Sunteți pe pagina 1din 27

Anexa 1

LOGO

(cf. http://ipsum.ro/logo-ul-definitie)

Logo-ul se numeste, in fapt: ID”, “Identitate” sau “Simbol”. Denumirea de logo e putin mai stricta. Compania ce detine aceasta identitate, se mai numeste si “marca” sau “brand”. Procesul de asociere a unei marci cu o identitate, prin promovarea identitatii pe produse si prin serviciile oferite, se numeste “branding”. revitalizarea sau refacerea acestui proces de constientizare a publicului se numeste “rebranding”.

In

general,

identitatea

unei

companii

este

reprezentata

prin

3

elemente.

a. unul vizual, ilustrativ, denumit generic “logo” sau uneori “simbol”;

b. unul textual, si anume denumirea companiei respective, care, de cele mai multe ori include si partea ilustrativa si care se numeste “logotip” / siglă;

c. un element vocativ, sau explicativ, reprezentat de o sintagma, o constructie de cuvinte cu sens clar, limpede, care se numeste “slogan” sau, daca apare vizual in componenta identitatii are denumirea de “tag-line” / slogan.

Primele 2 elemente sunt cele de baza, iar foarte des ele sunt combinate, sau eliminate una pe cealalta. spre exemplu, Coca-Cola a eliminat pentru o perioada foarte lunga elementul “logo”, inlocuindu-l printr-o reprezentare ilustrativa a elementului “logotip” – textul Coca-Cola. in ultima vreme, in schimb, incepand cu anul 2003, revitalizarea identitatii Coca-Cola, pune mai mult accent pe “banda dinamica”, transformand-o intr-un “logo”, un element vizual de sine statator. un exemplu mai clar de “logo”, ar fi sfera tricolora de la Pepsi.

Un exemplu de alta natura, il constituie identitatea “orange”, care imbina cu succes ambele elemente logo si logotip, intr-unul singur, indivizibil (patratul portocaliu si denominatia orange). Logo-ul si logotipul sunt elementele de baza ale unei identitati. ele promoveaza brandul, ele au impactul cel mai puternic asupra clientului. fiind un simt predominant, vazului i se asociaza si cea mai buna parte din memorie.

Astfel se construieste o identitate, incercand ca prin aceste elemente, sa se creeze o asociere in memoria vizuala a clientului intre serviciile sau produsele oferite si firma in sine, prezenta ei pe piata.

Identitatea unei firme, pentru un impact puternic, este de preferat sa se asocieze cu o culoare sau o combinatie de culori din care una prioritar-majoritara, de preferat una complementara, sau cat se poate de diferita de cea a concurentilor directi (ex:

orange/orange Connex/verde Zapp/rosu Cosmorom/albastru; Coca-cola/rosu

Pepsi/albastru; Kodak/galben Fuji/verde Agfa/rosu Konica/albastru; Altex/galben Flanco/albastru Domo/verde etc.)

Sloganul nu este un element la fel de important precum cele exclusiv vizuale, el fiind de multe ori schimbat, fiind elementul care defineste noile tendinte ale companiei. spre exemplu, Coca-cola si-a modificat de-a lungul timpului sloganul (Enjoy, Always Coca- Cola, Intotdeauna Rece samd), in unele perioade chiar renuntand la acest element. cred ca este cazul si in momentul de fata: in Romania, Coca-cola nu are un slogan.De asemenea, McDonalds tocmai a trecut printr-o campanie de modificare de slogan, trecand din “Te asteapta mereu”, printr-o “pauza” (pentru a face mai flexibila tranzitia) spre noul “I’m lovin’ it!”.

orange, ca alt exemplu, si-a pastrat sloganul “The future is bright, the future is orange”, inca de la inceputul brandingului; spre deosebire de Connex. care din nou si-a schimbat sloganul din vechiul “viitorul suna bine” in “tu faci viitorul”. in concluzie, sloganul este un element ce reprezinta bine compania, iar modificarea lui imprima o oarecare dinamicitate, oferind detalii despre “planurile” marcii in discutie. exista multe riscuri: un slogan bine ales si care ramane neschimbat, este, in acest caz, foarte de preferat, pentru ca iti imprima o idee de soliditate, de seriozitate, de independenta si de statornicie, daca vrei, a brandului respectiv. exemplul orange.

ca lucru deosebit despre identitate, este ca se pot folosi si elemente audio sau chiar umane pentru a stimula memoria clientului. spre exemplu, Altex: gestul facut de actorii din campania video si print (cu degetele apropiate) este un element ce tine de identitate. in campania video, acest gest este sustinut de un element auditiv tip “gingle”. elementele auditive sunt folosite cu precadere de catre firmele ce activeaza in domeniul audio-vizual si informational: radio, televiziune. ia exemplul celor de la Europa FM, Kiss FM. Pro TV, Prima sau Antena 1 care asociaza si aceste elemente audio genericelor video (cu precadere format din 3-4 note).

In procesul de creatie se trece prin cativa pasi foarte importanti:

studiu de piata din care reiese pozitionarea marcii relativ concurentei, pozitionarea relativ de target si target-ul

studiul intern din care reiese intentia sau scopul firmei respective (unde isi doreste sa

ajunga si prin ce mijloace), constientizarea de catre personalul firmei relativ la importanta

imaginii pe care o promoveaza etc.

● Apoi se aleg elementele de baza denumirea, culoarea de baza, tipul caracterelor (daca este cazul) si tipul de campanie.

La denumire se discuta despre conservator sau nonconformist, despre unul sau mai multe cuvinte, despre cuvinte cu inteles sau constructii de litere, despre impact (un cuvant ce desemneaza o culoare sau o fructa are un impact puternic pe toate categoriile de public, un cuvant ce desemneaza un element negativ are impact doar pe un anume public samd)

si despre directia care o dau marcii. despre culoare am discutat. poti gasi si pe net anumite explicatii asupra impactului culorilor, dar e mai bine daca ai urma un curs de specialitate, la vreo facultate cu profil artistic sau media si comunicare.

Caracterele se impart si ele in mai multe categorii. cu serife, fara, tip script, decorative sau monospace (cele care pot fi integrate intr-un logo).

tipul de campanie se categoriseste cel mai usor in atl (above the line) si btl (below the line). in detaliu, e vorba de diferentierea dintre campaniile prezente la TV, radio, reviste, ziare, sau orice tip de suport media unde platesti chirie pe spatiu si campaniile facute prin posta, email, flyere, brosuri, postere, sau orice alt tip de suport media/print/electronic unde nu platesti chirie si e mult mai ieftin. atl-ul se foloseste in general pentru companie, si btl-ul pentru brand. btl-ul este clar mult mai direct, mai incisiv si iti controlezi mai usor target-ul. atl-ul se foloseste mai mult pentru constientizare decat pentru vanzarea efectiva si acolo este mult mai mult loc pentru creativitate.

link-uri:

ANEXA 2

*cf. www

Sigla

Definitii si traduceri in dictionar

sigla

Romana

dex98

1. S'IGLĂ, sigle, s.f. Prescurtare convenţională formată din litera iniţială sau din

grupul de litere iniţiale folosite în inscripţii, în manuscrise etc. pentru a evita cuvintele

sau titlurile prea lungi. - Din fr. sigle, lat. sigla. dor

2. s'iglă s. f. (sil. -glă), g.-d. art. s'iglei; pl. s'igle

nodex

3. S'IGL//Ă ~e f. Grup de litere iniţiale care constituie o abreviere. [Sil. si-glă] /<fr.

sigle

EXEMPLU:

AROSS: Asociaţia Română de Studii Semiotice ANATECOR: Asociaţia Naţională de Terapii Complementare din România etc.

MARCA, EMBLEMA SI

SIGLA
SIGLA

STUDIU DE CAZ

Smaranda Maria Bica

Keywords: Design Label Marque

Abstract

The paper is an analysis of the means to use for a good marque for an entreprise, institution or organisation. The qualities such a marque should have, the ways to obtain these qualities, the elements that influence the characteristics and the way public needs change and influence the graphic evolution of well known marques, are the treated subjects. At the end, the example of the marque of the Technical University of Timisoara and its evolution is considered.

1. INTRODUCERE

Din vastul camp de actiune al designului grafic s-a ales ca subiect al acestei lucrari emblema, semn grafic care si-a castigat un loc important in aproape toate domeniile de

activitate. Marca, emblema

o firma isi face reclama, in paginile de publicitate ale revistelor, pe panourile publicitare

stradale, pe paginile cu antet

institutii, pe cladirile acestora, pe ambalajele produselor si chiar pe produse.

sau sigla
sau
sigla
sau
sau

pot fi vazute pe ecranele televizoarelor, atunci cand

sau
sau

brosurile de prezentare ale unor intreprinderi

2. DEFINITII

Marca, conform Dictionarului Enciclopedic Roman este "semn distinctiv (inscriptie,

cifra, desen, etc.) aplicat pe un produs industrial pentru a-i indica provenienta si pentru a- l deosebi de alte produse similare". Marca inregistrata este "marca depusa la organul

competent, in vederea protejarii dreptului titularului ei

".

In Nouveau Petit Larousse, marca este "semn servind la

recunoasterea unui obiect, la distingerea lui de un altul, la identificarea unei functii;

marca de fabrica este nume, cifra fabricant".

sau
sau

semn special al unui comerciant

sau
sau

al unui

"Label", cuvant provenit din limba engleza, inseamna "marca speciala creata de un sindicat profesional si aplicata pe un produs destinat vanzarii pentru a-i certifica originea si conditiile de fabricatie".

Sigla
Sigla

(din latinescul "siglum") este "litera initiala

sau
sau

prescurtarea unor cuvinte folosite curent".

grup de initiale constituind

Logotipul este un "grup de litere, abreviere, etc. topite intr-un bloc pentru a accelera compozitia tipografica" (definitii preluate din Petit Larousse).

3. SUBIECTE TRATATE

Subiectele tratate aici vor fi cu referire la o serie de probleme specifice legate de alcatuirea unei marci, de evolutia ei si de utilizarea ei cat mai eficienta.

3.l. MARCA INREGISTRATA - O PROBLEMA DE LEGALITATE

Proprietatea asupra unei marci se obtine prin depunerea acesteia si inregistrarea ei in documentele unor institutii competente. Inregistrarea marcii este valabila in limitele unui stat. O firma cu activitate internationala trebuie sa-si inregistreze marca in toate statele in care activeaza. O marca se inregistreaza pentru a o proteja de furtul intelectual.

In anumite limite specificate de lege, marca poate fi, din punct de vedere al oficialitatilor, realizata oricum. Primii interesati in a o realiza cat mai potrivit scopurilor lor sunt insisi cei care, prin conceperea si inregistrarea unei marci, doresc sa o foloseasca.

Exista un foarte mare numar de marci inregistrate si, pentru a face fata concurentei, ele trebuie sa fie creatii la care participa estetica si psihologia.

3.2. ECONOMICITATE SI UTILITATE

- Marca este utila producatorilor, comerciantilor si prestatorilor de servicii pentru promovarea produsului activitatii lor.

- Marca este utila consumatorilor in identificarea si distingerea unor produse din oferta globala. Prezenta ei face sa scada timpul de achizitionare si reduce sentimentul de insecuritate a consumatorului in fata unui produs nou.

- Marca individualizeaza un produs.

- Marca protejeaza piata

desfacere a unui produs

castigata de un produs

sau
sau
sau
sau

o firma. Ea mentine piata de

sau
sau

a unui grup de produse mai mult

mai putin stabila.

- Prin aceasta, marca permite elaborarea unor proiecte de dezvoltare economica in

conditii acceptabile de siguranta. Ea face posibila promovarea unor investitii si dezvoltarea unei anume productii.

- Marca e mijloc eficace de patrundere a produselor pe noi piete.

- Marca asigura un contract intre producator si consumator. Produsul fara marca asigura doar o relatie limitata intre vanzator si consumator.

Pentru a aduce toate aceste avantaje, marca trebuie sa posede anumite caracteristici

din intamplare, in

conditiile actuale de concurenta acerba, ea devine obiectul unor cercetari pluridisciplinare. In ciuda faptului ca procedeul oficial de apropriere a ramas o simpla depunere, cu verificarea unicitatii marcii depuse, o marca buna trebuie sa indeplineasca o serie de conditii:

specifice. Daca nu demult, marca se nastea din imaginatia unui om

sau
sau

- Trebuie sa aiba identitate si specificitate pentru a evidentia un produs intr-o multime de produse similare.

- Trebuie sa comunice informatii referitoare la nivelul de calitate si de incredere pe care il asigura firma.

- Celebritatea unei firme e data de calitatea produselor ei. O marca buna nu garanteaza calitatea prin ea insasi. Ea insa poate garanta continuitatea caracteristicilor.

- Marca trebuie sa fie pe gustul publicului, si eventual sa fie modificata daca se observa ca decizia creatorului nu se potriveste cu acesta.

3.3. PREJUDICIILE CARE ATING MARCILE

Datorita deosebitei sale utilitati, o marca de renume este tentanta si trebuie protejata. Pentru aceasta trebuie cunoscute modalitatile in care ea poate fi atacata si prejudiciata, si acestea trebuie consemnate ca prejudicii in legislatia economica.

3.3.1. CONTRAFACEREA este reproducerea neautorizata a unei marci inregistrate

complete

grupaj de culori, textura fondului, caracterul literelor, nume, etc.) pentru produse identice

similare. In acest sens se poate da un exemplu local: Petro Banat, cu initialele PB

inscrise cu galben pe un scut verde, imita din plin marca unei firme de prestigiu mondial, British Petroleum, cu initialele BP inscrise tot cu galben pe scut verde.

sau
sau

a unuia

sau
sau

mai multor elemente esentiale

sau
sau

caracteristice (grafism,

sau
sau

3.3.2. IMITATIA FRAUDULOASA

mai multor elemente ale altei marci. In acest sens, in Romania unde, inainte de 1989, nu existau concurenta si publicitate reale, apare o oarecare ambiguitate. Marci si sigle au fost deseori realizate de neprofesionisti, prin obligatie de serviciu, asa ca deseori solutiile erau

SAU
SAU

ILICITA se limiteaza la utilizarea unuia

sau
sau

a

mai degraba repetari ale unor forme conventionale decat inovatii pline de imaginatie, spirit si originalitate. Ca o consecinta, de exemplu, aproape toate uzinele mecanice, ca de altfel si institutiile de proiectari si de invatamant cu profil mecanic, cuprindeau in marca lor roata dintata.

3.3.3. OMONIMELE cu marci deja inregistrate sunt si ele un mijloc fraudulos de a folosi beneficiile pe care le ofera o marca cunoscuta pe plan comercial. De exemplu, pentru a proteja originalul, a fost necesar ca, in anii 70 cand Romania si-a lansat din produse pe piata internationala, sa se inscrie pe etichetele romanesti "Vin Spumant realizat dupa metoda din Champagne" in loc de traditionalul "Sampanie".

Folosirea frauduloasa a unor marci pe toate caile amintite aici e foarte raspandita astazi, cand firme de prestigiu isi desfac produsele in intreaga lume. Acestea au cheltuit sume importante pentru reclama si si-au asigurat un prestigiu prin calitatea produselor lor. Produsele pirat sunt dificil de depistat in sistemul economic interconectat actual. Aceste produse nu numai ca acopera un sector de piata castigat de firma proprietara a marcii, dar sunt si de calitate deseori mai slaba, atingand prestigiul si increderea de care firma se bucura.

3.4. ALEGEREA UNUI NUME

Numele unei firme noi trebuie verificat astfel incat sa nu corespunda celui al unei marci inregistrate anterior. Se pune problewma atat a asemanarii vizuale cat si fonetice.

Pentru a asigura succesul, numele e bine sa fie scurt, sonor si usor de pronuntat in diferite limbi (ex. Kodak, Lego, Coca Cola, Esso, Shell, etc.)

El poate apare dintr-o intamplare oarecare, si atunci, daca firma in cauza este de succes, povestea devine legenda si i se face toata publicitatea necesara.

Asa s-a intamplat cu celebrul om din pneuri, Bibendum,

("Nunc est bibendum - le pneu Michelin boit l'obstacle" scria pe primele reclame ale firmei). Succesul produselor firmei au consacrat personajul. George Eastman inventa si el cuvantul Kodak pornind de la deosebita personalitate a literei K si de la asemanarea numelui propus cu sunetul unui declansator. Din motive publicitare, firma Daimler - Benz foloseste pentru automobile numele de Mercedes, propus in 1905 si consacrat pana astazi. Lego porneste din danezul "leg godt" care inseamna "joaca buna". Potrivirea numelui dat de dulgherul Ole Kirk Christiansen cu latinul "lego" (asamblare) a fost o intamplare fericita.

sau
sau

pe scurt Bib, a lui Michelin

BMW, VW, etc. sunt sigle pornite de la denumiri pe cat banale, pe atat de putin comerciale prin lungime si dificultati de pronuntie (Bayerische Motor Werke,

VolksWagen). Alegerea numelui poate fi deci o transpunere

siglei (initialelor) obtinandu-se un

chiar actiuni, ca de exemplu Bancorex (BANCa ROmana de COmert EXterior), Best

(Board of Europeans Students in Technology)

sau
sau

chiar o transformare a

sau
sau
logotip
logotip

pentru intreprinderi, institutii, organizatii

sau
sau

ISwint (International Students

Workshop in Timisoara - Wind - vant de est).

la care se speculeaza si asemanarea fonetica cu EastWorkshop in Timisoara - Wind - vant de est). 3.5. ALEGEREA GRAFISMULUI Un nume poate sugera,

3.5. ALEGEREA GRAFISMULUI

Un nume poate sugera, prin aspectul literelor, o anume grafica. Tot asa aspectul unui element grafic poate sugera un nume. Nenumarate caracteristici ale personalitatii firmei,

lobby-ul ei, date istorice, geografice, climatice, etc., locale, regionale

contribui la alegerea unei anume expresivitati grafice. Asfel, prin intermediul vizualului, se poate transmite informatia dorita, imprima impresia cautata. Cateva exemple pot mai bine explicita ideile enuntate.

sau
sau

nationale pot

Japonia are un steag national de un grafism simplu si puternic, realizat pe tema pozitiei sale geografice: Tara Soarelui Rasare. Marcile a o serie de firme de renume japoneze pornesc de la acest simbol. Firma SUN produce electronica de calcul. Numele, scurt si percutant, inseamna in engleza soare. In alcatuirea marcii se profita de o anume grafica a literelor pentru a cuprinde numele intr-un patrat, astfel incat sa poata fi citit din orice directie. O pozitie rotita a patratului scoate in evidenta aceasta caracteristica, si da in plus patratului, forma simbolizand putere si stabilitate, un anume dinamism. MINOLTA produce aparate de fotografiat, copiatoare, etc. Marca firmei foloseste si ea tema soarelui la rasarit, de data asta scotand in evidenta litera O, aflata "providential" la mijlocul cuvantului si tratata ca o sfera a perfectiunii. Se pot da nenumarate alte exemple.

Dar nu numai literele pot contribui, prin grafismul lor, la nasterea personalitatii unei

marci. O imagine figurativa

personalitatea pe care o firma vrea sa o impuna pe piata ca fiindu-i proprie. Si aici pot fi amintite exemple celebre: PUMA, felina care sare plina de elan, steaua de pe produsele KNEISSEL, trandafirul LANCOME, etc.

sau
sau

non figurativa poate fi tema in jurul careia se profileaza

Literele numelui (Siemens, Head,etc.), siglei

de la Reusch, FB de la Belfe)

la BMW)

sa se simplifice pentru a fi mai usor de receptionat, identificat si memorat. Ele devin treptat simboluri, suporturi publicitare prin care firma patrunde in intreaga lume.

sau
sau

logotipului (JOB de la Jean Bardou, R

sau
sau

semne grafice, figurative (scoica de la Shell, roata de

sau
sau

nu (semnul plin de dinamism de la Nike, steaua de la Mercedes, etc.) tind

3.6. EVOLUTIA MARCII

Marcile, ca toate produsele umane, si poate mai mult decat alte domenii, reflecta personalitatea unei epoci. Actualitatea lor si acordarea cu gustul epocii reprezinta calitati incontestabile. Dar si perenitatea poate fi de dorit. Cu alte cuvinte nu exista o reteta unica pentru a ramane continuu pe primele locuri in atentia publica. Exista firme care nu si-au schimbat marca zeci de ani, altele care si-o modifica comparativ des si eventual radical. Conservatorismul sugereaza traditie, soliditate, temeinicie, trainicie. Chiar si folosirea

materiilor prime naturale

tehnologiilor actuale, un dinamism lipsit de oprelisti si o continua reinnoire a conceptiilor.

sau
sau

a tehnicilor traditionale. Reinnoirea propune superioritatea

Dar o modificare radicala a marcii poate insemna pierderea terenului castigat pe piata prin comunicatie vizuala. Noua marca trebuie sa se bizuie pe alte mijloace pentru a reinnoda cu o traditie de prestigiu. Momentul in care o astfel de decizie se ia trebuie bine ales si fundamentat economic.

In general insa nu se recurge la o astfel de modificare radicala brusca, ci ea se realizeaza

treptat, lasand suficiente elemente din marca anterioara pentru a asigura recunoasterea.

3.7. MOD DE UTILIZARE

Imaginea grafica a unei marci simbolizeaza pentru multi firma insasi. Daca posibilitatile acestei imagini sunt analizate atent si obiectiv, daca valorile intrinseci sunt cunoscute, marca poate deveni un instrument eficace pentru promovarea unei firme. Alegerea unei imagini pentru o marca este deci o problema de durata, necesitand perseverenta si

elasticitate. Nu este suficient sa existe un nume, un

logotip sau sigla
logotip
sau
sigla

, o grafica a literelor

sau
sau

o forma, o culoare

sau
sau

o armonie de culori. Toate acestea sa fie realizate cu gust si

rafinament. Marca trebuie sa fie bine folosita pe carti de vizita, foi cu antet, brosuri, panouri, ambalaje, produse, vehicule, uniforme, ecusoane, constructii.

Trebuie ca imaginea firmei sa fie urmarite cu perseverenta si consecventa, avand

continuu in minte pe de o parte optiunea de reinnoire

solutiei alese. Costurile trebuie deci evaluate din doua puncte de vedere: cheltuieli materiale propriu-zise si ponderea justa intre vechi si nou.

sau
sau

consevare si pe de alta costurile

4. ANALIZA UNUI CAZ

Cazul ales este cel al emblemelor succesive ale institutiei de invatamant superior tehnic

din Timisoara. Aceasta a purtat, in cursul istoriei sale de acum venerabile, mai multe denumiri: Scoala Politehnica, Institutul Politehnic Timisoara, Institutul Politehnic "Traian Vuia" Timisoara, Universitatea Tehnica din Timisoara si Universitatea "Politehnica" din Timisoara. Primelor denumiri nu li s-a atasat vreun semn grafic si nu li s-a atribuit vreun caracter de litere specific. Astfel de procedee erau, la vremea respectiva, destinate doar domeniului economic. Abia celei de-a treia denumiri i se ataseaza si o emblema. Aceasta este conventionala, consevatoare, descriptiva si cu tinuta. Lipsita de imaginatie, eleganta

si spirit creator, realizata insa indubitabil dupa o traditie profesionala impamantenita, ea a

raspuns probabil cu minutiozitate cererii si gustului factorilor de decizie ai perioadei.

O data cu transformarile din toate domeniile de dupa 1989, se pune problema unei noi

embleme in care sa apara noua denumire a institutiei, acordata celor uzitate in lumea contemporana, si un semn grafic adecvat.

BIBLIOGRAFIE

1. de Besombes, Marie, "la Marque", Ed. Centre de Creation Industrielle, Centre Georges

Pompidou, Paris 1977

2.

Bica, Smaranda Maria, "Design Industrial", Universitatea Tehnica din Timisoara, 1992

3. Kroehl, Heinz, "Communication Design 2000", Ed. ABC Zuerich 1987

4. Masek, Victor Ernest, "Designul si Calitatea Vietii", Ed. Stiintifica, Bucuresti 1988

Curs 2 CLASIFICAREA RECLAMELOR PUBLICITARE

Curs 2 CLASIFICAREA RECLAMELOR PUBLICITARE

BRANDURI SENZORIALE (Martin Luidstorm)

-CUM

-METODE DE PUBLICITATE -COMUNICARE PRIN IMAGINI

-MANUAL DE PERSUASIUNE

-CARTEA CU SECRETE DE MARKETING, PUBLICITATE SI DESIGN GRAFIC (Alexa

Dragos)

-PUBLICITATEA DUPA GARFIELD (Bob Garfield)

-PSIHOLOGIA RECLAMEI -SEMIOTICA VIZUALULUI

SA

SCRIEM

RECLAME

DE SUCCES (Dominic Gettins) (John Caples) (Joannes Alain) (Robert H. Gass)

(Horia Pitariu) (Dumitru Bortun)

Strategia Creativa In Publicitate - Bonnie L. DrewnianyCarti » Stiinte Umaniste » Comunicare [toate 60] PRET: 36.95 lei Cod: POL973-46-0273-5 Disponibilitate: Stoc

60] Strategia Creativa In Publicitate - Bonnie L. Drewniany PRET: 36.95 lei Cod: POL973-46-0273-5 Disponibilitate: Stoc

PRET: 36.95 lei

In Publicitate - Bonnie L. Drewniany PRET: 36.95 lei Cod: POL973-46-0273-5 Disponibilitate: Stoc minimal An

Cod: POL973-46-0273-5 Disponibilitate: Stoc minimal An aparitie: 2009 Autor: Bonnie L. Drewniany Colectie: COLLEGIUM.Relatii publice si publicitate Editura: POLIROM Format: 160x235 Nr. pagini: 368

Strategia creativa in publicitate prezinta etapele elaborarii unei reclame, de la culegerea informatiilor, stabilirea publicului-tinta si evaluarea concurentei pina la alegerea strategiilor si canalelor mediatice. Pe linga notiuni teoretice, studentii la relatii publice si cei ce lucreaza in domeniul publicitatii vor gasi exemple si studii de caz utile pentru intelegerea elementelor-cheie ale unei campanii eficiente. Volumul contine de asemenea numeroase activitati aplicative si site-uri unde cei interesati pot viziona reclamele cu cel

mai mare succes de public.

Cuprins: Suportul media: noua inspiratie • Cercetarea – elementul fundamental al unei activitati creative eficiente • Raspunsuri la intrebari frecvente despre scrierea unui text publicitar • Layout-ul: comunicarea prin design • Reclamele la radio • Reclamele de televiziune • Cele trei imperative pentru un marketing direct de succes • Designul publicitar pentru Internet • Prezentarea: cum sa va vindeti ideile

De la publicitate la consumator. Ce ?merge?, ce ?nu merge? si mai ales de ce COD: POL973-46-1138-6 Disponibil: Stoc minimal 29.66 lei

De la publicitate la consumator. Ce ?merge?, ce ?nu merge? si mai ales de cece COD: POL973-46-1138-6 Disponibil: Stoc minimal 29.66 lei PRET: 32.95 29.66 lei Cod: POL973-46-1138-6 Disponibilitate:

la consumator. Ce ?merge?, ce ?nu merge? si mai ales de ce PRET: 32.95 29.66 lei

PRET: 32.95 29.66 lei

ce ?nu merge? si mai ales de ce PRET: 32.95 29.66 lei Cod: POL973-46-1138-6 Disponibilitate: Stoc

Cod: POL973-46-1138-6 Disponibilitate: Stoc minimal An aparitie: 2008 Autor: Max Sutherland Colectie: COLLEGIUM.Relatii publice si publicitate Domeniu: Comunicare, relatii publice Editura: POLIROM Format: 160x235 Nr. pagini: 384

Traducere de Aurelia Ana Vasile

Conform statisticilor, petrecem un an si jumatate din viata urmarind reclame. Ce anume atrage atentia consumatorului? Cum puteti crea o reclama de succes? Pornind de la exemple practice reclame celebre, campanii de succes in media ,De la publicitate la consumatoranalizeaza impactul mesajului publicitar asupra publicului si va invata ce trebuie sa faceti pentru ca reclamele dumneavoastra sa fie eficiente, adica sa vinda produsul/serviciul pe care il promoveaza. Cartea se adreseaza atit specialistilor din domeniu, agentiilor de profil, firmelor care doresc sa-si faca publicitate, cit si consumatorilor obisnuiti.

Cuprins:Limitele publicitatii • Monitorizarea continua: sinteti oare urmariti? • Eficacitatea reclamelor amuzante • Publicitatea de sezon • De ce nu ne amintim reclamele radio • Internetul: publicitatea intr-o noua era • Evaluarea efectelor publicitatii asupra memoriei

Manipularea in relatiile publice

- o noua era • Evaluarea efectelor publicitatii asupra memoriei Manipularea in relatiile publice PRET: 10.6

PRET: 10.6 9.54 lei

- o noua era • Evaluarea efectelor publicitatii asupra memoriei Manipularea in relatiile publice PRET: 10.6

Cod: ANT973-9241-68-9 Disponibilitate: In stoc An aparitie: 2003 Autor: Arnaud du Moulin de Labarthete Editura: ANTET Nr. pagini: 112

du Moulin de Labarthete Editura: ANTET Nr. pagini: 112 Autor : Pat Fallon Editura : ALL

Autor: Pat Fallon Editura: ALL Anul publicării: 2008 Pagini: 232 Categoria: Carti diverse Preţ: 39,90 lei

CREATIVITATEA IN PUBLICITATE

diverse Preţ: 39,90 lei CREATIVITATEA IN PUBLICITATE : 1 2 3 4 Autor : Pat Fallon

: 1 2 3 4

39,90 lei CREATIVITATEA IN PUBLICITATE : 1 2 3 4 Autor : Pat Fallon Editura :
39,90 lei CREATIVITATEA IN PUBLICITATE : 1 2 3 4 Autor : Pat Fallon Editura :

Autor: Pat Fallon Editura: ALL Anul publicării: 2008 Pagini: 232 Categoria: Carti diverse Preţ: 39,90 lei

Comunicarea. Publicitate si relatii publice Autor(i): Michele Jouve Editura: Polirom - 2005 Preţ: 27,50 lei

Limbajul publicitatii Autor(i): Angela Goddard Editura: Polirom - 2002 Preţ: 15,50 lei

Metode de publicitate testate Autor: Caples, John; Hahn, Fred E.  Editura o Publica ISBN:

Metode de publicitate testate Autor:

Caples, John; Hahn, Fred E.

Editura

o

ISBN:

978-973-88365-5-6

Anul publicarii:

2008

Traducator:

Oana-Alexandra Petre Format:

14,5 x 20,5 cm Nr. pagini:

391

54.00 RON

Cumpara
Cumpara

Detalii

Detalii

Despre carte

Iată "biblia" tehnicilor publicitare verificate, acum complet revizuită şi actualizată pentru a reflecta piaţa competitivă din prezent, cu o prefaţă semnată de David Ogilvy.

Această a cincea ediţie a cărţii păstrează claritatea, analiza imparţială, experienţa testată de-a lungul timpului şi ideile premiate, prezentate în ediţia originală, pe care însă le actualizează până la momentul prezent.

De exemplu, veţi învăţa cum să:

* scrieţi titluri de efect

* creşteţi puterea de vânzare a textului din reclamă

* scrieţi un prim paragraf care să îl captiveze pe cititor

* creaţi ilustraţii şi lay-out-uri care atrag atenţia

* realizaţi reclame mai mici care să aibă rezultate mari

* obţineţi mai multe solicitări în urma reclamelor publicate

* creaţi reclame care să placă unei audienţe de masă

Veţi descoperi totodată o secţiune complet nouă cu tehnici publicitare speciale destinate

companiilor cu resurse limitate

precum şi o mulţime de studii de caz actualizate şi reclame premiate ale lui John Caples.

secrete

şi tehnici practice despre testarea reclamelor

Aici găsiţi tehnici care înlătură presupunerile din industria publicităţii, transformând-o într-o adevărată ştiinţă cu rezultate sigure. De la scrierea titlului până la lansarea

ofertei

realizarea unui layout care vinde şi până la aplicarea tuturor testelor practice posibile.

Caples vă arată pas cu pas cum toate reclamele voastre se pot transforma în reclame de succes.

de

la descoperirea mesajului potrivit şi până la includerea lui în text

de

la

Veţi învăţa de ce anumite reclame au succes, pe când altele eşuează. Veţi afla cum să

scrieţi titluri care îi atrag pe cititori

şi cum să găsiţi abordarea potrivită pentru publicul vostru ţintă. În plus, această "biblie" a

publicităţii vă mai arată:

cum să alegeţi ilustraţii care să vă vândă produsul

* 3 metode prin care să obţineţi rezultate mari de la reclame mici

* 35 formule verificate pentru a scrie titluri captivante şi reclame pentru campaniile de direct mail.

* 20 metode prin care să creşteţi puterea de vânzare a textului

* 32 tehnici care vor determina mai multe solicitări din partea consumatorilor în urma reclamelor voastre

* 17 metode prin care să vă testaţi şi îmbunătăţiti reclamele

* 3 secrete pentru a scrie texte entuziaste şi de efect

Şi nu numai atât!

Pornind de la noţiunile elementare pentru realizarea reclamelor de succes şi continuând cu metodele de îmbunătăţire ale reclamelor care nu au succes, această carte de referinţă însumează toate sfaturile verificate de care aveţi nevoie. Acum a fost actualizată pentru mediile curente, problemele cu care se confruntă publicitatea în prezent, şi pentru a vinde clienţilor pretenţioşi din ziua de azi.

Despre autor

John Caples rămâne o figură legendară pentru industria publicităţii, un expert renumit pentru cercetarea tehnicilor ştiinţifice de testare a eficienţei reclamelor şi creatorul unor exemple clasice cum ar fi: "Au râs când m-am aşezat la pian" ("They Laughed When I Sat Down at the Piano").

Caples a scris texte şi a condus analize ale reclamelor pentru nenumăraţi clienţi şi diverse

companii, începând cu General Electric şi până la Reader´s Digest şi The Wall Street Journal. După 2 ani de ucenicie la Ruthrauff & Ryan, John Caples s-a alăturat în 1927 echipei BBDO, unde a rămas până la sfârşitul carierei, în 1983.

Fred E. Hahn are peste 35 ani experienţă în domeniul publicităţii şi al promovării. Este

fondatorul şi preşedintele HCA, Inc., o agenţie de publicitate cu servicii complete printre ai cărei clienţi se numără divizii ale Westinghouse, CBS, The New York Times şi The Wall Street Journal. Este autorul a numeroase articole din domeniu şi coautorul "Do-It- Yourself Advertising & Promotion" şi "The Writer´s Manual".

»

Cărţi

Publica

Cumpărătorii acestei carţi au comandat şi:

Limba romana Cumpărătorii acestei carţi au comandat şi: Cartea cu secrete de marketing, publicitate si design
Cumpara
Cumpara

Autor(i): Alexa, Dragos 74.99 RON Cartea cu secrete de marketing, publicitate si design grafic a fost scrisa:

* pentru a fi un ghid pentru incepatorii care pasesc pentru prima data in aceste domenii - fie ca sunt studenti, fie ca se nimereste sa obtina un post de junior in vreo agentie sau departament de marketing - cartea acopera „secrete” despre:

- crearea mesajului creativ;

Branduri senzoriale - Construiti branduri puternice folosind toate cele 5 simturi

Autor (i):Martin Lindstrom Pret:49,00 LEI Pret redus:40,43 LEI Reducere:18% / 8,58 LEI Editura:Publica An aparitie:2009

ISBN:978-973-88750-9-8

Starea cartii:noua Disponibilitate:disponibila in limita stocului

noua Disponibilitate: disponibila in limita stocului ADAUGĂ ÎN COŞ Având la bază cel mai amplu studiu
noua Disponibilitate: disponibila in limita stocului ADAUGĂ ÎN COŞ Având la bază cel mai amplu studiu

Având la bază cel mai amplu studiu efectuat vreodată în ceea ce priveşte felul în care cele cinci simţuri afectează crearea brandurilor, Branduri senzoriale expune programul inovator al lui Martin Lindstrom, constând în şase paşi, al cărui scop îl reprezintă adecvarea procesului de construire a brandurilor la exigenţele secolului XXI.

Studiul, centrat pe mai mult de douăsprezece ţări din întreaga lume, a fost realizat, în exclusivitate pentru această carte, de către Millward Brown, unul dintre cele mai mari institute de cercetare din domeniul afacerilor la nivel mondial.

Pe baza a nenumărate exemple, având ca obiect atât crearea unui produs, cât şi experienţa de vânzare, Lindstrom ne arată cum se poate fonda o abordare de marketing capabilă să stimuleze toate simţurile, depăşind paradigma convenţională stabilită de văz şi auz.

Cercetările demonstrează că nu mai puţin de 75 % din emoţiile noastre sunt de fapt

generate de ceea ce mirosim, iar autorul ne explică modul în care putem exploata aceste rezultate.

Branduri senzoriale este o operă capitală care ne explică în ce constau distincţiile între cele mai renumite companii din lume atunci când vine vorba despre integrarea celor cinci simţuri - simţ tactil, gust, miros, văz şi auz. Cartea va transforma modul în care comercianţii abordează conceptul de branding în totalitatea sa.

Cărţi

 Stiinte economice  MindRainbow  Limba romana Publicitatea după Garfield Cumpara Autor(i): Garfield, Bob
Cumpara
Cumpara

Autor(i): Garfield, Bob 26.16 RON Cele zece porunci ale publicitatii venite de la Dumnezeu. Bine, poate ca nu tocmai de la Dumnezeu, in mod direct. Reclama nu este, in sine, o intreprindere foarte dificila. Desigur ca e un business cu destule complicatii, insa, in cele din urma, nu este vorba despre altceva decat de comunicarea unei idei unui potential client. CARTI > Economie > Marketing / Publicitate

Pozitionarea Lupta pentru un loc in mintea ta Cum sa te faci vazut si auzit pe o piata de desfacere supraaglomerata

A u t o r ( i ) : A l Ries & Jack Trout

Autor (i):Al Ries & Jack Trout Pret:45,01 LEI Pret redus:36,01 LEI Reducere:20% / 9,01 LEI Editura:Brandbuilders An aparitie:2004 Starea cartii:noua Disponibilitate:disponibila in limita stocului

noua Disponibilitate: disponibila in limita stocului ADAUGĂ ÎN COŞ Pozitionarea este primul concept care

Pozitionarea este primul concept care abordeaza problema comunicarii intr-o societate care comunica excesiv. Popularizat de mai bine de trei decenii, conceptul autorilor Al Ries si Jack Trout a facut cariera in lumea businessului inca de la publicarea in revista Advertising Age a primelor articole pe aceasta tema. Pozitionarea propune o metoda revolutionara in incercarea de a-ti crea o "pozitie" in mintea unui potential client. Nu exista nici un demers in marketing care sa poata demara fara pozitionare. Aflata in stransa legatura cu cei patru 4 - Produs, Pret, Plasament si Promovare - si influentandu-I pe rand, Pozitionarea este "un puternic instrument care creeaza si mentine diferente reale la nivelul pietei de desfacere". (Philip Kotler) Tocmai de aceea Volvo a devenit dintr-un brand suedez obisnuit un mare brand international, Haagen Dazs cea mai scumpa inghetata din lume, L'eggs - cel mai vandut brand de ciorapi de dama din America iar Little Caesars lantul de pizerii cu cea mai rapida crestere. Pozitionarea este un concept care a schimbat natura advertisingului. "Un concept atat de simplu - spun autorii lui - incat oamenii au dificultati in a intelege natura eficacitatii sale." Un concept aplicabil nu doar produselor, serviciilor sau corporatiilor ci si bisericii, politicienilor si chiar tie ca persoana. Pozitionarea nu este ceea ce faci cu un produs ci ceea ce creezi in mintea beneficiarului produsului respectiv. Nu vei reusi sa pozitionezi un produs doar cheltuind imense bugete de marketing si advertising. Pozitionarea acestuia se bazeaza mai intai de toate pe acceptarea de catre publicul tau a pozitiei pe care vrei s-o oferi produsului. Prin urmare, cand pozitionezi, batalia se duce la nivelul mintii consumatorului si nu la nivelul produsului.

produsului. Prin urmare, cand pozitionezi, batalia se duce la nivelul mintii consumatorului si nu la nivelul