Sunteți pe pagina 1din 3

Postmodernismul sau Generatia `80 este un current literar care se manifesta, asa cum sugereaza si numele

dupa 1980 si pana in zilele noastre, si care dezvolta o noua relatie a artistului cu lumea, iar cuvintele cheie care
exprima aceasta maniera lirica fiind poezia care coboara in strada, poezia realului, cotidianul.
Postmodernismul s-a declanat n literatura romn n a doua jumtate a anilor aizeci i continu s existe
pn n zilele noastre. Problematica delimitrii acestui curent, recunoscut pentru dificultatea de a primi o defini ie
unic, implic nevoia de raportare la o direcie literar opus desf urat sincron, anume modernismul. n cultura
romn, regimul politic comunist a favorizat opere care s continue direc ia modernist manifestat n perioada
interbelic, n schimb muamaliznd creaiile autorilor interesa i de o estetic nou, de avangard.
Literatura postmodern se caracterizeaz prin jocul cu formele, conveniile, temele i motivele deja existente,
e o art combinatorie, a citrii i punerii n dialog a unor forme eterogene ca stil i timp. Scriitorul pm este
contient c totul s-a scris, c nu-i rmne dect jocul cu fragmentele culturale pe care le resemantizeaz. El
respinge mimesisul i ideea referenialitii, prefer colajul de sintagme, teme, motive emblematice din epoci
literare apuse. Citatul ironic, parodierea modelelor, dialogul intertextual (a prelua un fragment din opera unui
scriitor din trecut i a-l plasa n alt context) indic presiunea livrescului asupra existenei.Poezia face parte din
volmul Totul (1985), care isi propune recuperare, prin intermediul parodiei, a vechiului stil specific liricii
romantice de dragoste, cu deosebire ca scenariul erotic nu se manifesta intre finite, ci intre obiecte si corpuri
ceresti, carora li se atribuie idealuri omenesti.
Titlul se refera doar la o poveste de iubire, desi textul poetic ilustreaza doua iubiri ratate:intre o chiuveta si o
stea galbena, respective intre gaura din perete si o superba dacie crem. De asemenea, titlul implica trimiterea
la oda (specie pasoptista, clasica), prin alegerea unui destinatar care nu reprezinta un erou istoric sau mitologic, o
fiinta divina, un model de maretie sau un eveniment istoric, ci desemneaza un element derizoriu, din existent
cotidiana (chiuveta).
Tema o constituie iubirea dintre doua entitati incompatibile si este tratata in registrul parodic, existand in text
legaturi atat cu poemul eminescian Luceafarul, cat si cu balada lui Ion Barbu, dar si parodierea unor teme,
convenii ale poeziei din trecutul literar, n spe raportarea fcndu-se la Luceafrul prin ideea iubirii dintre dou
entiti incompatibile. Ca i n Levantul, epopee a poeziei romneti n opinia criticului literar Nicolae
Manolescu, Mircea Crtrescu realizeaz un dialog livresc, n spirit ludic, cu literatura trecutului. Asocierea cu
Luceafrul este permis prin sesizarea unor elemente comune: motivul aspraiei spre o stea (care nu mai apare n
registrul grav al nevoii depirii condiiei umane), cele trei invocaii ctre stea, cuplul format din elemente ce
aparin unor lumi diferite, imposibilitatea depirii limitelor, finalul ce presupune asumarea condiiei i
resemnarea, existena firului epic i narativitatea versurilor, lirismul de tip obiectiv.
Inlocuind fiintele cu obiecte de uz caznic, textul are forma unei fabule, a unei povesti cu talc. Punctual de
plecare este un scurt pasaj din Luceafarul (discursul fetei de imparat, descantecul ei de coborare adresat
Luceafarului), caruia i se adauga un fel de morala
Compozitia evidentiaza doua parti carora le corespund mai multe secvente lirice: prima parte cuprinde
primele 23 de versuri, scrise la persoana a III-a, in care este inserat si un scurt monolog, iar ultimele cinic versuri,
scrise la persoana I, alcatuiesc partea a II-a, si reprezinta un fel de morala sau epilog.
Prima parte expune povestea de iubire, mai exact drama iubirii neimpartasite dintre un obiect al recuzitei
casnice si un corp apartinand planului cosmic. Intensitatea ironiei se evidentiaza prin procedeul asocierii a doua
categorii de termini: verbe care sugereaza sentimental de dragoste (iubi, se confesa,se planse,marturisi) si
campul semantic al obiectelor casnice (musamaua,borcanul de mustar,tacamurile).Cele trei chemari ale
chiuvetei adresate stelei intruchipeaza o insusire de fantezii exprimate nu intr-o viziune magica, romantic, ci
printr-o suita de cuvinte ancorate in cotidian :paratrasnet, moara dambovita, subsol, central
termice,becuri,sifonul,nichelul,resturi de conserve de peste. La Cartarescu schimbarea statutului
ontologic al fiintei superiare (steaua) implica un zbor descendent, anume de cadere. Steaua devine astfel, in
lumea moderna a artefactelor (obiecte produse de activitatea uman) fara valoare, un Hyperion degradat, care isi
risipeste lumina pentru obiectele unei lumi fara stralucire, in case, in medii ce contin toate aceste resturi metalice,
devenind o simpla creaza a gandacilor de bucatarie.
Urmatoarea secventa poetica incepe cu o exclamatie retorica (dar!vai!), anticipand presupusa drama a
neimplinirii iubiri si, prin urmare, resemnarea chiuvetei. Motivul respingerii nu este diferenta de statut ontologic ,

ca in poemul eminescian si barbian, ci deplina libertate de alegere:steaua iubea o strecuratoare de supa. Pentru
chiuveta solutia survine dupa ce incepe sa-si puna intrebari cu privire la sensul existentei si obiectivitatea ei,
idee poetica ce parodiaza conditia omului de geniu derizoriul aspiratiilor deoarece tentativa ei va fi de a forma un
cuplu cu un obiect/element de aceasi conditie (ii facu o propunere musamalei).
A doua parte transmite ideea imposibilitatii seductiei si a iubirii. Rolul de narator este atribuit gaurii de
perdea ,care isi marturiseste pasiunea pentru siperba dacie crem. Aceasta iubire ramane tot in stadiul de fantezie
:tot ce a fost mi se pare un vis.
Remarcam ca si trasatura a postmodernismului parodierea ideii de cuplu, indepartarea de la regula cuplului
traditional fata-baiat.
Se observa caracterul hibrid al poeziei, adica amestecul de cadruri, de obiecte poetice si neopoetice.Este
prezenta intertextualitatea prin trimiterea la Luceafarul sau la Riga Crypto si lapona Enigel. Scenariul
romantic emiescian este parodiat prin faptul ca se rosteste in clisee ale iubirii curente,verbale: ele vin sa
inlocuiasca anumite formule consacrate din poezia Luceafarul:descantecul de coborare al Catalinei devine in
rostirea chiuvetei :Da-te jos (inlociund formula eminesciana Cobori in jos).Primul vers numeste iubirea prin
sintagma cazu in dragoste, inlocuind formula lui Emiescu ii cade draga fata.
Se remaca narativitatea poemului, adica prezenta firului epic si a personajelor, aglomerarea verbelor si a
indicilor spatio-temporali (ntr-o zi,in alta zi,moara dambovita,fabrica de paine).
O trasatura definitorie a postmodernismului este refuzul metaforei. Este necesara observarea abaterilor de la
normele limbii literare (scrierea cu minuscula a numelor proprii dambovita,dacie-, cu minuscula dupa punct),a
libertatii prozodiei, cu scopul instaurarii noii arte poetice.
Limbajul poetic este caracterizat de ironie (stea mica, nichelul meu te doreste, sifonul meu a bolborosit).
Eul liric povesteste iubirea dintre o chiuveta si o mica stea galbena, care nu se intalnsec niciodata si isi aminteste
pasiunea sa pentru o masina, personajele insesi ale poemului fiind caracterizate de ironie.
In concluzie , datorita temei abordate, lirismului, limbajului poetic si elementelor de prozodie, Poema
chiuvetei de Mircea Cartarescu apartine postmodernismului, reprezentand in mod stralucit specia in care se
incadreaza.

Poema chiuvetei (M.Cartarescu)

ntr-o zi chiuveta czu n dragoste


iubi o mic stea galben din colul geamului de la buctrie
se confes muamalei i borcanului de mutar
se plnse tacmurilor ude.
n alt zi chiuveta i mrturisi dragostea:
- stea mic, nu scnteia peste fabrica de pine i moara dmbovia
d-te jos, cci ele nu au nevoie de tine
ele au la subsol centrale electrice i sunt pline de becuri
te risipeti punndu-i auriul pe acoperiuri
i paratrznete.
stea mic, nichelul meu te dorete, sifonul meu a bolborosit
tot felul de cntece pentru tine, cum se pricepe i el
vasele cu resturi de conserv de pete
te-au i ndrgit.
vino, i ai s scnteiezi toat noaptea deasupra regatului de linoleum
crias a gndacilor de buctrie.
dar, vai! steaua galben nu a rspuns acestei chemri
cci ea iubea o strecurtoare de sup
din casa unui contabil din pomerania
i noapte de noapte se chinuia sorbind-o din ochi.
aa c ntr-un trziu chiuveta ncepu s-i pun ntrebri cu privire la sensul existenei i obiectivitatea
ei
i ntr-un foarte trziu i fcu o propunere muamalei.
... cndva n jocul dragostei m-am implicat i eu,
eu, gaura din perdea, care v-am spus aceast poveste.
am iubit o superb dacie crem pe care nu am vzut-o dect o dat...
dar, ce s mai vorbim, acum am copii precolari
i tot ce a fost mi se pare un vis.