Sunteți pe pagina 1din 10

Activitatile de gospodarire a apelor in bazinul

hidrografic Arges
Caracteristicile generale
Bazinul hidrografic Arges este situat in sudul Romaniei si este delimitat la
nord de Muntii Fagaras si la sud de fluviul Dunarea.
Bazinul hidrografic Arges se invecineaza la nord si vest cu bazinul hidrografic Olt,
la vest cu bazinul hidrografic Vedea si la est cu bazinul hidrografic Ialomita.
Este situat intr-o regiune foarte bine populata (peste 3,3 milioane locuitori in
zonele urbane si rurale) si dezvoltata (industrie, agricultura, paduri si resurse
naturale) din tara.
Bazinul Arges este unul dintre cele mai importante bazine hidrografice din
Romania datorita potentialului foarte ridicat de producere a energiei si alimentare
cu apa (pentru industrie, irigatii, populatie, incluzand capitala - Bucuresti care
este situata in acest bazin).
De asemenea, acest bazin este unul dintre cele mai bine echipate bazine
hidrografice din tara avand un mare numar de lacuri de acumulare cu folosinte
complexe (producerea de energie, atenuarea viiturilor, alimentari cu apa), de
derivatii bazinale si interbazinale, de regularizari, de indiguiri, de prize de apa si
altele.
Din punctul de vedere al gospodaririi resurselor de apa, bazinul hidrografic
Arges se afla in subordinea Directiei de Apa Arges - Vedea a Administratiei
Nationale Apele Romane.
Relief
Bazinul hidrografic Arges este caracterizat printr-o mare diversitate de forme
de relief, de la campii (repezentand 64% din suprafata bazinului) la dealuri (28%)
si munti (8%), dupa cum urmeaza:
- Campii joase, pana la 100 m altitudine; Campia Dunarii, Argesului si Dambovitei
situate in partea de sud a bazinului.
- Zona de deal cu altitudini intre 600 m si 1200 m; Piemont Getic in partea
centrala a bazinului.
- Zona de munte cu altitudini pana la 2500 m; Muntii Fagaras in partea de nord,
Muntii Piatra Craiului in partea de nord est si Muntii Bucegi in partea de vest a
bazinului.
Utilizarea terenului si vegetatia
In bazinul hidrografic Arges, utilizarea terenului nu este uniform distribuita
datorita diversitatii formelor de relief, cuverturii vegetale si dezvoltarii economice.
In prezent, suprafata bazinului este:

27% acoperita cu paduri,


62% utilizata in agricultura: culturi cerealiere, legumicole, fructifere, fanete si
pasuni si cresterea animalelor si
11% ocupata de localitati si ape (rauri, lacuri si acumulari).
In concordanta cu formele de relief ale bazinului, se intalneste vegetatia de stepa
in zonele de campie si in general, padurile de foioase si conifere, si unori
combinatii, depinzand de altitudine acopera zonele de deal si munte.
Geologie
Rocile cristaline si calcaroase sunt predominante in masivul nordic al Muntilor
Fagaras, in timp ce in masivul sudic predomina micasisturile, amfibolite si gresii.
O mare diversitate de roci sedimentare (argila, calcar, nisip si pietris) pot fi
intalnite in zonele de deal si campie ale bazinului (asa numitele depozite de
Candesti si depozite de Fratesti).

Clima
In bazinul hidrografic Arges, clima este temperat-continentala, rece si ploioasa
in zonele de munte (cu pierderi mici prin evaporatie), uscata si calduroasa in
zonele de campie (cu pierderi semnificative prin infiltratie si evaporatie).

Hidrografia - resursele de apa - reteaua hidrografica


Sursele si resursele de apa
Bazinul hidrografic Arges dispune de bogate resurse de apa, suficiente
pentru principalii utilizatori din zona, dar neuniform distribuite in timp si spatiu.
Principalele surse de apa din bazinul Arges sunt apele de suprafata,
reprezentate de rauri si lacuri de acumulare si apele subterane (freatice si de
mare adancime).
Resursele de apa teoretice totale din bazin sunt evaluate 2656 milioane m3
(din care 1960 milioane m3 provin din apele de suprafata si 696 milioane m3 din
apele subterane). Circa 85.5% din aceste resurse teoretice sunt utilizabile din
punct de vedere tehnic (2271 milioane m3 din care 1671 milioane m3 provin din
rauri, lacuri si lacuri de acumulare si 600 milioane m3 din apele subterane) (Tabel
1).
Tabel 1

Sursele si resursele de apa din bazinul hidrografic Arges

Resursele de apa (milioane m3)


Resursele de
apa
Resurse teoretice
Resurse utilizabile
Ape de
suprafata

1960

Ape subterane 696

1671
600

Total
2656
2271
Nivelul de utilizare a resurselor de apa in bazin este mare, circa 600
m3/locuitor, an doar din apele de suprafata.
Circa 77% din apele de suprafata din bazin fac parte din categoria I-a de calitate,
15% din categoria a II-a, 6% din categoria a III-a si doar 2% sunt degradate
(2000).
Reteaua hidrografica a raului Arges
Raul Arges este un important rau interior ce izvoraste din Muntii Fagaras
(avand doua izvoare, paraurile Capra si Buda), curge in directie sudica
intersectand o zona muntoasa, campii inalte si joase, si in final se varsa in fluviul
Dunarea langa Oltenita, la sud de Bucuresti.
Raul Arges are lungimea de 340 km si suprafata totala a bazinului de receptie
este de 12,550 km2. Principalii afluenti ai Argesului sunt Valsan, R. Doamnei, R.
Targului si Dambovita pe partea stanga a bazinului si Neajlov pe partea dreapta.
Dambovita strabate capitala Romaniei printr-un canal construit in perioada 19871989.
Reteaua hidrografica a raului Arges cuprinde un mare numar de rauri, cu o
lungime totala de 4579 km (5.8% din lungimea totala a raurilor interioare din
tara), si este prezentata succint in Tabel 2.
Tabel 2

Principalele rauri din bazinul hidrografic Arges.


3

Riu

Lungime (km) Suprafata (km2) Observatii

Arges

340

12550

Vlsan

79

348

R.
Doamnei

107

1836

R. Trgului 72

1096

Carcinov

43

184

Neajlov

186

3720

Dmbovnic 110

639

Calnistea

1748

112

Glavacioc 120

682

Sabar

1346

174

strabate Pitestiul

Strabate
Municipiu
Bucuresti
Densitatea retelei este 0.36 km/km2 in medie si densitatea maxima peste
1.40 km/km2; variand intre 0.67 km/km2 in partea superioara, 0.51 km/km2 in
partea centrala si 0.30 km/km2 in partea inferioara a bazinului.
Panta raului variaza de la 10% in zonele muntoase, la 1-0.4% in zonele de
deal si pana la mai putin de 0.1% in zonele de campie.
In prezent, o retea de 28 km de derivatii (tunele, galerii si canale deschise) este
in functiune in bazinul Arges.
Principalele lacuri de acumulare cu folosinte multiple din bazinul Arges sunt
prezentate in Tabel 3.
Cel mai mare lac de acumulare din bazin este Vidraru cu o capacitate de 465
milioane m3 destinat producerii de energie electica, acumulare care a fost
inaugurata in anul 1965.
Mai jos de barajul Vidraru se afla noua acumulari de apa, construite de-a
lungul Argesului Superior, in special pentru producerea de energie electrica si
alimentarea cu apa (pentru industrie, irigatii, populatie).
Alte acumulari mari din bazin sunt Pecineagu (69 milioane m3) si Vacaresti (54.1
milioane m3) pe raul Dambovita si Rausor (60 milioane m3) pe Raul Targului.
In 1997 a fost inaugurata acumularea Ogrezeni de pe Argesul Inferior pentru
alimentarea cu apa a Bucurestiului in timp ce pentru atenuarea viiturilor a fost
construita inca din 1987 acumularea Lacul Morii pe raul Dambovita.
Dmbovita 286

2824

Tabel 3. Principalele acumulari de apa din bazinul hidrografic Arges.


Acumul Rau

Lac de acumulare

Dam

An

are

Capacit Supraf
ate (mil ata
Scop
m3)
(ha)

Inalti
Ti
me
p
(m)

Vidraru Arges

465

1000

PG

A 166

196
5

Oesti

1.8

42

PG

G,
20
E

196
7

Cerbure
Arges
ni

1.65

35

PG

G,
18
E

196
8

Curtea
Arges
de Arges

1.1

26

PG

G,
19
E

197
0

Zigoneni Arges

13.3

165

WS,PG

G,
29
E

197
3

Vlcele Arges

54.8

640

WS,PG, G,
35
FC,I
E

197
5

Budeasa Arges

54.9

643

WS,PG, G,
33
FC,I
E

197
8

Bascov Arges

5.1

140

WS,PG,I

G,
21
E

197
0

PrunduArges
Pitesti

4.5

141

WS,PG, G,
20
FC,I
E

197
1

Golesti

Arges

78.5

680

WS,PG, G,
32
FC,I
E

198
3

Zavoiu
Arges
Orbului

16.1

280

FC,I

G,
20
E

198
8

Ogrezen
Arges
i

7.6

241

WS,FC,I

G,
13
E

199
7

Maracin Doamn
38.5
eni
ei

380

PG,FC

G,
20
E

198
2

Baciu

Doamn
0.68
ei

5.8

PG

A 34

196
6

Vlsan

Vlsan 0.18

1.5

PG

A 24

196
6

Pecinea Dmbo
69
gu
vita

182

WS,PG,I E 105

Lacul
Morii

246

FC,I,R

G,
15
E

198
7

730

M
WS,PG,
B, 26
FC,I
E

198
9

Arges

Dmbo
19.41
vita

Vacarest Dmbo
54.1
i
vita

198
4

Satic
Dmbo
0.1
Speriata vita

18

G,
19
E

PG

Trgulu
198
60
190
WS,PG,I E 120
i
7
Scopul acumularii: AT atenuare viituri PE producere energie AA
alimentare cu apa I irigatii P piscicultura R recreere
Tip baraj : A arc G greutate P pamant R anrocamente BM baraj mobil
Rusor

Barajul Vidraru era al 27-lea baraj ca inaltime, din Europa si al 15-lea baraj in
arc in anul intrarii in exploatare (1965). Constructia barajului a durat cinci ani si
jumatate. S-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1.768.000 metri
cubi de roca, din care aproximativ 1 milion metri cubi in subteran, s-au turnat
930.000 metri cubi de beton, din care 400.000 metri cubi in subteran si s-au
montat 6.300 tone de echipamente electromecanice. Barajul Vidraru a fost, la
momentul inaugurarii, al cincilea in Europa si al noualea in lume intre
constructiile similare. Este un baraj din beton cu dubla curbura realizat din 22
ploturi verticale, avand inaltimea de 166,60 metri si o lungime la coronament de
307 metri, si este traversat de noua galerii orizontale interioare. Constructia se
sprijina pe versantii muntilor Pleasa si Vidraru. Turbinele si generatoarele
electrice ale hidrocentralei asigura o productie de energie, intr-un an hidrologic
mediu, de 400 GWh/an.

Delimitarea administrativa si caracteristicile demografice


Bazinul hidrografic Arges este situat in judetele Arges, Dambovita, Teleorman,
Giurgiu, Ilfov si Calarasi.
Orasul Bucuresti, capitala tarii cu o populatie de peste 2,0 milioane de locuitori
permanenti este de asemenea situat in partea inferioara a acestui bazin.
Regiunea este dens populata, in zona situandu-se orase importante precum,
Pitesti (186,000 locuitori), Curtea de Arges (35,000) si Oltenita (28,000).
In bazin, exista cateva orase mici cum sunt Campulung, Gaiesti sau Titu si un
mare numar de localitati in zona rurala; 67% din populatie este reprezentata de
populatia urbana si 33% populatia rurala.

Precipitatiile medii anuale


Distributia precipitatiilor in bazinul hidrografic Arges este puternic influentata
de relieful din regiune; se inregistreaza valori ale precipitatiilor medii anuale ce
variaza intre 400 mm/an si 1400 mm/an dupa cum urmeaza:
500 600 mm/an in zonele de campie,
500 700 mm/an in zona de Piemont, cu valori mai mari regiunea dealurilor
nordice si valori mai scazute in sud,
600 900 mm/an in zonele inalte de deal, si
1000 1400 mm/an in zonele de munte (Muntii Fagaras).
Cateva valori caracteristice ale precipitatiilor inregistrate in diferite sectiuni ale
bazinului hidrografic Arges sunt date in Tabel 4.
Tabel 4. Precipitatiile medii anuale si precipitatiile inregistrate in anul 2002
in bazinul hidrografic Arges.
Precipitati
Precipita
ile
tii medii
Sectiune
inregistrat
anuale
e in anul
(mm)
2002 (mm)
Cmpulu
793
ng

730

Curtea
755
de Arges

682

Pitesti

669

739

Titu

604

668

Bucuresti
628
Filaret

572

Oltenita 579
637
Temperatura medie anuala a aerului
In baziul hidrografic Arges, temperatura medie anuala a aerului variaza intre
- 20C si 40C, in partea superioara care corespunde muntilor si intre 80C si 130C,
in zona de piemont.
In zonele de campie joasa, temperatura medie lunara variaza in general, intre
-30C in Ianuarie si 22-230C in Iulie.

Scurgerea medie anuala


Scurgerea medie anuala si debitul cu asigurarea 95% inregistrate in sectiuni
caracteristice pe raul Arges si pe principalii sai afluenti sunt prezentate in Tabel 5.
Tabel 5. Caracteristicile scurgerii pentru raul Arges si afluenti

Rau

Arges

Vlsan

Scurge
Lungim
Suprafat
Lungi
re
ea
Sectiun
a
me
medie
totala(k e
bazin(k
(km)
anuala
m)
m2)
(m3/s)

340

79

R.
Doamne 107
i

R.
72
Trgului
Neajlov 186

Debi
t cu
asig.
95%
(m3/
s)

Cateasc
143
a

3480

22.4

7.2

Malu
Spart

233

3799

40.8

7.2

Bradet

37

123

2.38

0.45

Malureni 62

239

3.18

0.62

Bahna
Rusului

44

355

6.9

1.65

Darman
86
esti

566

8.77

1.8

Ciumesti 90

1730

20.4

Voina

65

2.48

0.41

Voinesti 30

156

4.29

1.27

Piscani

69

843

8.28

2.6

Moara
din
Groapa

102

379

0.8

0.19

Vadu Lat 132

1284

3.99

0.55

Calugare 166

3392

8.82

0.65

12

ni
Sabar

174

Dmbov
286
ita

Poenari 111

883

2.38

0.26

Podu
Dmbovi 86
tei

260

4.66

0.65

Malu cu
119
Flori

668

9.84

1.08

Lungulet
202
1105
11.7
1.3
u
In bazinul hidrografic Arges, in general, scurgerea specifica medie are valori:
pana la 40 l/s.km2 in partea superioara a bazinului (in Muntii Fagaras), si
mai mici de 1 l/s.km2 in partea inferioara (in Campia Romana).
Scurgerea maxima are loc primavara (lunile martie - mai) si cea minima iarna
(lunile decembrie - februarie).

Impactul lucrarilor asupra mediului


Din punct de vedere hidrologic, impactul nu a fost resimtit mai deloc,
deoarece s-au blocat anumite sectoare ale raului dand nastere la bazine de
acumulare, folosite in general la producerea de energie electrica si la irigarea
unor zone agricole mai aride. Cum s-a aratat si mai sus, prin tabelele cu valori,
cel mai mare bazin de acumulare dupa raul Arges este Vidraru cu o capacitate
de 465 mil. m3 de apa, acesta captand afluentii montani si raului. Din punct de
vedere turistic, acest lac este folosit pentru agrement.
Insa avem parte si de un impact negativ asupra mediului. Prin constructia
acestui lac de acumulare s-a renuntat la o buna parte din versanti, acestia fiind
dinamitati iar astfel s-a ajuns la un dezechilibru intre fauna si vegetatie. Pe de
alta parte insa acest sacrificiu a fost benefic avalului zonei. Datorita albiilor largi
si populate, la cantitati mari de precipitatii si aluviuni s-ar fi ajuns la inundatii
puternice. In ceea ce priveste sectorul de campie acest lucru inca mai este
posibil, indiguirile fiind putine la numar iar barajele sunt din ce in ce mai rare.

Bibliografie
-

Judetul Arges-colectia judetele patriei


Atlasul R.S.R
www.cjarges.ro
9

www.descopera.net

10