Sunteți pe pagina 1din 16

Cuprins:

Capitolul 1. Fabricarea bateriilor..............................................................................2


Capitolul 2. Reciclarea bateriilor..............................................................................2
2.1. Principalele obiective........................................................................................2
2.2. Ce este reciclarea?...........................................................................................5
2.3 Reciclarea bateriilor...........................................................................................5
2.4. Cei 3R ai bateriilor............................................................................................5
2.5. Categorii de baterii............................................................................................6
2.6. Etichetarea bateriilor i acumulatorilor..............................................................8
Capitolul 3. Reciclarea bateriilor in Romnia..........................................................8
Capitolul 4. Colectarea i necesitatea reciclarii bateriilor...................................10
4.1 Colectarea bateriilor.........................................................................................10
4.1.1. Cerine de colectare prevzute de Directiva european 2006/66/CE........10
4.2. Necesitatea reciclarii bateriilor........................................................................11
4.3. Obligaiile productorilor.................................................................................12
4.4. Harta punctelor de colectare in Ploiesti..........................................................12
Capitolul 5. Poluarea bateriilor...............................................................................14
5.1. Cum ne afecteaza sanatatea metalele din componenta bateriilor?................14
5.2. Costurile detoxificrii.......................................................................................15
Capitolul 6. Statistici privind reciclarea bateriilor si sfaturi practice pentru a
reduce consumul de baterii....................................................................................16
6.1. Statistici..................................................................................................16
6.2. Sfaturi practice pentru a reduce consumul de baterii.............................17
Bibliografie...............................................................................................................18

Capitolul 1. Fabricarea bateriilor


Scurt istoric
Cei mai muli istorici situeaz invenia bateriei in jurul anului 1800, atunci cnd
experimentele lui Alessandro Volta au generat curent electric din reacii chimice intre
elemente diferite. Pila voltaic original folosea discuri din zinc i argint i un
separator poros dintr-un material nonconductor, saturat de ap srat.
Experimentele cu diferite combinaii de metale i electrolii au continuat in urmtorii
60 de ani.
Johann Ritter a demonstrat pentru prima oar elementele unei baterii
reincrcabile in 1802, dar totui acestea au rmas o curiozitate de laborator, pn
trziu, in secolul dinamurilor acionate cu abur capabile s le reincarce.
In prima jumtate a secolului 19 experimentele au continuat cu o varietate de
combinaii de materiale cu electrozi pozitivi/negativi i diveri electrolii. Abia in anul
1860 strmoii bateriilor din zilele noastre au fost descoperii, respectiv George
Leclanche a construit prima baterie din carbon-zinc.
Bateriile secundare dateaz dup 1860, cnd Raymond Gaston Plante a
inventat bateria plumb-acid. Celula acesteia se bazeaz pe 2 plcute subiri separate
de o folie de cauciuc. El a rulat aceast combinaie i a introdus-o intr-o soluie
diluat de acid sulfuric. Iniial capacitatea era limitat din cauza plcutei pozitive ce
prezenta puin material pentru a face reactie.
Pe la 1881, Faure i alii au creat baterii folosind o pasta de oxid de plumb
pentru placa pozitiv, aceasta permitind o formare mai rapid. Din moment ce
majoritatea problemelor cu bateriile plumb-acid inundate implicau scurgerea
electrolitului, cele mai multe incercari au fost fcute in idea de a elimina acidul liber
din baterie. Cercettorii germani au descoperit la inceputul anilor 60 un gel-electrolit
pentru bateria plumb-acid ceea ce a constituit o imbuntaire.

Capitolul 2. Reciclarea bateriilor:


2.1. Principalele obiective:
Principalele obiective ale HG nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor i
acumulatorilor i al deeurilor de baterii i acumulatori sunt:

stabilirea cerinelor privind introducerea pe pia a bateriilor i acumulatorilor i a


unor reguli specifice privind colectarea, tratarea, reciclarea i eliminarea deeurilor
de baterii i acumulatori, destinate s completeze legislaia naional armonizat
privind deeurile i s promoveze un nivel nalt de colectare i reciclare a deeurilor
de baterii i acumulatori, precum i reglementarea interzicerii introducerii pe pia a
bateriilor i acumulatorilor care conin substane periculoase.

mbuntirea performanelor de mediu ale bateriilor i acumulatorilor i ale


activitilor aferente tuturor operatorilor economici implicai n ciclul de via al
bateriilor i acumulatorilor, respectiv ale productorilor, distribuitorilor i utilizatorilor
finali i n special ale operatorilor direct implicai n operaiunile de tratare i reciclare
a deeurilor de baterii i acumulatori.

H.G. nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor i acumulatorilor i al deeurilor


de baterii i acumulatori se aplic tuturor tipurilor de baterii i acumulatori, (Tabel 1.),
indiferent de forma, volumul, greutatea, materialele componente sau utilizarea
acestora, fr a se aduce atingere legislaiei naionale armonizate care transpune
Directiva 2000/53/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 18 septembrie
2000 privind vehiculele scoase din uz i Directiva 2002/96/CE a Parlamentului
European i a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind deeurile provenite de la
echipamente electrice i electronice (DEEE).

Tabel 1. Tipuri de baterii i acumulatori


1a Alcaline
1b Litiu
1c Zinc Carbon
1d Zinc Aer
1e Oxid de Mercur (HgO)
Baterii portabile (categoriile 1 i 2)

1f Oxid de Argint (Ag2O)


1g Ansamblu de baterii
1h Altele
2a Nichel Cadmiu (NiCd)
2b Plumb
2c Nichel Metal Hidrura (NiMH)
2d Litiu Ion
2e Litiu Polimer
2f Altele

Baterii auto

3a Plumb Acid

(categoria 3)

3b Nichel Cadmiu (NiCd)


3c Altele

Baterii industriale

4a Plumb Acid

(categoria 4)

4b Nichel Cadmiu (NiCd)


4c Altele

Pot introduce pe pia baterii i acumulatori numai productorii nregistrai n


Registrul Productorilor de baterii i acumulatori, constituit la A.N.P.M.
n anul 2009, s-a demarat procedura de nregistrare a productorilor de
baterii i acumulatori n Registrul productorilor baterii i acumulatori, conform
cerinelor legislaiei n vigoare. Pn la 31.12.2009, s-au nregistrat 130 productori
de baterii i acumulatori.
Figura 7.5.1. Distribuia tipurilor de baterii i acumulatori puse pe pia n anul 2009
Categoria 4
Categoria 1
Categoria 3

Categoria 2

Categoria 1

Categoria 2

Categoria 3

Categoria 4

Sursa: Agenia Naional pentru Protecia Mediului

2.2. Ce este reciclarea?


Reciclarea reprezint reprocesarea materialelor in produse noi. In general,
reciclarea previne pierderea unor materiale potenial folositoare, reduce consumul
de materii prime i reduce consumul de energie i astfel producerea de gaze cu efect
de ser. Reciclarea este un concept modern in gestiunea deeurilor.
Materialele reciclabile pot proveni dintr-o gam larg de surse, incluznd
gospodriile particulare, dar i industriile. Ele includ sticla, hrtia, aluminiul, asfaltul,
fierul, textilele i plasticul. Deeurile biodegradabile, cum ar fi cele alimentare sau de
grdin sunt de asemenea reciclabile cu ajutorul microorganismelor prin compost
sau digestie anaerob.
Materialele reciclabile trebuie sortate i seprate pe tipuri de produse.
Contaminarea lor cu alte materiale trebuie prevenit pentru a le crete valoarea i a
facilita procesarea. Sortarea poate fi efectuat de productor sau la centrele de
colectare.
Colectarea deeurilor se poate face in dou moduri: fie firma care le proceseaz
le ia direct de la producator (care, in prealabil, le-a pregtit in pungi sau saci, pe
categorii), fie producatorul le duce prin mijloace proprii la centrul de colectare.
Reciclarea nu include refolosirea materialelor care ii pstreaz forma iniial pentru
alte scopuri dect cele iniiale.
2.3 Reciclarea bateriilor:
Reciclarea bateriilor este o activitate de reciclare care are ca scop reducerea
numrului de baterii din deeurile municipale solide. Bateriile conin metale grele i
substane chimice toxice, ele crescnd riscul contaminrii solului i poluarea apei.
Cele mai multe tipuri de baterii pot fi reciclate. Cu toate acestea , unele baterii pot fii
reciclate mai uor dect altele, ca bateriile auto si cele tip buton de celule. Alte tipuri,
ca bateriile alkaline i reincrcabile, pot fi deasemenea reciclate.
Multe orae ofer servicii de reciclare pentru bateriile uzate auto. In SUA
serviciul de reciclare este incurajat prin lege printr-un depozit rambursabil care este
pltit pe baterii, de aceea 97% din bateriile auto sunt aduse spre reciclare.
Societile care comercializeaz baterii noi pentru maini pot deasemenea colecta
bateriile uzate pentru reciclare. Cele mai multe magazine de baterii sau centre de
reciclare pltesc pentru bateriile uzate.
2.4. Cei 3R ai bateriilor:
REDUCE
Folosete acumulatori n locul bateriilor de unic folosin, care pot nlocui sute de
astfel de baterii.

Utilizeaz baterii care conin mai puin mercur i alte metale grele.
Achiziioneaz articole sau obiecte ce funcioneaz fr baterii.
REUTILIZEAZ
Pentru a fi reutilizate bateriile trebuie s fie rencrcabile, acumulatorii. Folosirea
acestora duce i la scderea costului per utilizare datorit rencrcrilor repetate la
care pot fi supui, acoperindu-i astfel costul de achiziie, mai ridicat dect cel al
bateriilor obinuite.
RECICLEAZ
Reciclarea bateriilor nltur metalele grele din gropile de gunoi i din aer.
Prin reciclare se economisesc resurse, deoarece metalul i plasticul recuperat pot fi
folosite n fabricarea altor baterii. De exemplu, fiecare baterie conine n medie 20 g
de metal ce poate fi reutilizat.
2.5. Categorii de baterii:
Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European i a Consiliului privind bateriile
i acumulatorii face distincie intre trei tipuri de baterii i acumulatori:
1. baterii i acumulatori portabili;
2. baterii i acumulatori industriali;
3. baterii i acumulatori auto;
1.Bateriile i acumulatorii portabili:
Bateriile i acumulatorii portabili sunt acele baterii sau acumulatori, baterii de tip
pastil, ansamblu de baterii care este sigilat, poate fi transportat manual i nu este
nici baterie industrial sau accumulator industrial, nici baterie ori acumulator auto.
Acetia pot fi:
Baterii nereincrcabile (de exemplu bateriile cu zinc-carbon si magneziu alcalin
baterii pentru scopuri generale), baterii pastil, baterii cu oxid de litiu; impreun
reprezinta aproximativ 75% din segmentul de baterii portabile;
Baterii reincrcabile sau acumulatori (de exemplu bateriile cu nichel-cadmiu, nichel
metal hidrid, cu ioni de litiu si cu plumb acid), care reprezint aproximativ 25% din
segmentul de baterii portabile;
Bateriile i acumulatorii portabili i utilizm frecvent in activitile noastre zilnice
ca si componenta de funcionare pentru diferite echipamente de uz personal sau
casnic, insa nu dup mult timp acestea devin deeuri. i, nu orice fel de deeuri,
acestea sunt cele mai poluante i periculoase, iar majoritatea ajung, din nefericire, la
depozitele pentru deeuri municipale.
Tipuri de baterii i acumulatori portabili:
Bateria zinc-carbon: este cunoscut i drept baterie standard pe baza de
carbon, electrozii sunt zincul i carbonul, intre aceste substane existnd o
pasta acid, care are rolul de electrolit. Aceast baterie este cel mai puin
toxic i este utilizat la diferite aparate mecanice, lanterne, jucrii, etc.

Bateria alcalin (cu dioxid de mangan): cea mai utilizat este bateria Duracell
si Energizer, electrozii sunt zincul i oxidul de magneziu, impreun cu un
electrolit alcalin. Se utilizeaz in: casetofoane, radiouri, alte aparate.
Bateria pe baz de litiu : aceast baterie conine litiu, iodat de litiu sau iodat de
plumb i este utilizat in aparatele de fotografiat datorit puterii mari pe care o
genereaz.
Bateria nichel-cadmiu: electrozii acesteia sunt hidroxid de nichel i cadmiu,
electrolitul fiind hidroxidul de potasiu. Aceast baterie este reincrcabil,
utilizat pentru camere de filamt i foto, diferite unelte portabile ce necesit
acumulatori reincrcabili.
Bateria nichel-metal: acest tip de baterie este reincrcabil i tinde s
inlocuiasc bateria nichel-cadmiu, deoarece nu sufer din cauza "efectului de
memorie" de care sufer bateria nichel-cadmiu.
Bateria litiu-ion: este reincrcabil i este deseori intlnit in laptop-urile
performante, in telefoanele mobile, ceasuri, camere de filmat etc.
Bateria zinc-aer: aceast baterie utilizeaz oxigenul pentru oxidarea zincului i
sunt utilizate pentru aparatele auditive.
Bateria zinc-oxid de mercur: si aceasta este deseori folosit in aparatele
auditive, pacemaker, camere de filmat, ceasuri,etc.
Bateria argint-zinc: aceast baterie este utilizat la aplicaiile aeronautice,
datorit raportului optim putere-greutate. Altele: aparate auditive, aparate foto
i de filmat, calculatoare, etc.
2. Bateriile i acumulatorii industriali:
Bateriile i acumulatorii industriali sunt acele baterii sau acumulatori proiectai
exclusiv pentru utilizare industrial sau profesional sau folosii in orice tip de vehicul
electric.
Acestia pot fi, de exemplu:
Bateriile cu plumb acid (96% din intregul segment industrial de baterii);
Bateriile cu NiCd (2% din ntregul segment industrial de baterii);
Altele (2%)
3. Bateriile i acumulatorii auto:
Bateriile i acumulatori auto sunt acele baterii sau acumulatori destinai s
alimenteze sistemele auto de pornire, iluminat ori de aprindere. In conformitate cu
lista prevzut in Decizia Comisiei Europene 2000/532/CE, bateriile care conin
plumb, mercur i nichel-cadmiu sunt clasificate ca deeuri periculoase.

2.6. Etichetarea bateriilor i acumulatorilor:

productorii sunt obligai s marcheze cu simbol toate bateriile acumulatorii i


ansamblurile de baterii cu o pubela cu roti, barat cu dou linii in form de X
productorii sunt obligai s indice pe suprafaa bateriilor i acumulatorilor portabili
i auto, in mod vizibil, lizibil capacitatea acestora;
bateriile, acumulatorii i bateriile de tip pastil care conin mai mult de 0,0005%
mercur, mai mult de 0,002% cadmiu sau mai mult de 0,004% plumb sunt marcate cu
simbolul chimic pentru metalul respectiv: Hg, Cd sau Pb

Capitolul 3. Reciclarea bateriilor in Romnia


Proiectul Colectarea selectiv a deseurilor de baterii portabile in orasul Iasi
implementat in perioada noiembrie 2009 noiembrie 2010 de ctre Asociatia Mai
Bine este finanat de Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein i Norvegiei i
urmrete accelerarea responsabilitii sociale a cetenilor in domeniul proteciei
mediului.
Mai exact, proiectul ii propune s dezvolte o platform participativ i una educativ
in scopul informrii populaiei ieene cu privire la importana consumului responsabil
de resurse i promovrii colectrii selective a deeurilor de baterii i acumulatori
portabili.
Componenta educativ este reprezentat, in mod indirect, de platforma online a
proiectului ct i, in mod direct, de vizitele de informare realizate in 10 licee ieene.
Componenta participativ const in implementarea unui sistem de colectare
selectiv a deeurilor de baterii portabile prin amplasarea a cel puin 50 de recipiente
de colectare a acestor deeuri in locaii accesibile publicului larg.
In acelasi timp, proiectul intenioneaz ca impreun cu ali factori, din domeniul
colectrii i reciclrii, s pun bazele unui sistem unitar de colectare selectiv si
reciclare a deeurilor de baterii si acumulatori portabili in Romnia.
Organizatorii au ales s acioneze asupra unui segment de deeuri periculoase baterii si acumulatorii portabili - intruct acesta poate afecta grav sntatea uman
dac nu sunt colectate selectiv pentru a fi tratate i reciclate.
Iniiativele observate in prezent sunt puin cunoscute publicului larg i nu
reprezint o soluie optim pentru rezolvarea problemei deeurilor de baterii i
acumulatori portabili, motiv pentru care Asociaia Mai Bine i-a propus s vin in
sprijinul acestora prin implementarea unui proiect punctual, in Iasi, urmnd s-l
extind la nivel naional in anii urmtori, pentru a aduce beneficii att mediului ct i
sntii noastre.
In Romnia exist cteva dificulti de implementare a sistemului de gestionare
a bateriilor portabile uzate cum ar fi:

Lipsa infrastructurii de colectare (mai ales in mediul rural)

Cantitate mare de baterii contrafcute

Cantitate mare de baterii cu compoziie chimic necorespunztoare (Hg, Cd,


Pb peste limitele admisibile)

Lipsa instalaiilor de reciclare

Costurile ridicate de gestionare ale sistemului

Reglementri legislative

Directiva 2006/66/CE privind bateriile i acumulatorii i deeurile de baterii i


acumulatorii

Directiva 2000/53/CE privind vehiculele uzate

Decizia 2000/532/CE privind deeurile periculoase

Hotrrea de Guvern nr.1132/2008 privind regimul bateriilor i acumulatorilor


i al deeurilor de baterii i acumulatori

Ordinului comun nr.669/1304/2009 privind


nregistrare a productorilor de baterii i acumulatori

aprobarea

Procedurii

de

Ordin nr.1399/2032 din 2009 pentru aprobarea Procedurii privind modul de


eviden i raportare a datelor referitoare la baterii i acumulatori i la deeurile de
baterii i acumulatori.

Capitolul 4. Colectarea i necesitatea reciclarii bateriilor:


4.1 Colectarea bateriilor:
Conform Hotrrii de Guvern nr. 1132 din septembrie 2008 intele propuse
pentru colectarea bateriilor i acumulatorilor portabili sunt urmtoarele:

25% pn la data de 26 septembrie 2012;

45% pn la data de 26 septembrie 2016;


Obligaia atingerii acestor inte revine in sarcina productorilor de baterii i
acumulatori portabili (sau organizaiilor colective care acioneaz in numele lor).
Pentru bateriile si acumulatorii industriali si auto nu este prevzut o int de
colectare intruct acetia au mai puine anse de a fi eliminai in fluxul de deeuri

municipale solide din cauza faptului c sunt mari i deoarece utilizatorii lor sunt
profesioniti si apreciaz mai mult valoarea economic a reciclarii. Pe lng acestea,
se adaug si combinaia intre obligaiile legale de a primi inapoi aceste baterii si
acumulatori si interdicia de depozitare si incinerare care are drept scop colectarea
acestor baterii i acumulatori.
4.1.1. Cerine de colectare prevzute de Directiva european 2006/66/CE:

consumatorii trebuie sa aib posibilitatea de a returna deeurile de baterii


portabile la punctele de colectare aflate in vecintatea lor, fr plata unei taxe si fr
obligaia de a cumpra o nou baterie;

distribuitorii sunt obligai s primeasc inapoi deeurile de baterii portabile


atunci cnd furnizeaz baterii portabile (n afara cazului n care se dovedete c
sistemele alternative existente sunt eficiente);

productorii de baterii industriale sau terii care acioneaz in numele lor, sunt
obligai s primeasc inapoi bateriile industriale de la utilizatorii finali;

productorii de baterii auto sau terii trebuie s stabileasc sisteme de


colectare pentru deeurile de baterii auto care nu sunt colectate prin intermediul
schemelor de colectare stabilite prin Directiva vehiculelor uzate.
Ce poi face in calitate de consumator?

achiziioneaz baterii reincrcabile ce au o durat de via lung;

evit cumprarea acumulatorilor pe baz de nichel (Ni) i cadmiu (Cd), dar si


aparate electrocasnice ce nu funcioneaz pe baz de acumulatori;

cnd bateriile si acumulatorii devin deeuri inapoiaz-le magazinelor de unde


le-ai achiziionat pentru ca acestea s le trimit productorilor pentru reciclare;

dac intmpini un refuz amintii-le c sunt obligai prin lege;

cere Primriei din localitatea ta s infiineze un punct de colectare pentru


aceste deeuri.
Directiva 2006/66/CE stabilete:
1.Norme aplicabile introducerii pe pia a bateriilor si a acumulatorilor (in special
o interdicie de introducere pe pia a bateriilor si a acumulatorilor care conin
substane periculoase).
Cantitile maxime admisibile de substane periculoase existente in componenta
bateriilor si acumulatorilor sunt urmtoarele:
a)Hg 0,0005% din greutate
b)Cd Hg 0,0005% din greutate
c) Interdicia de la punctul a) nu se aplic bateriilor de tip pastil cu un coninut de Hg
sub2% din greutate

d) Interdicia de la punctul b) nu se aplic bateriilor si acumulatorilor portabili utilizati


pentru:- sisteme de urgen si de alarm
- echipamente medicale.
- scule electrice fr fir
2.Norme speciale pentru colectarea, tratarea, reciclarea si eliminarea deeurilor
de baterii si acumulatori (cu scopul de a promova un nivel ridicat de colectare si
reciclare a deeurilor de baterii i de acumulatori)
4.2 Necesitatea reciclarii bateriilor:
De ce trebuie s reciclm bateriile?

reciclarea bateriilor ajut la economisirea resurselor permind recuperarea


metalelor valoroase cum ar fi nichelul, cobaltul i argintul;

utilizarea metalelor reciclate din baterii necesit un consum mai mic de


energie, exemplu: utilizarea cadmiului i a nichelului reciclat necesit 46% si
respectiv 75% mai puin energie primar dect extracia si rafinarea metalelor in
stare natural; pentru zinc, proporia de energie necesar pentru reciclare raportat
la energia necesar extraciei resurselor primare este de ordinul 2,2 la 8.
Cerinele de reciclare prevzute in Directiva 2006/66/CE a Parlamentului
European si a Consiliului privind bateriile si acumulatorii si deeurile de baterii si
acumulatori:

toate bateriile colectate trebuie reciclate;

ins, in ceea ce privete deeurile de baterii portabile care contin mercur,


cadmiu sau plumb, statele membre le pot depozita in depozite de deeuri sau in
depozite subterane in dou situatii: cnd fac parte dintr-o strategie naional de
reducere treptata a cantitilor de metale grele si o evaluare a impactului arat c
stocarea in depozite/subterana este o opiune mai bun dect reciclarea, sau cnd
nu exist o pia final viabil.
4.3 Obligaiile productorilor:

s finaneze costul de colectare, tratare si reciclare a deeurilor de baterii si


acumulatori;

s predea deeurile de baterii si acumulatori unui operator economic care


desfoar activiti de tratare sau reciclare;

s in o eviden privind tipul, numrul si greutatea bateriilor si acumulatorilor


introdui pe pia precum si cantitatea colectat si predat pentru reciclare;

s finaneze costurile campaniilor de informare public privind colectarea,


tratarea si reciclarea deseurilor de baterii si acumulatori;

s instaleze in magazine couri etichetate, in care utilizatorii finali vor putea


returna deeurile de baterii si acumulatori;


s asigure locurile de depozitare si transportul acestor deeuri;

s fie inscrii in Registrul Ageniei Naionale pentru Protecia Mediului, altfel


nu vor avea voie sa introduc pe pia baterii sau acumulatori.
In caz contrar, se vor aplica amenzi de pn la 30.000 lei sau bateriile vor fi
retrase de pe pia.
Exista locuri unde bateriile se pot colecta pentru a nu ajunge in gropile de gunoi, ci
sa fie depozitate corespunzator si daca e posibil chiar reciclate. Aceste locuri sunt de
fapt magazine unde sunt amenajate recipiente de colectare. Magazine precum:
Baumax, Praktiker, Obi, Metro, Carrefour, Kaufland sau IKEA din toata tara.
4.4. Harta punctelor de colectare in Ploiesti:

Capitolul 5. Poluarea bateriilor:


5.1. Cum ne afecteaza sanatatea metalele din componenta bateriilor?
n prezent, necesitatea utilizrii bateriilor a crescut i astfel acestea au ajuns s fie
foarte ntlnite printre deeurile de la gropile de gunoi.
Indiferent dac sunt noi sau uzate, bateriile conin elemente metalice cu greutate
molecular mare i care au caracteristicile deeurilor periculoase, cum ar fi

combustia, corozivitatea, reactivitatea i toxicitatea. De aceea, necesit o manipulare


i depozitare corespunztoare, altfel ele devin periculoase pentru sntatea public
i duntoare pentru mediul nconjurtor.
Efecte poteniale asupra sntii noastre si a mediului inconjurtor
Aruncate impreun cu alte deeuri menajere, substanele coninute de baterii si
acumulatori vor ajunge in sol si ape. Cnd solul si apa sunt contaminate, aceste
substane ajung in corpul plantelor si animalelor, acumulndu-se de-a lungul
lanurilor trofice. In urma consumului de ctre om a acestor plante si animale, se
produc intoxicaii care afecteaz adeseori ireversibil sntatea. Metalele coninute de
baterii pot provoca alergii, sterilitate, pierderi de memorie, boli de inim, cancer.
Metalele din componena bateriilor sunt cunoscute drept cancerigene. Acestea sunt:
Mercurul (Hg) - cea mai periculoas substan coninut de baterii, dintr-o baterie de
tip pastil se poate polua 500 de litri de ap sau un metru ptrat de sol pe o perioad
de 50 de ani.
Mercurul in contact cu apa formeaz un compus cancerigen (metil-mercur) ce
afecteaz sistemul nervos si rinichii.
Plumbul (Pb) - reprezint o alt substan periculoas care afecteaz sistemul
nervos si aparatele excretor si reproductor. In plus in urma incinerrii deeurilor,
plumbul poate fi transportat pe distane foarte mari de ctre curenii de aer.
Cadmiul (Cd) - este o substan cancerigen, ce produce leziuni grave dac este
ingerat sau aspirat.
Nichel (Ni) - afecteaz pielea dac intr n contact direct cu aceasta, iar dac acesta
este eliberat n aer i aspirat, afecteaz cile respiratorii i cauzeaz cancer la
plmni;
Litiu (Li) - n contact cu apa, litiul din baterii poate lua foc; afecteaz sistemul nervos,
rinichii, inima i cile respiratorii.
Deseori, dup utilizare, bateriile sunt fie aruncate la gropile de gunoi, fie sunt arse.
Arderea bateriilor duce la eliberarea n aer a unei cantiti impresionante de toxine i
astfel contribuie la poluarea surselor de hran i ap, afectnd i fauna.
Aadar, deseurile de baterii si acumulatori portabili sunt deosebit de periculoase.
Dac nu ne pas de mediul natural, ar trebui s ne pese de sntatea noastr si a
copiilor notri.
Statisticile arat c, n fiecare an, sunt aruncate circa 800.000 tone de baterii de
automobile, 190.000 tone de acumulatori industriali i 160.000 tone baterii portabile
obinuite.
5.2 Costurile detoxificrii:
Preocuparea pentru mediul inconjurtor are un pre al ei. Nici reciclarea nici
aruncarea materialelor nefolositoare nu sunt nite operaii ieftine. De exemplu, o
baterie auto obisnuit cntrind 18 kilograme poate aduce dup reciclare aproximativ
2 dolari. Corporaia American pentru Reciclarea Bateriilor a estimat costurile
colectrii si reciclrii bateriilor pe baz de nichel si cadmium in 1996 la aproximativ
5,5 milioane de dolari, adic 1% din vnzrile de nichel si cadmium. La un nivel de

reciclare mai mare de 2,25 milioane de kilograme in 1996, inseamn aproximativ


2,20 dolari per kilogram, adic acelai cost ca si in cazul in care materialele ar fi
aruncate.
In Frana, preul este asemntor 3,20 dolari per kilogram, iar doi ani mai trziu,
Elvetia a anunat un pre de 6,60 dolari per kilogram. O corect si bun dispensare a
bateriilor nu aduce beneficii bnesti directe, muli consumatori gsind mai comod si
mai ieftin calea aruncrii lor in tomberoanele publice sau in alte locuri dect cele
special amenajate in scopul reutilizrii lor. Costurile aferente dispensrii bateriilor
trebuie s constituie o prioritate pentru corporaiile si organizaiile insrcinate cu
reciclarea acestor produse.

Capitolul 6. Statistici privind reciclarea bateriilor si sfaturi practice pentru a


reduce consumul de baterii:
6.1. Statistici:
Potrivit unui studiu realizat de compania Sunlight Romnia, pn in 2007, pe
piaa autohton se vindeau anual 40 de milioane de baterii portabile, care, dup
utilizare, dei considerate deeuri periculoase, erau amestecate cu deeurile
menajere sau incinerate;
Europenii au reciclat 27.000 de tone de baterii uzate in 2007, in timp ce pe piaa
comunitar sunt puse, anual, in vnzare peste 200.000 de tone de baterii portabile;
Rata medie de colectare in statele europene este de 13% iar jumatate din acest
procentaj este realizat doar de cinci ri, dintre care se evideniaz Belgia, care
strnge si recicleaz anual peste 50% din bateriile uzate. Polonia nu a atins pn
acum dect 1% din inta de colectare propus;
Mercurul coninut intr-o baterie de ceas poate polua 500 de litri de ap sau un
metru ptrat de sol pe o perioad de 50 de ani; bateria de tip pastil este cea mai
periculoas deoarece conine peste 30% mercur, fa de alte baterii care conin un
procentaj mai mic;
Fabricarea unei baterii consum de 50 de ori mai mult energie dect cea
produs de baterie;
Ajunse la depozitul pentru deseuri municipale, bateriile portabile se oxideaz si
elibereaz metale grele care ajung in sol, intr in pnza freatic si ajung apoi in apa
de la robinet sau de la fntn;
Unele baterii contin acizi puternic corozivi;
In fiecare an, 15 milioane de baterii sunt aruncate, dac s-ar construi o coloan
din acestea, coloana ar ajunge de la Pmnt la Lun si inapoi;

tiai c...
n unele ri, peste 70% din bateriile uzate sunt colectare separat i reciclate.
Din 1000 de baterii portabile se pot obine 190 kg de fier, utilizat n industrie.
Bateriile-butoni, folosite la ceasuri i calculatoare, sunt cele mai periculoase pentru
ca au n componena lor peste 30% mercur. O baterie-buton poate contamina

600.000 de litri de ap, iar, n contact cu apa, mercurul formeaz o substan


cancerigena, care poate afecta grav sistemul nervos i rinichii.
singur baterie uzat aruncat la coul de gunoi, apoi ajuns la rampa de gunoi,
poate polua un metru ptrat de pmnt i 10 litri de ap.
n Romnia, 40 de milioane de baterii portabile ajung la groapa de gunoi.
Metalele grele din baterii se scurg n sol i n pnza freatic, afectnd vegetaia i
sntatea oamenilor. Acestea pot provoca alergii, sterilitate, pierderi de memorie,
cancer, boli de inim, etc.
Fiecare dintre noi inem acas n medie 8 baterii uzate.
Reciclarea bateriilor ajut la economisirea resurselor permind recuperarea
metalelor valoroase cum ar fi nichelul, cobaltul i argintul.
Utilizarea metalelor reciclate din baterii necesit un consum mai mic.
n medie, un romn cumpr 2 baterii (tip pastil) i 10 baterii normale i arunc n
jur de 8 baterii pe an.
Potrivit unui studiu realizat de compania Sunlight Romania, pana in 2007, pe piata
autohtona se vindeau anual 40 de milioane de baterii portabile, care, dupa utilizare,
desi considerate deseuri periculoase, erau amestecate cu deseurile menajere sau
incinerate;
mercurul continut intr-o baterie de ceas poate polua 500 de litri de apa sau un metru
patrat de sol pe o perioada de 50 de ani; bateria de tip pastila este cea mai
periculoasa deoarece contine peste 30% mercur, fata de alte baterii care contin un
procentaj mai mic;
din 1 000 de baterii portabile se pot obtine 190 kg de fier, utilizat in industrie;
fabricarea unei baterii consuma de 50 de ori mai multa energie decat cea produsa de
baterie;
ajunse la depozitul pentru deseuri municipale, bateriile portabile se oxideaza si
elibereaza metale grele care ajung in sol, intra in panza freatica si ajung apoi in apa
de la robinet sau de la fantana;
unele baterii contin acizi puternic corozivi;
in fiecare an, 15 bilioane de baterii sunt arucate, daca s-ar construi o coloana din
acestea, coloana ar ajunge de la Pamant la Luna si inapoi;
metalele grele continute de baterii, cum ar fi mercurul si cadmiul odata ajunse in ape,
sunt inghitite de animalele acvatice si se acumuleaaza in tesuturile lor grase.
6.2. Sfaturi practice pentru a reduce consumul de baterii:

Utilizati baterii ce pot fi reincarcate (acumulatori) care au o durata de viata


mult mai lunga

Evitati acumulatorii care contin nichel si cadmiu

Folositi aparate electrice si electrocasnice ce permit utilizarea acumulatorilor

Faceti solicitari autoritatilor locale pentru infiintarea de centre de colectare


pentru baterii

Cand bateriile sau acumulatorii devin deseuri, inapoiati-le magazinelor de


unde le-ati achizitionat sau la cele care fac colectari, pentru ca acestea sa ajunga
inapoi la producatori in vederea reciclarii

Raspanditi vestea posibilitatii colectarii bateriilor si altor oameni

Bibliografie:
1. http://www.snrb.ro/
2. http://apmph.anpm.ro/
3. http://colectarebaterii.ro/reciclare-baterii.aspx
4. http://www.hartareciclarii.ro/pages/harta/ploiesti