Sunteți pe pagina 1din 9

PRINCIPALELE ZACAMINTE DE CARBUNI DIN ROMANIA

In subsolul Romaniei exista toate tipurile de carbuni humici,


inclusiv turba (precursor al carbunilor), lignit, carbune brun, huile, huile
antracitoase si antracit. Lignitii detin peste 85 % din rezervele de carbuni
energetici, celelalte tipuri se gasesc in cantitati modeste.

1. Zacaminte de turba

Datorita conditiilor climatice si morfologice favorabile zacamintele


de turba se gasesc atat in zonele montane, cat si in cele de deal si campie.
Desi cu un pronuntat caracter floristic si fitocenologic si mai putin
litologic, monografia turbelor din Romania realizata de Em. Pop (1960)
ramane un tratat de referinta in domeniu.
Din punct de vedere al alimentarii cu nutrienti zacamintele de
turba din tara noastra sunt in principal eutrofe, dar raman destule si
oligotrofe.

1.1 Zacamintele de turba eutrofa

Cele mai importante turbarii eutrofe sunt legate de depresiunile


intramontane ale Carpatilor Orientali. Astfel, depresiunea Ciucului cuprinde
pe langa alte 15 zacaminte si zacamantul de la Miercurea Ciuc cu o
suprafata de 525 ha, urmat de cele de la Siculeni Siculeni (341 ha) si
Toplita (245 ha). Grosimea maxima a stratului de turba este de 2,40 m, in
mod exceptional, la Tusnad Bai, dar intr-un zacamant de numai 3,5 ha,
turba ajunge la 11 m grosime.
Alte zacaminte de turba eutrofa se gasesc in Depresiunea
Maramures (2), cel mai important fiind cel de la Ocna Sugatag de 1,4 ha si
cu o grosime maxima de 8 m;
Depresiunea Giurgeului (11 zacaminte) din care doar 6 au peste 10
ha, cel mai mare, Remetea are 140 ha si o grosime a turbei de 3,7 m;
Depresiunea Barsei, cu numeroase zacaminte, cel mai mare la sud de
Sanpetru are 43 ha cu grosimi sub 2,5 m.

In Bazinul Transilvaniei o turbarie importanta se afla la Mandra,


langa Fagaras, are peste 300 ha cu grosimea maxima a turbei de 3,5 m si
este instalata in lunca Oltului.

Alte turbarii mai mari se gasesc in depresiunea Pannonica, unde


turbaria de la Ecedea din bazinul Crasnei, desi intinsa pe mai multe zeci de
kilometri patrati nu contine o turba valorificabila.
In fine, pe Platforma Moldoveneasca, in apropiere de Dorohoi se
cunosc trei turbarii, cea mai mare fiind cea de la Dersca Lozna, cu o
suprafata de 80 ha si un strat de turba gros de pana la 6 m.

1.2. Zacamintele de turba oligotrofa

Turbariile oligotrofe din Romania apar exclusiv in zona montana, la


altitudini de peste 800 m, au suprafete sub 120 ha, in general, mai mici si
grosimi de pana la 10 m.
In Carpatii Orientali se gasesc cele mai multe si mai mari turbarii
oligotrofe, fiecare masiv muntos mai important avand cateva turbarii. Mai
importante sunt turbariile din Muntii Harghita, unde patru zacaminte
insumeaza 217 ha cu grosimi ale turbei de pana la 10 m, asa cum este
turbaria de la Mohos cu 80 ha. Alte zacaminte se cunosc in Muntii
Calimani, Muntii Gutaiului, Muntii Bargaului (Bazinul Dornelor). Acesta din
urma cuprinde 26 turbarii cu o suprafata de 700 ha cu valoare stiintifica si
economica deosebita, cea mai importanta fiind turbaria de la Pilugani Poiana Stampei cu 96 ha si grosime maxima a turbei de 6 m. Profilul
litologic al zacamantului are urmatoarea succesiune: in baza un strat de
namol cu grosimea medie de 0,65 m, urmeaza un strat de turba neagra de
cca 2 m grosime, turba de Sphagnum cu multe Cyperaceae si graminee
eutrofe; stratul mediu de turba mai putin turbificat, de cca 2 m si, in fine,
la partea superioara apare ultimul strat de turba de Sphagnum cu o
grosime de peste 3,5 m de varsta subatlantica.
Turba de la Pilugani se exploateaza pentru uz casnic (combustibil),
dar si pentru extragerea de rasini eterice (pana la 7,5 %), produse de
valoare in industria cosmetica. Namolul din primul strat are proprietati
terapeutice deosebite.
Alte turbarii importante din Bazinul Dornelor se gasesc la: Casoi,
Colacelu, Gradinita, dar si in alte locuri, insa de dimensiuni mai mici.
Turbarii oligotrofe se mai cunosc in bazinul Lucina (Suceava),
Muntii Apuseni, cu peste 50 de turbarii cu o suprafata totala de 212 ha si
mai putine in Carpatii Meridionali (Fagaras, Sebes si Semenic).

2. Zacamintele de lignit

Dintre zacamintele de carbuni din Romania, cele de lignit sunt cele


mai mari. Din punct de vedere structural-genetic zacamintele cele mai
importante sunt legate de depresiunea marginala (Avanfosa Carpatica) in
Oltenia si mai putin in Muntenia, apoi in cateva bazine intramontane, dar
si cateva in umplutura neogena a Depresiunii Pannonice si cuvertura
neogena a Platformei Moesice si Platformei Moldovenesti.

2.1. Zacamintele din bazinul carbonifer pliocen Oltenia

In umplutura neogena a avanfosei si mai putin in cuvertura


neogena a Platfoemei Moesice, intre Dunare si Luncavat, se gasesc cele
mai importante zacaminte de carbuni din Romania, el singur cuprinzand
mai mult de 80 % din rezervele de carbuni energetici ai tarii.
Zacamantul din Oltenia a fost controlat structural (#icleanu et al.,
1988) si paleogeografic (#icleanu, 1992a), cea mai mare cantitate de
carbuni gasindu-se in zona interna a avanfosei in foste campii de
acumulare interdeltaice de tarm cu doua arii de dezvoltare maxima
(numar de strate si grosime), prima situata intre Motru si Miculesti si cea
de a doua intre Oltet si Taraia. O prezentare detaliata a acestui zacamant a
fost facuta de Ticleanu si Patrutoiu (in Petrescu et al., 1987) si apoi de
Preda et al. (1994).
STRATIGRAFIA. In umplutura Avanfosei Carpatice si cuvertura
neogena a Platformei Moesice, peste depozitele pontiene, in continuitate,
dupa I. Andreescu et al. (1985), urmeaza o succesiune de depozite ce
alcatuiesc trei unitati litostratigrafice (fig.21).
1.Formatiunea de Berbesti, predominant psamitica, dar si cu nivele
pelito- humitice, de varsta getian- parscovian bazala, cuprinde doua
complexe carbunoase: primul in vest, complexul de Valea Visenilor,
alcatuit din stratele de carbuni A, B si I- IV si cel de- al doilea in nord- est,
complexul carbunos de Aninoasa care are 2- 4 strate de carbuni lipsite de
importanta economica.
2. Formatiunea de Jiu- Motru este pelito- psamito- humitica, are
peste 90 m grosime in zona de margine a bazinului si peste 220 m in
centrul acestuia si cuprinde cel mai important complex carbunos
(complexul carbunos de Motru). Varsta formatiunii este parscovianromanian medie.

3. Formatiunea de Candesti (Romanian mediu- Pleistocen inf.) este


predominant psamitica, uneori psefitica si cu intercalatii argiloase mai
frecvente in partea mediana unde este plasat si complexul carbunos de
Balcesti alcatuit din stratele XIV- XVIII de carbuni cu o dezvoltare restransa
spre centrul bazinului.
TECTONICA. In general depozitele cu carbuni au inclinare mica
spre est, pentru cele din partea de vest a bazinului si spre sud, pentru cele
din partea de nord a acestuia. In cadrul avanfosei interne depozitele cu
carbuni sunt slab cutate, cu cute largi orientate ENE-VSV. Se disting doua
sisteme de falii alcatuite din falii cu sarituri reduse si frecventa scazuta.
HIDROGEOLOGIA. In afara acviferelor freatice, uneori foarte
puternic dezvoltate in luncile principalelor rauri ce dreneaza aria
zacamantului (Motru, Jiu, Gilort, Oltet), se cunosc numeroase acvifere de
adancime cu nivel ascensional, mai rar cu nivel liber. Aceste acvifere sunt
cuprinse in pachetele de nisipuri dintre principalele strate de carbuni.
Datorita frecventei acviferelor, a caracterului lor predominant ascensional
si a legaturilor hidrogeologice dintre acestea exploatarea carbunilor in
subteran ridica numeroase probleme de asecare.
STRATELE DE CARBUNI. Din complexul de Valea Visenilor, cu larga
dezvoltare intre Dunare si Motru, este exploatat deocamdata doar stratul
IV in cariera Husnicioara, unde are peste 10 m grosime. In trecut a mai
fost exploatat si stratul I care are grosimi ce pot ajunge la 7 m. De
asemenea, grosimi exploatabile pe arii extinse prezinta si stratul III de
carbune (I. Andreescu et al., 1992).
Complexul carbunos de Motru cuprinde cele mai importante strate
de carbune (V-XIII) care, cu exceptia stratelor IX sI XIII, depasesc toate
grosimi de 3 m in zona Motru-Miculesti. Uneori stratele V-VII formeaza un
subcomplex a carui grosime atinge 21 m in perimetrul Tismana, la vest de
Rovinari. Stratele X-XII formeaza si ele un subcomplex in zona LupoaiaRosiuta-Jilt Sud. Stratul X este al doilea ca importanta si are o mare
dezvoltare in carierele Lupoaia, Rosiuta, Jilt, Pinoasa (fig.22), Rosia de Jiu si
Pesteana.
In partea de nord-est a bazinului, intre Oltet si Cerna, stratele V si
VI (I, II nomenclatura locala) au din nou o dezvoltare maxima de 7,6 si 9,4
m grosime. In sudul bazinului stratul V de carbune mai atinge grosimi de
peste 4-5 m in perimetrele: Bailesti, Giubega, Segarcea, Salcuta si Mihaita
si s-au format mai ales datorita tasarii diferentiale a depozitelor din
subasmentul stratelor de carbuni (Ticleanu et Diaconu, 2002).
Stratele complexului carbunos de Balcesti sunt exploatate doar in
zona colinara de la nord-est de Motru, la Miculesti (XIV, XV).
COMPOZITIA PETROGRAFICA. Litotipii care alcatuiesc carbunii din
Oltenia sunt: carbunele detritic, carbunele xilitic, carbunele slab xilitic si

xilitul. Aceasta alcatuire asigura posibilitatea ca pe langa valorificarea in


termocentrale, carbunii din Oltenia sa poata fi utilizati si in alte domenii
(semicarbonizare, gazeificare, brichetare etc.).
PROPRIETATI FIZICO - CHIMICE. In general, carbunii din Oltenia au
continut ridicat in cenusa, la Aanh media plasandu-se la peste 25 %,
umiditatea este de 20-42,5 % (Wt), iar puterea calorifica initiala este
cuprinsa intre 1330 si 3558 Kcal/kg.

2.2. Alte zacaminte de ligniti

In umplutura Avanfosei Carpatice, in Muntenia se cunosc


zacaminte de ligniti la: Curtea de Arges si Schitu Golesti (Pontian),
Aninoasa (Dacian), apoi in Muntenia de Est la Sotanga-Margineanca,
Filipestii de Padure, Ceptura-Calugareni si Ojasca.
In cuvertura Platformei Moesice s-au semnalat acumulari de
carbuni cu grosimi de peste 2 m si spre est de Olt, pana la Mostistea asa
cum este si acumularea de sub Bucuresti care are un strat cu grosimi de
pana la 4-5 m, la adancimei de peste 400 m.
In cuvertura Platformei Moldovenesti se cunosc acumulari de
carbuni de varsta sarmatiana in perimetrul Falticeni-Boroaia-BogdanestiSasca-Hartop cu o suprafata relativ mare dar un strat de carbune ce nu
depaseste 1,65 m grosime. Puterea calorifica 1350-4800 (Qi) Kcal/kg,
cenusa este de 18-38 % iar continutul in sulf total este mare (3,5-5,98 %).
In depresiunile intramontane ale Carpatilor se gasesc acumulari si
zacaminte de ligniti in: Depresiunea Bahna-Orsova, Tara Barsei
(Depresiunea Brasovului), cu zacamintele de la Capeni-Baraolt si Sfantul
Gheorghe, apoi bazinul Bilbor-Borsec si Bazinul Hategului.
In bazinele intramontane legate de Depresiunea Pannonica se
gasesc acumulari de carbuni in intervalul Badenian-Pontian mediu, la:
Sichevita, Oravita, Bozovici- Nera, Caransebes Mehadia, Lugoj-Sinersig,
bazinul Simleului (Ip-Zauan, Sarmasag, Budoi-Derna-Tatarus), RosioriOradea, Baia Mare si Oas.

3. Zacaminte de carbuni bruni

Codlea - Vulcan. In depozitele liasice in facies de Gresten sunt


cuprinse doua complexe carbunoase, unul inferior cu doua strate de
carbuni, cu grosimi de 1,2-3,5 m si altul superior, tot cu doua strate ce au
grosimi de 1-4 m. Exploatare este sistata.

Bazinul Almas - Agrij. Depozite oligocen terminal - acvitaniene. In


formatiunea de Zimbor (Chattian) se gasesc 9 strate cu grosimi ce rar
depasesc 1 m, iar in formatiunea de Sinmihai (Acvitanian) alte 4 strate de
carbuni. Bazinul Almasului este un bazin paralic, carbunii fiind formati intrun mediu lagunar cu exces de umiditate in atmosfera. Aceasta geneza
explica de ce continutul in sulf este foarte ridicat comparativ cu alte
zacaminte. Carbunii au continutul mediu in cenusa de 20 %, puterea
calorifica cuprinsa intre 4800 si 5600 Kcal/kg.
Bazinul Tebea-Brad. Bazin intramontan cu depozite de carbuni de
varsta badenian-sarmatiana (3 strate in Badenian, 2 in Sarmatian, vezi
Petrescu et al., 1987). Caracteristica bazinului o constituie prezenta unor
carbuni bruni, mati care uneori ajung la continuturi foarte mici in cenusa,
sunt 10 % (pe ansamblu cenusa este cuprinsa intre 16-25 %) si prezenta
fenomenelor de termometamorfism la contact cu cuvertura de piroclaste.
Umiditatea totala Wt este cuprinsa intre 19 si 22 %, iar puterea calorifica
intre 3370 si 4639 Kcal/kg.
Bazinul Comanesti. Bazin intramontan in Carpatii Orientali separat
in mai multe cuvete prin praguri ale fundamentului paleogen, praguri ce
au functionat sincarbogenetic (Ticleanu, 1992 a), ceea ce a determinat
individualizarea mai multor zacaminte, cate unul, chiar doua pentru
fiecare cuveta. Formatiunea purtatoare este formatiunea de Supanu (Micu
et al., 1985) cu 2-9 strate de carbuni (nr. variabil in functie de cuveta sau
zacamant). Stratele de carbuni bruni, luciosi au grosimi mici de ordinul
decimetrilor, rar ajung la 1,5 m (stratul Maria a avut 2,2 m in cuveta
Laloaia). Puterea calorifica Qi = 2500- 6150 Kcal/kg si cenusa 4-51 %.

4. Zacaminte de huila

Zacamintele de huila din Romania sunt legate de zone de orogen si


de bazine posttectonice intramontane.

4.1. Zacaminte de huila din zone orogene

In Carpatii Meridionali, atat in Autohtonul Danubian (SvinitaSvinecea Mare), cat si in Panza Getica (Resita-Moldova Noua) se gasesc
zacaminte de huila.
Zona Svinita- Svinecea - Depozitele de varsta carbonifer superioara
(Westfalian-Stephanian) sunt constituite din conglomerate, gresii, argilite,
argile carbunoase cu numeroase resturi vegetale fosile si carbuni.

Zacamantul Camenita are un complex superior cu patru strate de


carbuni cu grosimi cuprinse intre 0,7 sI 3,75 m. Continutul in cenusa Aanh
este cuprins intre 27,4 si 35,5 %, continutul in materii volatile V variaza
intre 13,7 si 15,6 %. Puterea calorifica (Qi) este cuprinsa intre 7500 si 8000
Kcal/kg.
Zacamantul Dragosela-Tulinberg-Baia Noua cu huile antracitoase
care au Qi = 8400 Kcal/kg.
In aceeasi zona se cunosc zacaminte de carbuni (huile) in ciclul de
sedimentare Jurasic-Cretacic inferior, in Liasic.
Zacamantul Cozla cuprinde trei orizonturi din care doua sunt
productive cu 6 strate de carbuni avand grosimi cuprinse intre 0,2-7,60 m.
Zacamantul este puternic tectonizat intr-un sinclinal asimetric. Aanh =
(14-16 %), Qi (7500-8350 Kcal/kg). Continutul ridicat in materii volatile
(V= 28-39 %) face ca huilele sa fie incadrate in grupa huilelor grase.
Zacamantul Camenita are doua complexe carbunoase cu cate 3
strate de carbuni alcatuite din 3-4 bancuri cu grosimi de 0,8-4,5 m.
Continutul in vitrit este de 53 %. Continutul mediu in cenusa anhidra este
de 16 %, materiile volatile sunt cuprinse intre 21-37 % (huile grase), iar
puterea calorifica medie este de 8680 Kcal/kg.
Zacamantul Sopot prezinta trei- patru complexe ce contin strate cu
inclinari mari si grosimi mici (0,1-1,0 m). Continutul mediu in cenusa este
destul de ridicat (35 %), iar puterea calorifica medie este de 7400 Kcal/kg.
Alte zacaminte: Crivi-Rudaria, Chiacovat-Ostresu, Pregheda, Talva
cu Rugi.
Zona Resita-Moldova Noua este instalata pe cristalinul getic.
Depozitele din ciclul de sedimentare Carbonifer superior - Permian inferior
nu contin carbuni, in schimb depozitele liasice contin carbuni in mai multe
zacaminte.
Zacamantul Lupac are doua complexe carbunoase, primul cu trei
strate avand grosimi cuprinse intre 0,3 si 8 m, iar cel de al doilea cu strate
de 0,3- 2,3 m grosime. Continutul in materii volatile este de 5-15 %, iar
puterea calorifica este cuprinsa intre 7700-8100 Kcal/kg.
Zacamantul Anina cuprinde in depozite liasic inferioare 8 strate de
carbuni cu grosimi intre 0,3-4 m grosime. Continutul in materii volatile este
de 28-36 %, iar puterea calorifica are valori cuprinse intre 7700 sI 8200
Kcal/kg. Din punct de vedere tehnologic huilele de Anina sunt cuprinse in
categoria huilelor cocsificabile; in prezent mina este in conservare.
Zacamantul Doman este alcatuit din 3 strate de carbuni cu grosimi
cuprinse intre 0,8 si 3,0 m. Carbunii sunt huile slabe care cocsifica greu si
au urmatoarele proprietati principale: V (13-17 %), Qi 7000 Kcal/kg.

Alte zacaminte sunt: Secu, Zagardia, Ranchina, Anina Vest Bradet.

4.2. Zacaminte de huile in bazine intramontane

Bazinul carbonifer Petrosani


Intre Muntii Surianu si Retezat, la nord si Muntii Vulcan, la sud, pe o
lungime de 50 Km (E-W) si o latime de 1,5 - 9 Km, se dezvolta Bazinul
Petrosani. Depozitele chattiene detritice continentale si marine sunt
separate in cinci 'orizonturi', dintre care doua contin carbuni: primul 21
strate si secundul 9 strate lenticulare, necorelabile. Tectonica este
complicata, depozitele cu carbuni formand un sinclinal asimetric afectat de
mai multe sisteme de falii.
In ceea ce priveste calitatea carbunilor retinem continutul in sulf
de 2-3 % si puterea calorifica de 7600- 8000 Kcal/kg. De asemenea este
de retinut ca gradul de carbonificare al carbunilor (huile cocsificabile si
huile energetice) creste de la E spre W, fapt datorat cresterii stressului in
acelasi sens (Mateescu).
Bazinul Rusca Montana situat in Muntii Poiana Rusca cuprinde
depozite lacustre cu influente marine de varsta maastrictiana. Depozitele
formeaza un sinclinal asimetric cu 6 strate de carbuni avand grosimi
cuprinse intre 0,2 si 3 m. Proprietati fizico-chimice principale: Wt = 5,5 %,
Aanh=37-40 %, V= 26-35 %, Qi= 4300-4500 Kcal/kg. Reprezinta huile cu
proprietati de aglutinare si cocsificare.

5. Zacaminte de antracit

Zacamantul Schela-Viezuroiu
In depozitele liasice apare o succesiune de conglomerate, gresii,
sisturi argiloase, la partea inferioara a succesiunii acestora, urmate de un
'orizont' median de 200-300 m grosime alcatuit din gresii, sisturi pirofilice,
sisturi grafitoase si lentile de antracit. Tectonica zacamantului este foarte
complicata, iar variatiile rapide de facies complica si mai mult situatia.
Lentilele de antracit au lungimi 100-150 m si grosimi de 5-10 m si se
disting 4-10 nivele cu lentile de antracit. Densitatea antracitului este
cuprinsa intre 1,5 si 1,7 gr/cm3. Alte proprietati: cenusa 20-25 %, V=1 %,
Cmc=9095 %, Qi= 8000 Kcal/kg.
Alte acumulari: Culmea Obarsiei, Crasna-Stanesti, Raul Lung-Raul
Alb din partea interna a Autohtonului Danubian, zona Presacina cu strate
lentiliforme avand grosimi de 0,2-0,4 m.

Proprietati fizico-chimice: Wt=1 %, V= 1,4 %, Aanh 20-28 %, Qi


intre 5500 si 6200 Kcal/kg.