Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
6.
Analiza matriciala-instrument de lucru in studiul de
structura urbana
(Principiul de functionare/continut/situatie)
- in urbanismul functionalist principiul separarii/zonificarii functionale;
- in ubanismul modern princ. separarii intre activitati;
- ORASUL:- sistem complex;
- cresterea structurala nu doar in marime, ci si in complexitatea rel.
dintre parti.
- ANALIZA MATRICIALA analiza sistemica a orasului d.p.d.v. al sistematizarii
(sistematizare:
ansamblul de marimi tehnice economice si legislative relative la spatiile de
locuit, la desfasurarea activitatii, la repaus, la circulatia oamenilor si a
materialelor, care se iau in scopul asigurarii unor cond. de viata optime;
ramura a urbanismului care se ocupa cu proiectarea si reorg. stiintifica a
asez. urbane si rura
- punct de plecare in elucidarea unor aspecte ale proceselor de dinamica
urbana si al modului in care sunt reglementate de catre edilii orasului.
Elem. de cadru urban: cadru natural / unitati econ. / dotarile urbane / forta de
munca / populatia / locuintele / spatiile plantate / echipamentele
- in cadrul unui sist. fix, el. este legat, direct sau indirect, de toate celelalte
elemente ale sist. =>
- RELATII: - CALITATIVE (dotari urb. / populatie)
- SPATIALE (dotari urb. / locuinte)
A. MATRICEA PATRATICA:
pe fiecare latura activitati (A,B,C,D) => tablou de rel. intre activitati, notate
cu simboluri.
B. MATRICEA NEPATRATICA:
- rel. intre activitati si zone operationale (din teritoriu) spatii;
A,B,C,D, - activitati; 1,2,3,4, - spatii.
ce fel de activitati pot pune in spatiul x? unde pot pune
spatiul B? (simboluri +, - compatibile sau incompatibile)
7.
Cerinta
caracteristice
functionala
si
echilibrul
organismului
urban-
situatii
cladire cu val. f.
mare care
sp.eterogen;
zona omogena (activitati complementare)
Motivatii:
uzura fizica si morala a fondului construit implica necesitatea
imbunatatirii conditiilor de viata si salubrizare.
reevaluarea istorica, arhitecturala, arheologica si istorica a
centrului.
Probleme:
-accesibilitatea in centrul istoric
-modernizarea locuintelor
-stlistica constructiilor si asocierea lor
-amenajarea ambientala a spatiului
Cresterea centrului este un proces permanent de sporire a eficientei, confortului,
calitatii :
intensiva economica, confortabila intregirea centrului, este
aplicabila mai ales in zonele de importanta rasfirate
extensiva pentru zone de tip compact configuratie noua a
centrului.
Echilibrul centru-periferie presupune investitii complementare
locuintelor de la periferie, dar care tind ca amplsare spre
centru.
Utilizarea terenului terenul central are valoare mare, care creste proportional
cu marimea orasului, tendinta de aconstrui locuinte in cazul unei cresteri
intensive.
Raportul centru/populatie: centrul are -dimensiune sociala
-semnificatie simbolica
si
deasemenea contine
activitati reprezentative, elemente semnificative, efecte plastice, de compozitie.
Modernizarea este dependenta de nevoile populatiei (ea nu poate fi impusa)
studiul de urbanism trebuie sa cuprinda si un studiu asupra populatiei.
Importanta deosebita a centrului istoric fata de populatia nou-venita, aceasta
chiar daca nu locuieste in centrul istoric, accepta si cultiva un mod de viata.
Valoarea istorica si ambientala a centrului este un factor cadru de urbanizare.
starea existentului
definirea premiselor
raportare sistemica
analiza valorica
solutia
(date de tema)
date externe
14.Coroborarea functionala
Coroborarea schemelor functionale se constituie la nivelul
modelului corespunzator tuturor categoriilor de functiuni din
teritoriul afectat.
Suprapunerea diferitelor variante de scheme functionale MODELE
FUNCTIONALE . Acesta aduce o evaluare globala a starii potentiale si efective
de functionalitate.
Se realizeaza o analiza a asemanarilor in plan spatial perceptiv definirea
spatialitatii prin modelul spatial.
MODELUL SPATIAL model de ocupare a spatiului, format dintr-o serie de
scheme spatiale:
scheme de sit trasaturile cadrului natural, efecteplastice urbane
scheme de evaluare economica a elem. de cadru urban
scheme de eveniment miscare, aglomerare, culoare
Analiza structurilor spatiale urbanistice se realizeaza prin:
- analiza estetica compozitie
- analiza economica
- analiza psiho-sociala
Coroborarea modelului functional cu modelul spatial genereaza un MODEL
GLOBAL AL STRUCTURII URBANE PARTIU URBANISTIC
Coroborarea functionala nu urmareste, individual, fiecare
functie in parte, decat in masura in care ea poate constitui in
termeni de animatie urbana.
Asocierea chiar coroborarea functiunilor in sine pune probleme
interesul urban nu poate fi stimulat doar printr-o simpla
punere in legatura a mai multor elemente ( insiruirea unor
locuinte cu magazine la parter, de-a lungul unui element
integratotr, nu creeaza un ansamblu cu functie rezidentiala si
comerciala)
Coroborarea functionala determina aparitia unei anumite ambiante umane
deschizand ciclul de continua transformare a acesteia de la functia spatiu urban,
la comportamentul urban si la o noua functionalitate.
norma
realizare
necesitate
posibilitate
evaluare
valoare
-FUNCTIONARE
FORMA
FUNCTIE
FUNCTIONARE
FUNCTIONALITATE
gestionare
planificare
conjunctura
Functie in orice sistem, deci si in organismul urban, are un rol functional care
asigura functionalitatea, prin intermediul activitatii oamenilor. Este exprimarea
nevoii ca cerinta impune o activitate.
Functionalitatea organismul urban (oras, ansamblu, zona) se caracterizeaza in
orice moment al existentei lui, printr-o anumita functionalitate = capacitatea
structurii sale de a raspunde unui complex de nevoi care se manifesta in acel
moment, in teritoriu; functionalitatea este rezultanta unui complex de functiuni;
este o caliate a spatiului, o stare a spatiului; un spatiu are o functionalitate buna
sau nu.
Functionarea exercitarea acestei calitati in spatiu sau in context urban; este
dependent de natura procesului si nu de natura calitatii. Este un proces in timp.
Exercitarea dreptului la functia respectiva, printr-o activitate.
Arhitectul gandeste, pe baza unei FUNCTII, o FUNCTIONALITATE nu o
FUNCTIONARE.
Functionarea depinde de resursele financiare, de gradul de civilizatie al
oamenilor, de intretinere; ea este influentata de forma.
Functiunea un spatiu este in activitate (ex: functia comerciala, functiunearezidentiala; spatiul magazinului a fost transformat in locuinta).
functie functiune functionalitate functionare.
Mod de abordare
1. Conceptia functionalista explica faptele urbane prin functia lor, prin rolul pe
care il joaca in sistemul al culturii, cum se leaga unele de altele in interiorul
sistemului.
2. Metoda de analiza structural -functionalista da functiei un sens logic;
exclude semnificatia fizica a functiei; nu este satisfacatoare pentru ca analiza
oricarei functii trebuie sa ajunga la o exprimare fizica.
3. Abordarea moderna diferentiat-cumulativa in oras exista mai multe
manifestari ce se suprapun; fiecare manifestare are o motivatie si o definire in
timp a aceste manifestari sunt diferite, dar efectul rezultat este de
suprapunere a lor.
ABORDARE (dpdv al cerintelor functionale)
SINCRETICA
DIACRONICA
efecte de loc comun
de continuitate
SINCRONICA
ef. de concomitenta
SINERGICA
ef. de structuralitate
ef.
12345
345 6
3456
12
12
345
1
6
2
25.
b
necesitati de ambianta
ambianta urbana
26=73.
urbane
supuna pt a realiza, treptat, alt mediu; spatiul urban integrat are sansa cea mai
mare de a fi transfunctional, de a include si o latura simbolica.
limite normative
sunt limite pe termen scurt
definesc natura
tind spre valoarea lor, masurand spatiul ca suprafata sau volum
4.
limite functionale
reflecta unitatea structurala
se stabilesc intre sistem si mediul inconj.(ex. limita centrului istoric)
rezulta din considerarea in suprapunere a intereselor in teritoriu
ansamblu
de
produse
sociale
societate
Iocalizata
4. BEER
Ssocial
Pop.
populatie
E economic
Pol
politic
A - activitati
5. CARDARELLI
model morfologic/organizatoric
6. BANER. RUPPERT. VEGENER
sinergica
sincronica
diacronica
FUNCTI
UNE
>
Un
sp.
Este
in
activitate
(functie
comercial
a,
FUNCTIO
NALITAT
E->
Este
rezultatul
unui
complex
de
functiuni;
FUNCTI
ONARE
Exercitar
ea
acestei
calitati in
spatiu
este de
impune
rea
unei
activitat
i
rezidentia
laspati
u
magazin
a
fost
transform
at
in
locuinta)
calitate a
spatiului;
un spatiu
are
o
functionali
tate buna
sau nu
natura
procesul
ui si nu a
calitatii
-poate fi stare de functionalitate efectiva sau potentiala; Exista legatura intre ele;
in practica de promotiune se pune problema starii de functionalitate potentiala.
Trebuie sa evidentieze randamentul maxim posibil.
-determinarea starii de potentiala functionalitate inseamna: existent, premisa,
ipoteza.
Functionalitate urbana: calitate spatiu sau teritoriu urb. de a raspunde unui
ansamblu de cerinte fct, facand astfel posibila manifestarea fct-ilor. respective;
se poate defini ca rezultat natural in timp, sau ca rezultat de conceptie,
caracterizand starea sistemului ca stare fiunctionala constructiva sau distructiva.
FU- exercitarea fct intr-un anumit spatiu sau terit. Urban, in baza functionalitatii
respective si in raport cu modul de gestionare nivelul de cultura al utilizatorilor,
conjuctura social-politica (nivel de cultura a utilizatorului functionarea).
F.U. rol atribuit unui agent, unui instrument de lucru sau unui produs (deci si unui
spatiu urban) de a satisface, in contextul unei activitati urbane, o anumita nevoie
care apare in sistem ca cerinta functionala si care se exercita prin intermediul
relatiilor functionale dintre elementele sist. teritorial atat in sens + cat si fata de
stabilitate sistem.
41 MORFOLOGIE URBANA
VIATA URBANA CADRUL URBAN (relatie de reciproca dependenta
integrare)
#1 -motor al transformarii imprimata de mobilul uman
-#2 (mobilitate si complexitate a elem morf). mod de viata
-#3(echilibru intre VU si CU)
- cadru de viata
#2,#3 = termeni ai echilibrului general urban ( #4)
SOCIETATE
LOCALIZATA
POPULATIE
SIT
Activitati urbane
Localizate
- Productie material
spirituala
- manifest culturale
- manif social politice
- initiative si manifestari
comportamentale
- politica urbana
- principii culturale
- teorie urbanistica
- concepte etic-morale
- principii economice
- traditie
valori / bunuri/
atitudini / imagini
mod de viata urbana
cultura urbana
organizare social-economica
/ arta
dinamica urbana
functionalitate
Localizarea activitatii
Str.urbana
gestionarea sp.
manifest urbana
Spatio-funct
Forta urbana
stabilitate
institutionalizare
Sp. Config
materializare
organism urban
Succesiune de forme urbane
fenomen urban
clasifica
x
x
x
x
48 POLITICA URBANA
-sinteza a prioritatilor, care precizeaza masuri necesare desfasurarii activitatii
concrete de modernizare urbana
mod de manifestare a suprastructurii societatii
urmareste realizarea unui proces organizat de planificare operativa in
modernizarea urbana
-politica urbana poate fi
Activitati suprapuse
C
Activitati unice
Caracteristici + Informatii
generale de tema
concluzii
Ipoteze
de lucru
Solutii posibile,
variante, ipoteze
Decizia
investitorului
6.
SOLUTIA
7.
8. studiul solutiilor posibile = studiul de partiu urbanistic
9. analiza valorica a variantelor
orice asezamant isi creeaza un centru sau mai multe ca urmare a nevoilor
materiale si spirituale al convietuirii comune
centrul rezulta ca o grupare functional-spatiala care reflecta conjugarea
intereselor => mare densitate a serviciilor
elementele centrului alcatuiesc un tot fiind insa totodata situate intr-un
anume sistem functional urban => inglobarea in organismul urban
este un sistem situat in contextul unui alt sistem mai complex
- centralitatea - este o stare in terioriu, cu valori sociale, si cu rol integrator pt.
diversele grupuri
socialecare constituie populatia orasului
- este o expresie a unitatii structurale dintre centru si teritoriul urban; este o
concordanta intre directiile de crestere ale orasului si ale centrului
- nevoia de centru se defineste in functie de interesul populatiei in teritoriu,
respectiv interes care se exprima prin dualitatea diurna-nocturna de locuit.
pt. ca o zona sa functioneze corect, trebuie ca una din texturi sa aiba
caracter dominant
rezulta dintr-un principiu de ordonare a elementelor structurii urbane
- aglomerarea de elemente de vecinatati urbane se constituie ca niste centre de
interes definind centralitatea
- centrul trebuie sa asigure conlucrarea in spatiu si timp a texturilor urbane
2) Charta de la Atena
uniformizare si tehnicizare excesiva
disocierea vietii umane de mediul sau
situeaza permanent omul intr-un spatiu disfunctional, desi
justificat de FUNCTIE
Problema recunoasterea valabilitatii zonificarii urbane ca principiu al organizarii
urbane.
Raspuns procesul de organizare pt. o structura urbana la un moment dat,
devine CONSTIENT => problema zonificarii urbane ramane, ca mijloc de
organizare a elementelor organismului urban intr-un nou inteles
Zonificarea urbana complexa cu conditia ca:
zonificarea trebuie nu numai inteleasa ci si realizata ca instrument si ca
rezultanta intr-o structurare multifunctionala a organismului urban
zonificarea are valoare
operationala utila la nivelul analizei situatiei
existente
cu caracter de constelatie
structuranta
necesara pt. impunerea unitatii in procesul
de transformare
cu caracter, similar unei multifunctionalitati
urbane
Zonificare operationala d.p.d.v. al unei operatiuni de interventie; definirea zonei
pe care va avea loc un anumit proces (restaurarea zonei respective)
1) daca zona ocupata se defineste pe insula -> limita luata in considerare =
frontul exterior al insulei
2) daca se raporteaza la spatiul stradal -> limita definita pe segmente de
strada, in spatele loturilor care constituie frontul respectiv
3) pentru definirea caracterului unei zone (al omogenitatii) limita se stabileste
luand in cosiderare fundurile de loturi de pe frontul de vis-a-vis al ultimei
strazi din zona pentru ca este vorba de coerenta zonei respective
activitatea 2
locuire
locuire
Spatiu
interstitiar
locuire
Spatiu
interstitiar
- Spatiul interstitial
- fond de referinta fata de care se pun in valoare
unitatile construite
- asigura fondul de spatiu pt. mobilitatea si disponibilitatea in timp a
structurii urbane
Diversitatea texturilor este in cadrul unei structuri functionale urbane, este tot atat
de mare cate tipuri de elemente morfologice iau parte la alcatuirea sitemului.
Nevoia poate pretinde relationare intr-un anume mod a unui grup de elemente ->
posibilitatea de alcatuire a unor texturi diferite cu aceleasi elemente;
In anumite conditii functionalitatea poate fi:
pozitiva (acceptata)
negativa (neacceptata) in raport cu mediul
actiunile urbane (re)structurante trebuie intelese ca eforturi de (re)ordonarein
texturi a elementelor de viata urbana;
este de remarcat necesitatea profunzimii actiunilor (re)structurante pt. Abordarea
corecta a procesului de modernizare urbana in sensul functionalitatii (ca baza de
cercetare a sistemului si de formulare a solutiilor) si in sensul randuirii unor stari
haotice (ca esenta a modernizarii)
in cautarea unei functionalitati superioare sau diferite , textura de elemente de
viata urbana isi asigura prin ordonare o stare de complexitate, corespunzatoare
nevoilor care au determinat modificerea cat si nevoilor sale de lucru.
D.p.d.v. al complexitatii pe care o releva texturile de elemente de viata urbana
pot fi:
1. texturi simple se realizeaza intr-un singur plan;
2. texturi complexe se realizeaza pe mai multe paliere legate intre ele;
Caracterizand complexitatea unei texturi, factorii cantativi nu se exclud reciproc.
Starea de functionalitate
Complexitatea unei texturi de elemente de viata urbana este ea insasi o functie a
relatiilor dintre elemente (calitativ si cantitativ) , diferenta de nivel intre palierele
configuratiei sale are o participare insemnata ca diferenta de potential functional;
cu cat diferenta este mai mare , cu atat este mai mare si gradul de complexitate
al texturii respective.
Complexitatea texturii este rezultatul unei insumari de relatii simple (contand
numarul lor) si relatii complexe (contand numarul lor)
Relatiile simple sunt relatii univoce; relatiile complexe sunt cel putin biunivoce.
Intre complexitatea texturii si premisele functionale ale acesteia se poate exprima
o relatie matematica; relatia matematica poate fi direct proportionale sau invers
proportionale dupa cum la momentul respectiv oprdonarea elementelor din
textura nu tinde (sau tinde) spre valori extreme; in descompunerea morfologica a
texturii urbane poate consta starea de potentiala functionalitate a structurii
urbane in raport cu un anumit moment in evolutia sa.
In timpul analizei starea de functionalitate se suprapune si este influentata de
catre starea de efectiva functionalitate.
Apare nevoia de perenitate a valorilor arhitectural-urbanistice; ea se impune la
nivelul vietii urbane si are implicatie in functionalitate.
Starea de potentiala functionalitate a unei texturise constituie ca moment de
trecere de le o stare de efectiva functionalitate; starea de potentiala
functionalitate a unei texturi este determinata de:
Tripla analiza morfologica / sistemica / dialectica
caracterul starii ei efective de functionalitate;
situarea ei in context sistemic;
natura si intensitatea nevoii considerate dialectic;
A origine
D, ..., I extremitati
Elementul A influenteaza pe B si C
I
E
- utilizat pentru
- a expune o analiza de sitem = CONJUNCTIV
- a construi un sistem = DISJUNCTIV
- ARBORE DE PREFERINTA = daca exista cel putin un nivel intermediar (la
nivelele intermediare se pun in evidenta obiectivele, iar la extremitati, mijloacele > descompunerea obiectivului pe niveluri de aprofundare)
- pentru obiective se da o cifra de importanta
- pt. mijloace se da o cifra de pertinenta
aprecieri cantitative in cazul analizei si sintezei proiectului
Demolare +
constructie
Demolare
totala
obiectiv
urbana
PREFERINTA
Renovare
Demolare
progresiva
Traditional istorica
Metode de interventie
mijloace
Inegrala
(reconditionare)
1 = 0.05 +0.95
0.3 x 0.95 =
2.
calitativ textura cu cea mai mare valoare de utilizare
a terenului (teritoriului) fara de care zona nu poate functiona in mod
corect;
3.
prin comparatie cu zonele corespunzatoare;
pentru definirea caracterului unei zone (zonificare structurala ) folosim analiza
multicriteriala = operatie de clasificare care ia in considerare simultan mai multe
caracteristici (descriptori).
Puterea de discriminare a descriptorilor = alegerea caracteristicilor dupa care se
face clasificarea
Descriptori
- distanta (imensa putere de discriminare)
- atractia (nu se poate masura fizic apar instrumente de lucru)
Alegerea celor mai importanti descriptori -> subiectivism.
Studiu comparativ pe baza criteriilor alese: situatii matriciale diferite
1. multiutdinea de componente diferite si multiudinea de descriptori in cazul in
care componentele si descriptorii sunt identici;
2. o multime de componente analizate printr-o multime de descriptori care se
schimba de la un moment la altul al analizei;
3. multimea de componente se schimba, multimea de descriptori ramane
aceeasi;
ETAPE PARCURSE:
1. listarea criteriilor (documentarea , dezbaterea de proiect)
2. analiza criteriilor analiza morfologica;
3. evaluarea criteriilor prin scara de ordonare
4. analiza de criterii in teritoriu;
5. aplicarea in plan a limitei de criterii si suprapunerea lor;
6. cumularea valorica de interval;
7. definirea limitei de zona;
70. Distributia spatiala. Similaritatea.
Ordonare in cadrul teritoriului.
Frecventa cu care elementele se intalnesc in spatiu priveste modul in care este
realizata textura.
Varietate spariala diferente de grupare, de densitate a elementelor in teritoriu.
Etapele identificarii distributiei in teritoriu
1. pozitia elementelor in teritoriu (decurge din localizari);
2. masurarea datelor problemei;
3. regionalizare;
4. decizie;
1. Pozitia elementelor in spatial urban.
Spatiu absolut determinat in raport cu un sit unic de coordonate viziune
statica, descriptive, masurae in unitati unice absolute;
Spatiu relativ raportare a elementelor intre eleprin criterii foarte directe: timp /
categorii de transport / consum de materiale;
- spatial absolut + obiectul se cercetare al subiectului respective;
2. Masurarea: marime -> (prin analiza de sistem) dimensiune
DECIZIE
determina
REALIZAREA POSIB.
Obiect
EVALUARE
NORMA
NECESIT.
VALOARE