t

IocnN. Mqrolacj.te

GENERATTANOUA i
Cine sunt eu,Ioan N. Manolache? t
I
Rdspunsul la intrebarea de mai sus il veli afla in
rindurile ce urmeaz6:
t
Am vdzut lumina zilei la data de 13 iulie 1914' Unii
spun cd cifra aceasta,13, aduce ghinioane. in ce md priveqte, s-
a dovedit ci nu-i adev[rat. Dimpotrivl, mie mi-a adus destule
bucurii. Mai mult decit atit, data de 13 din luna iulie intrd in o
zodia Racului, deci, prin denumire, inseamni ca eu s[ fi tot
mers de-andlritelea, ceea ce iar[gi, in cazul meu, nu este
adevdrat. Dovada indubitabil[ e faptul cl am ajuns nonagenar
qi am inci o sindtate mu[umitoare. Despre rcallzdi, mai la
vale.
Am fost h pnrinfii mei, Ileana 9i Neculai (mo$ culai ciutanu, cgm era
I
&
t
cunoscutin satulnostru)Manolache,uitimul din cei 8 copii, 6 fete qi Zbdietr.Statutul
meu de mezin mi-a asigurat,din partea familiei' un tratamentpreferen{ial,de I
ffi
alintatur6pur $i simplu, de aceeain postul Crdciunului9i al Paqteluieu mincamde
frupt, lapti, bfinz6,i*intioe, chigleag,urd[. Trai, nineac6!Surorile m[ alintau cu
apelatilul Nicu!6,Nicugor9i-mi fbceautoatemofturile'
Cind amimplinit 7 ani, gatacumofturileqi cu alintdturile.Hai la 9coa15. $i, mi
s-aatrasatentia:fii atent,Nicugor, o sd ai inv6!6torpe domnul Costic[ Purice,care-i
spaima lenegilor, neast6mpirafilor,obriznicdturilor. N-a fost sd fie chiar aqa' ,iti

am inleles de ce' in clasa mea [.

Iiimpotriva, domnuPuricem-a tratat cu simpatie.$i l$!r
\

I
uu.ro colegipe Titi Tanasache fiul avocatuluiEvdochimTanasache, pe Rici (Cezar)
Iv6nescu,fiul-grefieruluide la judecitorie, pe Costicd- fiul invdldtoruluinostru,pe
Ghife, frul prelotuluiGh. Vasilache,pe Ion (Jan, ii ziceamnoi) Bostan (poreclit
Savel;,pe ienula Oanea- fiica perceptorului,toli aceqtiafii de intelectuali,iar eu
veneam-dinmargineasatului dinspreBancovici,ultima cas6,cu pdrinli analfabeli
imbrlcat lirdnegte,cu opincule(pe caremai tirziu mi le confeclionamsingur)'Ei, ia-
te la intrecerela invaliturd cu iceqtia, Nicu![. Sd te vedem,imi spuneausurorile
mele. $i m-am ur*.ui in lupta. La sfirgitul claseiintii, am fost premiantulal doilea.
in claseleurm[toarepin6 la absolvire,am fost premiantulintii cu coroni16.Nu-i o *
laudddegartA. Merturie vie staumatricolelepe carele-amv[zut cu propriii mei ochi !f
*
in Arhivele Statuluidin Vaslui. *
O amintirie vie pe care o trdiesc ai azi,la adinci bltrine1e,esteurmdtoarea.
Eram in clasaa doua,fratelemeu Gheorghein clasaa treia, iar sorameaParaschiva \
(Chi1a,cum i se spuneape afunciin familie) in clasaa patta.Era,pe atunci,un foarte
bun obicei in gcolileromdnegti,anumec[ duminicatoli elevii qcolilor primareerau
conduqide ?nv6!6toriirespectivi,cite unul prin rotalie, la slujba religioasi de la
bisericd.Cu o zi inainte,simb[t6, nu-mi mai amintescce qotieficusem, c6 "domnu"
*
{
lJl

t,q
m
m-aurecheatpulin(maiexact,m.aciupitdeperciuni)$i*i-:spusgiurmatoarele
cuminteazi)"' Du
vorbe:"Nicugor,sd-i spuitatei ci te-amurecheat,cAn-ai preafost
domnu,am sa-i ,p.ro, smiorcaiteu. A douazi, duminicSdimineafa,toli elwii
eraminqiruili pe clase--u- pe huidila din fala gcolii. De serviciuin duminicarespectivd
coloanade elevl
era dornnuCosticdPurice,mvaptorul meu, care trece in revisti
meu qi m[ intreabd:
c?nd ajungein dreptul claseia doua,se opregteo clip6 ?ndreptul
Da, dornnu, i-am zis, gi m-a cam
,,Nicuta,ai spus tatei ce !i-am zis eu ieri?"
rind pe fratelemeu
ferchezuit.vorbd sd fie. cind a ajunsla clasaa treia,l-a scosdin
tata iui Nicu!6 asear6?" Nu ia ficu
Gheorgbe.,,la sp,rne,Gheorghe,ce i-a ficut
drumu spre clasa a patra'-O
nimic, domnu,a rdspunsGhe6rghe.Domnugi-acontinuat
intrebare ca lui
vede pe soru-meaParas"hiua,-oscoatedin rind $i-i pune aceeagi
la clasa a doua, mfl
Gheorghe.PrimeqteacelagirSspuns.Atunci domnu se intoarce
inima cit un purice-
scoatedin dnd qi-mrspunesi-l urmezla cancelarie.Mi se fbcuse
M[ aqteptam la o bitdi!6 clasauna,cu varga la fund. N-a fost aqa. M-a l6satpe sal[, a
gi a ieqit cu un cartonsubbrag
inffat in cancelarie*d" u zabovitvreo 2 minute apoi
La capdtuldin deal
m-a luat pe dup6umeri gi am coborit inpreun[ la rindul cu elevi'
care avea scris
in dreptul clasei a put,u, ,-u oprit, a scos de sublioaracartonul
de minufd qi m-a
cuvintele,,Suntun mincinos", mi l-a atknat de gat 9i m-a luat
plins zguduitor$
conduspioe tu celalatcapbtal rindului de elevi. Am izbucnit tntr-un
minlit niciodati' ce ziced
lacrimile imi curgeaugiroaiepe obraz.De atuncin-am mai
leclie excepfionalfl
eradomnuPurice,ro *ur. p.augogori nu? Eu zic c[ da. A fost o
p""t* toli elevii de atunci ai $colii primareNr' 1' dim
nu numaipentrumine, ci il
Vutcani.
tocrnerii
Dupd ce am absolvit cursul primar, am trecut la gimnaziu.Seinfiinlase
pe avocalii Tanasache
atunciun gimnaziuin vutcani qi in anul intii am avut profesori
gi... cam atit. in clasa a doua de gimnazir:'aro
li Berghiri,pe parinteleVasilache
aparut'proiesori calificali, togitineri, amrme:BogosTh. care_eraqi director,$endreo'
premiulintii' Totuw
Trofrnii fordea. Se Acea cartein mod serios.Eu n-am mai fost
gimnaziuiui din Vutcani, am
eram printe cei din egalonulfruntaq.Dupi absolvirea
in 1932, fiind premiantularil
trecutla liceul cuza vod6 din Huqipe carel-am absolvit
din Duda' $fr
doiiea. Premiul intii l-au obfinut Alistar Dumitru, fiul invdlitorului
au meritat aces
Andrian Aurel, fiul unui senatorliberal din aceaweme. Amindoi
premiu intii. Din perioada liceal[, pe 11ng5 multe 9i semnificative tntimpl[ri, r.md
al treilea 6itt uftimaslaqffi
evocaaici doui. Iat-o pe prima. Era ia sfirqitultrimestrului
de qcoal6' Ne lr:m
de liceu clasaa qapteapotriuit legii Iorga. Era ultima s[ptlmini
in u$aclaseiprt
r6masbun de ta piotesorii nogtri.La un momentdat, se aud ciocinituri
inghelat' ce w
imediat aparein pervazul ,rqii * !5ran. Era chiar tat5l meu. Am
Pe catedri citea ziarul profesorul Mitica Simionescu poreclit Benzinfr
int?mplase?
nepoftit''' Pe cine cawL
(nu ;tiu dece!).Seridicl qi vine in intampinarea ,,musafirului
Domnule profesm,
,ooqol",il intreabdprofesorul.Eq sl intru in pimint' nu altceva'
El imi spunecfir
am'qi eu un bdiat in clasaastaqi vreausd gtiu careii estesitualia'
qi merry
bine,dar qtiu qi eu de-i adev[rat.Cum senume$te,intreabbprofesorul
cd profesorul Simionescu predur
iarafi h catedrdgi deschidecatalogul.Precvez
-rr!.
ci doar la gimnaziu' ce
caiigafiaqi desenul,obiectecarenu se mai predauin liceu,

t)L
 Ionnl{. trfianalaclv
ciuta el in clasa noastri atunci, nsci astdzi nu-mi dau seama.Poate inlocuia pe we-
rele
unul din titularii clasei care era in imposibilitate de a fi prezent qi-l rugasepe Miticd h
{n
Da-
br-ii
tivd
Be1y,indsd-i lind locul pentru ca elevii si nu plece brambura sau sd facl g516gie.
Citegte in catalog rubrica cu numele meu qi se minuneaz[. Mogule, dar fiul dumitale
tt
este un elev fruntag, ale note foarte mari. $i apoi mi se adreseazl mie'. Manolache,
leri.
ah'd:
cafil
mergi gi condu-l pe tat6l tiu. Obrajii mei ardeau capara focului. Tata era incdlat cu
ciubote, ?n plind var6, sfirgit de iunie. De ce purta el ciubote qi vara? La intrebarea
il
aceasta,tata i-a rdspuns, cu alt prilej , unui nepot astfel: mi nepoate,tu gtii cd eu am
Ercti
al,ut un accident la un picior qi de atunci merg cam greu. Ciubotele sunt mai grele
icrn
decit opincile qi, cind eu ridic piciorul qi-i fac vint inainte, ciubota ii qi impriml o
aO
oarecarevitezd gi astfel mersul meu e mai uqor.
l lui
Cea de-a doua intimplare are loc in acelaqi an, T932, de data aceastain luna
,ma septembrie.Md dusesemla Hugi s6-mi scot diploma de bacalaureat.Cum intenlionam
rice.
sd m6 inscriu la Medicin[, am socotit c6-i potrivit sd-i fac o vizitd"medicului primar al

I
b-a
judefului, Dr. Teodoru, care imi fusesein ultima clasi de liceu profesor de Igien[ 9i
brat.
cu care ml cunoqteamdin copil[rie, fiindcl dinsul, funclionase ca medic de plasd la
kal.
Vutcani. Crezind c6-i voi face o surpriz6 pl[cuti spunind ci md inscriu 1aMedicind,
scris
dinsul a sdrit ca ars: ,,Si nu faci prostia asta.Nu. E o meseriepericuloasd,i{i pui viala *$r
m-a $
in pericol. Egti mereu in contact cu bolnavii de la care ugor poli lua boala 1or.Tu eqti
or $i
o structuri fyavd. Nu te du la Medicind. $-apoi durata de studii e de 6 ani, nu de 4 ca &
s
pe-ti, tfr
la celelalte facultdli". S-a ridicat de pe scaun, iqi freca miinile (era 9i un tip cam fr
Eah *
nervos!) gi mereu repeata: ,,nu face greqealaasta. Ea ili poate fi fatald". M-a lSsat
" din
descumpdnit. Eu doream din adincul sufletului sb m[ fac medic, medic chirurg. Era
un vis inci din primele clase liceale. Am plecat descumpdnit. Totuqi vroiam s6
cmai
perseverez. La puline zile dupi aceea,am aflat ci un tinlr student din anul II de
ache
Medicinl, Traian Hlub6, fiul inv6![torului din Valea lui Darie, a murit intr-un ,#
Lau
sanatoriu de tuberculogi. Vestea m-a descumpdnit gi mai tate, totuqi nu renunlam la
,u
,illf
fuea,

t
s
planul meu. A mai trecut o vreme. Pe atunci, cursurile in invdlimintul superior
Dtu$i
in""p.u., la 1 noiembrie. imi qi tipdrisem carte de viziti cu titulatura ,,student". Pe la
n8ffi
inceputul lui octombrie, sora mea Paraschiva, care se cam invirtea prin cercurile
ril al
studinlegti (in Vutcani erau ci{iva studenfi pe atunci), imi spune cd studentul Catand
h, $i
C. din B6seqti, studentin anul IV la Medicini a decedatnu qtiu din ce pricin6. Vestea
rcest
aceastam-a dezarmat total. M[ gindeam mereu la vorbele doctorului Teodoru' $i, in -
, voi
felul acesta,,,caiera" mea de medic a luat sfirgit. $i mai de voie, mai de nevoie, m-
clasl
luan
rei 9i
am inscris la Litere qi Filosofie, la specialitateaprincipall Limba qi literatura romdni
qi secundarIstoria gi Franceza.
Ca student, n-am fost un sfudent strilucit, fiindc5, in loc sI md lin serios de
tn
hse '
carte, m-am avintat din primul an in viltoarea politicl a vremii respective. M-am ,ll
rrf,A, l$
inscris in Liga Apir[rii Nalionale Cregtine (L.A.N.C.) de sub conducerea ilustrului
iauli,
profesor de Economie Politicd A. C. Cuza, pe care l-am vizitat acase, in str' q
bsor, ^Codrescu,
chiar din primele luni de qcoal6.Profesorul mi-a dbruit atunci doud volume
re cd
din operelesale,cu dedicalie,e vorba de cartea,,Desprepoporafie" qi volumul masiv
lerge salvat cu
reda ,,Studii economice-politice". Le am 9i azi 9i le pdstrez cu sfinlenie. Le-am tlr

sacrificii pe wemea ciumei comuniste.

uCe
ff
rU
IJJ
]J

!t
f,
 Ginduri despre Yutcani Si desprevutcdneni

Am fost activ in viala politic[ cit am fost studentin anul intii 9i in anul dm
doilea,dup6aceeam-am pus pe carte.Ca activistpolitic cuzist,am reugits[ fac foi
Vutcani i organizaliefruntagape jude!, incit la nigte alegeri din acea weme, l-am
biruit pe Dr. 5. Lupu care aveain Vutcani o adev6ratlcitadelalupistd (l6rinista["
Reugisemsb atrag in organizafie cifiva gospodari ftuntaql cu influenll asr'ryrru
consitenilor:IordacheDima morargi absolvental unei qcolide contabilitate,Costicff,
Gr. Negtian care avea casa 1a drumul mare, ceva mai spre sud de sediul acfual a{[
poliliei. in casalui am pus sediul organizaliei gi pe cerdacul casei afigam mereu ziarull
pe cerdac fixasem qi sig]e
,,Ap6r-"u Na!ional[", oficiosul L.A.N.C. De asemenea,
cuzist6. o zvasticS. Tot atunci, am organizat in curte la avocatul N. Berghiq pes
drum de locuinla sa, un adevdrat miting, o adunare popularS la care au participm
citeva sute de vutcdneni. Reuqisem sd aduc la acea intrunire pe Gheorghe Cuza, fiull
lui A. C. Cuza, precum qi incS a[i 3 deputa]i cuzigti, pe vasile Prelipceanu de trn
Suceava,pe Gica Urziceanu de la Bac[u 9i pe Nichifor Robu de la Rldduli. Aqa cew
nu mai vdzuser[ vutcinenii pini atunci. Am vorbit gi eu, pentru prima oar[ in public-
O puternic6 impresie a ficut deputatul Nichifor RobU care purta permanent cosfumr
nalional.
Aceast6 scurti perioadi de activitate politici de care imi aduc cu pldceru
aminte mi-a produs mai tirziu mari qi continui nepliceri: chemdri periodice trn
i
Securitate,pui sub permanenti supraveghere,stopareaoriclrei avansiri in profesie"
indepartareadin serviciu timp de 12 luni etc.

I
politiceqte, am fost antisemit. $i suslin gi astizi ci antisemitismul meu &
justificare"
atunci era justificat, ceea ce in prezent n-ar mai avea absolut nici o
Dimpotriv6. Acum sunt chiar frlosemit. Admir acest popor care a dat omenirii
n derogi oameni de gtiin![ gi de cultur6. in primul rtnd pe Isus Hristos, intemeietorun
religiei creqtine.Pe wemea copillriei 9i a tinerelii mele, eweii (iidanii, cum ii plicea
lui A. C. Cva sd-i numeascl) octpau apfoape 90% din via{a economicd a ldrii'
precum qi o importanti pondere in via1a intelectual[. Erau predominanli in medicinfr

I
A. C. Ctna avea ca lozincr
ii io Uu**ile de avocali. Nu mai vorbim de comer!. Iar
electorali ,,Rom6nia a romdnilor". Cei mai virsfirici dintre vutc[neni i$i amintesc cun
aratauoragelegi tirgurile din Moldova gi mai ales din Basarabia.
Am absolvit facultatea in toamna 1936 qi am suslinut examenul de licenp in
februarie1937.Mi-am fdcut apoi stagiul militar la regimentul23 Artilerie din Biriad
eliberindu-mdcu gradulde caporalteterist art. 71. Cititorii acesteiautobiografiivor
fi, probabi! nedumerili. Cum vine asta, domnule, ai ficut armataavind titlul de
pioi"sot, aveaidiplomSde licenliat in Litere 9i, in loc s6 fi frcut gcoalade ofiferi in
iezewi. cum au frcut-o cei mai mu$ din cei aflaJi in situalia dumitale, tu te-ai
mu[umit s6 faci armatain rind cu ricanii, cu leatul de rind 9i sdte eliberezicu graduli
de caporal(nici m6carsergent)?Aici e o intreagl poveste.La_vremea studenlieimele'
Asta
eu nu mai aveamnici un iel de stim6pentru militari, fie ei ofileri sausubofileri'
a
pe deoparte.Pe de a1t5parte,eu miroseamprin vlzduh praful de pugcl. Mirosea
1933 se pregatea de revan$e'
iaruoi.'rrtter ajunsesela putere?nGermaniain 9i !u
de
qtiu foartebine-c[, dacdia fi rlzboi, eu, ca ofi1ernu md voi puteafofiia in caz
nominald' pe
concenffiriori mobiliz[ri. Ofilerii au la birourile de mobilizarerubricl

134
 IoanM. Matalachc

I anU"tr SL
:rti weme soldafii qi gradele ,,mojice" sunt de-a valma, conteazd doar numericeqte.
se tac m iatunci, ce mi-am zis eu: b6iete, fugi de gradul ofiferesc, mu[umeqte-te cu gradul
-:nojic". Zis gi ficut. Cind am ajuns la Craiova, trimis de regimentul 23 Artilerie la
fi
m. ^-.err I

irini*i r" toala de ofi1eri de rezewd, eu, in loc s[ mi prezint la gcoald, m-am dus in r
i asr:prr :ropagandi electrorall cu geful organizafiei doljene a partidului cuzistogogist gi m- p
rrn prezentat la gcoali dupi ce se terminase examenul de admitere. M-au muqtruluit
, CosocE ir'f
L

affuai e- :n fel qi chip gi m-au restituit regimentului ciruia aparlineam cu recomandarea sd

eu ziafld :un6 gaua pe mine. Eu gtiam ci n-au ce sd-mi fac6, fiindcd nu depusesem incd
justificat credibil, dar de ce nu te-ai
t gi -urdmintul ca ostag. Bine, bine pinl aici te-ai
"sig.u :iiberat cu gradul de sergent, cum s-a intimplat cu toli teterigtii din !ar6 din acea
rL pesm
nrticlpr ireme. Ml explic. Cind ofilerii din 23 Artilerie au aflat de situalia privitoare la gcoala
irza fiu- Je ofiferi, au cdutat prin orice mijloace sd pun6 $auape mine aqacum recomandaucei
nu de ls de la Craiova. Numai ci eu ii sfidam gi chiar le rideam in nas. Migcd mai repede,
soldat Manolache, lipa cite unul la mine, iar eu md migcam din ce in ce mai incet
\a cera
l public. ficindu-ml cd md doare un picior. Am si te fac s[-!i intre militaria in singe, mai urla
f costum. cite unul spre mine, iar eu ii replicam rdzind: mi feresc si nu mor intoxicat de
microbul militdriei. $i multe de-alde astea. PinS la depunerea jurimintului eram
pldcere incazarmafi toli teteriqtii (majoritatea art. 72, adicd, doar cu studii liceale ori
rdice la profesionale). Tocmai atunci, venise un nou commandant la regiment, un colonel de
nofesie. Stat Major. Acesta ne-a oferit un dormitor separatpentru teterigti, degi fiecare dintre
noi aparlineaam, albturi de trupeli, la baterii diferite. intr-o searl, pulin inainte de
meu de stingere, ne-avuitat colonelul la dormitorul nostru qi ne-a intrebat pe fiecare ce studii
tificare. avem. Cind a ajuns la mine gi m-am prezentat regulamentar ,,s[ traiti, domnule
rmenirii colonel, sunt soldatul T. R. art.7I Manolache Ion", acestami-a fdcut semn sd iau ,,pe
eietorul loc, repaus" qi m-a intrebat ce studii am qi ce specialitate. Am citit atunci pe fala
i pl5cea colonelului un fel de incintare, de ugoard bucurie. Cind a plecat, mi-a intins mina gi
a ldrii. mi-a spus: o si ne mai vedem. in adevir, dupd citeva zile, un ostag de la cabinetul
pdicind colonelului a venit la bateria c[reia apar{ineamgi i-a spus plutonerului prezent cd eu
lozincd sunt chemat la comandantul regimentului. M-am prezentat ostdgegte,dar colonelul,
}sCCUm care m-aqtepta in fala biroului, mi-a frcut semn care parca zicea ,,Iasd asta", mi-a
intins mina gi mi-a ficut semn si md agez. A urmat o mici disculie introductivi
;enq5in despre familia mea, daci am cumva rude in oraq, dacd dupd depunereajurimintului
t Birlad vreau si fiu descazarmat gi alte nimicuri, dup[ care colonelul a abordat problema
afii vor pentru care md chemase. ,,Am o fiicl. Este elevi in ultima clasa de licer; in
itlul de primivarl hebuie si dea bacalaureatul. N-ai wea si faci nigte ore de preparalie la
fteri in Rom6nd cu ea? Eu voi pllti munca dumitale". Am rispuns cd pentru mine este o
fu te-ai onoare sd fac astfel de ore de prepara{ie qi deci nu voi primi nici un fel de
rgradul remunerafie. A urmat dupd weo 2-3 zile depunerea jurimintului gi apoi
i mele, descazarmareaeu urmind sd fiu cazat la sora mea Paraschiva care locuia in Birlad.
ri. Asta Vestea s-a rlspindit ca fulgerul in tot regimentul, iar ofilerii care pini atunci voiau sd
rloseaa pund gauape mine, acum se purtau ca gi cum aq fi avut grad militar superior fieclruia
tsd.Eu din ei. Atitudine penibili care m-a ftcut sd dispreluiesc Ai mai mult tagma lor. in
caz de schimb, pentru ci ii sfidam pentru c[, intre timp, colonelul plecase la Bucureqti la
ald, pe Marele Stat Major, cind m-am prezentat la examenul de caporal m-au respins de 2
ori, iar la cel de sergentnu m-am mai prezentat eu.

135
 Ginduri despre Vutcani Ei despre vutcdneni

illl,fllllflllr
La sfirqitul lui iunie, in timp ce comandantulbateriei de care apa4ineam se afla
in concendiu, eu mi-am fbcut rost de un concendiu medical de 45 de zile qi am intins-
o la echipa regall studenleascdde la Drdguqeni,judeful Suceava.Cu un an inainte
fruuiuil
mai ficusem un stagiu la echipa regali de la Slobozia Pruncului din Judeful Rddduli.
Cind m-am intors la regiment, cu weo 5-6 zlle intArziere, dar inarmat cu certificat Ituuul"
;lmmfr,|
medical, comandantul bateriei m-a dus pe linia grajdului qi a pus frizerul de m-a tuns
nnrrrnr fr
chilug, dupd care m-a trimis la carcer[ pentru 24 de ore. Le-am suportat cu stoicism
gtiind ci in curind venea eliberarea. uniiilor
In octombrie, m-am eliberat gi m-am prezentat la Iagi pentru a-mi termina ll|iltumr
stagiul de practicd pedagogici la Seminarul pedagogic universitar, frrE de care nu ilil1il@
s
puteam fi numit la catedr6. Aici am avut marele noroc cd la RomdnS am ficut Jl@rttr
practica la profesorul Ion Rizescu care tocmai fusese numit qeful Inspectoratului
gcolar. Astfel catedra lui era vacanti gi dinsul m-a numit suplinitor pe aceast[ catedra
de la Seminarul teologic din lagi. in felut acestami-am inceput cariera didacticd, care md
i||il|lflllllfmu
se va sfirgi la I iulie 1975 cind m-am pensionat la cerere.Menfionez, ca pe un titlu de
onoare, ci ultimii 25 de ani de profesorat i-am petrecut la cel mai prestigios liceu din
Moldova, liceul ,,Internat CostacheNegruzzi" din lagi.
Activitatea mea politici de pe vremea studenliei (anii I qi II - 1932-1934) a
atirnat greu in dosarul ce mi s-a intocmit la Securitate. Astfel, inscrierea mea la
examenelede grad didactic, gradul II gi I, mi-a fost respinsl an de an, pini cind am
devenit profesor la liceul ,,internat CostacheNegruzzi". $i atunci, de-abia dupi 10
ani, cind elevi de-ai mei, fii de securiqti sau de activigti de Partid au interevenit pe
lingi pdrinlii lor spre a-mi debloca drumul spre inscrierea la gradele didactice. Spre a
dovedi adevdrul afirmaliilor de mai sus, evoc acum urmdtoareaintimplare. In 1968.
dupd nenum6ratecereri gi audienfe la Securitateprin care solicitam sI mi se aprobe o
c6lltorie in Occident, de fapt in Italia de unde primisem invitalia din partea uner
familii de prieteni, am primit aprobarea indelung solicitatd. Atunci, comandanful
adjunct pe numele siu locotenent - colonel Cleju, la care fusesemprimit in audienla
mi-a spus textual: ,,tovar6geprofesor Manolache, vd spun cu stringere de inimd un
secret.Acum vd aprob plecarea pebaza insistenlelor elevilor Dvs. care au garantatci
nu veli rimine i1 Apus". Bine, tovardqecolonel, dar fiul Dvs. nu este elevul meu, aln
precuat eu. ,,Fiul meu vd cunoagtefoarte bine din spuselecolegilor sii din clasele la
care predali. Sper cl garanfia acestor elevi sd fie onorati de Dvs. gi, in felul acesta-
toatji lumea sd fie mulgumiti. Pini la revenireaDvs., eu stau cu *eap in spate".
in ciuda nenumiratelor qi gravelor dificultdfi ce mi-au stat in cale din cauza
trecutului meu politic, munca corecti gi de nivel superior pe care am desfigurat-o ca
profesor, numele meu a devenit emblematic ?n opinia publici a intelectualilor ieqem.
Imi sprijin afirmalia de mai sus pe urmitoarea dodvadi. Profesorul universitar Dr.
Constantin Romanescu de la Universitatea de Medicini din Iagi, membru emerit a.
Academiei de $tiinfe Medicale, intr-un interviu acordatjurnalului intitulat ,,Ziaral de
Iagi", la intrebarea ,,(Pecine ali nominatizatntr-un cfasarnentaf personafitdpitorIaSa[uil".
rdspnnde astfel: ,,L-ag nominaliza pe prof. dr. Valeriu Rusu, fostul decan de ia
Facultatea de Medicind pentru inteligenfa, distinclia, cultura gi prestigiositatea
activitdlii sale. in af foifea rfnf pe cetehrutprofesor fe Eteraturd de fa Liceuf Intemer

136
 IopnN. Monolache
careflu foar a creatcursuripentru e[evi,far 4 creatun un'hters,
:.ofesorufIon fotanofarfie un
I
> ;iru spirituafpentruateStioatnent'. ti

rc Interviul acestaa ap[rut in ,,ZiaruI de Iaqi" cu data de sdmbati 26 iunte 2004. il,
q@. i:c menfiunea cA pe pfofesorul dr. C. Romanescu nu l-am cunoscut personal
t
-'ciodati. Doar fiul sdu mi-a fost elev. $i de la acesta,precum gi de la colegii acestuia
Eil
:are au frecventat cenaclul literar ,,Corolar"' pe care l-am infiinfat 9i l-am condus
i
G N
ml
pina in anul pensionarii, a aflat despre mine. Dintre aceqtia,unii au devenit nume de
=ferinp fie in literaturd, fie in activitatea didactic[ din cadrul invd![mintului
i[' srperior. Precuez chiar c[ dintre acegtia 2 sunt deja membri ai Academiei Romdne,
I.
.a6ii sunt nume consacratetn literatura gi critica literar[, doi dintre ei sunt profesori la
DItr
din Occident, unul in S.U'A. 9i celdlalt in Germania.
-niversit[1i
fom
fri Fdrd a deveni infatuat (ingimfat), pot afirma cu seninitate, parafrazindu-l pe
re poetul Demostene Botez,,,Sunt mindru de a fi fost profesorul atitor personalitifi". $i
de adaus: sunt rnindrude a fi vutcdean' Acesta sunt eu.
illm
Ioan N Manolache
)r
h BOSTAN IOAN
flurist, procuror, judecitor, consilie j uridic)
l['
1i'
pE S-a ndscut la 16.02.1914in Vutcani, ca ultim fiu al
er pnrinlilor sli GheorgheBostan zis Savel 9i al Marghioalei
6s- Bostan,careau ,,zimislit" cum zice insuqimezinul,8 copii (7
ea, biieli 9i 1 fatd).
DC:
nr- Studii.
@ A ftcut cele 4 claseprimare ale timpului de atunci la
un. $coalaprimard nr. 1 din satul natal, remarcindu-se,conform
, c"i foilor matricole,ce seplstreazi la Arhivele Statuluidin Vaslui,
2r ca unul din elevii fruntaqiai ciaseisale,obginindin fiecarean
.12 4W,:fr premiul II sau III. Dupi absolvireaclaselorprimare,a urmat
ila- cursurilegimnaziului din Vutcani gi dupd aceeaa urmat crnsurilela Liceul ,,Mihai
Kog6lnicelanu",din Vaslui, iar dupd absolvirealiceului, a studiat la Facultateade
Drept din cadrul Universitdlii ,,A1.I. Cuzt' din Ia;i, intre anii 1932-1936,oblinind
diplomade licenliatin DrePt.

Activitatea profesionali.
in anii Ig37 -1938a fost avocatla JudecdtoriaVutcani. Intre anii 1939-1948a
runclionatca judecitor la JudecdtoriaPungegtiVaslui,la Judecltoriamixti Hugi, la
judecatoriaLipcani-Hotin, la Judecltoria mixt[ Hunedoara,apoi ca procuror la
TribunalulF[lciu (Hugi).
in 31 martie 1949 estepus in disponibilitatedin cadrul magistr[turii 9i va
de consilierjuridic la mai multe intreprinderidin
^Gala1i,in continuare,meseria
profesa,
intre carela DirecliaMuncii din oragulde la Dun6re,de undes-aqi pensionat.
137
r-
Ginduri despre TutcaniSi desprevutcdneni

Estecisdtorit cu o vutc[neneane li areun singu copil, o fatdcareestemedicla

Mediag,undes-amutatqi el cu sofia.
BostanIon, Jan,cum ii ziceamnoi, fogtii sdi colegi din scoalaprimari, trebuie
socotit erou in vi6a al celui de-al doilea rdzboi mondial, a$a cum rezulti din
materialulde maijos publicatin,,Buletinulveteranilor"Nr. 8/2002.
Buletinul Veteranilor nr. 8/2002
Cpt RezervnBOSTAI\ GH. IOAN
Nlscut la 16.02.1914in ComunaVutcani,Jud. Vaslui cu domiciliul in Mun
Mediag,strida BastionuluiNr. 5, ap.45, Jud-Sibiu.
A fost magistrit-procurorla Hugi, judecitor gef la Hunedoaragi consilier
Juridicla Galali.
A absolvit$coalaMilitar[ ofi1eridecavaleriein rezervldin Tirgovistein arul 1936.
A fost avansatSublocotenentla 06.05.1939in cadrul Reg. 3 Roqiori din
Chigin[u.A participatla rlzboi pe frontul de est de la 30.08.1941pini-la25.09.1943
cind R.3. Roqioridin cadrulDiviziei a 9-a.Cavaleriea inceputretragereadin Caucaz
spre sfrdmtoareaTaman-Kerciin Crimeea.in searade 25.09.1942Regimentuls-a
oprit pentruodihni gi a ocupatpozijie de-alungul ldrmului Mirii Negreurmind ca a
douazi s[ continu[m retragerea.Dar in timpul noplii avialiarusd a bombardatin mai
multe rinduri, poziliile Div. Cavalerie,iar spreziui, gasenavede r6zboirusegtis-au
apropiatde !6rm qi au dezlInguitun intensbombardamentde artilerie, dupd care au
debarcattrupe pentrua tiia reftagereaDiviziei 9 CavaleriespreCrimeea.
Debarcareas-a fbcut in sectorulcomandatde slt. BOSTAN IOAN care a
raportattelefonic Regimentuluisitualiacreati.
Ca urmareRegimentula mai trimis rm pluton la locul debarcirii, dar dimineap-
dupi ce au vdzut cele gasenave care se depdrtauin larg au sosit la tap locului
ComandantulRegimentuluiCol. Lungugi gefulde statmajoral Diviziei 9 de Cavalerie.
Din ordinul Comandanhrlui, subl.BOSTAN IOAN a preluatcomandaambelor
plutoanegi a pornit la atacimpotriva trupelor debarcate;dar in timpul luptei a cdzrn
rinit la cap de un glon!. A fost ridicat qi trimis cu o ambulanli la Taman,iar de acolo
la Kerci unde a fost internat la Spitalul Militar. Din Crimeeaa fost adus tn !ar[ qi
internatla SpitalulMiiitar din Baciu, undea statdin 02.10.1943pini la 20.11.1943.
Pentru devotamentulgi curajul dovedit Subl. Bostan Ioan i s-au acordat
urmdtoareledistincfii:
1. Ordinul CoroanaRomdnieicu spadepi panglicbde Virtute Militari in gradul
de Cavaler.
2. OrdinulSteauaRomdnieiCl. V cu spade,panglicdde Virtute Militarl 9i frunza
de stejar.
3. MedaliaCruceaComemorativia r6zboiului1941-1945.
Dupd iegirea din spital a fost vdrsat, la Regimentulde Gard[ Calare din
)

Iil
Bucuregtiqila22 martie 1944a fost avansatLocotenent.

I 138

&
 IorrnM. Manolarhc

b
DUMITRU D. $OITU
G
h
Profesor It
S-andscutinziua de 2 iunie 1928in Vutcani' fiind fiu al
inv6lltorului Dumitru $oitu. A urmat cursurile qcolii primare
Nr. 1 din satul natal, apoi a trecut la liceul ,,CuzaVod6" din
I
Huqi, unde se remarcddrept un elev fruntaq.Urmeazdapoi
crusurile Facultilii de Filologie, seclia limba qi literatura
romdnddin cadrul Universit5lii ,,A1.I. Cuza" din Iaqi. DupI
absolvireastudiilor universitare,esterepartuat ca profesorla
liceul ,,VasileAlecsandri"din Galali, unde' in scurt timp, se
impuneca un dascil de mareprestigiunu numaica pedagog,ci
qi ca publicist. Pentru calitateamuncii sale la catedr6,a fost
im risplltit cu titlul de ,,profesor fruntag", urcind 9i neptele
13
g.
ierarhiei administrdtive, mai intii ca director de liceu, apoi ca inspector qcolar 9i chiar
inspectorgeneralgefal judelului Galali.
Capublicist,a debutatin 1948in paginilerevisteielevilor; dupdun an devine
a&

colaboratorla zianfl,,Romdnialiberd".in deceniilecarevor urma,pind la decesulsdu

prematur,in iunie 1994,profesorulD. D. $oitu va colaborala numeroasepublicalii,
il
u-
iocaie gi centrale,precum,,Via!anou6", ,,laqulliterat'', ',Romdnialitetard', ,,Gazeta
I['
invS!6mintului",,,Contemporanuf ',,,Cronica" etc.
A activat mai mulli ani ca lector in cadrul ,,Universitilii populare"suslinind
diferite conferinte precum: inceputurile teatrului romdnesc, Camil Petresctt'
personalitatede ieam[ a literaturii romdneinterbelice,M. Sadoveanuin conqtiinla
E contemporanit6fli,Semnificalia sociall a poveqtilor lui Ion Creanga,Caracterut
hr
universalal opereilui I. L. Caragialeetc.
a fost alesin
in cadrul,,Societeflide gtiinlefilologice", al cirei vicepregedinte
0r care citim citeva: Elemente
anul 1964, a ftcut mai multe comunicdri, dintre
roamnticegi realistein operascriitoruluiJeanBart (EugeniuBotez),Evolulia crealiei
III
rlc
lirice a lui DemosteneBotez, Mesajul satirei eminesciene,Privire sintetici asupra
a'
dramaturgieicontemporane, Paginide istoriegdlileandetc'
A larticipat la numeroasesesiuni gtiinlifice pe plan nalional sau local
lat
suslinind comunic[ri, eseuri, referate ori recenzii din care menlionemciteva:
Coiespondenla lui Vasile Alecsandri citre Aristizza Romanescu, Din
iur
Corespondenlascriitorului Pavel Dan, Un document prefios - fondarea
monumentuluiEminescula Galafi,Caragialepublicist,^LiviuRehreanu- un mare
realist,panait Cerna,Alecsandri- indrumbtorliterar, Inceputurilepreseiliterare
gll[1ene, Topirceanu- poet al celor mulfi, Ion Agirbiceanu- medallion,Anton
Holban- profesorla Galali etc.
lin
Dinlr-un ,,Memoriu de activitate", pe care profesorul D. D. $oitu l-a
intocmit in vedereaoblinerii gradului didacticcel mai inalt (gradulI) rezultdc[
vutc6neanulnostru a desfrgurato impresionantiactivitatepe multiple planuri:
crealie publicistica, conferinfe, studii qi eseuri de specialitate, activitate
administrativ6(directorde liceu, inspectorgcolarde specialitate,inspectorqcolar
139
 t
it

IorrnN. Manolaclu

[m-dmm
h a;nr sf.rxE*tlsfitw b
h-,
insuftepttde [orinpa fe afi fefofos o\Steirtutcdnene,Eugen'iufol-arcua ajutat fa
il
,
.efacerea1isericiiSf. \recuki carefasesegrav avariatdfe cutremuruf
rc frngd.organefetn [rept pentru obpinerea
fin 1977.A stdruit
autorizapizide reconstnt4ie,a [onnt 1isericii
persotnh un hectarfe pdfurepentrud seasiguracd,ffuranecesard
iin propri"etatea pe timp
t
Je innndk stujfiarefigioasd- (Deasemenea, EugeniufuLarcua fdruit uneifamitii nmoiase
3,24fro terenagricofSi1 fia terenara0ifunortineri recentcdsdtoipiAstfet fe gesturinu
numaicd-1onoreozd,ci ii conferdun focsingufarprin*e ,fiti satufui"lutcani- Onoarefui &

il"

MARCU C. EUGENIU - economist

l
Ea ,ie
En ,ie
S-a ndscutinziua de 4 mai 1931, ca unul din cei doi fii
ai sofilor Constantin Gh. Marcu gi al Elenei Marcu, niscuti
Manea. ,,TatdI meu, spune Eugeniu in scrisoarea sa
autobiografic[, era un bun gospodar; a fost cintire! bisericesc
gi epitrop la biserica sfintul Neculai din parohia II Vutcani
intre anii 1940 pind in luna mai 1984, cind a decedat". Despre
I
I

il
mama sa, Eugeniu ne informeazd cd era din satul Timdgeni,
FaL 3 comuna Dodeqti. Tatdl ei, Dumitru Manea, era bdcan qi a
stemt gdzduit o noapte pe insugi domnitorul Alexandru Ion Cuza
tcoli" care cutreera satele Moldovei pentru a cunoa$te direct viafa
Z.este sltenilor. Domnitorul, zice Eugeniu, i-a l6sat bunicului slu"
spreamintire,un set completde tacimuripentru 12 persoane,tacimuricarepurtaupe
ratura elemonogramadomnitorului.
ariera In anii I935-L936,Eugeniua fost dat la Grddinifade copii, unde,,domnigoara
educatoare"il apreciain mod deosebit,fiindci memoragi apoi le recita,poeziilepe
liceul carele citea aceasta.in anii 1936-1940a urmatcursurileqcolii primarela $coalaNr. q
r toati 1, oblinind la, finele fiecdrei clase, premiul intii cu coronill. A fost elevul
tei de invifdtorului Costici Purice(b[trinul) careerasever,dar dreptgi bun pedagog.
;
Dupd absolvireacursului primar, Eugeniu a devenit elevul liceului ,,Ct;-za
le de
:ei de
Vod6" din Hugi pe care l-a absolvit,dupl un an de intreruperedin cauzardzboiului
(1943-1944). In 1944-1945 a interuptstudiileliceale,,sfnd acasdgi dind o mind de I
atica.
ilohie
ajutorpdrinlilor in ale gospodiriei".
Dupi semnareaarmistiliului la 23 August 1944, trupele gennanea{late in il
riadei
;i pe
Bagarabiaseretrigeauin debandadisprea scapade agaltultrupelorsovietice.In felul
acesta,in zilele de 27 Si28 august,Vutcanii au devenitadevdratteatrude rizboi intre
nemlii ce se retrdgeauqi sovieticii careinaintau.Din timpul celor 2 zile de rdzboila
I
q
Vutcani,Eugeniu,careaveaatunci 14 ani,iqi amintegtecu groazi uneleaminuntedin
care citilm: ,,O mare durerea pitruns in familia noastrd.In dimineafazilei de 28
l,l

august,in jurul orei 9,30, in timp ce ne aflam in ripd, adlpostili intr-un trangeu"a
venit asupranoastrbun obuz carea explodatlingd noi, rinind-o pe mdmicala cap,iar
!
141
 acestei activitdti
$ef al judefului Gala!i), metodist pedagogicetc. in cadrul
iaborioasepe mai muite planuri, ceea ce impresioneaziin mod deosebiteste
activitateacreatoare,capitolin careg[sim consemnatede el insuqi95 de titluri.

sAnil c.IoN
profesor
N[scut la 13 mai 1939in Vutcani din pirinlii Marila qi
CostacheB6bii, fiind al treilea copil din cei 5 cili au avut
pnrinlii sdi.
A urmatcursurilegcolii primare,claseleI-V[, la $coala
generaldNr. 1 din satulnatal.lh 1953,esteadmisfiri examen
in anul I la $coala medie tehnici de ,,Construclii9i Lucrlri
Edilitare" din Iagi. Dupd doi ani, in 1955, $coala medie se
transformi in qcoaldprofesionali,iar elevii din seria lui sunt
declaralicalificali in meseriade instalalii sanitare.El urmeazi
dupi aceeatimp de 3 ani (1955-1958)cursuri la un liceu
teoretic,la seralgi absolvi cursurilelicealeoblinind9i diploma
de bacalaureat.DupA absolvirea liceului, in iunie 1958, se inscrie la Facultatea de
Matematici din cadml Universit6lii ,,A1. I. Cuza" din Iaqi, pe bazl de examen de
admitere. in toati perioada studenliei a fost bursier.
Dup[ terminarea studiilor universitare qi oblinerea titlului de liceniiat, a
funclionai ca profesor de matematicd la $coala general[ din Vutcani, apoi transferat
la Hugi 1a$coala generalaNr. 5, unde a fost, timp de 3 ani qi director al acesteigcoii-
Din 1968,afosttransferat la liceul ,,CuzaVod6", unde,intre 1978 9i 1982,este
director al acestui liceu. in anul 2000 se pensioneazi.
in 1962 s-a cdsitorit cu Gabriela Bibnlreanu, profesoari de Limba qi literatura
romdn6, care, in 1970, ii diruieqte pe unicul copil, Vla{ care va imbriliqa cariera
parinfilor s[i, adicl va deveni profesor in specialitateatatilui, Matematica.
Datoriti muncii suslinute de colectiwl de profesori de Matematici, liceui
din toati
,,Cuza-Vodi" a fost promovat pe primele locuri in competifiile dintre liceele
cadrul ,,Gazetei de
tara, pe criteriul numarului de elevi rezolvitori de probleme din
Matematic[".
Profesorul Ion Bdbii a colaborat la Gazeta Matematici cu articole de
specialitate, precum ,,Problema privind asemdnarea"' 9i, tot in cadrul Gazetei de
Matematicl, a propus probleme. La Conferinla Nalionald a Societilii de Matematicl
care a avut loc in 19t1, prof. Bdbii a participat cu referatul intitulat ,,Arnphiiohie
Hotiniul qi prima aritmeticd moldoveneasci". La una din fazele finale ale olimpiader
gcolare de Matematicd, profesorul Bdbii a avut 2 elevi finaligti, pe Ciomaga qi pe
B[bii Vlad.

140
 Gtnduri despre Yutcani Si despre vutcdneni

pe mine acoperindu-mdcu p6mint. imi rAmdseserddoar picioarele neacoperite.M-am

ffezit cd eram tras de picioare de Vasile Iordan gi Costache Iordan care credeau ci
sunt mort... Cind veneau rugii, trlgeau cu pistolul-mitralierd dupd pisdri gi le lua pe
cele impugcate; ne-au impugcat porcii gi oile, ne-au luat caii... Vi redau un lucnr
infioritor. Toli nemfii prinqi prizonieri de c[ffe soldalii rugi au fost incolona{i in fa6
circiumii lui Turcu spre casa avocatului Berghiu (circa 200 de metri), pe doud rinduri
la distan!6 de 1,65 rl, p€ l[1imea unui tanc Ai un tanc nsesc a trecut peste nemti
fbcind o mocirld de carne qi s?ngeomenesc...Un alt lucru dureros a fost cu neneir
Lupu, care avea casa la intrare in sat dinspre Valea lui Darie. A fost pirit cd in podul
casei lui stau ascungi nigte ostagi germani. O patruld sovietici a controlat casa gi a
glsit doi nemli pe care i-au impugcatpe loc qi l-au impuscat gi pe neneaLupu dindu-i
foc gi casei".

***
Anul qcolar 1945-1946 l-a urmat tot la liceul ,,Cuza VodA" din Hugi, dar la
firi frecvenld.
Fiindci era cam n[b6diios, Eugeniu s-a dedat la nigte acliuni ,,duqmlnoase"
regimului ce se instalase gi in Vutcani. Asffel, o dati a acoperit cu noroi lozincfu
comunigtilor scrise pe gardurile de scindurd, altd, datd,a recitat la o serbare qcolarn
poezia,,liganul qiret" de Anton Pann qi a fost arestat fiind acuzatci propaga ura de
rasi. A fost pus sub supraveghere strictl gi cu obligalia de a nu pirlsi ograda
pdrinteascl. Pentru a scapi de acest adev[rat ,,domiciiiu fo{at", ajutat de pirinli, a
fugit clandestin la gara Roqieqti gi a luat henul spre Bucureqti, unde este gdzduit de
unchiul s6u Ilie Marcu-Vutcani.
Aici, sfrtuit de unchiul siq s-a inscris in Brigada de munci voluntari a
tineretului pe gantierul Bumbegti-Livezeni. Dupd isprdvirea stagiului de ,,muncfr
voluntari" pe acest qantier, in luna august 1947, a reugit si se inscrie la liceul Ion
Neculce, sectia seral[, cdci ziua lucra pe qantier pentru a-gi ciqtiga existen]a. Au
urmat cifiva ani de activitate in Cooperafie, frcind gi ceva studii in aceastfl
specialitate incit, dupd ce igi satisface gi stagiul miiitar, se inscrie la Academia de
inalte Studii Comerciale, Seclia Contabilitate-Economie. Datorit[ acestor studii-
devine un element reprezentativ in cadrul Cenfocoop, mai ales cd intre timp, \i
trecuse examenul de Stat, oblin?nd qi diploma respectivl. Pe baza acestor studii pi
avind deja un destul de amplu stagiu ?n produclie, a urcat toate treptele ierarhie'i
contabiliceqti: contabil ajutor, contabil gef, revizor contabil, inspector comercial"
inspector economic, inspector generaletc.
ln perioada 1977-1980 a fost trimis de Ministerul Agriculturii in misiune de a
da asistenlE tehnicd in domeniul imbunntnf,rilor funciare in Siria, Liban gi Turcia.
Intre ianuarie 1982 gi martie 1989, acelaqiMinister al Agriculturii l-a trimis in lerile
din Orientul Mijlociu, anume hak, han, Iordania, Kuveit, Arabia Sauditi pentru a
ajuta la lucrlri de irnbundtiliri funciare pe fluviile Tigrrl Eufrat, Iordan, precum gi in
oazele din zonele respective. Datoriti unor relalii prieteneqti gi chiar de famiiie"
Eugeniu Marcu izbuteqte sd oblini fondurile necesare pentru asfaltarea ce leagil
$oseaua nalionali de la punctual ,,Podul Doamnei" pind la Vutcani. Lucrarets

142
 *l
I
IorinM. ManolocJtc rl
respectivas-a efectuatin anul 1976in timpul cind primar al comunei
vutcani era I
D

'lC
m
Gheorghe
-*- Stanciu(Zadie)-
T"r"n.iit deiorinla de a fi de folos obgteivutcinene,EugeniuMarcu
refacereabisericii Sf. Necuiai care fusesegrav avariatdde cutremurul
staruitpe lingb organelein drept pentru oblinereaautorizalieide
a ajutatla
dtn 1977' A
reconstruclie'a
il
ril
F
ti
T
ll
!l[ I
donatbisericii din-proprietateaperionab un hectar
cdlduranecesaripe timpul iernii la siujbareligioasa.De
de pidure pentru
asemenea,
diruit unor familii ,r"uoiug"din vutcani urmatoarelesuprafeleagricole:
3.24 ha gi t ha teren aratil unor tineri nevoiaqi.Sunt gesturicare nu numai
onoreazA, ci ii conferdun loc singular printre ,,fiii satului"Vutcani' Onoare
a se asigura
Eugeniu
unei
Marcu a

lui'
familii
cd-i
II
ie
S-a cds6torit in anul 19;0 c; Camelia Andriloiu, din oraqul Alexandria,
li[.
capitalajudeplui Teleorman,de profesieasistentimedicald'Deqiau dorit din
suhetuiui,n-aureugits6 aibtrcop-ii.Datoritl uneiboli necrut5,toare, in anul
adincul
1998, solia
fost o
: ,
a trecut intru eternitate.,,Ne-amiubit, ne-am respectat,ne-am stimat' Am

*-
*
[!
tbmilie demnd de invidiat", mdrturiseqteEugeniu Marcu in scrisoarea sa
autobiografic[.
I
s
ION DIACONU
H
Profesor t
rde
& t
i" r
NOTA AUTOBIOGRAFICA
ld e

ln
d Numeleqi prenumele:DIACONU ION
k
AJt
|sr*
tde
dL
Data Eilocul naqterii:11 iunie 1940,Vutcani

Pirintii: DUMITRU
Bejenaru)
DIACONU 9i ANETA (niscut[ I &
,*: :
ii s: Starea civili: c[satorit cu Ioana (ndscut6 TARCA, din
he: JOSENII ginCAUrUl-Bistrila): copii: IOAN-VASILE 9i
cia- \iuTrcA.
Situafia militari: Stagiulmilitar satisfbcutla UM 01232Oradea,armatransmisiuni,
I
il
de:
ICr6- gradulcaporal,calificareaRadiotelegrafist clasaa II a' il
if
irile
(V-VID laL'B'ZIagi, liceul
m3 $colarizare:cl. I-IV la $coalanr. 2 Vutcani, gimnaziul *
(fru-X) la liceul Negruzzlsecliaclasic6,superioarela I.P.3 Galali cu examenulde
$i in
flie- olpto-u la Universitateade invalimint Pedagogicdin Galali-secliamatematic[.
eag :

Il
muncitor sezonier,
ares ^{ctivitatea profesionali: Fabrica ,,Foresta"Vatra Dornei ca
directorde camin cultural la Poianastampei (vatra Dornei), impiegatde migcarela
t43
 Ginduri despre Vulcani Si despre wtcdneni

IRTA Suceava, autobaza Vatra Domei, profesor la gcolile Rusca gi Poiana Negri
(Vatra Dornei), magazioner la Combinatul Siderurgic din Galali, profesor la qcolih
Rediu (Oasele)Jud. Galafi, Valea lui Darie, Vutcani qi Corni, jud.Vaslui.

Activitate extraprofesionali:
1). Activitate de artist amator qi de regizor la ciminele culturale din Poiana Stampei.
Dorna Arini (Jud. Suceava)gi Vutcani (Jud.Vaslui).
Am urmat cursurile qcolii populare de artd din Botogani, sec{ia regie Teatrq clasa
prof. Curecheanu.
2). Activitate de cercetare din care a reniltat un muzeu sdtesc la Vutcani, citela
articole in diferite reviste gi ,,Monografia comunei Vutcani".

sA TUANA AMINTE

(Desprecopifdri"a sq inginerut agronom Constantin $tefanafie, refateaz&

urmdtoarefe:

,An[ avemn7 ani,a vmit rdzfioiutwta erapfecatpefront. flcasdrrunaieu,mftw.

,i fiufticii ccne(weau75 fe anL Eu o ajuum pe mf,rnafnpd puteritemeb:pdsteamoi[e$
vaca;ahtr rdrntneantacasd,aveamgijd [e animtfefs[in atrte, uuori Sigdteam[e-&
gurii adcintdtnderdfa munci{ectmpufui(oate acestea mi-aufost fe mmefofaqcdcim-,ru
pregdtitsd tupt cu succes cugrcutdli[e'viryii'.

rNG. C. $TEFANACW

N.z. intreagahiografie-autohiografiedxng.C.$tefanarfre trefiuizcititd ({i cfrinrrecititd)

w
tncetinitoruf,cdci[in acestmateriafsepot tragenufte Sipr4ioasetwdydrninte.

rNG. $TEFANACHE CONSTANTIN

S-a ndscutin Vutcani la datade 3 iulie 1937dn pdrinlii

Ioniln $tefanache- zis Buzl Neagri qi Elena $tefanache,
ndscut[ Bostan, fiicl a lui Simion Bostan - zis Cirnu. A
copildrit la casapdrinteascdin mahalauaintitulati ,,Sinaia",
denumire dati de vutcdneni in sens ironic, fiindci aceasti
mahalaeste situat[ la o altitudine de 288 m f@ de nivelul
mirii.
A urmat cursurile gcolii primare la $coala Nr. 2,
denumit[de sdteni,,Dfu1 Sus"sau,,DinFundlhrrl". Aici a avut
ca dascili de ?nviliturd pe unchiul sdu dinspre mamd,
ConstantinBostangi, in ultimeleclase,pe alt inv6!5torcu nume

144
 IognM. Matalachc

n \.9!I
;ot Bostan,dar cu poreclaf,urpac.Perioadade invifituri a fost 1944-1948- cursul
r scL.r,ilc ;rimar gi 1948-1952- pentrucursul gimnazial.Dupd o intreruperede un an, fiindci
letil sau era trecut la ,,chiaburi",bdiatul Costicdpleacddin Vutcani qi ajunge la
3ucuregti,unde face un scurt stagiude muncitor calificat in specialitateainstalator t
I
=:mic Aisanitar.
Lucreazddupl 1953 la diferite inheprinderi din oraqeleRomanqi Fdlticeni,
fr
Star.ns-
-.rmindin acelaqitimp cursurilela seralla Liceul,,Nicu Gane".Au urmat apoi 2 ani t
nt cra*n trestagiumilitar la o unitatede Vinitori de Munte.
Dupdterminarealiceului cu diplom[ de ,,Notorietate"a incercatsi deaexamen
L C:Ie'!A
Je admiterela facultateade ,,Industriahzarea lemnului" din Bragov,dar fir[ success.
\u s-a resemnat,ci a perseveratin nizuinja sa de a face gi studii universitare.$i in
sesiunea de admiteredin toamni 1961,se prezintdla concursla InstitutulAgronomic
Jon Ionescude la Brad" din Iagi gi reugeqtedevenindcu datade 1 octombrie1961
mrdental Facultdliide Agronomie,pe careo absolvdin 1966cu diplomade inginer
agronom.
in ciuda faptului c6 acumposeddo diplomi de inginer agronom,in viala lui
daeul
Costicd$tefanacheapartot felul de obstacolepe careinsdtinirul nostruinginerle va
depdqirealizindu-seca un specialistrespectatgi stimatde oameniicu carea lucrat,fie
la C.A.P.Cursegtidin judelul Vaslui, fie la C.A.P.din satulnatal,Vutcani.
\ fluttlw Cind s-a prezentatla Curseqti,undeaveade-a face cu wr C.A.P. modest,gi-a
rr $tlt s pusmdinile in cap vizind citb dezordinegi delisaremanifestauceapigtiide acolo,de
n ,Je-alt la conduceregi pind la ultimul ceapist: absenlecu nemiluita, furturi din bunul
iici m-,nr, obgetesc, belii, animaleleneingrijite,utilajele lIsate in paragind.Ce te faci, Costicl?
Igi ziceatinirul nostruingineragronom.$i a luat in piept muncasa de specialist:dis-
de-diminea!6prezentla sediul C.A.P., participadirect la mulsul vacilor obligind pe
VACHE mulgitori si vind la serviciufrrdintdrzieri, sdnu mai fure ori sdrisipeascilaptele,pe
unii i-a pedepsit,pe a[ii (mai ales pe hofi) i-a indepirtat definitiv din cadrul
itiail rtr institu{iei.Dind exempluprin propria atitutine fafd de munc6,omul nostrureugeqte
ca, in decursde un an, C.A.P. Cursestisi devindo organiza\iefruntaqdpe raionul
respectiv.Presalocal5 (din Vaslui) are cuvinte de laudl pentru real:r;drileoblinute
dupd venirea ca specialist a ing. Constantin $tefanache.Cu prilejul qedinlelor
trimestrialeori semestrialece aveauloc la Vaslui, forurile conducdtoare de la Partid
qi celede la DirecliaAgricol6scotin eviden!6mersulascendent a1-C.A.P. Cursesti,
dindu-l ca exemplude urmat gi evidenliind rolul awt in acestmers ascendental
t?nirului specialist,ing. Constantin$tefanache,vutc[neanulnostrucu carene putem
mindri qi azi, cind el s-a retras la pensiein gospodiria pirinteascl din ,,stafiunea
climatericdSinaia".
$i, cum a ajunsomul nostrude la Cursegtila Vutcani?IatEce mirturiseqteel
insugi in scrisoarea prin care-mi comunici datele referitoare la propria-i
autobiografie:,,La gedinfelede analizamuncii, ce aveauloc la Vaslui, qedinlela care
participautofi pregedinliide C.A.P. din judef, unitateain care lucram eu" C.A.P.
Curseqti,era din cind ?ncind dati ca exemplubun de urmat. Sepomeneagi numele
meu.La una din pauze,pregedintele C.A.P. Vutcani,AndronacheIon - zis O{ica,m-a
abordatgi m-a rugat si m[ transferla Vutcani.Nu i-am fbg[duit nimic. Pind la urm[,
solicitarealui Andronache- Olici a ajuns in atenlia primului secretarde Partid,
t45
 Ginduri despre Yutcani gi desprevutcdneni

fi[u]uliltd;llL,f,tl
Tdnase, care m-a chemat la el gi mi-a ordonat sA me transfer la Vutcani. Aceasta
lllllli r"lar,rl r0
ofertl, pe mine nu m-a incintat fiindc6 gtiam cite dificultSli md agteaptdacolo. in
gM
,illltltfl*,tlu,',:*
aceea$i scrisoafe, domnul ing. C. $tefanache poveste$te o intimplare plind de itiilirLrrurlirri:.
Sfrfld
semniificalii atit in ce-l pdve$te pe dinsul cit gi in pdvinla moravurilor (niravurilor)
$;ul
,,ofganilor" de Partid qi de Stat din vremea respectivd. La sfirqitul lui mal cind la
$llilillttrlrffitflm ]
lucerni se face coasa I-a, ,,m-am consultat cu conducereaCAP-ului gi cu inginerul
ll[!L
r"ximlillr,n'gfi
zootehnistcomunicindu-le cd eu intenfionez sdrealuez un siloz de lucernb in amestec
LlllmriillJ:fill.Imri
cu paie, la suprafa!6. Era primul astfel de siloz din judei. Niqte invidio$i f[u
tlu lnr4rirulllL
intenfionafi au frcut o sesizarela Polilia economic[ de h jude!, care mi-a intocmit
iiilflltuirrliilmfll
dosar penal. Eu, in apdrare,am solicitat nigte specialigti iir domeniu, specialiqti care
J{ $il
llllllttillfirllll[.
au venit la fala locului, am luat probe pe care le-am ztalizat in laborator gi au
r$l{@
ittttmrililljl1i1lrr
constatatcA releta mea era foarte avantajoasd,cdci avea tc t l2o/opierderi, in timp ce
ffiffirrru{niill
STASUL respectiv gi literatura de specialitate prevedeaupierderi de pini la 29Yo.A ,,1il1t:ijg
l 'imm
fost o mare satisfaclie morale qi profesionald, dar rdutaiea oamenilor m-a determinat
lLllllUlr,ll-riLlrflm
se caut alt loc de munci. Am reuEitla un concurs pentrr ocupareaunui post de qef de
Lrunrut].:]]F
ferm[ la IAS Tg. Frumos din judeful laqi, dar n-anr fi.inclionat acolo, pe postul
lurumru;"
@
respectiv, decit 2 luni, cdci ,,binevoitorii" mei au inrirvenit la primii secretari de
rilMrf i m&w
Partid din cele 2 judele invecinate, Vaslui gi laqi, ilare au constatat cd eu nu
ffiffilJr;rrq66
apa4ineamjudelului Iagi, ci judelului Vaslui gi, in acestiaz m-au obligat sd md intorc
rmiiu:1ltrd'*
lM
de unde plecasem.Deci inapoi la Vutcani. Aceste intirnr,.l6ris-au petrecut in 1970. $L
M
flillllfW'r"rl[tL,
ca si scap de tot felul de ingerinfe din partea ,,bine,.'citorilor" mei, am solicitat
lll[iili,,,,]:h.rlr[1
inscrierea in Partid qi am devenit secretar cu problemeie organizatorice la nivel de
1iifrilflr-mudu[
comune, iar la nivel de jude! eram membru supleanl al comitetului judelean de
rClllr "t
l,flllllDllll
Partid."
i116111,;rgv,
De pe norur sa pozilie social6, ca membru al P.C.R..chiar cu unele munci de
i|lll! u
iilillll$lliiili
rispundere, vutcdneanul nostru iqi are deschisdcalea slre noi realiziri profesionale.
{{ri!L(tliirtr LUI
Astfel, a lucrat ca inginer gef la ,,Consiliul Agroindustrial Crasna", apoi ca director la
ilii ilmflfrirlXm
IGSCCP Vaslui (Inspectoratul General de Stat pentru Cont:olul Produselor),institulie
(lli[mr":mr
Fq
care mai tirziu va capata denumirea de OPC (Oficiul pentru Protec{ia
rilnmFlllullrll
Consumatorului). De pe acestepozilii, inginerul C. $tefanachea dat un prelios sprijin
lllll|llllTlrrlrry@
oficialitifilor din Vutcani pentru citeva realizdri importante, precum impdrlirea a 125
ililm]mquii.n
ha de teren degradat situat la rlsdrit de satul Pogta Elan, in prezent o adevirata nrm mY nf rf
pidure, ocupind 225 ha, fiindcl s-a mai addugat 100 ha pe lingl suprafa]aini1ial6.De
$iu'ir;,r14xg,Pr
asemenea,s-a luptat pentru reafizareaunui baraj de acumulare de apb in punctual
ilh
lilnMff'-',lLJi0
denumit ,,Moara Cuza" de pe mogia Marta. Proiecful respectiv insi nu s-a realizat
llllllll|i:!:',l:lrnr"""
fiindcd costa prea mult (i75.000.000) qi autoritSliie superioare nu au aprobat acel
riild'I,lu0flU
ilililliilril,
proiect. in schimb, dupd 1989, s-a construit barajul de la PogtaElan cu o suprafrli de
illttu,::il,stum
luciu de api mult peste 100 ha.
illilllllliilliflIlf[
PG
lnginerul C. gtefanacheare 3 copii, o fate $i doi biieli. Fata gi unul din biieti
1il6
au ficut studii universitare, iar ultimul o qcoald postliceald in domeniuX
riiulllw d
lilflllllllh
calculatoarelor.Toli sunt cisbtorili gi au copii, ficindu-l pe domnul inginer de citeva
ilil6
luiiiulllltr:ft
ori bunic.
Despre copillria sa, inginerul C. $tefanache relateaz[ urmitoarele: ,,Cind ilnrMfitr l]l@
]]mllll]][i*:rm
aveam 7 ani, a venit rdzboiul; tata era plecat pe front. Acasi numai eu, mama 9i

146
 I
Ai

IoanN. Manaloche 'l

bunicii care aveau 75 de ani. Eu o ajutam pe mama dupl puterile mele, pdqteamoiie
AME *l
L
;-
-[L]ll-
:-
qi vaca; cind rlmineam acas6, aveam grijd de animalele din curte, uneori 9i gdteam
de-ale gurii, cdci mama era la muncile cimpului. Toate acesteami-au fost de mare
folos, c6ci m-au preg[tit sAiupt cu succescu greut6li1evie!ii".
fr
ilor
d"3
En..
$i, in continuale, evocd un eveniment care i-a marcat puternic viala. ,,Precum
spgneam mai sus, aveam 7 ani. Sovieticii rupseserd frontul de pe Prut 9i nemlii se
.ettdgeag in dezordine, care spre sud, care spre apus. Pe dealul dinspre Mdliieqti 9i
q
tiN

smei
rdu
chiar din dealul inalt denumit ,,In deal la Ghorghiu', sovieticii iqi instalaserdartileria
gi trdgeau asupra fugarilor. Grupuri rdzle\e de nemli incercau sd scapede focul intens
I
milr
GAI-E
iau
al artileriei ascunzindu-seprin orghzlle qi casele vutcdnenilor, mai ales in partea de
nord a satului, spre Fund6turi 9i zona ,,Sinaia". Foarte mulli vutcdneni, ca si se
l
addposteascbde focul artileriei, s-au refugiat inspre Vladnic qi Tilhdreqti. A[ii s-au
pa3
addpostit prin beciuri sau ascuzindu-sesub qurile gi stogurile de paie. Printre aceqtia
[-
era gi familia mea care avea un beciu adinc ai spafios. Ne-am ad6postit acolo mama,
-1

dnat
eu, bunicii gi weo 2-3 vecini. Era spre sear6, amurgea. Tragerile de artilerie
f 'ile
amufiser6,dar nu de tot. La un moment dat, o grupd de vreo 5-6 soldali germani s-au
ffitu*
furiqat pini la gura beciului nostru gi ne-au rugat, prin sefiIne, cd nu ne va produce
ide
nici o nepl6cere,ar[tind cd nici nu posedau arme. Au intrat aducind cu ei, pe o targi ${
I nl:

f
improvizata, pe unul de-al 1or, ce pirea a fi ofiler sau subofilet, gtav rdnit. Noi am
@rc
r6mas inm6rmurili, dar ei ne fbceau mereu semne linigtitoare prin care aritau ci, in
).5;
timpul noplii vor luau-o la sdndtoaga.Ei, nemfii, s-au retras mai cdtre fundul beciului
bimt
gi, ia lumina plSpindn a unor l6mpi cu petrol, qi-au scos din ranile ceva alimente,

i
ilde
oferindu-ne qi noua piine, biscuili gi cutii mici cu conserve. S-a fbcut noapte de-a
n ,Je
binelea. Tunurile amuliseri de tot. Cind s-a luminat aproape de zhn, infanteriqtii
sovietici ocupaseri deja satul qi acum, in grupuri de 2-3 ostaqi inarmali, controlau
ci 'de
casd cu cas[ spre ,,culldtarea" locafitalii de duqmani hitleriqti. Au ajuns 9i la noi. #
naie dl
Aveau cu ei urrtraducdtor. Vbzind gupul de ostaqi germani, sovieticul qef al patrulei ,lw
nn ra.
hmre
Eq".i]"3

!{rn
r 1l:
a ordonat scoaterealor din beciu qi conduqi la convoiul de prizonieri care aqteptain
drum. pe cel rdnit l-a intrebat dacd merge cu ceilalli prizonieri sau preferd sI fie
impuqcat. Acesta, ardtind zona trupului unde avea rarracare-l fbcea inapt de a merge
pe propriile picioare, a ridicat mina spre frunte qi a zis ,,strileai" - pe ruse$te:
i-p"qru1i-a. A dus mina in sin, a scos o fotografie care o infblisa pe solia sa purtind
t
fuatra -bra1e
in o fetild de 2-3 ani. A s[rutat fotografia qi a frcut gestul ,,impuqca!i-m6". -
LDe
Sovieticul a scos revolverul din toc, i 1-a pus in gur[ $i a tras. Neamlul s-a pr[buqit
EhleiL
rliznrr
intr-un lac de singe firi a scoate nici o vorb6, nici un scincet. Noi rbm[sesem stand
de piatrd. Bunica suspina gi de-abia iqi putea stdpini plinsul, totugi a izbucnit dupd ce I
ace^
Fde
sovieticul a iegit din beciu. Episodul acestami-a marcat aqade puternic viala incit, ori
de cite ori mi-l amintesc sau il povestesc,nu-mi pot stipini lacrimile. $i acurn, cind
ff
ril
agternpe hirtie acest episod, imi curg lacrimile qi trebuie sd intrerup scrisul". {|
bfiieq
Iatdcum igi incheie scrisoarea:,,Acum, cind md apropii vertiginos de 70 de ani,
rniul
iileva
md ocup cu grddina din jurul casei qi cu lucririle agricole din cimp, cu apicultura (am
cam lOfamilii)... mai citesc...qi am inceput si mai scriu gi versuri (mai mult sau mai
pulin reuqite)". Cit de reugite sunt aceste versuri, cititorii vutcdneni ai acestui
i
,Cm*d
material, au prilejul s[ aprecieze, fiindcd, din cele comunicate mie prin scrisoarea- \

il
ma ii

147
il
_l
 Gtnduri despre Yutcani Si despre vutcdneni

autobiografici despre care am tot pomenit in rindurile de mai sus, reproduc o pane
din ele. Iat6-le. Sub titlul ,,fu:veferd', citim urmdtoarele:

1. Vutcani, Vutcani, comuni dragd

Eqti locul unde m-am ndscut.
Fiind plecat de mic de-acasi,
Cu greu te-am recunoscut.
2. Mergind pe drum, privind departe,
Am ajuns in fala porlii
$i agteptamcu nerlbdare
S6-mi ias6-n prag pirinlii.

3. Cdinele-anceputsi latre,
O pisicd mieuna
$i,cu ochii dali in lacrimi,
Mama, la pieptu-i md stringea.

4. Tata nu mai este-acasl"

A plecat de ciliva ani
Pe veci sd se-odihneasci
Sus, la cimitir, in deal.

Sub titlul ,,O[a lFemeif',iati ce putem citi:

Vrem sd qtim dacd femeia,

Cind a fost ea conceputii,
S-a avut oare-n vedere
Sd o scoatd-aqafrumoasd?
S[ fie fermecitoare
Mai ales cind ea zdmbeqte,
Cd din cap pinS-la picioare,
De-o priveqti, te cucereqte.

Totul e o armonie,
Totul e sincronizat
intre tr,-,pgi-ntre migcare
$i-ntre moda de purtat.
S[ fii tindr[, frumoasi,
Sd rlmii a$amereu
Intervin chiar sacrificii
In viafa femeilor.

i 148
I
L
 IognM. Manolache #'

pfrtB De priveqticite-o femeie i

Pestr[dl saula televizor,
Nu poli trecein ticere
Sinii ei provocatori il
Agezalicu multii grijd
Intr-un loc de toli rivnit,
ii creaza-oarhitecturi
Demnl de apreciat.
I
Femeiacareiubeqte,
De priveqtiin ochii ei,
Tremurl, seinrogegte
$i prin trup ii trec fiori.
Din priviri, eate provoaci
Sd-gideaseamacineeqti;
Nu insist[, dar agteapt[
Si vadl dacd-ndr[znesti

S6-i atingi cu mina fafa

$i la piept cu drags-o stringi,
Apoi s[-i iei temperatura
Dupdce-i spuic[ o iubegti

$i, in sfirgit,subtitlul ,,M'vin[inogtin[d', citimurm[toarele:

Nu gtiucind anii trecur6,
Cind mai bine, cind mai greu;
$i, uitindu-ml-n oglind6,
Vdd ci am imbdtrinitsi eu.
Am o faf6,camuzatd
$i untrup camobosit
Fiindcl eu,in a meavia!5,
Am gindit qi am muncit.

Pe la timple ghioceii
Pestetot au inflorit
$i, pe fa1[-atiteariduri
Nu gtiu cind au ap[rut.

Parc[ nu mai pot fugi

Cum alergamodinioari,
$i, in dreptulinmii,
A-nceputca s[ md doarl.

t49
 Plec gr[bit s[ fac o treab6,
Dar, cind ajung la obiect,
Md tot invirt gi-mi dau seama
C-am uitat la ce-am venit.
$i, de la o zila alta,
incet-incet puterea scade.
Cite-odati, dimin ea!a,
Nu md pot scula de sPate.
Toate-acesteasunt semnale
Care-mi vin gi-mi amintesc
C-au rimas Pufine zile
Cit mai am ca sd frliesc!

Cong-
in incheierea acestui material, care priveqte personalitatea inginerului
cd biografia sa succintl biografie
$tefanache, mdrturisesc cu toatl sinceritatea
demne de a
cuprinse ?n rindurile de mai sus - este una dinte biografiile de vutclneni
de cdhe vutcinenii dc
fi exemple de urmat de cdtre vutcinenii de azi 9i, mai ales,
cititori vutclneni, facefi ,,iscusita zilbavil' - votbo
miine. Vi ?ndemn, stimafi 'iouept*e,
cronicarului - gi citili, rpt impreund 9i cu alte biografii sau autobiognffi
pe care le intilnili in paginile clrlii de fa!5.

PRODEA GHEORGHE (GELU)

Jurist

Nlscut 1a24.03.1929 tn Vutcanica fiu al lui Gheorghe9i

Maria Prodea.Cursul primar l-a efectuatla $coalanr' 2 din
satulnatal, qcoall de tip Spiru Haret,care se afl[ in imediata
vecinitate a casei p6rinteqti. intre 1940 9i 1948 a urmat
cursurileliceului ,,C\za Vod6" din Huqi. Dupi absolvire,s-a
inscris la Facultateade Drept din cadrul Umversitalii ,,Al'
LCvza"din Iagi,pe careo absolveqte in 1954'
,,Cind eram in anul III la Facultate,am fost exmatriculat
p" cd"tata fuseseffecut de cdtre cei de la Prim[ria
pe lista ,,chiab'rilot''' in anul urmitor, p[rinlii au d.t
-oii*rui
Vutcani
tot pamintul(24 ha) la Statgi astfelam scSpatde chiaburie.ca
unnare, am fost reprimit la facultate 9i aga am reuqit s[ termin cu bine studiilel
mlrturisegteGeluProdea.
jumdtate'
1n iqSO,funclioneazflca procurorla Tg' Ocna,timp de 2 an 9i
refuzm"
careesteavansatprocurorgeflaProcuraturaraional[ Buhugi,post carel-a pe
in cele din urme, a fost mutat la Buzirl unde a lucrat pinl la pensionare,cind u
qef.un
totalizat43de ani gi 7 luni ca procuror9i, timp de 23 de ani, ca procufor
de excepfiein lumeamagistrdfilor.

150
 IorrmN. Manaloahc
'l
-l

Este c6s6torit qi are un fiu care este inginer specialist in calculatoare, care, la
rindul lui, s-a cdsitorit cu o colegd de specialitategi au 2 copii de virsti liceal6.
in prezent este pensionar qi locuiegte in Buz6u la adresa: Bulevardul Nicolae
Bdlcescu, Bloc Crinul Alb, et. 4, ap. 17. Locuinla este proprietate personall.

TODETLA GHEORGHE - jurist

Niscut in com.Vutcani,judelul Vaslui la datade 19 oct.

1940din pirinlii Vasile gi LenulaTodeil6,lAraniinsterifi.
$coalaprimard - claseleI-IV - le face la $coalanr. 2-
Vutcani, qcoaldtip Spiru Haret, rat gimnaziulclaseleV-Vtr le
absolv[ in anul 1954 la $coal6 nr. 1. Vutcani, deasemenio
qcoal[ maretip Spiru Haret,dar carein aceaperioadda suferit
lui Const. uneletransformdriprin faptul c[, directorulgcolii nu mai avea
biografie locuinfain curteagcolii, incepusereformainvSldmintuluideja
rnne de a din anul 1948-1949.
inenii de inval[ liceul teoreticla Huqi, cu intrerupere9i il absolv6
- r'orb,a in anul 1965cu mediefoartebun6.
obiografii Face facultatea de drept la Universitatea,,Alex. I. Cuza" Iaqi unde igi ia licenla
in drept gi examenul de stat cu media 10.
-Este
numit procuror la Procuratura Birlad in anul 1970. in anul 1975 este
transferat la Procuratura locald Vaslui unde desfbqoard activitatea de procuror
criminalist cu mult6 d6ruire, congtiinciozitate gi responsabilitate.Dupd revolulia din
1989 este numit Prim Procuror al Jud. Vaslui timp de 2 ani, apoi trece o perioadd de 2
ani in avocatwi dupi care, lucrind din nou la Procuratura Vaslui, este numit Prim
procuror la Procuratura localI Hugi pini in iunie 1999 cind este lovit de o boal6 grea
qi se pensioneaz6,de drept in anul 2000 la virsta de 60 de ani'

Revine in satu| natal 9i, deqi bolnav, ajutl in continuare prin sfaturi pe
concetdlenii care i-au cerut ajutorul. .{
La datade 6 august 2003 trece in nefiin!5 qi este inmormintat in Cimitirul ,,Sf.
Arhangheli Mihail qi Gawif'din com. Vutcani. ;

VICOL I. VASILE - economist

Niscut la 01.01.1931in Vutcani, fiul lui Ion qi

Ie
G
snrdiile". ParaschivaVicol. Absolvent al Liceului Militar nr. 5, din m
Gieqti qi studii economicede specialitatein,,Creditebancare9i
s
late, dupd contabilitate".
incadrat la Banca Nalionald a Romdniei incepind cu
.!
-arcfuzat.
01.10.1950- contabil qef la filialale raionaledin: Belceqti, ;
re. cind a
:f Un caz Negregti,Cod6ieqti, Vlddeni,Hdrl6u,pind la 30'09'1957.Apoi L{

contabil 1aICR-Hdrliupindla Ll'02'1965.

t
qef

151

I
 De la 11.02.1965pind la 13.03.1992,in cadrul Centrului Eparhial al
MitropolieiMoldovei gi Bucovineidin Iagiin calitatede contabilgef.
De la 15.09.1992pini la 15.03.1995in calitatede director economicla
companiaREMICON Iagi (Restauriride monumenteistoricegi construclii)de unde
amiegitla pensie.
Acum suntrezidentpermanent ?nCalifornia- U.S.A.

Praf. Tdbdanu Autel

Date biografice:

M5 numesc TABACARU AUREL, nlscut in anul 1932,

aprilie 20, in Comuna Vutcani, satul M[16egti, din perinlii
Gheorghe qi Maria, din Miliiegti. Am fost 2 (doi) copii la
pirinfi, deci mai am o sor[, Domnica, plecati din sat. Tatil
meu a fost croitor gi a definut o suprafald de 3,5 ha. Teren
arabil, 50 ari vie, o vac6, oi gi cnrufi cu un cal. A avut o casdin
fa,ta Spitalului din M61[ieqti. Am rlmas firi parinli la 16
respectiv 14 ani qi am fost crescufi de bunici.
Am fbcut clasele primare I-IV in satul Millegti cu
domnii invdldtori Iancu qi Mlrioara Bostan.
Am continuat clasele primare la Vutcani respectiv
clasele V-VII adic[ clasele I-II-IU de eimnaziu. Intre 1948-
1952 am urmat cursurile $colii pedagogicede biieli din B?rlad oblinind Diploma de
invlfitor.
in toamna anului 1952 amplecat la $coala militar[ ,,Ofileri de artilerie" Sibiru
unde, in august 1955, am fost absolventcu gradul de locotenent.Dupb 3 ani 46 ssrd
trecerea in rezervd gi m-am incadrat ca inv6!5tor la Vutcani, unde am lucrat pinb im
1976. Din septembrie 1976 pinil in iunie 1994 am lucrat ca invdlitor in Bucuregti la
$coala generali claseleI-VII nr. 59, sector VI, de unde am iegit la pensie.
La Vutcani, unde m-am clsdtorit cu Chiriac Gh. Domnica, tot inv6{[toare, im
1956,am lucrat ca invd![tor intre 1958-1959.Din 1959 pinl in i969 am fost director
al $colii generale clasele I-VI[ unde mi-am adus un aport deosebit pentru ridicarea
calit5lii invifdmintului, inldturarea ,,analfabetismului", cuprinderea in gcoal5 pe
inffeaga comund a tuturor elevilor cu o frecven!5 de 100%. Intre 1969-1976,cind am
plecat din comun[ in Bucureqti prin recisitorie (prima solie decedind in 1973), amL
lucrat ca Director al Ciminului Cultural, locliitor al Secretarului Comitehrlurt
communal gi vicepregedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular.
Intre 1969-1976ca director al Ciminului cultural mi-am adus un aport deosebit
in desfigurareaactivitifii cultural-artistice gi a muncii ideologice.
Pentru munca depus[ qi rezultateleobfinute ca director al qcolii apoi ca director
al Ciminului cultural am fost decorat cu,,Ordinul muncii clasa a TTI-a".

152
 IopnM. Monalache

Munca mea la clasd gi cu oamenii, m-a entuziasmatin a mi pregdti cit mai bile
ldl e]ll fr
pofesional orientindu-md asftel in suslinereaexamenelorpentru gradele didactice. In *

ds Jmrr
xmritil{lir
rrcestcontext am lucrat ca inv6!6tor gradul I (unu).
in activitatea cultural artisticS,ajutat de intregul colectiv didactic, amorganizat
ilt
si activat toate forma{iuniie artistice ca: dansuri, teatru, brigada artistic[, orchestri de
nuzica popularl qi cor. Am organizat o ampl[ manifestare artisticd in luna mai 1973,
er- ..Slrb[toarea aniversdrli a 25 de ani de la infiin]area corului" a c6rui dirijori au
I
Sostinvilatorii Gh. Bostan I 1964 9i Florea C-tin, 9i ,,Intilnirea cu fiii satului". La
sceastd manifestare a fost organuatd qi o frumoasi 9i bogat6 ,,Expozilie de art[
popularl".
5
Am reactivat formaliile de teatru folkloric cu prezentareadatinilor tradifionale
satului nostru ca: Plugugorul, Jienii, Colinde, Capta, Trupa de mocdnaqi, Trupa de :
Jieni sau Anul Nou qi Damele.
Trupa de Jieni gi Capra a participat la toate fazele de concurs orgarizate pe
comune qi judele qi faze interjudelene.
Pentru toate aceste manifestari, Ciminul culnnal a primit diplome, aparate de
radio, televizoare gi medalii cum a fost Medalia de bronz abigdzii artistice in 1974.
in cadrul Clminului cultural, am desfrgurat o frumoasl activitate la biblioteca
il
r*
comunalI infiinlatd in anui 1950 qi numdrind 10.847 volume in1967.
intreaga activitate mi-am desfiqurat-o in qcoa16aldturi de colectivul de cadre fl
tr
#,
didactice qi in mijlocul sitenilor. il
*,
ffi

n,,E
PROF.ARSE TEMIHATTA
Scurfr. notd.biogruft&'
til
,dl
Ndscut in anul 1974,la 8 martie, in Vutcani. A terminat gcoalacu clasele I-VII s
$frii; rl
in satul natal. in prezent este coleg de cancelarie cu o parte din fogtii sii profesori
IGr1JT
t:n.
Fi "E
care l-au indrumat spre viala de ,,dascil" inc[ din primele zile de scoali. Dupd
absolvirea clasei a VIII-a din Vutcani, a urmat cursurile la liceul ,,$tefan Procopiu"
din Vaslui, pe care il absolveqtein 1992. Sub indrumarea profesorului Bichinu! Gelu-
ilil
Voicu, a urmat cursurile Facultdlii de Geografie-Geologie din cadrul Universitlfii
c'h
F[0r ,,A1. I. Cl)za" din Iagi. Dupi absolvirea facultilii, in 1999, a revenit la Vutcani, de ;
data aceastacu titlul de profesor de Geografie. Din anul 2003, este directorul qcolii.

t
[Ee
Este cls[torit. So{ia sa estetot profesoari. Au un singur copil, o feti}d de 3 ani.
1pe
I rn' W
ra m iltl
btur l|t
,W

rcbn m
i
nfiur Ii
rfll
'li

153
f
J
 iiri
illruu"
sAtt4*tlgffit'rtE
,rttti0frl
intre 5 mni 1951Si 4 mai 1952,Listiro a efeauat un an [e incfiisoare,[eSi era in;
efevL su6 imtinuirea de,uneftire impotriaa ofinfuirii sociafe,tmpreundcu atpi 19 eteri.... UmNdf{iltP

auftfu[ asuprasa stigm^atuffe puscdins,rlrecamsi pe acefafe fiicd [e ,cfiin1ur'

Listba a rmmcit fin greu, far cu perseaermta,reusin[ sd fwhld o 6unnprofesionistd, cee;
ce La a"fus Si satrsfacpiiatit materinfe ctt Si morafe,urcinf trepte[e brarfrice ate profeste
safeptnd.fa ceafe Sefconta6i[
Din funife [e ptqcdrie, Listica eaocd[oudtnttmptdripftne [e semnificapii,inttmpta"*"
?e carevd tntremsd.fe citipi tn cuprinnt hiografui safe.

PORTASE LTSTTC&
niscuti Miron
Economist
{t0miiil
Nlscuti la 7 ianuarie 1933. Pdrinlii: Simion gi Maria
Miron, firani mijlocaqi,dar, in mod abrziv, trecufi in rindul
chiaburilor.$coalaprimar[ la Vutcani, $coala Nr. l. Studii
medii la liceul ,,ElenaDoamna"din Huqi qi liceul comercial
din acelaqiorag,ultimul liceu va fi cel careii va da calificarea
de economist-contabil pe careo va profesapini la pensionare.
intre 5 mai 1951 9i 4 mai 1952a efectuatI an de
inchisoare,degi era inci elevd, sub invinuirea de ,,uneltke
impotriva ordinii sociale",impreuni cu a[i 19 elevi. Era o
perioadi de cumpliti teroarecomunisti impotriva ,,burghezo-
mogierimii".
Purtind asupra sa stigmatul de ,,puqciriaq", precum gi pe acela de fiic6 d.e
chiabur, Listica a muncit din greq dar cu perseverenld reugind sd devini e Srrn.. Me$d
profesionistS,ceeace i-a adus qi satisfaclii, atit morale cit gi materiale, urcind treptele 1@0nI
,![
ierarhice ale profesiei sale pind la aceeade gef contabil. in prezenteste pensionare
-.:
locuiegte?n Galafi. tl[[@.
Acestor succinte, mult prea succinte date biografice, voi adiuga mai jos citer a iMM["
spicuiri dintr-o scrisoare a Listicii, datatd 16 decembrie 2003, in care dinsa i-<- rmHd
amintegte,cu adincd tristele, condiliile in care gi-a petrecut cele 12 luni in pugciriile rlilllllw00
comuniste. Fac aici un indemn stiruitor citre cititori ,,sd faci iscusiti zdbavd" n_
parcurgereatextului ce urmeazd:
,,Mi aflam la Huqi tn penultimul an de liceu comercial. Unii colegi aveau fral
mai mari pe care i-au auzit vorbind ci aceqtiaau iniliat o organizalie secretdcoffrk
regimului comunist qi ne-a propus gi noul s[ ne inscriem in acea organjz.alis,avind ca
sarcind si difuzdrn, in mare tain6, materiale de propagandi anticomunista. Fiinc
colegi de clasi cu o alti vutcdneani, anume Octavia Aftene, fiica invd{itorului Vasiie
Aftene (Bondar), cu care eram bune prietene incd din fragedd copil5rie, amindoud an
aderat la aceaorganiz6lie, la care mai aderaserdqi a{i elevi (Negtian Victor, Mocanl
154
 IopnN. Manwlachc

V. Leon, Ripeanu, Moisina, Parfene gi al!ii). La pulin timp dupd aderareanoastr[, s- :,

au fficut arestlri; pe mine qi pe Octavia nu ne-au arestatodati cu primul val. Credeam

n
$
cd am scdpat. Exact la un an, pe 4 mai 1951, imediat dupd vacan\a de Paqti,
Securitateane-a arestatgi pe noi. Cercet[rile, incepute la Huqi, au continuat la Birlad,
00mnnil.r J,
unde ne-au linut intr-o inchisoare cu celule umede. Acolo am contractat o rdceal[

m*'
; nmU
zdravdndcu urmiri pe care le-am ?nduratmu{i ani. Cam prin iulie, ne-au transferatin
penitenciarul din Galafi, unde se gdseau,pe atunci, printre alfii, qi Iuliu Maniu 9i Ion
-Vihalache, conducdtorii Partidului Nalional lIrdnesc, precum qi mu{i alli I
il-""" intelectuali gi ldrani, probabil simpatizanli ai partidului 1lranist. II
Geamuriie de la celule erau vopsite ca sd nu vedem ce se petrece in curte. Noi

i
a

4nlJtr am scrijelat cu unghiile vopseaua gi am frcut mici ,,ferestruici" ca si vedem. Cind

treceau spre iegire, bdrbalii delinuli purtau lanluri la picioare qi cbtuqe la mdini. Se
zvonise in penitenciar c[ Maniu va fi dus la proces.Ne-am luat toate misurile ca s[-l
vedem prin acele ,,ferestruici". N-am izbrttit, cdci mililianul care patrula pe coridorul
respectiv ne-a surprins, a raportat la conducerea penitenciarului gi a urmat imediat
pedeapsa:I0 zlle la celula neagrS.Aceasta era frtd pat gi frrl lumin6, cu pimint pe
jos qi plind cu gobolani. Cind s-au terminat cele 10 zlle de pedeapsS,eram numai rdni
pe fa!6, pe mdini gi pe picioare.
Pe data de 8 octombrie, am fost judecatd de Tribunalul Militar qi am fost
condamnati, eu si Octavia, la 1 an de puqcirie gi 2 ani domiciliu obligatoriu. Dup6
aceasta am fost transferati la Jilava gi de acolo la penitenciarul de femei din
localitatea Mislea, la 20 km de Cimpina. Aici, am cunoscut-o pe doamna Mihalache,
solia lui Ion Mihalache. Aceastaera in aceeaqiseclie cu noi, seclia de lesut covoare.
Pe acelaqipalier era o ce1u16pe u$a cireia scria ,,Secref'. Acolo erau delinute o serie
de doamne, printre care gi Maria Antonescu, solia Maregalului. Noi le urmdream cu
privirile alintite inspre ele cind le scoteaula aet.
De la Mislea,pdstrez, printre altele, doui intimpliri deosebit de triste. Prima se
referd la un accident de ,,ctrculafie". Fusesem ?nhdmate la un clrucior cu care
*s transportam coletele de la Oficiul Postal la penitenciar. La coborirea pantei, care era
bmmln destul de abruptd, n-am mai putut st6pini cdruciorul gi acestas-a pr[v61it peste noi cu
ilnsk tot cu colete, producindu-ne destule contuziuni 9i chiar rlni.
6 sl A doua intimplare s-a petrecut in ziua de Boboteazd. Am fost scoasela s6pat
un $ant care trebuia sd rezolve problema canalizdrli ce se infundase. La un moment
J
foE:r,6
n rs;;
fu:"ls
fl l m
dat, canalul a explodat qi a inundat cu mizerie pe cele care ne-a gisit mai aproapede
locul exploziei. Noi am fost afectate mai pulin, fiindci ne glseam mai departe de
locul exploziei, dar o ieqeanci, studentd medicinistd, caxe se gdseachiar l?ngi locul
exploziei, a fost inundati pind la br6u. Ne-am sp6lat gi am plins toatd ziua. Aga am
t
ffi
,,petrecut" ziuameade nagtere.Implineam 18 ani' ft{
r Fs:
mlrr
...in primii ani de cdsdtorie a trebuit si pdrisim Galaliul, unde gdsisem de
lucru, fiindc1 ,,fiii de chiaburi" nu aveau voie sd locuiascl in orage mari. Am fost fl
nd;a escortali de mililieni pini la Bicaz unde am lucrat la barajul hidrocenffalei de pe
Fi:nl: Bistrila, timp de 3 ani.
res;-e La Mislea, lucram in atelierul de lesut covoare gi eu ficeam parte foarte des din
6a* schimbul III, care lucra noaptea. In timpul lucrului, cintam, aploape goptit, pe
HTN; melodia imnului de Stat al S.U.A., printre altele, urm5toarele versuri:
155
 rLNh qt,_l
Itmmfifll.ud
I. Cind vine noaPteaPefurig II. Schimbde noaPtesuntemnoi,
Cu zvonugorde qoaPte, Fdrl somnqi vise;
Coboar6pline de mister Am Pomi sPrealte ziri,
Echipeiede noaPte. Dar Porlilesuntinchise"' fi

COLEA IANCU 'tiilhmdM

Profesor
m
runuu,
-- S
,','*lil:idl00@
Nlscut in Vutcani inzh:r. de 18 februarie1916ca fiu al
ilfli lllm@'0
lui vasile qi al catincii colea, fbcindpartedintr-o familie ,,de
dkudW
frali si surori al ciror num[r trece de 10" - dupi cun:'
tilry
drMr/r
mdrturisegte singw in scrisoareadat'atL10 oct' 2003'
Arrrmatcursurilegcoliiprimarenr.l.dinstatulnatal ,\|Wfi@&
apoi a fbcut studii secundarela liceul ,,CtrzaVodl" din Huqi
,@.if,lfifiM@

ii tgZl incepecurs*rileUniversitSliidin Iaqi, 1aFacultateade nrurrmi

Chimie Industriali. intrerupe studiile universitaredin motive s
personale:slnitatea. in scrisoareasa, menlionatl mai sus flrilmdilffi
profesorul Iancu colea marturiseqteautobiografic precum ffi
^umeaze:
,,Revenind de prin spitale 9i sanatorii, la casa
']il#:-G pdrinteascd din Vutcani, am lucrat tu fra{ii mei Mitre 9i Iorgu
piu6 de bdtrm
la intreprinderile parinlilor (o mici industrie slteasca - moar6 9i
in acesti"rp,funf y rdz,ot amreafizatprima nea irwenyie(subliniereaimr
g;
;;;"i
rdzboiui
aparfinen. mea) din domeniul textii, cu privire la lansareasuveicii la
pe pia@
mecanicde lesut pe care l-am consffuit9i am inceput s[ fac stofe cerute
din cauzacelui de-al
,,homespooo",adic6cu fir tors in cas6,firul industriailipsind
doiiea rdzboi mondial. Apoi a venit nafionalizarea9i astfel am plecat to!i, cart
incotro. Eu, prin c[sdtorie, am nimerit in com. urechegti,
jud. vrancea unde am'
schimbat meseria intrind in inv6!5mint ca profesor suplinitor, calificindu-md "n
Fizica
Universitateadin Iagi, seclia fbri frecventE,la specialitilile Matematicd9i
la gimnaziu alta cu dreptde predare
oblinind2 diplome,una cu'dreptde predare 5i "n'
liceu. Activitateadidacticdam desfiqurat-ola gcoal[ (gimnaziul)din com' Urechegmr
timp de 29 de antcindm-ampensionatpentrulimita de virsti, continufurd sa.pt3dtro
trm
ca profesorsuplinitor inc6 1 an, dar de data aceastaam predatLimba englezd'
198b,ampirasit invd!6mintu1. Secliade inv6!5mintdin Fo:$qr a fecunoscutvaloaraor
activiafi meledidactlceacordindu-midoui menliunica ,,ProfesorFruntaq".
Actualmente,lvcrez la alti invenlie, care sper s[ aib6 rasunetrnondial ru
noap'roor
modificareapatului de dormit, carein timpul zllei,va fi un pat obignuit,dar
va deveniun pat special,cu incilzire propriede la cel carei1 utilizeazd,temperatumnLr
exterioMr
din habitatul de dormit ajungind pioe tu 25o, indiferent de tempefatufa
patului,funcfionindcorecichiarOaiain exteriorsunt temperaturi negative' Timp dei1
necesare' AcunmLL
uoi u- testaipdrlile componenteale patului' aducindu-icorecliiie
lucrezla brevetareainventiei,atit in Romdniacit qi in Ernopa.Spers[ reuqesc"'

156
 n|l
!t

IorrnN. Manoladtc
I
Dumnezeul-a chemat
rli. A.) N-a mai reugit,fiindcd n-a mai avut timpul necesurr.
,nmrcelevegniceinzitn de 19'12'2005' 5

sltr$g/x9,[!t'rtr
ca singuruf izttor al
,,{Defa pdrinft" am tnvdpatsd iuiesc muncaSi s-oconsi^fer
Auna"tarilStai arruil"i...fe k tata 4mmoStenit personatitatea Sife famama6undtatea"'
I
Cem-amarcattn tinpu[ copifdridaufost foud intimptdri: mpitfiin[,-eram fajoaod
at afpi copii Si n, o *oi [e un corudteantn rtirstd cdruia [upd porecfr i se syunea
. in t op cene(Lmuzam, a apdrattdtd carem-ahat fe minu!4 m-a6agatin ogra{d
I llt -Ei
"taitf
mi-a ,r ,i*o k fun[ Si mi-i eryficat cd ,,nu am rto'iesd rt[ fe un om tn rtir*d'"'
'Ceataftd
Jf,e
Antfupfaree urmitoarea:mergeam cu tata, cu carufca 6oi,Sitncdrcamnistefasofe;
rom -* un
*igro* hrnl 6oii [e fanie, pi un fet [e [rum tntre ftaturi. in frum amgdit
cdzui fn ogontfveinutui;i t-a* fat k gur: 6ou[ui-tata, rtdzin[ ce-mnfdrut,mi-
fr! ;tiuteti
'a
tF- tras cu coa[a itatii k fund a'scosgutewb [n gura 6ou[ui$ [-a aruncattn ogoruf
r iig aec,inufui, zicin[u-mi ,a sEnu-miinsuSescniciofatdun fucrucareesteSunufaftui^a'
tfue flm pinut sd evoc aceste amintii, caremi-au mnrcatcopttdriafar care m-au
sro$" mnturizat Simi-auformat personafitate a.
Erm
Els[
rgr POPESCUMARIA
tu Succinti autobiografie
tu
ofur Am vdzut lumina zlleila datade 28 ianuarie1949' Sunt
ry. fiica lui Ion gi a Mariei Popescu.Pirinlii mei au avut 8 copii, 3
bd bdieli gi 5 fete.in prezentmai suntin via164 surori.Gospod6ria
ETF pdrinteasca ne-aasiguratun trai indestulat,deqiai mei au avut
l1-
un statutde llrani mijlocaqi.P[rinfii mei qi-auiubit copiii qi i-
[ ,.r au crescutin ,,fricade Dumnezeu"qi in respectulmuncii, atit al
@ nostrucit qi al altora.
a-e Prin via![ au trecut gi prin incercarigrele' in anii 1958-
E,5t: 1959,au pierdut doi b[ie!i, pe Ghi169i pe loni16,amindoi in
dau floareaviistei. Durereaa fost mare,dar s-auresemnatsocotind
r- in ca a$aa fost voia Celui de Sus.
anii
NTE{T Am urmat 7 clase elementare la $coala Generali din com. Vutcani. intre
I-a, a II-a pe
1956-1962 am urmat clasele primare unde am avut inv[![tori: clasa
Purice
Ila doamna invdlitoare Purice Aneta' cls. a III-a, a fV-a pe domnul inv6!6tor
ptea Ioniln.
hira intreanii 1963-1967, am
amurmatLiceulnr. 1 din Birlad.Din anul1968-1974
predat
oara lucrat ca profesorsuplinitor la $coalaGenerali din com' Vutcani, unde am
urmat o
de: Educalieiiti"a gi Sport. Din anul 1974,am plecat la Bucureqti,unde am
cum qcoalapostliceali qi m-am angaiatla intreprindereacoNECT Bucureqti.
am
Actualmentesuntpensionatianticipat.Am fost cdsdtoritfl,am divorlat, nu
copii. Am o garsonieriproprietatepersonaldin Bucureqti'
l)/
I Gtnduri despre Yutconi qi desprevutcdneni

De la p[rin!i, am invifat si iubescmuncagi s-o considerca singurulizvor al

bunlstdrii gi avuliei. Tataa fost un om judecat,drept,cinstit gi harnicAi a crescutce
un stejarcarerimine falnic ai dirz in vijelia wemurilor. A rimas orfan de mamAh 4
ani, iar de tatd la 12 am $i a crescutprinfie frali. I-a plicut armata.in armati a fo,su
sergentla Artilerie. A fbcut 4 clase primare in Vutcani unde l-a avut inv6![tor pc
Vasile Alexa, pe care-l venera.Dumnezeui-a hdiazlt o solie ideal6, sincerdq[
devotati. $i-a preguit sogia,a respectat-ogi niciodati nu a ficut un pas ftri
incuviinlareaei.
De la tata, am mogtenit personalitateagi de la mama bun[tatea. Mame
proveneadin fam. Florea. Bunicul, Ion Florea, a fost primar P.N.T. in perioadr
interbelici. Verigorulmamei,Ghifi Floreaa fost proprietaral Fabricii de Chere*ea
din Galali - eraunchiu dupi mami a domnilsl; procurorProdeaGhorghegi profesm
ProdeaTudorel, careau mogtenito vi16superbi in Galafi, care,in anii comunismulul
a fost Policlinic[. Am linut s[ sciu acestea,pentru ci gtiam de la tata gi l-am ryi
cunoscut, cd era un bun vutcdnean;a ajutat mulfi conslteni, fie cu bani, fie q
materialede construcfii.
Ce m-a marcatin timpul copiliriei, au fost doui intimpliri: copil fiind, eramh
joaci cu^a[i copii qi ne amuzamde un consdteancare, dupd porecl[ ii spunee
,,1-hicL".In timp ce ne amuzam,a apirut tata carem-a luat de minufa, m-a bdgatin
curtegi mi-a tras citeva la fund qi mi-a explicatcE,,nuam voie si rid de un om mei
maredecitmine".
O alti intimplare a fost cind mergeamcu tata, cu carul cu boi si inc[rcdm n$e
fasole,careerauculesegi eu frebuiasi merg cu boii finindu-i de funie, pe un dnnn
infre hafuri. in drurn, am glsit un gtiulete clzut din ogorul vecinului gi i-am dat in
gura boului. Vdzindu-mi tata, mi-a tras cu coadaiugtii la fund, a scos qtiuletedino
guraboului gi l-a pus de unde-lluasern$i atuncimi-a explicatci esteavutul altuia
Am linut si evocacesteamintiri, carem-aumarcatgi maturizattotodati.
l.: ,
Vutcinenii, sau cum spun bitinii ,,Vitcinenii", cred cd meriti si le diruiti
il
lI":r. carteala caretrudifi, mindrindu-secu personalitdjilede ,,ieri", precumgi cu cei ,,de
J.,t
lll,,
azi", crrmulli gospodariactuali.
Printre gospodariide azi, ag pomeni gi desprenepotul meu Darie Andronacbe
care, p?ni in prezent, are peste 300 ovine. A renunfatsi lucreze la Fabrica de
Ruknenli Birla4 intorcindu-seacasd.Este fiul lui Mircea gi Profira Andronachezk
Cullieg din Funditurd.So{ialui, Adina, estedin Corni gi estemindrdc[ facepartedin
familia vutcinenilor gi igi educdcopiii, Miha45 9i M6ria, in spirit gospodiresc.l:
numai 6 ani Mihatp Si 4 ani MdriuJaau grijl de animaleledin curte, dindu-le de
mincare.

158
 IognM. Matalachc

':7-, 'r rill

PRODEA TEODOREL
-J4
Profesor t
I

: -!-a l

r ii- ::
F
Nlscut la 2 oct. 1926in Vutcani ca fiu al iui Gheorgliegi I
l- - --
u-Ltt; -t
-.
brl Maria Prodea (Aculoaicei). $coala primare a absoivit-o la t

FlEs fun $coalaNr. 2. din satulnatal. Apoi a urmat cursurilelicealela

,,Cvza Vod6" din Hugi, intre 1059 gi 1947, dtryd,care a
\{'rna funclionatca profesorsuplinitor la Gimnaziuldin Vutcani in
anli 1947 qi 1950. A fbcut studii superioarela Facultateade
Chimie din cadrul Universitdlii ,,A1.L Ctrza"din Iaqi in anii
p'm=sdr 1950-1954.
TT]I I flM A funclionat,dupi absolvireastudiilor superioare,ca gef
I
r-J*--
*.
!r de laborator la Uzina de Apd din Galali, apoi ca asistent
i:-
universitar la Facultatea de Chimie din acelaqi ora$ $i,
concomitentgi profesorde chimie la Colegiul"Al. I. Cuza" din acelagioraqde la
! -f , d
Dunire, de undes-a gi pensionatin anul 1989.Pe parcwsul funclionariica profesor
s9UilE@. secundar,a indeplinit, alternativ, gi funclia de director adjunct al Colegiului gi *'
baglr lr inspectorgcolar.
VU

*\L;
i*.-
JE-

MANOLACHE S. CONSTANTIN
Inginer
i
l^-:-
wt -l_ Ndscutin Vutcani, la 9 ianuariei939, ca fiu al lui Simion si
Maria Manolache(Aftene).
alrui;-
I
Studii: 7 clase elementarela $coala Nr. 1. din Vutcani, apoi la
$coala medie tehnicd de $tiinle Comunale (Constructii qi
Lucriri edilitare) din Iagi, dupd care a trecut la Liceul
Codreanudin Birlad, pe care il absolvi in anul 1960. Face apoi
t t_l!g studii universitare la Facultatea de Instalalii pentru Construclii
l4 de din cadrul lnstitutului de Construclii din Bucuregti, absolvind :
he z1s in 1966 qi oblinind, in urma examenului de licenfd, diploma de
dir inginer constructor in specialitatea ,,Instalalii pentru
l-r
'de
construc{ii".
Activitatea profesionall. A lucratpe diversegantiere,precum:Alimentareacu apda
I
l
r
municipiului Galafi; Complexul avicol Galafi, Spitaluljudelean Galafi; Extinderea I
gantieruluinaval Galali, etc. gi a avut diversefunclii, precum:gef de lot, inginer gef *
de gantier, gef de qantier, director comercial, inginer-gef de Grup de qantiere
(antreprizi). tj
Stare civili. Estecdsdtorit,soflafiind tot inginercu aceeaqispecialitate.Are 2 copii: 't
o fatii careesteinginer informaticiangi un bdiatcareesteofiler de marind.Locuiegte I
in Galalipe str.Domneascd Nr. 127,ap.2.
Datelesuntdatedirect,in scris,ladata de 10.09.2003,de citre titular.
159
 Gtnduri despre Vutcani Si desprevutcdneni

:fiflrur-
COSTIN COLEA J44JuJb

economist mrulm
irmrn
Niscut in Vutcani, la data de 3 august 1949 din
perinfii sdi Maria Colea gi Adam Alexandru Gheorghe. Tlurrmn
A copil5rit in satul natal, unde a gi studiat clasele rilitu
ry
primare qi gimnaziale. In 1963 se inscrie la Liceul MMliffi
,,Cuza-Vod[" din Huqi pe care il absolvegtein 1961. #flffi@m
Dupd absolvirea liceului, se "nscrie la Academia de i[{rimMd

$tiin{e Economice din Bucureqti, fiind student la zi inhe iidem@

anii 1968-1972.DupLoblinereadiplomei de economist. utiu'iem
iqi incepe activitatea profesional[ mai ?ntii la IAS d,llmn:f
Dragalina din inima Bdrdganului. in 1975 estepromovar ffiumn
in funclia de director economic la aceeaqiintreprindere.
intre 1979gi 1990,funclioneazdtof ca directoreconomic,de dataaceastain;uOepl tlf,ilm[D]!
Braqov^,la Avicola Braqov qi SereleCodlea. -dw
In decembrie 1990, pleaci in S.U.A. Aici lucreazd in diferite munci pind in
'ilMWS
1995, cind, dupl ce urmeazd cursuri la diferite qcoli americane, reugegte sd-gi LLUM
Uf
echivalezediploma de economist obtinuti ?n !ar6. De aici inainte igi practici meseria uljilM[d{0
de economist, fiind angajat la mai multe firme avind ca sarcini controlul financiar ;i flile[ru
or ganuarea contabilitili i. mnum
Este cisdtorit gi are 2 copii: o fatd care a terminat 4 ani de studii la un colegiu
in New-York gi lucreazd la un spital, gi un bdiat care este elev in clasa a 7-a. Sotia ronuif
este asistentdgefbla Saint Vincent Hospital New-York. rrt{r,rI&t
Q
MUMI

PROF. VICOT VALENTIN fmrrtU

- Succinti autobiografie - s0 ilmM
se-{$l]
Mi numesc Valentin Vicol, n[scut in Vutcani. la 10 ffifflftI@
iunie 1940, din pArinlii Ion qi ParaschivaVicol. Tata provenea numffi
dintr-o familie mai veche din Vutcani, atit dupd tata Vicol, cit Llilmmn

gi dupl malna Dima, rudi cu episcopul Calinic Dima. Mama iiillumr

proveneadintr-o familie de oieri. ,,rillllU
iffi ,
Tata eru cunoscut ca un om destoinic, bun gospodar, ;tim,lro
cuno$teatoate meseriile lirdnegti in afara fier[riei, astfel incit lLLllry
igi construia singur cele necesare. ,,iiifillui
Mama, o femeie vrednici qi gospodind, frrd gtiinld de luiusd
carte, a invdlat si citeascd odatl cu primul fiu. Am fost patru mnWI
fra1i, eu fiind ultimul, iar dup[ opt ani a venit pe lume o mult i|umrnr
agteptati sorb, Mariana. pr dm
La indemnul invdlitorilor Gheorghe qi Janeta Bostan, fratele cel mai mare. Jmlflflrillfll

Vasile, este inscris la liceul militar din Gniegti unde reugeqteprintre primii. Ceva mai rrrrum
llluiilii
i[@

160
 InnN. Monalachc

tirziu, Vasile urmeazd alte qcoli devenind contabil cu studii superioare. Ceila[i doi
frafi, Gheorghe gi Dumitru, avind inclinare citre meserii, devin unul maistru
instalator qi celalalt maistru modelator in lemn. Sora cea mai mic6, Mariana, face
studii medii gi se specializeazdin domeniul contabilitifii.
u
a

t 1949 ditr Am urmat cursurile primare la qcoala nr. 2 unde am legat prietenia cea mai i
Gheorghe. trainicd cu viitorul procuror Gelu (Gheorghe) Todeil6, prietenie ce a diinuit pin6 la I
iat clasele 06 august 2003, cind a fost ripus de o necrulitoare boali, ne-am stimat 9i respectatca
la Liceun adevdrafiprieteni. Din scoali primard am amintiri frumoase qi desprea{i colegi, cum
c. in 1961. este prof. Ion Diaconu, ing. Bojian Mihai s.a. Apreciez gi-i sunt recunoscitor tnv'
rdemia de Constantin Gulu care ne-a irdrumat cu mult tact qi competenp gi care, atunci cind am
t Ia zi intre devenit gi eu dascal mi-a indrumat primii pasi in activitatea didacticS. Clasele V-Vil
economist le-am urmat la gcoala nr. I Vutcani, unde am intilnit niqte profesori minunafi (chiar
fi la IAS dacl nu efau a$a calificali). Nu pot uita minunatele leclii de lb. romdni a inv.
, promovat Haralambie Gramatictt lectiile de aritmetici a prof' D-tru Aftene s.a.
reprindere. V[ povestesco intimplare care, cred, mi-a marcat viitorul. La Spitalul Mdldeqti
r in judeEul era o familie de medici, Negulescu, dinsul fost ofiler de artilerie gi apoi devenit medic
- dupl cum se qtie artileristii sunt buni cunoscitori ai matematicii. Acest medic
rci pind in suplineqtecitva timp orele de matematici pentru testare,propune problema cu gigtele
gegtesi-;i (un cird de gigte care zboard este salutat de un elev - ,,bund zita, o suti de gigte", la
cd meseria care conducdtorul cirdului rlspunde - nu suntem o sut[ de giste; dacd am fi, pe cite
inanciar qi suntem, incl pe jumitate 9i inci un sfert impreund gi cu tine, am fi o sut5. Cite giqte
erau?
rm colegiu Metoda mersului invers fiind temeinic insuqitd cu inv. C. Gu!u, eu am tezolvat
7-a. Sogia problema imediat - explicind rezolvarea.Atunci acest minunat medic mi-a prezis ci
voi ajunge matematician. N-am ajuns matematician, ci un simplu professor de
matematici la gcoalaunde am inv6!at'
Dupd terminarea celor qapte clase majoritatea colegilor mei au reugit la gcoli
profesionale qi la licee. Unii nu au avut posibilitali materiale, dar, fiind bine pregdtifi,
in timpul cooperativiz[rii nu au tras sapa, ci au ocupat funclii de factori poqtali,
gestionari, brigadieri sau gefi de echip6. Subsemnatul am fost la Iaqi pentru a da
examen la o qcoal5 comercial5 - dar, fiind sub greutate, am fost respins la vuita
medical[. M-am intors acasi, pirinlii au inceput sd md foloseascdla munca cimpului.
Iarna, luam ca4i din biblioteca regretatului dr. primar Gh. Purice gi citeam. In vara
anului 1956. fratele mai mare, Vasile, a venit citeva zile in concediu, cunoscind care
va fi evolulia societ[lii, determin[ pe plrinli sd m[ lase sd merg la Iaqi pentru a fi
preg6tit sd dau examen la liceu - sunt pregitit la lb. romAnl gi matematicdpentru ca la
01 sept. sd dau examen. Cum eu implinsem 16 ani in iunie, depdgeamvirsta clasei cu
I
m
C
r'
doi ani gi am fost respins. Trebuia si md intorc acasd,dar, prin sfaturile unor oameni $
q
de suflet. sunt inscris la Liceul Mirzescu, cursuri frr[ frecvenll - unde urmez doi ani,
timp in care sunt admis s[ asist la cursuri de cltre dir. Liceului Ctva Vod6, prof.
1
latinist Bogos - care fuseseprimul dir. al gimnaziului din Vutcani gi care, cunoscind
pe localnici qi familia din care ploveneafi! accept[ acest lucru. Dupi doi am,
l
mat mare, promovind noui clase, md hotdrdsc sd mi transfer la Liceul V. Alecsandri - curs W
,t
Ceva mai seral. Pentru a urma cursurile serale, trebuia s[ lucrezi undeva; aflu de la unii colegi
c1lucreazd la Institutul de Proiectare in domeniul tompometriei. Merg sb lucrez qi eu.
161
il
I
 Ginduri despre Vutcani Si despre vutcdneni

Aici am intilrrit niqte ingineri tineri care, dup6 ce ne fbceam activitatea in citeva ore.
ne indruma sA mergem la Biblioteca de la Palatul Culturii, unde, la sala de lectura.
rdmineam pind la incepereacursurilor.
De la cursurile serale, am amintiri frumoase despre profesoarade lb. Romdna-
Colibaba Teodora, despre prof. Gh. Condurache qi de minunata sa sofie lectord ia
Institutul Agronomic. Impreuni cu fiii sbi, Valeriu gi Dorin Condurache,mergeam la
spectacoleqi alte activitdli educativede la Institut.
Dupd liceu, mi inscriu la Facultatea de matematicd, iar in 1962 trec la frra
frecvenld fiind incadrat la qcoalaVutcani ca professor in curs de calificare - mulli an
avind ca director pe inv. Aurel Tdbicaru om inv6lat cu disciplind militard - nu arr
avut relalii prea amicale, dar ii port deosebit respect pentru faptul cd m-a inv[lat si
fiu punctual qi corect.
ln 1963, m[ clsitoresc cu fosta coleg6 din clasele V-VII Georgeta $oitu
invdlitoare la gcoala nr. 2. Dup6 cdsdtorie, urmeazd qi dinsa Fac. de filologie g:
devine prof. titular la gcoala nr. I Vutcani. Am cdutat s6 fiu exemplu in tot ce fac
pentru sdteni - am invllat sd ingrijesc albine, si altoiesc pomi, mi-am construit casa
alaturi de cea pdrinteascd.
Din cdsdtorie, au rezultat doi copii, Teresa-Odeta-asistenti medicalb 5:
Cristian-Vasile-inginer electronist.Prin cisdtorie, am devenit rudi cu prof. D. $oitu ;:
cu Boris Gorceag de la care am invifat lucruri frumoase pentru care am un deosebit
respect.
Mi-a pldcut meseria de profesor qi am depus suflet in tot ce am frcut timp de
40 de ani. Atit ca profesor, cit gi ca director am cdutat pe toate clile si nu l[sdm
copiii in afara gcolii qi, prin ore suplimentare,si-i pregdtim astfel, incit qi cei slabi sa S-[,l 19
capete note de trecere. N-am ldsat nici un elev repetent, ci rar ciliva corigenli. ;rmtiluu
Majoritatea elevilor noqtri au ajuns in situalii frumoase:profesori, inv6lEtori, ingineri. SUlHrL, I
ofileri etc. lullllE
il
Ca director coordonator timp de 10 ani mi-am ajutat colegii si se T

perfecfioneze,n-am vorbit de rdu in fata organelor superioarepe nimeni, cdutind sd milruum

rezolvdm unele divergenle intre noi. in timpul directoratului m-am luptat s[ dotez lfiNml
laboratoarele gcolare cu tot ce apirea nou, am innfiinlat un atelier de licdtuqerie ttttttl,rum
pentru elevii claselor9-10. mm::miq
Dup6 1990, am fost 5 ani primar in dorinla de a face ceva mai mult pentru ,[,rM$m
Vutcani gi vutcdneni. N-ury reuqit mare lucru, deoarece wemurile erau tulburi aqa ruiilMsm
cum inci se mai prezintd. In 1990, printr-o adunare siteasci am reugit si aprobdm {.l
construclia barajului de la Pogta-Elan cu un luciu de ap6 de - 140 ha, constructia g
l)nunulu
incepind in 1992. La sfirqitul mandatului de primar in 1996, am oblinut finanfarea a mrwn
d
inci doui baraje pe ripa Vutcani gi a unor gabioane frri de care partea de nord a &-u.r
satului ar fi r6mas izolatd,. mltruuE
I Ca pensionar, caut s6-mi organizez gospoddria astfel incit sd constitui un ,t
exemplu pentru vutcineni, in timpul liber sd mai ajut pe unii elevi'care mi solicita. 'irlrm
M[ bucur de intilnirea cu unii din fogtii elevi care-mi adreseazd, cuvinte frumoase ;i fr
illll]llllWU
iqi amintesc cu pldcere unele scenedin activiatea desfiquratEin gcoalavutcdneand. tlflllxm,l

Vutcani - noiembrie 2006 l

ilrrrrrnn
162
 Gtnduri despre Vutcani Si despre vutcdneni

lrrurfr
si ne ciqtigdm existenfa, timp in care am fost tot timpul urmbrite de autoritlfi, am
reugit sd ajung contabill qefi, pentru c6 m[ pricepeam foarte bine la contabilitate, la o
cantini, unde am lucrat timp de noui ani pini a fost desfiinlati.
s rirmp
Am fost apoi angajati la Liceul nr. 6 din Galali contabilE qeft gi pe urmd la
m[rfiM
Clubul Sportiv Dunirea Gala1i,de unde am ie$it la pensie.
rflm5
In anul 1959 m-am cisdtorit cu ConstantinescuCostic6, inginer la Panificalia
dlii Jfl
din Galali, cu care am o cisnicie fericiti; e un om bun, blind, care a compensat,prin
comportarea lui deosebiti fa[d de mine, tot rdul pe care l-am alut; probabil ca &''l'l

Dumnezeu a vnrt sd fie aqa.

Am o fiici, Cristea Silvia, inginerd in Constanla, cdsitoritii cu Cristea llie.
inginer ofiter. Am doui nepoate: Cristea Corina-Rodica, un copil foarte bun, cu
rezultate olimpice la istorie qi filozofie ca elev6; studenti in anul II la Facultateade MEI

$tiinle Politice Ia S.N.S.P.A. Bucureqti, o foarte bund student[; qi-a ales aceasti ilffi
facultate, in mare mdsur[ influenlatd de viala gi curajul meu, pentru a pdtrunde in
viala publicd ca si poati influenta s5 nu se mai repete ahocitilile sdvirqite in acele Fn
vremuri gi pentru ca oamenii si poatii fidi mult mai bune.
Cea de-a doua nepoat6, Cristea Loredana-Mihaela, elevd in clasa a X-a la ,i[m
Liceul Ovidiu din Constanla, cu care md mindresec, a avut gi are de suferit in urma ffu@
unui vaccin, ficut de un doctor iresponsabil, in anul 1989, pe cind avea numai 11 Il!,m
luni, deoareceera ricitd gi vaccinul era contraindicat. Fetifa a avut o reaclie inversd.
paralizindu-i picioarele. La virsta de doi ani a fost operati la Bucureqti la Spitalul
Budimex, dar a rimas cu un mic defect la mers, care, din picate o complexeazd foarte Prn
mult, izolindu-se de tinerii de virsta ei, avindu-i ca prieteni calculatorul gi televizorui. 4
Cu tot traumatismul treit, Loredana are o voinfi foarte mare de a cunoaqte.in clasa a
VIII-a a terminat cu media 10, iar la examenul de capacitatea luat media 9,46 fiind :il
repartizatAla cel mai bun liceu din Constanfa.in continuare este cea mai buni eleva ]t!!il
la matematicl, flzicd, qi informatici. Deci Dumnezeu a ficut minuni, dar durerea ,im
sufleteascdrlmine, gi ea intreabi: De ce? Sunt foarte apropiat[ de ea. De fapt. rm
existenfa noastr6, a bunicilor, este prin ea. Acest lucru o face si ne iubeascdmult- s
avind mereu exemplul trdit de mine in tofi anii de suferinld (frrd mami de mic6, urgia
inchisorii, apoi umilinla suferiti dupd ce am fost eliberati). M
Nu uit, cind eram contabilS gefi la Liceul nr. 6 din Galali, cadrele de partid au \[
cerut autobiografia fiecirui angajat. Eu nu am amintit de inchisoare penffu cd trecuse &,
atAtja ant, dar pentru cd se cerea si scriem persoanecare ne cunoqteaudin copilirie, eu lD
am amintit de un consdteancare era coleg cu mine qi pe care credeamc6-l cunosc ca un ffi
om onest. Dar persoana respectivd (nu-i dau numele, fiind trecut in nefiinfn) a spus M
despre mine cd nu merit si lucrez intr-o unitate de inv5!6min! fiind ,,duqman ai il
poporului gi inchisd politic" degi prin comportarea gi cunogtinlele mele nu am frcur n
niciodatii un riu nimdnui, am fost cinstitd gi corecti. Numai frrna purtare, corectitudinea U
gi oamenii cu bun sim,t, ca directorul liceului, domnul Burlui, a suslinut sd rlmin in W
unitate, spunind ci rdspunde pentru mine. Oare nu am suferit destul cind impreund cu
buna mea prietendMiron Listica, astizi Portase,gi cu alte colege,in inchisoare,la vista
de numai 18 ani, am fost supusela cele mai oribiie lucruri, fiind bolnav6 de plSmini, mi

r64
 IognN. Monalaclu

B Lafe.
rrum- Octavia Constantinescu
(Afteni - Bondar)
rndnL
me "a Sunt vulcdneanci, actualmentecdsdtoritii
larn 1a Constantinescqn[scutdOctaviaAftene,la datade
3 decembrie1931,tatil Aftene Vasile, inv6!6tor,
ht u3 zis qi Bondar, decedatla 56 ani, mama Aftene
[F aru Rucsandra,zis Cucogel,decedati la numai 32 de
trir am ani in urmauneiboli incurabiieleBirnova,Iagi.
@tra Am doi frafi: Aftene Dumitru, carelocuiegte
la Huqi gi AfteneTitus, carelocuiegtela Pitegti.
$oir'; Situalia materiali a pirinfilor a fost buni.
re1e !: Cine de fapt nu era gospodarin Vutcani?Avind gi
ce fuc un salariu de inv6![tor, o cas[ frumoas6cu tot
it casa acaretul(cal, trisur6, vite, vie americani)gi pdmint
arabil. Dar toate acesteaau fost luate in urma
al.d ;r colectivizdrii, din care am suferit, atit eu, cit gi
oitu;i fra1ii me| numindu-ne,,chiaburi" gi ,,dugmaniai
psebit claseimuncitoare".
Eu, in timpul gcolii am fost arestat[ qi
mF de judecati de Tribunalul Militar Galali 9i
lasam condamnatila un an inchisoarecu sentinfapenali
labi se 87011951,pentru,,uneltire contra ordinii sociale" qi la doi ani domiciiiu obligatoriu
igengr. conform deciziei 183925/16.02.1951, impreund cu prietenamea Miron Listica qi a{i
S]nen- elevi, pentru cd nu eram de acord cu colectivizarea gi cu cei care ne luaseri
olminturile. $l

t
-
SA SC in ziua cind eram judecatl,tata a frcut o congestie cerebrald, care i-a cauzat
tind sa moartea. Tot din cauzamea, fratele meu Miticd a fost dat afari din $coala Militard de
r dotez Ofileri gi trimis la ,,munca de jos", iar Titus a fost nevoit sl pir[seasci satul natal,
hqerie neavind voie si urtneze un liceu, plecind la Bragov unde a urmat o qcoall
profesionald, dar prin muncd a ajuns un bun tehnician la Uzinele Dacia Pitegti. $i
pentru Miticd a ajuns un bun tehnician, prin muncl, la Huqi, dar nu a mai reugit si-gi ;
uri a;a realizezevisul de a ajunge ofi1er.
robdm
;truclia
$coala primard am urmat-o la Vutcani, avind ca invSlitor pe Purice cel Bdtrin.
Clasa a l-a de liceu am urmat-o la Liceul Ortodox din Vaslui. Venind rdzboiul, am
Is
m
fost refugiafi la Bucureqti, unde tat6l meu era concentrat ca ofiler in rezervd. Clasa a
larea a
nord a II-a am urmat-o la Liceul Cenffal din Bucuregti, iar restul cursurilor la Liceul Elena
u
c
Doamnd din Huqi.
itui un in urma reformei invdfimintului, am urmat cursurile la $coala Administriliei t
oiicit6. Economice. in anul III de liceu am fost arestat6,anulindu-mi-se to{i anii de studii de
oase gi liceu. Dupd eliberarea din inchisoare, am urmat cursurile liceale la seral, incepind cu
an6. clasa a IX-a pin[ la bacalaureat,oblinind diplom[ de liceu.

q
te2006 Din 1954, impreund cu prietena mea Miron Listica, am plecat din sat la Galafi, ::
unde dupi multe peripelii gi necazuri, am spdlat vase, am fbcut multe alte corvezi ca
163
f,
I
 !

IorrnN. Manolacle

[m se dddea un cub de zahdr ca supliment, gi-l impdrfeam in doud cu Listica pentru ci

mincarea era foarte pulind gi extrem de proasti qi nesinbtoasd.
Iroh

ilh
Cind am fost arestatdla Hugi, elevii s-au strins la poarta Securitifii qi strigau
eLiberareaelevilor arestali, astfel incit noaptea am fost transferali la Birlad inti-o
inchisoareumedd, cu un pat de fier fbrd nimic de acoperit pe el. AeSiera5 mai dm a2)ut
fr
D
sr
fr
rt-iz'iuneasd-mi iau paftonuf careafdcut minuni tnfxigutpe care[-am saferit. Sdfii trezitd.
fa ora 1 noapted.cu pistofuf [a,ttmp[i, nu Stiu cum dm mai putut reacpiona am mtifost
tuci[d- $i astdzi am rimas cu acelaqigoc.
Si
I
,@

h*
@L

&
s[
Nici la Birlad nu am stat mult. impreuni cu mai mulli delinuli, ca pe niqte vite,
ne-au transferat la Galali pentru a ne judeca.
$i parcd acum vdd cum un soldat stitea cu anna pe piciorul unui bnffin, cu haine de
ofiler fir[ epolegi,gi cum ii curgeasinge din picioml omului, iar soldaful era nesimlitor. Toli
st5teamin camion cu fala in jos qi in jur erau soldafi cu armeleindreptatesprenoi.
'
m De ce oare cei care au fbcut rdu semenilor lor au astdzi,dacd mai sunt in viatd,
&

m
[1

nu
il,
gradep?ndla generali, cu pensii mari? Au, oare, congtiin!6?
cDupdju[ecarea fa tri\unafuf gutifrtm [in
carenu se pefea soarefe.
'4m
Qakpi amfost fr^ti k jitavd, tn sulsof in
stat tntr-un astfet fe 6eci cefpupin 50 fe persoane,cu paturi
supra?$e fin stdfpi ;i sctn[ud un[e nu lrutiai sd stai {ettt pi o port, ca sd tncapi. gtroicei
noi vmift, stdteam feasupra frirfdufui cu fecafe. Atita jale mi-a rdmas in minte cind
trecearn,spre a spdla rufele soldalilor, gi auzeamloviturile date de c[lii definutilor.
i
hu De aici am fost transferate la Penetenciarul de Femei Mislea din judeful
th Prahova. Timp de o lun[, am tdiat lemne cu joagdrul in timpul iernii, de ne inghela
d$- zdpadape spatelenostru, asta era carantind.
t.o Apoi am ajuns in penitenciarul propriu-zis. Stiteanl la fel, cel pulin 50 de femei
d paturi de trei rinduri suprapusecu stilpi gi scindur[, fird nici o invelitoare, doar cu zeghe
ild pentru c[ paltonul mi-l luase. Aici parcd a fost mai uman pentru cd lucram in trei
&f schimburi la covoare persane, arinrd ca responsabili pe Printesa Cantacuzino. Rlu era
pn" atunci cind dimineala febuia sd facem baie cu apa foarte rece pentru a ne inviora, fiind
ft, mereu rdcite, ceeace a l5sat urme, pliminii nogtri adnd gi astizi de suferit.
p Din cauza vielii duse in adolescenldgi mai tkziu, am fost o fire bolnivicioas6,
anemicd in ultimul grad, bolnavd de inimd gi cu nervii care cu greu mi-i stipinesc.
m Numai linigtea ciminului gi frumoasele nepoatecu pdrinlii lor imi dau puteri de via16,
ffi \a care ei rid qi glumesc c[ sunt ca o ,,cdprioard". Am ffeit in Galali pind la pensie, iar
Ero in anul 1995 am vindut locuinla ce o aveam in Galafi gi m-am mutat in Constanla la
m" fiic[ qi nepoate. Locuim intr-un apartament in Constanla, pe Aleea Romanilei, Bl.
G D2, Et.I, Ap. 5, unde ne simfim bine cu o pensie destul de micl dtryd,31de ani de
d munci, dar sperdm ci se va face recalcularea gi vom avea o pensie meritatd dupd anii
il lucrafi in cimpul muncii gi munca depusd p?ni in anul 1989. Dar ne ruglm bunului
it Dumnezeu ca anii de pensie si fie cit mai mu11iqi cu spor, fbr6 alte necanxi, c6 am
to avut destule in tinerele.
m Octavia Constantinescu
l!
d

r65
fl-
I Gtnduri despre Yutcani Si desprevutcdneni
I Ing. Victor Gh. Manolache

M-am ndscut,la datade 15 aprilie 1943- in plin rizbor

mondial- in ComunaVUTCANI, raionulHU$I, fiind cel de-an
treileacopil din cei patrg dintr-o familie de oamenivrednicigi
respectalide infreagacomunitatelocalI gi chiar-din satelegi
I comuneleinvecinate.
Tata - GF{EORGI{E - un om fir[ mult6 carte, dar
inzestrdtcu un siml al realitilii, gospodarde frunte,inteligem
gi cu o voinEi de invidiat pentru multi lume; a fost un vizionar:
aveao intuilie deosebiti,gi-a dat searna,cI binele gi viitorui
copiilor nu poate fi asiguratdecit dacl face orice sacrificiu
material pentru a le asigura educafia qcolari (atit eu cit ;i
fratele Jan qi soraMARIA am absolvit institutii de inv[liminr
superior).
Mama - RI-IXANDRA - de o sensibiiitate qi o bunItate rar intilnite, mi-a lisar
mogtenire blindefea, demnitatea gi bunitatea faJi de semeni. Tinere,tea,deqi foarte
grea din punct de vedere material, a fost frumoasb, gi cind incerc sd scap de grijile
cotidiene, (s[ mi regdsesc),derulez imagini din aceasti copildrie unicd in felul ei.
Clasele primare gi gimnaziale (1950-1957), le-am urmat in comuna Vutcani.
perioadi in care am awt parte gi de bune gi de rele. Incepuse, in general in Romdnia-
dar in special ?n Vutcani, o perioadi gr.ea- aceea a colectivizirii, in care oamenii
harnici gi mai avuli, erau numili,,chiaburi", dugmaniai poporului. Plrinfii mei au fosr
declarali ,,chiaburi" gi o perioadl au pdrdsit comuna, ca gi cum ar fi fost stigmatizati-
Mi-aduc aminte de ziua in care fratele meu mai mare - Vasile, a venit acasdplingind
spunind cd toate oile ne-au fost confiscate (precum drogurile in ziiele noastre), drryd
care ne-au luat vitele, cirufa, calul gi alte lucruri din casi (in special covoarc lucrate
li manual).
Dar sI povestim gi alte lucrwi de care m[ amuz qi astizi.
Imi amintesc de Dl. Director GRAMATICU, zis PITICU, un bun profesor de
hmba romdn6, care atunci cind te prindea pe picior gregit, iti propunea 3 variante:
' perciunii (te lua de perciuni gi te ,,executa"pana cind valsai ca la Viena);
- pigcdtura(te piqca de bral c[ ili rimineau semne2-3 slptnmini);
- linearul (care avind secfunea pilfrata, gi aplicat in palrn[, nu mai puteai face
nimic cu mina c?tevazile).
Rdminind la capitolul GRAMATICU - director de qcoali - dar qi fin ai
pdrin{iior mei, voi reda o secvenldde care imi face mare pldcere sd imi amintesc.Intr-
o searI, cind eu cu vecinii mei de aceeagivirsti Dima qi Bahrim, ,,bdtearr'' banii la
poarti, vine la noi Dl. GRAMATICU. Mama, imediat incepe operafia de fierbere a
unei glini dolofane, care evident nu putea fi mincatd fErI o mlmdligl cald6. Mama
imi innerupe jocul, gi imi spune sI cem fiin[ in hambar. M-am considerat foarte
jignit, pentru ?ntrerupereajocului, m-am dus in hambar, am pus fiina cu t[rile in

I covati, dup[ care am cernut un strlt fin de fiin[ la suprafafa. Mama n-a observar
,,frgura", dar, in timpul mesei, D-l GRAMATICU era preocupat mai mult de

h 166
 fiq:
I

IocrnN. Maraloc.Ie

extragereat[rifei din dinli (uitasem sd punem scobitori la masi) decit de a minca ,[f
gustosul rasol de paslre.
:
I

ilt
Alti data, venind de la qcoald cu bunul meu prieten DOzu (TEODOR) DIMA,
bdiatul morarului, am vdzttt nigte porci leneqi, care dormeau in marginea drumului;
am scos repede briceagul din buzunar, l-am infipt in spatele porcului, care a alertat
t
F
fr d
t

0 stdpinii printr-un guilat puternic Ai a fugit cu briceag cu tot. -

II
*
AltI trdsnaie pe care n-o voi uita qi anume: ,,In clasa a IV-a am fumat pentru
r prima oar6. $i ultima oar6. Tata a aflat. In clasa a IV-a, am fumat pentru prima gi
t ultima dati in viala mea (ligAri de fabrica{ie proprie). Tata a aflat, m-a b6tut zdravin
(qi bine a ficut) qi de atunci n-am mai incercat niriofatd sdfumez (deqi tentafii au fost
uru destule).
u. La capitolul ,,Copil[rie in Vutcani" (1943-1957), ar fi multe, multe de spus, gi m1
u dacd voi fi solicitat, voi avea multe de adbugatacesteiperioade unice in viafa mea.
m in vara anului 7957, am absolvit (locul I), cele 7 clase in Comuna Vutcani, qi r

m
m-am inscris la admitere la celebrul Liceu Internat ,,CostacheNegruzzi" din Iagi,
unde am fost admis dup[ o seleclie destul de riguroasi. Am fost repartizat in clasa
VIII-a B, real6, avind diriginte pe profesorul de limba rom6n6, Ioan MANOLACHE,
nefiind simpl[ coincidenli de nume, era unchiul meu. Nu gtiam dacl pentru mine
acest lucru era bine sau nu. Ulterior am ,,vdzrt" c[ acest lucru a fost benefic, chiar
t
rul
*-i
q esenlial pentru cultura qi destinul meu. Cuvintele mele nu sunt suficiente, gi nu pot frl
h exprima intru toful gratitudinea mea, pentru tot ce a ficut pentru mine, domnul trl
Fl
ffi diriginte.
tm

il
nt Perioada liceului (1957-196I), a fost partea cea mai frumoasd din viala mea,
q deqi a fost pres[rati cu multe lipsuri gi frustriri (la multe reuniuni trebuind sd
fl
h imprumut o cravat6, poate de aceea posed in prezent peste 50, aduse din ,,toate
fr co{urile lumii"). Am incercat si lin ,,p&Sul" cu ceila[i colegi care proveneau din
E familii de intelectuali renumili. Pot sd afirm ci perioada petrecutd in Internatul rl
llli, I
Liceuluimi-a marcat viafa, mi-a glefuit caracterul qi mi-a pregbtit pasii pentru intreaga
mea via![ sociald.
Din anii de liceu, pot relata foarte multe intimpidri, de care imi aduc aminte cu
il
i ;l
mult drag. Orele de desenerau foarte plScute qi aqteptatecu neribdare de toli colegii. :l
-\,IogGUJA (profesorul de desen)era pulin (sau mai mult decit pulin) surd, aqacd noi
eram in al 9-1eacer la ora de desen. In multe sifualii, cu o plangd se prezentau mai
-l
-l
mul1i colegi pentru a fi notafi, nu puline fiind situaliiie tn care cel care executase

rll
plangaa primit o nota mai micd, decit ceilalfl beneficiari ai desenului respectiv.
Moq MARINEANU - profesorul de 1atin6 de o culturi rar intalnit[ era de-a
dreptul mortal. Te ,,executa" cu o vitezd, care ar fi stArnit invidia oric[rui boxer
ill
rl
"Ill
h profesionist.
o. La limba rus[ circul era in toi la Dl. Profesor STATIS, care necdsdtorit fiind,
m reacliona imediat la strigiturile clasei ,,Are sori, dom'profesor, dacd cineva era
ID ameninfatcu o notl sub 5".
hr
ru Oricum, toJi, dar absolut toli colegii, i-am iubit nemaipomenit pe acegti unici
flE dasclli ai nogtri, gi daci ne-am mai naqteincd o dati, qi incd o dati, tot pe ei am dori
sd-i avem profesori.
Ib/
fl' Ginduri devre Vqtcani Si despre vutcdneni

Dupd examenul de bacalaureat,pe care l-am promovat (cu o not6 obignuitb de

mediocritate) in anul 1961, m-am inscris la admitere la Institutul Politehnic ,,GH.
A$ACHI" Iasi - facultatea Mecanici. Examenul de Admitere l-am promovat cu o
notl destul de bun6, qi m-am inscris la seclia ,,Tehnologia Construc{iilor de Maqini",

I unde ne-am regdsit mu[i colegi de clasi gi de liceu.

Trebuie si menlionez faptul ci absolvenlii clasei a XI-a B, au avut cel mai
mare procent de elevi admiqi in inv6!5mintul superior, din cadrul Liceului ,,C.
Negruzzi", acest lucru datorindu-se minunalilor gi exigenfilor profesori, precum qi
dirigintelui prof. I. MANOLACHE, qi profesorului de matematicd N. COLIBABA
Trebuie sd fac aici urmitonarea remarc6. Dacd la domnul COLIBABA oblineai Ia
r absolvire media 5 erai absolut sigw ci intri la facultate. Profesorul COLIBABA era
sever, dar drept. Pirinlii ficeau tot ce le stdteain putinllca fiii lor sl ajungl la clasa
la care preda matematicile profesorul COLIBABA.
Dup[ 5 ani de facultate, am absolvit I. P. Iasi, in anul 1966. Aceastl perioadi a
fost destul de frumoasi, iar eu am triit-o destul de intens. Multe amintiri imi stiruie
tn memorie din aceastdperioadi, amintiri legate de prezenla (dar mai ales absenla)la
cursuri, la seminarii gi indeobqtela examene.
Impreunl cu bunul meu prieten, GORAS CIORNEI, gi un alt coleg, cu o searfl
inainte de CRACIUN, ne-am dus cu motocicleta qi am furat oala cu sarmale, de h
parterul unui bloc din str. PACURARI, de la o familie rudi cu amicul meu GORA$
CIORNEI. Alta datn cind ne-am hot6rit sl mergem la cursul de Mecanica Fluidelm.
la D-i profesor CIOBANU (nu mai firsesem la cursuri nici o dati in acel semesfrulr
acesta era plecat in Bucuregti, aga cI la examen l-am vdzut ,,prima oar5, pentrur
intiiagi dat5".
Dar sd trecem la'64 (adica-'66). Dupd absolvirea facultelii, am fost repartizat h
Tirgu Mureg, la Fabrica de Conductori Electrici. Incepind din acestan, incepe o nord
etapd- decisivi aq zice - in viaja mea.
La Fabrica de Conductori Tirgu Mureg, am fost primit cu multi simpatic"
integrindu-ml rapid in viala sociall a intreprinderii gi a oragului T?rguMureg.
La aceastdintreprindere am lucrat in perioada 1966-197I, perioadi in care enrmr
ocupat diferite func{ii, cea mai importanti fiind aceea de qef al unei seclii &
produclie.
in anul 1969, amreprezentatintreprindereala E.R.E.N., (Expozilia Realizlrihm
Economiei Nafionale), iar in anul 971, amreprezentat de asemeneaintreprindereah
prima edilie din Romdnia a T.I.B. (T*rgul Internalional Bucuregti), perioadd in crou
am prins gustul expozifiilor, tirgurilor gi a deplisdrilor de lungi duratE.
Aceasti perioadi a fost una frumoasd in viala me4 triind multe momente &
care imi aduc aminte cu mare plicere.
in anul !971, m-am transferat la Fabrica de Confeclii,,Muregul" din Tngur
Mureg, in funclia ,,Tnginer$ef Mecanic", unde am activat pinb in anul1975. Pemrur
aceasti perioadl am satisfaclia ci am realizat o investilie deosebit[, constind intmr
noui fabricd (investifia majori la aceaweme a durat aproape 3 ani).
Anul 1975 esteintr-adevir an de referinp in via{a mea, pentru c[ in acel an m.

168
 J
'"
IorrnN. Manolnc-Ie

am cdsdtorit cu domnigoara inginer chimist POP MARIA-AURORA, petsoand

i: -
,cH, devotatd familiei. intelectual de rasd (dovadb Brevetele de Invenlie a cdror autoare -l
:l
CL :
iI:*-
este).
ii mullumesc gi pe aceastdcale, pentru sprijinul gi inlelegerea de care a dat rl
tl
13-
_[
dovadi in toatd aceastdperioadd.
Tot in anul 1975, m-am transferat cu serviciul, la o Institulie de control
economic qi tehnic interjudeleani (Mureg si Harghita), ocupind funcliile de Inspector
de specialitate,apoi Inspector General.
n
Ei:
.Bf. Moment unic in viala mea a fost anul 1976, an in care s-a niscut unicul meu
li -a copil Cosmin-Dragog.
Ia:: De menlionat faptul, cd in perioada 1975-1980, am urmat la Universitatea
BABE$-BOLYAI, din Cluj-Napoca, cursurile (fbrd frecvenlE) ale facultdlii de
Istorie-Filosofie, sec-tiaFilosofie, dobindind o Dip1om6, de care insl nu m-am folosit
rdi :. niciodat6. Consider ins6 cd aceasti facultate mi-a consolidat cultura generalSin moc
iru: substanlial.
in anul 1985, am fost promovat, (prin voinla Comitetului Judelean de Partid),
Br:
DIRECTOR, al intreprinderii Judelene de Recuperare gi Valorificare Materiale
Refolosibile, funclie pe care am delinut-o pind in anul 1990.
'K:
de: Perioada, a fost una plind de satisfaclii din toate punctele de vedere penffu
Rq._{ mine gi familia mea.
lelor. in anul 1990, au luat fiin!6 in toate judefele din 1ari, Camerele de Comer! 9i
s[fL lndustrie, institufii neguvernamentale, autonome, apolitice, fiecare Camer[
l NjL-
gestionind Oficiul Registrul Comerlului.
Avind Carteade Munc6 nr. 1 (eu gi Ion Iliescu bifam astfel de situalii!) timp de
fr'rt 1 an de zile amdelinut funclia de Director al Registrului Comerfului, perioadi in care
no{;A am intrat in contact nemijlocit cu directorii qi patronii celor mai multe qi importante
societi{i comerciale din jude!.
tfre. La Adunarea Generald, dtn 1992, am fost ales SecretarGeneral al Camerei de
Comer!, Industrie qi Agriculturd a Judelului Mureq, funclie pe care am indeplinit-o
pa- mai multe mandate, pini in anul 2002, cind am fost promovat (pentru ,,merite
ii .l€ deosebite" desigur) in funclia de Prim Vicepregedinteal aceleiagiInstitulii, funclie pe
care o delin gi in prezent. O si incerc sd concentrez aceastbperioadi, qi sd evidenliez
rrF: unele secventecare pot fi interesantefrrd a mi lluda prea mult.
::i Am urmat cursurile de MARKETING-MANAGEMENT, ale Institutului
tN
ctre National ,,VIRGIL MADGEARU", am absolvit de asemeneacursurile de pregitire in
domeniul metodelor de evaluare a intreprinderilor, organizat de ANEVAR
Bucuregti, cursuri in urma clrora am oblinut atestatul de EXPERT EVALUATOR
E
-ie FIMAN (Fundalia Internafionald de Management), publicatd in paginile 213-214, din
Anuarul 1998-1999, o descriere sumari a sectoarelor de activitate, respectiv a
l"s- domeniilor de consultanla qi instruire in care sunt abilitat si lucrez.
F*
r- Delin de asemeneafunclia de Vicepregedinte al COMISIEI DE ARBITRAJ
COMERCIAL INTERN SI INTERNATIONAL, Comisie ce tunclioneazd pe lingd
Camerade Comer!.

I r69
 Ginduri despre Yutconi Si despre vutcdneni

in ultimii zece ari, am organizat gi coordonat numeroase misiuni economice

(insolit de numeroqi oameni de afaceri) io toate continentele (exceplie
AUSTRALIA, pe care sper sd o vizitez in anul urmdtor).
Cred c[ ffebuie men{ionate,mlcar o parte, din toate ![rile pe care le-am vuitat.
incepind cu Canada, SUA, CUBA, MEXIC, BRAZILIA, ARGENTINA' AFRICA
DE SUD, EGIPT qi continulnd cu JAPONIA, CHINA' SINGAPORE.
THAILANDA, MALAYSIA, HONG KONG, EMIRATELE ARABE UNITE.
in aceastaenumerafe nu apar lirile ernopene, dar ele au fost ,,cdlcate" aproape
in totalitate ( multe din ele chiar de mai multe ori)- Impresiiie din aceste !5ri sunt de-a
dreptui fantastice, iar albumele, casetelevideo gi fotografiile stau mdrturie in acest
sens.
Sunt mindru cd m-am n[scut intr-o comunl atit de frumoasd, gi consider ci
,,cei7 ani de acasi" irnpreund cu mediul social al comunei natale, au fost (chiar daca
md repet) decisive in formarea mea ca om. Mu$umesc lui Dumnezeu, pentru acest
lucru.

slct$glxnrfinfltE
Afo* un tatd eftremfe iu6itor, fevotatfamifici Si,afdturi fe we[nica sasolic, s-a
ocupat [e crestereaSi 6una e[ucapiea cefordoudfiice: Sihnq profesoard$ Aurefia
ju[ecdtor.
frnryuf ti6er Si-tfe[ica tot[eauna feanrihr fin [iferite fommii rtin[ tnfi
hnpdthnitfe lEminesan A avut o memoricfantasticd Siun 6agaj[e cunoStinpe fe tntti[iat
(Pwestea eumimentecu fate exdcte,yrutearecitafa nesfrsit,pfaSacugetdrice[e6re saucita
in cefmaipotrivit mommtat fisa4iei Era opfdceresdpetrecitimpu[cue[
personafitdpi

IOAN GH. NECHITA

N[scut la 8 dec. 1914 in Vutcani, jud. Fdlciu, din pirinlii

Ileana 9i Gheorghe Nechita qi decedat la 3 ian. 1991 in oraqul
Baclu unde este inmorrnintat.
A fost al treilea copil intre cei opt fra1i qi surori:
Constantin, Neculai, Ioan, Ene, Catinea, c[s[toriti Popescu -
vlduvd de rdzboi, Maria, cdsdtorit[ Vicol, Grigore, decedat la
Tecuci gi Ani1a, clsdtoritd Arsene. Suroriie au tr6it 9i locuiesc
in Vutcani.
ioan urmeazi cursurile qcolii in satul natal 9i face armata
in localitatea Kelmeu{, jud. Hotin - Bagarabia.Se hotdrdqtesd-
gi perfeclioneze pregitirea militarl qi va fi angajat in cadrul
forlelor armate ca subofiler in Regimentul 3 Griniceri din
oraful Chiqinlu - Basarabia.

170
 [r
I

ImtN. tlonaladle {
#
A fost un autodidact,indrlgostit de geografie,istorie,dar mai alesde literaturi 'h
(cirliie adunatede-a lungul anilor vor sfirgi arsein curteacaseidin Vutcani dup[
instaurarea regimuluicomunist;au scdpatdoarcitevavolume).
Se c6s6toregte gi in ianuarie1944,i se naqteprima fiicl, Silvia. Dupi numai
doui siptimini, Regimentul3 Griniceri primeqteordin de evacuareqi, impreuni cu
familia, p[rlsegte oraqulcu misiuneade aprovizionarea spateluifrontului. Punctul
terminusal refugiuiuiesteoraqulCorabia,pe malul Dundrii.
Aga se face cd Ioan are gansade a rbmtnein via!6, iar unitateasa va reveni la
Iagi,in oraqulplin de rdnilerdzboiului. .
Suntemin anul marii secetedin 1946,dupi anul greuluibilan! pentrulari cit qi
pentruvutcinenii careigi pling mor,tii. ffi
Despre fratele CONSTANTIN GH. NECHITA, plecat pe front nu se gtie
nimic. Este,,dispdrut"gi rimin orfani doi copii mic| Zttnaqi Gic6.
h
Fratele NECULAI GH. NECHITA, necdsitorit, jandarm in Iaqi, fusese
impuqcat de o patruil ruseascdin timpul unei alarme aeriene in zona dintre
Mitropolie qi Baia Popular6.Martorii oculari miloqi i-au ingropatsub un gard,la o
adinciturl de doar doui palme de hirle!. Ioan afld intimplItor de moarteatragicl a
fratelui siu. Face toate demersurileposibile pentru deshumarea,identificarea
cadavnrluigi inmormintareacregtineasciin,,Cimitirul Eternitate".
Plrinlii sunt distrugi.Vin la Iaqi cu toatecelenecesarepentrupomanl la pulin
timp dupi ce ind[aser6 deja o cruce la cimitirul din Deal, cruce pentru fiul ENE
NECHITA, care ela soldat qi urma s6 plece pe front. S-a imboln[vit glav, a fost
trimis acasdin permisieqi s-astinsca o luminare,in floareatinerefii.
$i, ca gi cum trei jertfe nu ar fi fost de ajuns,estedat ,,dispdrut"pe front qi
ginereleToaderPopescu,solul Catincii, care r[mine v[duvb cu doi copilaqifoarte
mici, Siminici gi Ionel. Aceasta mereu gi-a aqteptatbdrbatul ,,Poatevine din
prizonierat!"qi nu s-amai rec[s[torit niciodati.
ff
Suferinlacelorrimaqi a fost de nedescris.
Dupi epurdriledin armatl,Ioan se stabiiegtedefinitiv in Vutcani, in 1946,
pafidnrazdde bucuriepentrup[rin]ii greulncercali.
in 1949i senagtea douafiicl, Aurelia (Aurica).
Va lucra ca administrdtorla SpitalulMdlliegti gi apoi gestionarla Magazinul
t
-s
;
UniversalVutcanipinl la pensionare.
A fostgn ta6 extem deiubitor,devotatfrmiliei giahturi devrednicasotje,Teofili4 s-
a octpatdecregterea qieducaf,acelordoul fiice: Silvi4 profesorgiAureliajudecitor.
Timpul liber l-a dedicatintotdeaunalecturilor din diferite domenii, fiind insd I
tmpitimit de EminescuA awt o memoriefrntasticdqi un bagajde cunoqtinlede invidiat.
Povestea evenimente cu dateexacte,putearecitala nesfirqit,plaqacugefiri celebresaucita
penonaliEli?ncelmaipotrivitmomental discufei.Erao pldceres[ petrecitinrpulcu el.
Pentru a avea o b6trinele liniqtiti gi lipsiti de griji, a hotirit vinderea
gospoddrieidin Vutcani gi cumpdrareaalteiala Bacdu.
H
ti
Noi, fiicele, mergemrar la Vutcani, dar vom pdstrl pentrutotdeaunain suflet
;
amintirealocului nataI,a locului copildriei,a bunicilorgi a tuturorcelordragide aici. \ !

t7r
 I'iml4-
sltt4 txgfiffitE mtiilu-:- '
I
(Pdrinliimeierauoammifoartegospo[mi;ifoarte finrnici fugretatu[ meutatd fe
rrq
e4emp[u, munceaSi noaptea-'Urcasaciicuporum| fu po6 or[ona ohieaebtn ate[ieruffe ]rjitflrLnil
tfupkrie, ciopteaSistirluia foagefepmtrufdcut \utoafu,fesfdcaporum|u[a.fustn ogra"fa- iurinil I
fl. muncitpind k atrtnci6dtrtn4e,prasin[ n vic [e pe ut scdune['.. lltri ntr
sduit pind voi pfecain fumeaum|refor,ziua cinf aairnStii[e (Parti[ au intrat
g't"-am ii'tr j'tl6

tn ogra[dcu cdrupefe oife,carufSicdruldin tunp

Sine-aufunt tot giuf Sitot vinuf, femnefe, l
ce flwnd gmsa facrimiamare.tata nu era dcasd.Ctn[ a vrnit Si a vdzut cd rdrndsesem nin:g
sdracifrpipipdmintufui,s-afun1ofnfuiit [e uberpefon[ nervosy afost fus fa IaSipmtnt 'pffir,mr*
operalic,far nu [upd muftdwune s-a stins[in piatd- ;rmi r
I
cProftuLariaSpu[6er(nnscutdLupu &illcftru
Tjim[

liU, mm
MARIA LUPU, cisitoriti SPULBER :rrm
Profesoari
$nn:uu
Este cunoscuti de vutcdnenii colegi de generaliesub
,'rrrmlq
numele Despina.S-a ndscut la data de 23 august 1950 in
anlr'fiiflirf
mahaluaFundetud, fiind fiica lui Simion Lupu, cate, potrivit
obiceiului vutcinenilor de a da consdtenilorporecle, era
mfirg
cunoscutmai ales sub numele de Strdtulat.Mama dinsei. I
itlrq{trm
inainte de a se cisitori, purta numele de Tinca Strdtild. La
iEll;- t
pirinli au fost numai2 frali, anumepersoanaa cdrei succinta
biografie o consemnim?n rindurile ce urmeazl 9i un frate. mmryo
Mihai Lupu niscut la datade 3 iunie 1958,care estel6cdtu; rmrilflf
,r,ffiIi C
mecanicin Constanlaqi a fost coleg in claseleprimare qi in
-mmrffrm
gimnaziucu CostelBulgaru,care in prezentesteprocuror Ia
Vaslui gi a cirui biografiecititorii prezenteicdrli o vor intibri la
i:frTlE

paglna respectivS.De asemenea,Mihai a fost coleg in clasele primare qi in gimnaziu irm ri

pry1rr&
cu o alti vutcdneancdqi anume Dorina Shetib care este veriogoar6dinspre mamd cu
titulara prezentei biografii. :rr:::E
Despre pirinlii sdi, doamna profesoari Maria Spulber mirturiseqte
unndtoarele: ,,pdrinlii mei erau oameni foarte gospodari 9i foarte munciton. imt,lJf
i/"{rm-
Regretatul meu tat6, de pild[, muncea gi noaptea. Urca sacii cu porumb in pod
:fm6ffi
ordona obiectele in atelierul de timpldrie, cioplea gi stivuia doagele pentru frcut
butoaie, desfica porumbul adus in ogradi. A muncit pinl la adinci bitrinele, prigind -firtf( ,Ijl
in vie de pe un sciunef'. Rindurile de mai sus le-am extras din scrisoareacu care mi-
i';li, .mry
a trimis datele autobiografice (N.a.).
Despre colectivizare, doamna profesoari Maria Spulber face urmitoarele
mirturisiri: ,,Nu voi uita niciodatd gloata de firnclionari ai satului, obligali de cei de Ia .,1r,,,,ll*

Itir;;lfrffi
-:si:ri

t72
l- Ginduri despre YutcaniSi despre vutcdneni

Sl tt$glXgutt'rtE
,Oupd 1974, am funcpionat ca jufecdtor, mai ?ntti fa Julecdtori"a Si tri*unatul
Eacdq iar in prezent fa Curtea fe flpetAacaa un[e [epinfuneia [e prEe[inte af Secpiet
Comercif,feSi ContenciosAdministrdtia.

lE^4ercitaceastdproftti" cu pasiune, feuotanent, cinste Si corectitufine. in anu

2000, (heSefintefeQgmdnieimi-a conferit mcfatia nationafd ,serviciuf crefincios".

in amintirea [ragifor nei pdrinyi in ajunut Crdciunufui ani[or 2003 ;x 2004, am

sponzorizat Cdmirrut[e fiduini [in Eacdu Cu acd prifej, pensionarii Cdminufui au primit
farui Si ca[ourL Aespreacestgest afmeu, ziaruf focaf,*Lagazin',an fata fe 23 fecemira
2003 consemneazh,,Ca[ourife aufo* posihib cu ryrfnufjudecdtoarei Aurefia Saftiuc".
ffiumr
NECHITA I. AURELIA
(cisitoriti SAFTIUC) #n
ri,
@J

Niscuti in ziua de 14 octombrie 1949, in

comuna Vutcani, judegul Vaslui, fiica lui Ioan gi
Teofilia Nechita.
Din cisdtoria pdrinlilor a mai rezultat o fiici,
sora mea, Silvia Jaba,profesor pensionar,cu domiciliul iffiffilll,i;
in municipiul lagi. wr:fili[rcr
In perioada 1956-1963, am urmat cursurile 3;Jr[fi![r
$colii Generale Nr. 1 - Vutcani. unde am avut-o r*llltn
inv6!6toare pe distinsa doamnd Domnica Tdb6caru,
plecatd prematur dintre noi qi remarcabilii profesori:
Florea, Bostan, Macovei, Bihnireanu gi mulli al1ii.
In anul 1963, tatdl meu m-a inscris si particip la
examenulde admiterela liceul,,M. Eminescu"din Iaqi,
in prealabil ducindu-md pentru testare la distinsul
profesor de limba romdnd, Ioan Manolache, iniliatorul
c[rlii despre fiii satului Vutcani, cu care fiisese coleg
de clasi qi chiar de banc6.
Dup[ doui-trei qedinle, i-a spustatei ci nu mai estenecesarla acestegedinled.e
testare,pregdtirea mea fiind temeinicd. Drept dovad6, am reugit la respectiwl liceu
pe care l-am absolvit in anul 1967.
Mdrturisesc ci nu de puline ori, m-am gindit cu recunogtinll la domnr
profesor Manolache, la modul cum m-a indrumat sd intocmesc o lucrare, cum sd m-:
concentrezasupra subiectelor, cum si fac o sintezd a acestora,dar niciodatd nu an
avut ocaziasi-i mulfumesc.
O fac acum, exprimindu-mi toatii gratitudinea. Deqi in timpul liceului m-ac
pregitit sd dau examen la facultatea de geografie, in preajma bacalaureatului m-ar

174
 fc
I

IopnM. Monolachc

rdzgindit gi m-am inscris la Facultateade Drept din cadrul Universitdlii ,,A1. I. Cnza" *
- Iagi,pe care am absolivit-o in anul1972. n
ata a i
Timp de doi ani am lucrat ca jurist consult la un trust de construclii, iar din
anul1974 am funclionat ca judecdtor la Judecdtoriagi Tribunalul Baciu, in prezent la t
f
Se;a"
Curtea de Apel - Baciu.
in aceasti perioadd, am fost vicepregedint[ la Judecltoria Bac[u qi pregedintda
Secliei Comerciale qi ContenciosAdministr[tiv din cadrul Cu4ii de Apel.
Exercit aceastdprofesie cu pasiune, devotament,cinste gi corectitudine, in anul
2000 fiindu-mi conferiti de Pregedintele Romdniei, Medalia Nalionalb ,,Serviciul
Credincios",(ataSezcopia Decretuluinr. 527 I 01.12.2000).
11. "n in anul 1972 m-am cdsitorit cu ing. Corneliu Saftiuc, din cdsdtoria noastri ;i

W: rezultind doi copii: n

Antftl Codrin - Valentin, inginer, absolvent al Facultilii de construnlii - Iaqi, in
ae" prezent doctorand gi care are propria sa afacere, cdsdtorit cu Ioana, avocat in cadrul
Baroului Bucureqti. impreund au o feti15,Andreea - Chaterina,in virsti de 10 luni.
Alexandra, cesitoritA Sprianu, este notar, iar soful Mircea, avocat, ambii
stagiari in municipiul Baclu.
Referitor la amintirile despreanii copillriei gi ai adolescenlei,despreminunafii
mei p[rin1i, rude, vecini, consiteni, sunt multe de spus.
I
{
I

imi amintesc cu mare pllcere de domnul instructor de pionieri Macovei, care t

orgariza concursuri de orientare turistici gi concursuri filatelice, prin aceasta s"q
contribuind la imbogllirea culturii noastre generale de mai tirziu, de sirbAtorile de v
sfirqit de an cind luam premiu, iar bunicul meu, Gheorghe Nechita, cu mindrie iqi
urmdrea nepolii din mullimea adunati in fala Sfatului, mingdindu-qi gi rdsucindu-gi
mustafa alb6, de horele cu fanfara de la Cozmeqti, de indemnurile mamei cd trebuie
s[ invd!, s5 ajung cineva gi s[ nu mi gindesc cd agputea ieqi la joc.
Mama noastrd, Teofilia Nechita, veniti prin cisitorie de pe meleaguri {

t
&r
botoqdnene,din familie de preoli, a fost o fire ddrzd",harnic6, credincioasd,care a qtiut
sd depageascimomentele grele ale viefii (rdzboi, secet6, stabilizare etc) frind foarte
respectat[ in comund. Nu de pufine ori am comparat-o cu Vitoria Lipan.
in amintirea dragilor mei pirinli, in ajunul Criciunului anilor 2003 9i 2004, am
dt

sponsorizat Ciminul de bAffini din municipiul Bac[u, cu ocazia unei acliuni

organizatd de Biblioteca Jude,teani ,,C. Sturza" - Bacdu, acliune coordonatl de
doamna Ana Chiscop, fosti Negtian, care igi are rdddcinile tot in comuna noastr6.
Dorinfa mea ar fi ca acest gest sd devini o tradilie.
in concluzie, sunt mindri de originile mele qi ii mu[umesc lui Dumnezeu
pentru ceea ce am ajuns. fifi]
*-!
.q
31

I
.1
I
M
f,

175 f,
J
UM
.r5