pe care l ncheie la particularittile de fapt, concrete ale
transportului de mrfuri.
Contractul include printre clauzele facultative, itinerarul de strbtut, itinerar ce
nu poate fi omis n transporturile maritime.
Este, de asemenea, uzual clauza penal, care prestabileste cuantumul
despgubirilor datorate de crus n caz de ntrziere n executarea deplasrii convenite
sau cel putin criteriile pentru calcularea daunelor.
Se mai obisnuieste ca n cuprinsul scrisorii de trsur s fie enumerate celelalte
documente care nsotesc transportul (vamale, fito-sanitare, de asigurri).
Clauzele facultative fiind lsate la aprecierea liber a prtilor, lipsa lor
nuinfluenteaz validitatea contractului de transport.
FUNCTIILE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE TRANSPORT

18

nscrisul care materializeaz contractul de transport urmreste o tripl finalitate:


mijloc de prob pentru ambele prti;
ghid pentru executarea obligatiilor crusului;
titlu de legitimare al crtorului.
Pe lng functiile artate, conosamentul ndeplineste n plus titlu reprezentativ al
mrfii ce-i formeaz obiectul
functia probatorie a contractului de transport
Contractul de transport, ca principal instrument probator pentru prti, face o tripl
dovad:
atest existenta contractului de transport;
face proba obligatiilor asumate de crus fat de cealalt parte contractant(cltor,
expeditor, destinatar);
certific n transportul de mrfuri preluarea mrfii n posesia si custodia crusului
angajndu-i rspunderea corespunztoare.
functia de ghid a contractului de transport
n transportul de mrfuri clauzele cu caracter de ndrumare sunt deosebit de
complexe.
Pe lng mentiunile uzuale (itinerar, destinatie, persoana destinatarului), pot fi
specificate eventuale transbordri necesare pe parcurs.
Astfel, ncrctura sosit pe o nav maritim n porturile galati sau Brila urmeaz
s fie transbordat pe slepuri pentru a continua deplasarea fluvial spre Austria sau
Germania.
Clauzele aditionale mai contin instructiuni de expediere.
Mentiuni specifice sunt necesare n cazul unui transport mixt care se execut cu vehicule
diferite (rutier, feroviar, aerian, maritim sau n transporturile succesive), cu traseu
desfsurat pe teritoriul mai multor state, ori de cte ori sunt aduse la ndeplinire n
temeiul unui document de transport unic.
functia de legitimare a contractului de transport
Posesorul nscrisului are calitatea de titular al drepturilor izvorte din contractul
de transport, drepturi pe care le poate executa opunndu-le valabil crusului spre a-l
obliga s-si ndeplineasc obligatiile asumate.
Cltorul este ndrepttit s pretind efectuarea deplasrii convenite la data si la
mijlocul de transport corespunztoare n conditii de perfect securitate tehnic.
n transportul de mrfuri calitatea de titular apartine initial expeditorului; ea trece
asupra destinatarului din momentul n care documentul de transport i survine.
n plus,destinatarul are dreptul, n temeiul scrisorii de trsur sau conosamentului,
s cear crusului n statia de sosire s-i elibereze lucrurile transportate.
n fine, n raporturile contencioase, contractul de transport titularizeaz persoana
ndrepttit s actioneze n justitie sau n arbitraj comercial pe crus si s-i angajeze
responsabilitatea contractual.

19

CAPITOLUL 2.TRANSPORTUL AERIAN DE MARFURI


2.1 Notiunea si incheierea contractului
Contractul de transport aerian de marfuri este conventia prin care transportatorul
aerian se obliga sa transporte marfuri pe calea aerului, sa le pazeasca si sa le predea la
destinatie in schimbul unei taxe de transport platita de cealalta parte - expeditorul marfii.
Conform art. 84 din Codul aerian, transporturile aeriene de incarcatura (marfuri,
bagaje si expeditii postale) se pot executa numai pe baza de contract in c 747b14h urse
regulate sau prin curse ocazionale. Contractul se considera incheiat cand transportatorul
elibereaza scrisoarea de transport aerian calatorului sau expeditorului, forma scrisa a
acestui contract fiind ceruta ad solemnitat.
Scrisoarea de transport aerian cuprinde mentiunile:

datele de identificare ale transportatorului aerian, ale expeditorului si ale


destinatarului;
aeroportul de decolare si cel de destinatie;
felul si cantitatea incarcaturii;
modul de ambalare
locul si data emiterii documentului.

Scrisoarea de transport aerian face dovada incheierii contractului, pe baza ei


expeditorul putand exercita dreptul de modificare a contractului si de valorificare a
oricaror pretentii impotriva operatorului de transport aerian.
Transportatorul aerian poate refuza primirea unor marfuri in situatiile in care:

transportul este anulat sau suspendat din cauza unor conditii tehnice sau
meteorologice;
transportul este interzis pe motiv de pericol, pentru securitatea zborului sau a
incarcaturii;
transportul nu poate avea loc din lipsa de aeronava sau, desi exista, cele existente
nu corespund pentru caracteristicile marfii care a trebui supusa transportului

Exista unele marfuri admise conditionat la transporturi: aparatele fotografice,


cinematografice, armele care pot fi admise la transport numai ambalate si predate ca
expeditie de colete.
Executarea contractului aerian de transport de marfuri

20

Obligatiile transportatorului:
- sa efectueze transporturile in ordinea primirii lor, prioritatile de transport avand
un caracter exceptional, in functie de natura specifica a incarcaturii;
- sa incarce si sa descarce marfurile in si din aeronava;
- sa transporte incarcatura la destinatie in bune conditii si in termenul stabilit;
- sa avizeze si sa elibereze destinatarului marfurile;
- sa continue transportul cu cel mai rapid mijloc de transport daca pe parcurs
zborul se intrerupe, iar daca expeditorul refuza, sa restituie partea de taxa
corespunzatoare portiunii neparcurse, cu exceptia primei de asigurare;
- daca destinatarul refuza primirea incarcaturii sau daca nu se prezinta in termen
de trei zile de la avizare sau nu poate fi gasit in termen de cinci zile, transportatorul are
obligatia sa incunostinteze de urgenta pe expeditor.
Obligatiile expeditorului:
- sa incarce marfurile, in cazul transporturilor masive cu folosirea intregii nave, a
carei capacitate de transport poate ajunge pana la 115 tone;
- sa dispuna asupra marfii in termen de 15 zile de la instiintarea transportatorului,
daca destinatarul refuza primirea incarcaturii sau nu este gasit;
- sa achite taxa de transport.
Obligatiile destinatarului:
- sa se prezinte in termen de 3 zile de la avizarea sa despre sosirea marfurilor, in
vederea preluarii marfurilor;
- sa descarce marfurile
transporturilor masive;

sub

supravegherea

transportatorului

in

cazul

- sa ridice marfurile perisabile in termen de 6 ore de la avizarea sosirii lor.


Raspunderea transportatorului aerian de marfuri
Normele care reglementeaza raspunderea in contractul de transport aerian au
caracter imperativ, orice derogare realizata chiar prin intelegerea partilor fiind nula.
Conform art. 98 Cod aerian, transportatorul aerian raspunde pentru prejudiciile
ocazionate pe toata durata transportului, in caz de:
21

pierdere totala sau partiala;


avaria marfurilor;
depasirea termenului de executare a contractului de transport.
Despagubirile se determina astfel:

pentru marfurile pierdute a caror valoare a fost declarata la predare se platesc


despagubiri echivalente valorii respective fara a depasi, insa, valoarea reala a
marfii;
daca valoarea marfurilor nu a fost declarata la predare, despagubirile sunt
corespunzatoare valorii reale a marfurilor stabilita in functie de data la care au
fost pierdute pentru marfurile avariate, despagubirile reprezinta valoarea
deprecierii marfii
2.2 Transport aerian

Transportul aerian a incetat de mult sa mai fie un mijloc de transport luxos si prohibitiv.
Astazi el este preferat de cei care au de transportat marfuri perisabile sau de mare valoare.
Pentru transport se folosesc atat avioane mixte, pentru pasageri si marfuri, cat si avioane
speciale pentru transportul marfurilor. Din punct de vedere comercial, avioanele pot fi
incarcate in regim de linie, ceea ce implica un trafic regulat, si in regim de charter (curse
neregulate), curse pe baza de contracte intre companiile aeriene si diferiti beneficiari ce
doresc sa exploateze pe o perioada determinata avioanele luate in chirie.
Transportul aerian efectueaza deplasarea in spatiu a bunurilor cu ajutorul aeronavelor.

Printre particularitatile tehnico-economice ale transportului aerian se numara:


Rapiditatea - este caracteristica esentiala a transportului aerian. Aceasta este
evidentiata de viteza mare de deplasare a aeronavelor ce nu poate fi egalata de
nici un alt mijloc de transport;
Regularitatea - consta in aceea ca transportul aerian se efectueaza dupa un
program precis in orice perioada a anului, atat ziua, cat si noaptea;

22

Oportunitatea - se refera la faptul ca acest mod de transport pune la dispozitia


celor interesati, oricand si oriunde sunt amenajate puncte terminale, cel mai
modern mijloc de transport.
Transportul aerian a revolutionat transportul global, reducand dramatic timpul
necesar calatoriei pe mari distante. Calatoriile peste oceane, care ar fi putut dura
saptamani sau chiar ani, acum pot fi facute in cateva ore.
Toate transporturile aeriene operate de ORIENT Spedition sunt asigurate si
monitorizate atent de catre personalul de la sediul nostru central pentru ca
graficele de timp sa fie respectate si marfurile sa ajunga la destinatie in intervalul
stabilit. Clientii pot obtine relatii in legatura cu desfasurarea transporturilor
proprii apeland telefoanele noastre si solicitand aceste informatii.ORIENT va
garanteaza cotatii avantajoase de preturi, incadrare in orarele de deplasare si o
disciplina exemplara in relatiile cu clientii.

Prezentare generala
Transportul aerian de marfuri si pasageri s-a dezvoltat mai ales dupa cel de-al doilea
razboi mondial. Avionul s-a impus in domeniul militar prin marea sa manevrabilitate care
il facea mai greu de prins in tinta dar mai ales urmare sincronizarii invartirii elicei cu
ritmul de tragere al mitralierei. Investitiile masive facute in aceasta arma au realizat saltul
tehnologic care a impus avionul si in transportul civil prin avantajele sale specifice:
rapiditate, convertabilitate (de la transportul de marfa la cel de calatori si posta),
23

oportunitate si eficacitate (transportul la locul si la timpul cerut), comoditate, siguranta


zborurilor

Transportul aviatic a cunoscut o evolutie spectaculoasa intr-un timp scurt:


capacitatea navelor a crescut rapid atat pentru marfa cat si pentru pasageri,
numarul curselor a explodat, teritoriu deservit a acoperit practic tot pamantul.
Diversitatea lui este impresionanta: de la avionul clasic la supersonic, de la micile
avioane la gigantii de transport, avioane de pasageri, marfuri, utilitare, elicoptere,
hidroavioane etc. Plus domeniul militar care aduce noi surprize cu fiecare
conflict.

Pe plan mondial, din cauza costurilor se observa o tendinta, mai ales dupa 11
Septembrie - care a schimbat tipul conflictelor armate spre diminuarea curselor pe
distante scurte si orientarea spre aeronavele de mare capacitate pentru zboruri
transoceanice si transcontinentale. Curand distanta Los Angels - Sidney va fi
strabatuta, in conditii economice in cateva ore. In acelasi timp aviatia de tip utilitar
sau personal se estimeaza sa creasca.
De la inceput aviatia s-a confruntat cu o serie de probleme de natura obiectiva ce
trebuiau rezolvate: avioanele trebuiau sa treaca frontierele, transporturile aeriene
incluzand elementul de extraneitate. Acest lucru nu era posibil fara realizarea unei
permeabilitati a granitelor dar si asigurand o siguranta a circulatiei in aer prin
delimitarea culoarelor de zbor. Transportul aerian de marfuri si pasageri a stat si sta
sub semnul accordurilor internationale, al organismelor suprastatale.
Transportul mixt, de marfa si pasageri este cel preponderent, desi transportul de
cargo de marfa se afla la cote mari in tarile dezvoltate economic. Concomitent
aviatia utilitara, de agrement si personala a crescut ca numar, impresionant. Se cunosc
doua tipuri mari de transporturi aviatice: cursele regulate (liner) care opereaza dupa
un orar determinat si obligatoriu din momentul infintarii (nerespectarea lui se
sanctioneaza drastic) si cursele ocazionale (charter) care vehiculeaza majoritatea
traficului de marfa si pasageri, mai cunoscute din domeniul turistic.
ROMATSA (Administratia Romana a Serviciilor de Transport Aerian) a fost
infiintata sa 1 decembrie 1990 ca regie autonoma. Este subordonataMTCT. In 1992 preia
si controlul de trafic aerian din aeroporturi. Este finantata din fonduri proprii, facturarea
este facuta de EUROCONTROL, la care Romania a devenit memebru in 1996. La sediu
pot lucra simultan 60 de controlori de trafic. Cerul Romaniei este brazdat zilnic de peste
1000 de avioane dirijate de 635 de controlori de trafic si tehnicieni.
Avionul este condus de pilot si de trei controlori de trafic aerian. Controlorii sunt
pe insula, un fel de semicerc format din televizoare, monitoare, aparatura. Cei din
turnul de control dau comenzi la aterizare, decolare si la alte manevre adiacente pistei.
24

Romania are 17 turnuri de control. Apoi avionul este preluat de asa numitul control de
apropiere approch care se exercita pe o raza de cca 70 km. Controlorul de ruta
monitorizeaza traseul. Spatiul aerian poate depasi suprafata tarii, ca in Romania unde se
adauga si o parte din Marea Neagra, mai mare decat platoul continetal. Monitorizarea se
face pana la 15000 m altitudine prin reteua de radare ROMATSA, independent de
radarele armatei.
Limba vorbita este engleza folosind abrevieri tehnice cunoscute de profesionisti.
Te-am preluat. Aici ACC Bucuresti. Thank you, good by. Un controlor lucreaza intre
30-90 min. apoi pauza, are pe un ecran minim 30 de avioane. Suprapunerea pe ecran a
aeronavelor insemna coliziune.Avionul trebuie sa aiba deasupra si dedesubt 300 m iar de
jur imprejur 10 km spatiu liber. Un simplu survol este min. 400 EURO. Vara traficul in
Romania ajunge la 1200-1500 avioane zilnic, iarna la 750-800. Media anuala de cresetere
in Europa a traficului aerian este de 6%. Pentru antrenament se foloseste simulatorul.
Scoala de initiere de 11 luni, un an pregatitor, un stagiu de 6 luni la simulator, un un in
insula sub supravegherea unui instructor. Dupa licentiere urmeaza examinari anuale.
Aeroportul

Concomitent cu aeronava trebuie ca luam in discutie si aeroportul. Structuri comerciale


deosebit de complexe, aflate sub controlul sever al statului ele permit aterizarea si
decolarea aeronavelor in conditii de siguranta, deci incarcarea de marfa si imbarcarea
pasagerilor. Diversitatea lor este mare: de la mici aeroporturi locale, la marile aeroporturi
ce deservesc metropolele. Un aeroport de talie medie sau mare este o structura complexa
supusa Departamentului Aviatiei Civile: subsistemele de dirijare a zborurilor asigura
derularea traficului in conditii normale, spatiile largi alocate primirii pasagerilor
(controlul medical, zona de carantina, spatiul de no man land, controlul de frontiera, cel
vamal precum si serviciile adiacente: rent a car, taxi, transport auto, shuttle, schimb
25

valutar etc.) si plecarii acestora (zonele de check in, spatiile de asteptare si duty free,
terminalele si gate-urile etc.), sistemele de control antitero, serviciile de handling,
spatiile de catering, magazinele si alimentatia publica, spatiile de parcare sunt numai
citeva din elementele unui aeroport pentru pasageri. Aeroporturile pentru marfa au spatii
speciale pentru descarcarea marfii, depozite pentru stocarea ei in vederea controlului
vamal si preluarii de destinatar precum si zone pentru serviciile legate de expeditie si
formalitatile legale necesare transportului marfii pe calea aerului.
Separat se analizeaza zona tehnica privind lungimea si calitatea pistelor,
balizajul, bretelele de acces, parkingurile, utilitatile de aprovizionare a navelor etc.
Traficul aeronavelor este supus autorizarii prealabile. In Romania aceasta atributie
o exercita Autoritatea Aeronautica Civila. Conventia de Tranzit de la Cicago din 1944 a
statuat cele cinci libertati ale aerului:
-

dreptul de survol a unui stat fara aterizare

dreptul de aterizare fara scop comercial (caz de necesitate, escala tehnica,


aprovizionare cu carburanti, schimbarea echipajului)

dreptul de a debarca pasageri, marfuri si posta din statul partener daca ii


sunt destinate statului careia ii apartine nava

dreptul de a lua pasageri, marfa si posta din statul partener daca sunt
destinate statului caruia ii apartine nava

dreptul de a transporta pasageri, marfa sau posta catre una sau mai multe
tari terte

Accordurile internationale se complecteaza prin infiintarea


Asociatiei Internationale a Transportatorilor Aerieni (IATA) in 1945 la Havana care
reuneste asociatii de transportatori aerieni internationali. Adunarea Generala, comitetul de
directie si cele patru comitete (juridic, financiar, tehnic si medical) reglementeaza lumea
aviatiei. Colaborarea dintre Departamentele Aviatiei Civile din diverse state asigura
deruarea normala si sigura a transportului aerian dupa norme unitare.
Pentru transportul pe calea aerului marfurile trebuie sa:
- fie admise la transport conform dispozitiilor legale
- nu prezinte pericol pentru aeronava, persoane sau bunuri
- fie cantarite si insotite de documentele necesare
- ambalajul sa fie corespunzator transportului aerian

26

- fiecare colet sa aiba o eticheta indicand destinatarul si expeditorul


- fie prezentate in timpul orarului normal de lucru
Compania aeriana este in drept sa refuze acceptarea marfurilor
numai in situatii de exceptie. Marfurile periculoase, urat mirositoare, toxice, perisabile,
materialele exxplosibile, animale vii etc. pot fi acceptate numai in conformitate cu
conditiile speciale stabilite de transportator
Incarcarea si descarcarea se fac de compania aeriana in ordinea primirii lor. Accordarea
prioritatii este un caz de exceptie.

27

CAPITOLUL 3.SISTEMUL DE TRANSPORT AERIAN


Elementele sistemului aerian sunt:

Infrastructura - coridoarele aeriene

Mijloacele de transort aeronave i elicopetere

operatori de transport sau operatori ai activitimor conexe

sisteme de management ,navigaie i control


Transporturile aeriene reprezint o arie de comer n care aeronavele sunt
angajate pentru a transporta pasageri, marf i pot.
Avantajul transportului aerian este viteza mare cu care se poate deplasa pn la
aproape de viteza sunetului (trecerea la viteze supersonice) i numarului mare de
pasageri care se pot mbarca .Viteza sunetului este 1Mach =1Xviteza sunetului
=340m/s=1224 Km/h .
Companiile de transport aerian opereaz servicii pe rute aeriene locale, regionale,
naionale i internaionale.
Avantajele acestei modaliti de transport sunt:
convertibilitatea (adaptabilitatea), care const n posibilitatea adaptrii tehnice a
aeronavei la diferite genuri de transport aerian (pasageri, mrfuri, mixt, special,
amenajri de lux, cercetare tiinific , prospeciuni geologice, fotografierea
aerian etc.)
eficacitatea
rapiditatea
confortabilitatea
sigurana caracteristic n ascensiune, ca urmare a dezvoltrii continue a
mijloacelor pentru protecia navigaiei aeriene, att pe traseu (ruta), ct i n
jurul aeroporturilor , precum i a perfecionrii tehnicii de la bordul
aeronavelor.
Elementele componente ale transportului aerian sunt aeronavele si aeroporturile .
mbuntirea transportului aerian se face acionnd asupra perfecionrii aeronavelor i
asupra perfecionrii aparaturii la sol n sensul conducerii automate a procesului de
aterizare .
3.1COMPUNEREA GENERALA A AERONAVEI
Forma exterioar a avionului , dimensiunile, motorizarea, organizarea structural a
componentelor sale i influeneaz direct performanele. Avionul este un aparat complex
alctuit n mod normal din patru subsisteme:
Structura de rezisten
Sistemul de propulsie
Echipamentele de bord i aparatele de comand a zborului
28

Instalaiile i mecanizarea aeronavei


Elementele avionului sunt:fuzelajul 1 care este partea aeronavei n care este
plasat cabina piloilor 15, cabina pasagerilor 16, ncrctura de transport 17 i cea mai
mare parte a echipamentelor i instalaiilor de bord 18 , el reprezint corpul central de
care se leag aripa 2, ampenajele 5 i trenul de aterizare .Voleii de bord 3 care sunt nite
elemente mobile montate la fiecare arip a avionului i care servesc la mrirea sustenaie
, element de frna aerodinamic 4 , ampenajul 5 care este format din elemente orizontale
si elemente vertical 6 numit deriv , fiecare element are o parte fix i o parte mobil
numit direcie la deriv 7 i profundorul 8 la ampenajele orizontale. Prile mobile ale
ampenajelor servesc la asigurarea echilibrului i mobilitii longitudinale a avionului .
Eleroanele 9 sunt nite aripioare mobile montate pe marginea posterioar a aripii , prin
manevrarea crora se realizeaz micrile acestuia n zbor , wigletele 10 sunt nite
aripioare plasate la extremitile aripilor avioanelor , care au rolul de a spori calitile
aerodinamice i de a reduce consumul de combustibil , spoilere 11ale avionului care sunt
tot nite volei dar care servesc pentru frnarea aerodinamic i diminuarea portanei
aripii n scopul pierderii rapide a nlimii , pilonul de susinere a motorului 12 ,
sistemul de propulsie 13 i flapsul 14 care de asemenea este un element mobil ce asigur
sustenaia .
Aripa este cel mai important pentru ca asigur sustenaia i manevrabilitatea
avionului . Forma n plan a aripii este extrem de diversificat, n funcie de destinaia,
rolul, dimensiunile, forma sau viteza avionului: aripa dreapt , arip trapezoidal , arip
n sgeat , arip n sgeat cu geometrie variabil, arip triunghiular , arip delta gotic .
n general aripa este compus din :
Sub arip se instaleaz trenul principal de aterizare al avionului, sistemul de
propulsie i acroajele speciale . Elementele constructive ale unei aripi de avion
obinuite sunt: lonjeroanele care sunt elementele de rigidizare i care preiau cea mai
mare parte a forelor , lisele care preiau solicitrile axiale ,nervurile care au rolul de a
transmite solicitrile aerodinamice la lonjeroane i panourile de nveli realizate din
tabl de duraluminiu sau aliaje pe baz de titan .
Trenul de aterizare reprezint ansamblul de organe format din bare de
susinere , roi , amortizoare i frne care asigur deplasarea pe sol a unui avion .
Un tren de aterizare se compune din:
- mecanismul de acionare 1 format dintr-un subansamblu de tip piston n cilindru
oscilant (numit n literatura de specialitate verin) cu acionare hidraulic sau pneumatic;
- mecanismul principal 2 care susine roata trenului prin elementul numit jamb, aceasta
din urm fiind acionat prin contrafi;
- mecanismul de rotire a roii 3 care poate fi de cele mai multe ori studiat independent de
celelalte.
Fuzelajul care mpreuna cu aripa cu ampenajele i cu sistemul de propulsie
formeaz structura de rezisten a avionului
Sistemul de propulsie are rolul este de a asigura traciunea avionului . El se
compune din :
Motoare ;
Elice;
sistem de rcire;
sistem de admisie;

29

sistem de evacuare;
demaror;
comenzi motoare;
Motoarele cunosc o mare diversitate i se pot clasifica astfel :
motoare cu piston;
motoare aeroreactoare care pot fi ;motor turboreactor i statorector;
cu ardere subsonic care pot fi ramjet sau scramjet (cu ardere supesonic) ;
motor pulsoreactor;
motor motoreactor;
motor turbopropulsor;
motor turboreactor cu dubluflux (turboventilator ) ;
motor cu piston cu evacuare reactiva;
motoare rachete cu combustibil lichid;
cu combustibil solid;
Motorul turboreactor este motorul care echipeaz n prezent aeronavele care
zboar la altitudini mari i viteze peste 0,6 Mach. Principiul su de funcionare este
urmtorul: aerul care intr prin dispozitivul de admisie este comprimat de ctre
compresor, intr n camera de ardere unde formeaz mpreun cu combustibilul injectat
amestecul de gaze de ardere i are loc arderea propriu-zis. Gazele arse trec apoi prin
turbin, unde are loc destinderea lor parial prin rotaie, apoi trec prin ajutajul de reacie
i ies din sistem cu o energie cinetic mult mai mare dect cea de intrare, asigurnd astfel
componenta de traciune a avionului. Eventual, la avioanele supersonice putem ntlni
sistemul de postcombustie. Acesta se afl ncorporat n sistemul de evacuare i are rol de
a injecta o nou doz de combustibil n amestecul de gaze arse provenit din camera de
ardere. Noul amestec mai arde o dat, rezultnd o cretere considerabil a traciunii
Motoarele turboreactoare cu dublu flux - denumite generic turboventilatoare sunt de fapt turboreactoare modificate. Ele se caracterizeaz prin existena a dou fluxuri
de curgere paralele: unul secundar, de aer, antrenat de un ventilator montat pe acelai ax
cu compresorul de joas presiune a turbinei, care mbrac fluxul de aer primar (interior)
format din gaze de ardere. Traciunea MTR-DF este suma traciunilor rezultate de cele
dou fluxuri. Nu trebuie uitat c ventilatorul are rol de propulsie, funcionnd ca o elice.
Trebuie menionat faptul c motoarele turboreactoare cu dublu flux
(turboventilator ) sunt cele mai rspndite tipuri de motoare de aviaie, echipnd cea mai
mare parte din avioanele civile si o bun parte din avioanele militare.
Aparatura de bord este alctuit din:
sisteme pentru controlul zborului
sisteme pentru controlul funcionrii motoarelor
sisteme de navigaie aerian
aparatur radio
La avioanele militare se adaug armamentul de bord, instalaiile de
bombardament i dirijare a rachetelor, blindajul de protecie, acroajele i aparatura
adecvat misiunilor de lupt .

30

Instalaiile i mecanizarea aeronavei .Acionarea comenzilor avionului se


realizeaz prin intermediul instalaiilor hidraulice i pneumatice. Eseniale pentru zborul
avionului sunt i instalaiile de alimentare cu combustibil i ulei, instalaiile electrice, de
antigivraj (dezgheare), sanitar, de izolaie termic i fonic, climatizare i comenzile
agregatelor aeronavei, echipamentul de dirijare . Comanda traciunii se realizeaz prin
maneta de gaze care acioneaz sistemul de propulsie. Comenzile prilor mobile sunt
asigurate prin man, paloniere, flapsuri, frne, etc. De exemplu, acionarea manei
nainte i napoi implic bracarea profundoarelor n sus i n jos, fapt care duce la o
micare a avionului n sus sau n jos. Micarea manei spre stnga sau dreapta acioneaz
eleroanele de pe aripi, ducnd la o micare de ruliu (rotaie) n jurul axei longitudinale.
Clcarea palonierelor (pedalelor) spre stnga sau dreapta acioneaz direcia avionului n
lateral. Ceea ce trebuie reinut ns, este c manevrarea aeronavei se face prin acionarea
combinat a diferitelor comenzi .
Parametrii constructivi ai aeronavelor sunt

Lungimea L este distana dintre punctele extreme ale aeronavei msurate


pe axa longitudinal

Limea l este distana dintre punctele extreme ale aeronavei msurat pe


axa transversal

Anvergura B este distana dintre extremitile aripilor avionului.

nlimea H este distana dintre cel mai de jos punct al avionului si cel
mai nalt punct al avionului.

Ampatament

Ecartament

Garda la sol
3.2 PRINCIPALELE TIPURI DE AERONAVE
Principalele mijloacele de transport aerian sunt aeronavele i elicopterele :
Clasificarea avioanelor se poate face astfel :

31
H

Dup destinaie sunt :

cu destinaie civil;

cu destinaie militar ;

destinaie special;
Cu destinaie civil pentru pasageri i marf care pot fi curse de linie regulate sau
curse de linie neregulat (charter).Acest tip de transport se poate realiza n urmtoarele
moduri :
- cu avioane cargo(adic numai pentru marf )
- combinat (marf + pasageri )
- cu marf transportat n cala avionului
- transport de mesagerie
Cu destinaie militar care i acestea pot fi :
- cercetare i supraveghere
- lupt
- antrenament coal
- transport i tehnic de lupt
Cu destinaie special sunt utilizate pentru cercetare sau experimentare. Tot n aceast
categorie se ncadreaz aeronavele experimentale ale cror soluii constructive de natur
aerodinamic sau tehnologic urmeaz a fi implementate la viitoarele aeronave de serie.
Din punct de vedere al distanei de zbor avioanele se clasific astfel:
Distane scurte scurt curier
Distane medii medii curier
Distane lungi lungi curier
Dup sistemul de propulsie se clasific in :
Aeronave cu elice
Aeronave cu reacie
Aeronave cu elice i reacie
Dup numrul de motoare
Monomotoare
Bimotoare
Multimotoare
Alt mijloc de transport aerian este elicopterul.Acesta are avantajul c nu necesit
pist de aterizare i decolare pentru c are avantajul c poate decola i ateriza pe vertical
, pe un spaiu redus , i se poate menine n aer ntr-un punct fix . Susinerea sa este
asigurat de una sau mai multe elice care se rotesc n jurul unei axe verticale
Elicopterele sunt de mai multe tipuri
Cu un singur rotor i elice anticuplu
Cu dou rotoare coaxiale contrarotative
Cu dou rotoare n tandem
Cu dou rotoare alturate
Multirotor
Rotorul adic ansamblul de palete asigur sustenaia (adic meninerea
aparatului n aer n echilibru )datorit forei ascensionale care se creeaz .Cnd
elicopterul plutete , fora ascensional generat de motor este egal cu greutatea
motorului . Pentru a ridica elicopterul la o nlime mai mare trebuie mrit unghiul de
poziie al paletelor . Pentru a cobor se micoreaz fora ascensional prin micarea
32

unghiului de poziie. Pentru deplasarea nainte se nclin un pic n fa . Pentru nclinarea


rotorului se mrete unghiul de poziie al paletelor aflate n spatele elicopterului i se
micoreaz unghiul din fa .Fora de ascensiune este mai mare in spate i astfel aparatul
se nclin n fa . Pentru a se deplasa n dreapta se mrete fora de ascensiune n
stnga .Sursa de putere este asigurat de motor , turbomotor sau reacie la captul palei ,
transmisia cuprinde : ambreiaj , reductor principal , arbore , articulaie cardanic ,
reductor pentru elicea anticuplu , fuzelaj .
ORGANIZAREA TRANSPORTULUI DE MARFURI
Mult timp transportul aerian cargo a fost considerat o activitate secundar n transportul
aerian, dar rolul su devine din ce n ce mai important, fapt demonstrat de existena
companiilor specializate n transapot cargo (cel mai adesea n Europa, SUA i Japonia).
n ultimii ani, prin intrarea n exploatare a unor noi tipuri de aeronave, printr-o mai bun
organizare a transporturilor, s-a obinut micorarea timpului de staionare la sol i de ncrcaredescrcare, prin folosirea unor utilaje i sisteme de manipulare i transport adecvate. Traficul
internaional aerian a nregistrat un ritm anul de cretere de 8,5%, respectiv cu 1,5% mai mult
dect cel nregistrat de transportul aerian de pasageri. Astzi n traficul internaional sunt
transportate pe calea aerului nu numai mrfurile aa numite clasice ca supliment de bagaj la
transportul cltorilor, ci au aprut linii aeriene specializate n transportul mrfurilor.
La acestea au contribuit n primul rnd operativitatea i rapiditatea derulrii expediiei, dar
i reducerea n mod constant a preului de transport, confortabilitatea primirii i expedierii
mrfurilor, sigurana i cooperarea ntre companiile aeriene care simplific foarte mult
activitatea beneficiarilor de transport.
Activitatea de transport aerian de mrfuri a fost reglementat de prevederile Codului
aerian, din 30 decembrie 1953. n prezent, aceast activitate este reglementat de Codul
aerian i de alte reglementri.
Sunt anumite mrfuri pentru care deplasarea cu avionul este avantajoas. Organizaia Aviaiei
Civile Internaionale (OACI) grupeaz aceste articolele ce se transport cu aeronavele pe baz de
tarife, exceptnd excedentul de bagaje al cltorilor n 5 categorii de mrfuri, care, prin rapiditate i
siguran, justific un tarif mai ridicat. Acestea sunt: articole care necesit urgen i care prezint o
oarecare fragilitate (piese de schimb pentru aeronave, nave, truse farmaceutice, echipament medical);
articole care i pericliteaz calitatea la un transport de durat (mrfuri perisabile, animale, substane
radioactive); articole care au o valoare ridicat n raport cu greutatea lor (obiecte de art, bijuterii);
articole care trebuie s nsoeasc pasagerii, dar, datorit volumului mare, nu pot fi transportate ca
bagaje personale (animale, brci, eantioane comerciale etc.); diverse articole destinate unor zone care
nu dispun de mijloace de transport la sol, dar care sunt accesibile elicopterelor, cum ar fi: zone
muntoase, insule, platforme pertroliere etc.
Transportul aerian de mrfuri reprezint doar 2-3% din volumul total al transportului
mondial de mrfuri, iar valoric 25% din comerul mondial.
Transportul mrfurilor se efectueaz, n general, cu curse regulate i, uneori, cu curse
charter.
Creterea cererii de transport aerian cargo a permis unor companii aeriene ca Lufthansa, Air
France, Japan Airlines s-i dezvolte o nou specializare n acest sector, unde concurena este
mai puin dezvoltat, aceea de a oferi un serviciu integal i fiabil pe toat durata transportului,
de la expeditor pn la poarta destinatarului. Compania Air France, de exemplu, i-a extins
activitatea prin achiziionarea umui parc de maini de mare tonaj pentru a realiza transportul
mrfurilor de la aeroport pn la punctul final de destinaie al mrfurilor.

33

Contractul de transport aerian internaional de mrfuri i executarea acestuia


n practic, acest contract exist sub forma scrisorii de transport aerian (air waybil).
Aceasta dovedete: ncheierea contractului, primirea mrfii la transport de ctre organizaia de
transport aerian, precum i condiiile transportului.
Scrisoarea de transport aerian este ntocmit de expeditor n trei exemplare originale i
mai multe copii. Primul exemplar poart meniunea pentru transportator i este semnat de
expeditor. Al doilea exemplar poart meniunea pentru destinatar i este semnat de expeditor
i transportator i nsoete marfa, n timp ce al treilea exemplar este semnat de transportator
dup primirea mrfii i rmne la expeditor.
Scrisoarea de transport aerian mai cuprinde:
- recipisa de primire;
- un exemplar pentru formalitile vamale la destinaie;
- cteva copii pentru compania de transport aerian i agenii acesteia.
n scrisoarea de transport aerian trebuie s se menioneze:
- punctele de plecare i destinaie;
- dac ele sunt situate pe teritoriul aceleiai pri contractante;
- dac sunt prevzute una sau mai multe escale pe teritoriul altui stat se va indica una
din aceste escale;
- greutatea, volumul i dimensiunea coletelor, felul ambalajului, marcajul, starea mrfii
predat la transport;
- numele i adresa destinatarului i dac este cazul numele i adresa agentului
destinatarului care va prelua marfa pe aeroportul de destinaie;
- numele i adresa expeditorului;
- meniuni n legtur cu modul de plat a taxelor de transport i a taxelor accesorii;
- un aviz indicnd expeditorilor c trasportul este supus reglementrilor Conveniei de
la Varovia, care, n general, limiteaz rspunderea transportatorilor n caz de pierdere sau
avariere a mrfurilor.
Expeditorul rspunde pentru exactitatea datelor nscrise n scrisoarea de transport i este
rpunztor pentru orice pagub suferit de cru sau de orice alt persoan, fa de care este
angajat rspunderea cruului, din cauza indicaiilor i declaraiilor sale n neregul, inexacte
sau incomplete. Totdat, expeditorul este obligat s dea toate lmuririle necesare s anexeze la
scrisoarea de transport aerian documentele necesare pentru ndeplinirea formalitilor vamale.
Tarife pentru transporturile internaionale aeriene de mrfuri
Taxele de transport i cheltuielile accesorii la aeroporturile de plecare i sosire sunt
suportate de expeditor sau destinatar, n funcie de condiiile de livrare prevzute n contractul
extern.
n traficul internaional aerian de mrfuri, condiiile de livrare cele mai folosite sunt:
- franco uzin - transportul mrfii la aeroportul de expediere, taxele accesorii i de
transport portavion, inclusiv taxele accesorii pe aeroportul de destinaie i
transportul la domiciliul su se suport de ctre destinatar;
- franco aeroport plecare expeditorul suport cheltuielile cu transportul mrfii la
aeroport i taxele accesorii pe aeroportul de plecare. Destinatarul suport: taxele
de transport portavion, taxele accesorii pe aeroportul de destinaie i transportul
mrfii pn la domiciliul su;
- franco aeroport destinaie expeditorul suport: cheltuielile cu transportul mrfii
pn la aeroprtul de plecare, taxele accesorii i de transport portavion.

34

Destinatarul suport taxele accesorii pe aeroportul de sosire i transportul mrfii


pn la domiciliul su.
- franco domiciliul destinatarului expeditorul suport toate cheltuielile aferente
expediiei pn la domiciliul destinatarului, n afara taxelor vamale.
n funcie de felul mrfurilor, tarifele de transport aerian pot fi de dou tipuri:
- tarife pentru transportul mrfurilor generale (General Cargo);
- tarife pentru transportul mrfurilor speciale (Specifia Commodity Rates).
Principalele elemente ce influeneaz nivelul tarifelor aeriene sunt:
- greutatea mrfurilor ncrcate la o singur expediie - la mrfurile generale se
prevede o greutate minim de taxare de 45 kg, urmnd apoi scri de greutate de: 100, 300, 100,
5000 kg. La cantiti mari exist o degresivitate foarte mare, astfel c, pentru aceeai marf,
preul/kg la cantiti mari poate fi abia a 25-a parte din preul/kg la cantitile de 45 kg;
- cubajul mrfurilor transportate se consider cubaj normal cel ce nu depete 6
dm3/kg. n cazul n care cubajul mrfurilor este mai mare dect cel normal, atunci cubajul
respectiv se mparte la 6. Dac sunt mai multe colete se ia n calcul volumul global al tuturor
coletelor.
- distana i relaia de transport este normal ca preul s fie acelai la distane egale
i s creasc o dat cu distana. Sunt, ns, situaii cnd la aceeai distan preul este diferit,
datorit costurilor diferite ale companiilor de transport aerian. IATA recomand un anumit
nivel de tarife care pentru o companie aerian reprezint un nivel de orientare:
- felul mrfurilor tarifele publicate se refer la mrfuri generale. Pentru anumite
mrfuri se stabilesc tarife prefereniale, n scopul ncurajrii transportului lor pe calea aerului.
Aceste tarife pot fi cu 30%-70% mai mici dect cele aplicate mrfurilor generale;
- modul de ambalare tarifele publicate se refer la ambalarea normal (n colete,
saci, lzi). Pentru a stimula folosirea containerelor, sau stabilit tarife speciale mai mici la
mrfurile transportate n containere i palete. De asemenea, costurile de handling sunt mult mai
reduse, iar staionarea aeronavei sub operaiuni de ncrcare/descrcare este mult mai mic.
- modalitatea de angajare a transportului tarifele publicate se refer la situaia n
care transportul se efectueaz cu curse normale de pasageri. Dac exist un volum mare de
mrfuri, se apeleaz la angajarea ntregii capaciti de transport a unei aeronave i, n aceast
situaie, preul/kg depinde de: distan, relaie, felul mrfii, cubajul acesteia, dar se stabilete pe
cursa charter.
Nivelul de pre are n vedere i posibilitatea de folosire a aeronavelor la cursa de retur.
Costurile de transport pe calea aerului pot fi calculate i pe baza tarifelor publicate direct
ntre aeroportul de plecare i cel de sosire sau prin cumularea unor tarife pe tronsoane, dac nu
exist tarife publicate ntre aeroportul de plecare i cel de sosire.
n funce de condiiile de livrare stabilite ntre vnztor i cumprtor, compania aerian
poate ncasa costul expediiei fie de la predtor, fie de la destinatar, practicndu-se urmtoarele
forme de efectuare a plii pentru transport:
charges prepaied (CP) predtorul pltete taxele de transport i pe cele accesorii
pe ntreg parcursul, att cele cunoscute anticipat, ct i cele ce pot apare;
charges collect (CC) toate taxele de transport i cele accesorii, ce apar att pe
aeroportul de plecare, ct i pe cel de sosire, se colecteaz de la destinatar, cu
condiia ca acest lucru s fie acceptat de legislaia naional i de regulamentul
companiei aeriene care efectueaz transportul;

35

cash on delivery (COD) la acest form de efectuare a plii, intr n discuie nu


numai taxele de transport i cele accesorii, ci i valoare mrfurilor. n cazul n care
anumite societi de export ncheie contracte cu o anumit companie de transport
aerian cu plata la preluarea mrfurilor de la magaziile companiei aeriene, ultimul
cru (dac exist mai multe companii de transport aeriene) nu elibereaz marfa
destinatarului dect dac acesta achit taxele de transport i taxele accesorii,
precum i contravaloarea mrfii indicat de predtor. Pentru a folosi aceast form
de plat este necesar acordul tuturor companiilor de transport.

Scrisoarea de transport aerian n trafic consolidat


Traficul consolidat reprezint gruparea mai multor expediii pe un aeroport de plecare
pentru un singur aeroport de destinaie i un singur destinatar. Gruparea expediiilor se
realizeaz de ctre o cas de expediii care colecteaz expediiile de la mai muli expeditori i
le expediaz cu o singur scrisoare de transport aerian nscriind ca destinatar tot o cas de
expediie corespondent, care primete marfa.
Companiile aeriene prefer aceast grupare pentru c pentru c obin o economie de for
de munc n activitatea de expediere i de ntocmire a documentelor. Casele de expediie
realizeaz aceast grupare pentru a beneficia de tarifele companiilor de transport aeriene
valabile la o singur expediere. Aceast form de trafic este avantajoas i pentru destinatari,
ntruct casa de expediie corespondent realizeaz, de regul transportul pn la dumiciliul
acestora, ntocmind i formalitile necesare de import.
Scrisoarea de transpotr aerian n trafic consolidat se numete Master Air Way Bill
(MAWB) i este nsoit de un Manifest de consolidare. Concomitent casa de expediie
consolidatoare ntocmete i cte o Scrisoare de transport aerian de cas pentru fiecare
expediie (HAWB House Air Way Bill). n aceast scrisoare de cas, la rubrica expeditor se
nscrie ntreprinderea exportatoare, iar la rubrica destinatar se trec numele i aderesa
cumprtorului. HAWB este un titlu de credit transmisibil prin andosare.
Casa de expediie destinatar preia de la compania aerian mrfurile, n conformitate cu
Scrisoarea de transport aerian consolidat i Manifestul de consolidare. n baza scrisorilor
de transport aerian de cas, casa de expediie destinatar efectueaz, n afar de gruparea de
distribuie i transportul de la aeroport pn la domiciliul fiecrui cumprtor.
Preul de transport pe care-l percepe casa de expediie consolidatoare de la expeditor este
mai mic dect cel pe care l-ar fi pltit exportatorul companiei aeriene, n cazul efecturii unui
transport direct.
Casa de expediie care apare ca destinatar n scrisoarea de transport aerian consolidat,
pentru activitatea de grupare primete un comision de la casa de expediie consolidatoare.
Taxele de transport i de distribuie se pecep fie de la casa de distribuie consolidatoare, fie de
la cumprtor, n funcie de condiia de livrare i nelegerea dintre cumprtor sau vnztor i
cru.
Aceast form de consolidare a mrfurilor se numete consolidare direct. Exist i o aa
numit consolidare prin reexpediere, respectiv consolidarea realizat pe un alt aeroport dect
cel de plecare. Documentele rmn aceleai ca i la consolidarea direct.
ORGANIZAREA AEROPORTURILOR
Prile constructive ale aeroportului sunt :aerogara , aerodromul , instalaiile
de deservire tehnic.

36

Aerogara se mai numete i terminal i este format din totalitatea cldirilor n


care se afl serviciile tehnice i administrative care deservesc aeroportul cum ar fi:
punctul de control trecere frontiera; vama; serviciul de paz i ordine public;
serviciul de informare aeronautic pentru echipaje; turnul de control, denumit si
vigia; serviciul de dirijare la sol a aeronavelor si utilajelor de servire; serviciul
meteorologic; sunt amenajate, de asemenea, sli de ateptare pentru pasageri,
spatii comerciale, puncte de difuzare a presei, restaurante etc.
Aerodromul
este partea aeroportului destinat circulaiei i staionrii
aeronavelor i se compune din :
pistele de decolare i aterizare
platforma de ncrcare descrcare (specializat separat pentru cltori i mrfuri )
platform de garare
cile de legtur a aeronavelor intre piste i platform
Instalaiile de deservire tehnic care se mpart n dou mari categorii :
de dirijare a zborului i dirijare a decolrii si aterizrii de deservire la sol (alimentarea cu
combustibil , revizii tehnice , combaterea nzpezirii )
n general un aeroport este structurat ca n figura 7. n care : 1 pista de aterizare decolare
, 2 aerogar , 3 platform de deservire , 4 platform de parcare , 5 cile de acces , 6
hangar de revizie reparaie , 7 magazie de combustibil .
Construcia unei piste de aterizare este prezentat in fig. 8 i cuprinde
urmtoarele elemente : 1 pist betonat de aterizare decolare , 2 pist de aterizare
decolare , 3 piste de capt ( zon de siguran) i 4 benzi laterale de siguran .

4
3

2
3
1
4

La calcularea lungimii benzii de decolare se ine cont i c la creterea


temperaturii i la micorarea presiunii aerului densitatea aerului scade i acest lucru
conduce la creterea valorii vitezei la care este posibil desprinderea de sol i deci
creterea distanei de decolare .n afar de asta micorarea densitii aerului determin
reducerea forei de traciune a motoarelor datorit scderii consumului de aer i deci i
acest lucru duce la creterea distanei de decolare .
n practica internaional se ine cont i de faptul c n timpul decolrii este posibil
defectarea unui motor i din acest considerent aeronavele se construiesc astfel nct
acestea s poat decola i cu un motor , dar evident ca lungimea benzii de decolare crete
de asemenea . n ultimul rnd se ine cont i de faptul c n cazul defectrii unui motor
37

pilotul poate anula decolarea i deci se produce ncetinirea vitezei aeronavei care pn la
oprirea definitiv mai parcurge o anumit distan .
Pentru evitarea construirii unei piste foarte lungi care nu-i justific preul de
construire i ntreinere , se ia ca baz de calcul viteza corespunztoare interseciei
curbelor 1 i 2 , vitez care se numete vitez critic i se noteaz cu A . Curba 1 este
corespunztoare situaiei n care un motorul se defecteaz dar pilotul continu decolarea .
Curba 2 este corespunztoare cazului n care un motor se defecteaz i se produce
frnarea aeronavei (cu ct viteza la care se produce frnarea este mai mare cu att
distana de oprire este mai mare) Pilotul cunoate valoarea vitezei critice i n funcie de
acesta poate hotr dac renun la decolare sau nu . Pentru aceast hotrre are dispoziie
3 secunde .
O posibilitate de a rezolva aceast situaie este posibilitatea aeronavelor de a efectua
viraje sub un unghi de 30 -40 la viteze de 80-100 Km /h .
ORGANIZAREA CIRCULATIEI AERIENE
Spaiul aerian se mparte n :
interzis zborurilor
destinat zborurilor
controlat
necontrolat
Acest lucru este posibil prin mprirea spaiului aerian n coridoare aeriene
inferioare (pn la 6000m nlime ) i superioare (peste 6000 m nlime
n vederea evitrii pericolului de ciocnire n aer a aeronavelor , traseele aeriene se mpart
ntre ele pe vertical , pe orizontal i longitudinal (adic n timp )
Spaiul aerian naional reprezint coloana de aer situat deasupra teritoriului de
suveranitate al Romniei , pn la limita inferioar a spaiului extraatmosferic. Acesta
cuprinde:
spaiul de circulaie aerian, reprezentnd poriunea din spaiul aerian naional
unde se permite activitatea aeronautic n aer i pe terenurile destinate decolrilor si
aterizrilor, indiferent de apartenen i de natura activitii de zbor;
zonele rezervate, reprezentnd poriunile din spaiul aerian naional destinate
activitilor aeronautice de coal , de ncercare i de omologare a aeronavelor etc.;
zonele reglementate, constituite din zone periculoase, zone restricionate sau zone
interzise,precum si cile aeriene condiionale si zonele de activitate comun la grani.
Spaiul aerian controlat este destinat zborurilor aviaiei de transport, unde se asigura
dirijarea si controlul traficului aerian pentru zborul dup instrumente de navigaie aeriana.
Restul spaiului aerian este necontrolat.
Spaiul aerian controlat cuprinde
regiuni de control
regiuni terminale de control
zone de control de aerodrom.
Regiunea de control, delimitat vertical si orizontal , reprezint parte din spaiul
aerian controlat si cuprinde cile de navigaie aerian , respectiv culoarele de zbor.
Acestea au form de paralelipiped, respectiv sunt delimitate pe vertical i pe orizontal
(departajare spaial); de asemenea, sunt departajate si longitudinal (departajare n timp).
Departajarea spaial i n timp are ca scop evitarea pericolului de coliziune a aeronavelor
n aer, principala departajare si cea mai sigur fiind cea pe vertical. Dac aceasta din
38

urm nu este suficient , se trece la departajarea pe orizontal. Departajarea longitudinal


este folosit n mod obligatoriu la decolarea si aterizarea aeronavelor i , n caz de
necesitate, i pe traseele de zbor.
Regiunea terminal de control este partea din spaiul aerian controlat, cu anumite
dimensiuni pe vertical i orizontala. Este organizat pentru coordonarea zborurilor n
dou sau mai multe zone de control de aerodrom vecine sau cu trafic aerian intens.
Romnia are o singur regiune terminal de control, respectiv cea a Capitalei, delimitat
pe vertical de la 500 m la 3050 m de la sol, iar pe orizontal la 70 km.
Zona de control de aerodrom este partea spaiului aerian controlat, cu dimensiuni
pe vertical i pe orizontal, care ncepe de la suprafaa solului si pn la o anumita
nlime. Forma zonei de control de aerodrom se organizeaz n mod specific pentru
fiecare aerodrom deschis traficului public. De asemenea zona aerodromului se mparte i
ea n :
zon de ateptare
zon de decolare
zon de aterizare
Organizarea aterizrii aeronavelor depinde de urmtorii factori :
felul aparaturii de sol i de aeronava
condiii meteorologice
amplasamentul aeroportului
Procedura de aterizare se mparte n trei faze
apropierea iniial care const n manevra de apropiere de primul mijloc de
radionavigaie
apropierea intermediar , care este cuprins ntre prima trecere deasupra primului
mijloc de radionavigaie i nceputul apropierii finale
apropierea final , care este cuprins ntre momentul n care aeronava termin
virajul de baz i momentul n care aceasta survoleaz un punct n apropierea
punctului de aterizare de la care totui poate ntrerupe aterizarea i care se afl
situat la o nlime Hd numit nlime de decizie .
Apropiere iniial
Apropiere intermediar

Apropiere final

Apropiere ntrerupt
Hd
Mijloc de radionavigaie

Pist de aterizare

39

3.3. AUTORITILE SISTEMULUI AERIAN


Spatiul aerian national reprezinta coloana de aer situata deasupra teritoriului de
suveranitate al Romaniei, pana la limita inferioara a spatiului extraatmosferic.
In spatiul aerian national se desfasoara atat trafic aerian general, cat si trafic
aerian operational.Spatiul aerian national reprezinta coloana de aer situata deasupra
teritoriului de suveranitate al Romaniei, pana la limita inferioara a spatiului
extraatmosferic.
In spatiul aerian national se desfasoara atat trafic aerian general, cat si trafic
aerian operational.
Autoritatea care administreaz cile aeriene romane se numete Autoritatea
Aerian Roman si are urmtoarele atributii:
administreaz si exploateaz cile aeriene romane
organizeaz si asigurar tehnica cilor aeriene
dirijeaz si controleaz circulaia aeronavelor romneti si strine pe cile
aeriene in spaiul aerian al Romniei
informeaz transportul aeronautic despre situaii meteorologice
asigurarea legturilor permanente ale cailor aeriene naionale cu cele ale
statelor vecine si cu aeroporturile din tarii
realizeaz serviciul de telecomunicaii
Orice aeronav particular trebuie nmatriculat i acest lucru se poate face la
Registrul unic de nmatriculare civil din cadrul Ministerului Transporturilor .
Aeronavele de stat pot efectua operaiuni aeriene fr a fi nmatriculate dac
ndeplinesc cerinele de navigabilitate i sunt identificate de minister
Registrul care inmatriculeaza aeronavele se numeste Registrul unic de
inmatriculare.

Operatorii economici care desfasoara activitati in perimetrul aerodromurilor


civile trebuie sa detina o licenta de lucru in acest perimetru, eliberata de
administratorul aerodromului, in conformitate cu reglementarile specifice emise
de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului."
Transportatorii aerieni romani pot efectua transporturi aeriene publice pe rute
interne sau internationale, prin curse regulate sau neregulate, numai in conditiile detinerii
unui certificat de operator aerian in termen de valabilitate si a unei licente de transport
aerian eliberate de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului.
Personalul aeronautic civil cuprinde:
- personal aeronautic civil navigant;
- personal aeronautic civil nenavigant.
Drepturile si obligatiile personalului aeronautic civil se stabilesc prin reglementari
specifice, in conditiile legii.
Operatiunile de aviatie generala cuprind:
a) transporturile aeriene in interes propriu;
b) zborurile in interes propriu;

40

c) zborurile particulare;
d) zborurile scoala.
Fiecare aeronava civila trebuie sa detina un certificat de navigabilitate individual,
eliberat in urma demonstrarii ca aeronava civila este conforma cu proiectul de tip aprobat
in certificatul de tip si ca intreaga documentatie, inspectiile si incercarile relevante
demonstreaza ca aeronava este in conditie de operare in siguranta.
In certificatul de navigabilitate, care trebuie sa se afle in permanenta la bordul
aeronavei, se inscriu categoriile de activitati pentru care aeronava civila poate fi folosita,
precum si alte conditii si limitari impuse de siguranta zborului."
INSTALAII DE DIRIJARE I CONTROL N SISTEMUL AERIAN
Cele mai importante mijloace de navigaie cu care se echipeaz un aerodrom ct si
aeronavele sunt radarele (Radio Detecion And Ranging ) .Radarele sunt de mai multe
feluri --- radare fixe care sunt amplasate pe sol , intr-o poziie strict determinat radare
mobile montate pe navele maritime , aeronave i pot determina poziia
obiectelor n coordonate absolute .
Principiul de funcionare al radarului se bazeaz pe efectul Doppler adic
distorsionarea unui semnal la apariia in faa sa a unui obstacol . Radarele primare se
compun dintr-un emitor i un receptor .Semnalul emis este reflectat de obiectele pe care
le ntlnete , iar semnalul ecou este receptat i afiat pe un indicator (figura 12)
Datele privind poziia n spaiu a obiectelor pe care le descoper radarele sunt
relative la poziia acestora i sunt :
Azimutul :unghiul format ntre nordul geografic i direcia pe care se afl
obiectul respectiv
Distana pan la obiect (distana nclinat )
Mijloacele de radionavigaie cu care este echipat un aerodrom si o aeronava sunt :
Sistem ILS (Instrument Landing System ) prin acest sistem se ghideaz la sol
piloii condiii sczute de vizibilitate adic 0 .
Radar de precizie (PAR) au o raz de aciune pn la 100Km i sunt destinate
pentru aducerea la aterizare a avioanelor (sau ca o aplicaie militar pentru
dirijarea rachetelor cu ncrctur exploziv )
Radar primar de supraveghere (PSR)
Radiofar omnidirecionar (VOR)
Radiofar nedirecionar (NDB) , acesta folosete culoare radio i sunt amplasate la
anumite distane de regul acolo unde se schimb direcia .
Radiobaliza (L) este o instalaie pentru identificarea pistei i aerodromului i se
pot amplasa la capetele terminale ale pistei.
Radiogonometru automat (VDF) au rol de orientare i control .
Echipament de identificare amic-inamic.
Sistem vizual de indicare a pantei (precizion Approach Path Indicator PAPI)
Totalitatea marcajelor pistei a cilor de rulare , a platformei ,a balizelor i a
obstacolelor alctuiesc aa numitul balizaj de zi.

41

De asemenea exist un dispozitiv luminos de apropiere (aroach lighting )


reprezentnd un ir de lumini organizate n afara pistei destinat efecturii coreciilor
necesare la azimut , precum i manevrei de redresare .
Un alt element principal sunt luminile de semnalizare(figura 12) a capului pistei
care au culoare roie iar luminile de prag au culoare verde .
Pistele sunt de trei feluri in funcie de nlimea de luare a deciziei i de vizibilitate
Pista categoria I cu nlimea de luare a deciziei de 60 m i vizibilitatea
orizontal de-a lungul pistei de 800 m
Pist categoria II cu nlimea de luare a deciziei de 30 m i vizibilitate de-a
lungul pistei de 400 m
Pist categoria III cu nlimea de luare a deciziei de 0 m i vizibilitatea de-a
lungul pistei de 200m

ANEXE

42

43

BIBlIOGRAFIE
www.wikipedia.ro
www.referat.ro
www.e-referate.ro
www.biblioteca.regielive.ro
www.scritube.com
www.ecursuri.ro
www.dypety.ro
www.eautocare.ro
T. Sbora, D. erban, T. Nistorescu

Sistemul unitar al transporturilor,


Editura Scrisul Romnesc, Craiova,
1984

A. Melnic, M. Iancovici-Wolf,
S. Pavelescu, A. Osain

Sisteme de transport, Editura CD


PRESS, Bucureti, 2007

T. Alcaz, V. Russu, A. Oprea, C. Straistari

Tehnologia organizrii transportului


de mrfuri, ciclu de prelegeri, Chiinu,
UTM 2007

N. Boteanu

Instalaii de ridicat i transportat, note


de curs, Craiova, 2007

Monitorul Oficial

Legislaie n domeniul transporturilor

44

M. Poenaru, G. Rurac, P. Ormenian

Exploatarea autovehiculelor, Editura


EDP Bucureti, 1977

D. Ignat

Exploatarea autovehiculelor, Editura


Tehnic, 1964

C. Dobric, R. Damian

Exploatarea comercial auto, Editura


Tehnic, Bucureti 1964

45