Mo tfo

intaxa I imbii romane

specializ0ndu-gi constructia cu de pentru introducerea

modificatorului nondefinit, ceea ce aSazd, cele doud "ompl"m"ntulu- gi u
constructii in distributie

complementard.

Romdna, Iimbd caracterizatd prin acord gramatical, poate

transmite, prin acord in
grupul nominal, marca de caz de la primui .o*pon"ni
la intregul grup: asigurarea
lacestei prinre importante Ei necesare iransel a imprumututui de ra FMI.
o Romana marcheazd' puternic gi diversificat cazul uo.uiin,-uadug6nd,
Ia marcarea
suprasegmentala (prin intonafie), gi marcarea desinenfial6.
RomAna a conservat gi a
extins desinenla -e din latinr, a imprumutat desinenla
-o din slav6, dar gi_a creat
";;;r;r,gi
desinente proprii in interiorur rimbii (vezi desinenleie
-ut", pi^t*';;ri;;
qgntru plural), ajungand sd posede desinenfe paralele, p" .u." le utllizeazd stilistic
diversificat.

GALR 2008 I: 70-i3,83-84

Str,iinr

intpon

mdi alt
boni-

{{tnse_

"malizd
canslafi

scrise it

obligatr
fiecare"

Exercifii

l. separa(i, din textere urmitoare, genitivere gi dativere, indicind tipur

de
marcare qi condi(iile de utilizare a liecirui iip:
(a) ,,Toate religiile lumii, in mdsura in care presupun
un <cult al mortilor>,
nu s-au indoit o crip6 c6 existr un ((pe urmr> gi un
<dincoro>. Toate p...uprn
desprinderi ale sufletului de trup, apoi cdldtorii
ale sufletului, halte gi etape. Existd o
morfologie a peisajului strrbltui, o cronologie a
acestei catatorii, un punct terminus al
ei. Pe scurt, toate rerigiile dezvortd o sceno6[afie
a rui,;rp;;;;; rui i<dincoro>.,,

(i]^*:,:
ne tipsegre mai int6i temeiul lui <de unde?> (de
unde
rzeni_\ Lipsa de _!1amna.cd
venim).
provenientd pe care e asezatd via{a noastrd
Heidegger
o
numegte
(aruncare))' (...) Absenta lui <de
unde?> intemeiazd nimiccitatea ru, uiilur"r;;
,
;;;
direct instalati pe neantur acestei expricafii. (...)
Misterului lui <de unde?>> ii
corespunde cel al lui <incotro?> in aciastd
constructie, Heidegger nu ia in calcul
credinfa (aga cum pentru <de unde?> nu ia in
calcul ipoiezete gtirn-1li;.
(c) ,,Rdsfoiesc paginire arbumurui roman. Suita gi
combinatia imaginiror ii
apartin lui Bemea (".)
$i totugi nu performanta privirii .u1", u celei mai autentice gi
cultivate priviri pe care a produs-o ir*.u noastri,
este cea care creeazd,shanietatea
c5rtii." (G. Liiceanu, [/Sa interzisa).
2. Comparati cele dour
doul apari(ii
aoaritii are
ale formei a,
a inna*^A-it.
-: stabitifi
^a^L:r!,.
incercdnd: /^\
(a) si
oirerentza;X[ffiIi
daci existl qi o diferentl de caz:
122

rnarche:

dintre d

trt

C,

7.

teoretic:

lTlarcare s
tuzionat)
lird a-gi s
elevi). Cel
distributie

prepozitiol
raporturilol
n-2. p. 35)

tzl
izvJ ep

'Gt'd'z-t

rirlrquls gs (

'y661'LlX'at4s1a8u11 !tpp)D) tS gpn$ ur 'oletuo1 ninC',,t) eorloeluls rolt:npoder

ea:eur:dxe u1 ['su ?]ou - ]sel ap ecrueuror allqtull sJnoer ne aJec e1] gleuorirzoda:d
erinlos olrle ps auguoJ rrqurrl sruuad e rnlnlolqe e zel ap etieuen"
:aJrlqo JolrJnzal uaJBJJBrrr pu1,l;rd lxol Inrolpurrn .riuluaruo3 (q)

?elleru84s
rS ac4ualne

-t

rg -royrur8uur
aa'

'QdaP

D Dat.n) * npola oauD) :sredluoc es gs lcy-5i ap suuoJ equlqcs tS-e g.rqi

'erirzoda-rd o gzealery rS1 lnaquelsqns - gleuorirzodard) goIlIIuuB eJec.Ieu o tS (leuotzng
orlrloua locrue uud nes zec ep pct3tceds piuaursap uud - g;euotxag) gcllsluls eles-Ieur
o :aJzcreul ep rig1111q1sod gnop 'actlqo allJnzec mluad 'qlstxa 'euzuo: uf i

ntrn

Inslec ul ut
rr (eepun a
elss g4seou

:f,llaJoal

luau8ur; Inrolprrrrn ulp Elslurlqns ualrud'aydruaxa nr '.tiuluauoJ (u)

't"ro1tut1dns uosato.rd ap Da.nlunu

'f

..'(ol(F

ttoytutldns nptosalotd Datlwntt

alotau waAD aJD) ap ry1a7do1 oafipap)

p"roi o1 ap uosalotd ap oatntald * UDi o1 ap nluosatotd natotald
a.toofifo ap Da)alluttJt - JolatDo]nfo rtataltutttl
a7do1 ap

nan)pap)

uiua.ra;;p alsa arEJ riur;pu1 rS yirn.rlsuoJ

'1uuo;ilzodard

as gs

alSaunu o r
epun ap) <1:

Ie snuluual

'<<.ro1{rour

o glsrxg'a&
undnsard gtt

:ale aJlulp
elaJBolPtu-rn liuruduroJ '9

ap 1ndr1pu1

1gr 'ruuolxag lglu 'AIsaJJns 'azaql.rEru

In^llup ,rglradsar '1n,r111uaE arur ut ;;ilzodord Enop algJ 1i;nrlsuo3 '5
rS

'alullnpu8gqo ap ulirpuoJ alsa arur 'atucag

n;1uad 'gierrpul '^llup ap agrolu8glqo glzuo;ilzodard uun t$ ,tplua8 ap a;-rolu8rlqo
pluuoli;zodard arzuutu o Erudu Es arur ug ;;ilzodord gnop li1nrlsuo3 '7

'npdod

nt7s13a.t u3

awt)s

u!'finln a ,,!ry" p) lDlDlsuor

a1aruau8o{q aruilwry runs ,,ry" ml apfiuodrt at

MV ap at7u1 piuanltp o )safqD1s ps rf ttirtodo ?nop "top) n p)ltsllDls
o co.{ps to).tarm tuv',,,ry" ls ,,ml" iltulp agfofi ap a1aiuatattp sultdms nn-11
dwry

QZrlDuo

'asuof

ailruil mut ap) pnsnppp as ! ml Dp) 'ruarulu ad suudtns D-u 'I'I m1 oan&alT
zazat! alaruolfrurn ulp rrtl IaIuJoJ 1u rpolo;rou Inlnluls liglqrls'g

'!uDq
fi1nru 1nufiqo no-s 'auado,rna autotSo,rd u1 ttuudnt 'D 7rlutp a)az o atfufi 'p) salo IDut
'anoTpzuudtns a LtoDa.ttp agulp naznun o tutnlusap D aln)ap ?$DnY p"to sa {o t d tDtttoi lp o o t'r,rl o dtu t
n afin1os pNDnV 'lottut
mlntosalo.td
n-w
mu
ps
nu
o)
saf)
uan{rcoa
fiod
aulQtls
D
o)luo)
puotuot
uosato"td
ap
ri
Pup
ryLury ap ttosato"td tilo1tolac to.tnrul o
y

lDutwou Tndn"tB

lnattuD$qns

k,,','rS -':epJ
'.147-

I rS learc e-rS
I e rS terr-rasrx
I uarecreu e1
I

I oatotn7tso :t
I ,r, oro* u*

I eunqllslp
rS rnlnrl
I

6gl

'alJBJlsqB

(apcpuruzr8

J5

a,lrsuur JoJa^rluBlsqns alB allJaJlp lJllsJJalJBJEJ

13 acpuuules) lcJlsrratrJuJuJ

, algr

I rs aunruoc
auuolo, fnop ad riarrcg .p

'BelsarB nr lrniunua lizarc ;S (prnld op a^llraJap g gS ruln8u;s

ap a^llJaJap g) alrqurgrunuuou arr8oloau aarluBlsqns U U66l.so8o1 ,glSarncng
'B-II B Blilpa 'nosarlpugq urgrolg) arua)at afiq^n) ap nuofictq ug riulng3 .g

o n3 pzealsloc

BI ururrual ap !
Ir orc ad cgrm

'tnlnsuDd o Da) nJ ouoruDas rnlruTSatntng nauSnutJ

atDopqrDS u! a$a p4fatntng
atlsoou jopllz lD n)sautwg un alsa x
lursuorsatdurr ossz)td un Sunlaput tleud uV

'aPrunu : alIocrue ep Jolr!

;t8uop ac ap 'plty
Duv rD 1uaruo1,tt:do un-uln )sam)o7
,alq4
irlttcplfat
outtout o Totodurnt n-rf rx-toVy
'lnsundsur riuluarunSrV etuBurruralap
ap IoJ aJ8 InloJrlrs aJuJ ur alelxaluoJ luns aru3 '(;FglnJurEsu Ju nus)
IIrElnJruB
lnlcedsu qns rrniunua alaJuolprrrrn ulp r;rdord alaunu Jiuzlluuy .Z
.up
;1du3 lsaou gtr;dxa as urnl
gcuq ;plalduroru! aunrxag nr aarluulsqns sns lutu ap Inlxal ug p1s1xg (q)
'sns ;utu ap Inlzlrr urp Jola^lluBlsqns EJllBuaJroru BrnlJnrls
liurgpul (u)

"
(p1on1cn DuDutot ut ?)ltstltts aruilsra^t1J'n$ez .U) .. (E

alqtzouas e
luaurn8re ap a

.qOO

t
'82 CT) (elrrou EJ elgJe rie,t rS uog riegnd ,rolaueoquoq .:upeSy> - gleuoriue,r.uoc
'glurcgrpu paletr^rlJ3Je :(t'Zeg'lSl inuerprlo3) <arFue^ qlu)) l<qieeq8-na1q ostPr.u)
:rrolnc ap roleiuunu ualeucsep '- (266t'il cI) (lerosotu col r$ elafaJls nc pinlaqS
ua8 golued nBS cul ap aurloq 11nru pyeod esD - elrlnultrrlp ep efuepunqe :(ururrueJ
fuqrurl> lncrlelodr IIpnls es]alrp u[ l?zrJe]oJe, o aJc uud r.rnleser] aleun rede 'au;apou
rolerustSoloau e t$ cluqel InlntelnqecoA eJeJe u1 ileueq usrlelua{urluas rS aleluelllurBJ
'tustqous ap glspnrc alfeurquroc o Lroaun gre3o psa:d urp Eporu ap elrcuqn5
'cle rJolno ep atunu'elerJalutu ep aunu .ar:o1ro:c ep rcruqel .rnlnun]soc
a1u {:pd 'alunugcg:qrut sp aserd :rarieluerurlson uJaJS urp rcgrceds ruarrxal ap ruo8elec
3]lnu rtu plslxE '1ua[r13eu easaps rs prder aleldupu Juns aluese] erusrSoloau sleuf)
'teruaJs piualslxa o puenu re urp aped o 'plueJns eaJrqJo^ ur rosn ep
lrus3p puru1pd
alec - Icluqe] rueuual ap erfceloc o puuJ lnuud ur elsa raporu 1nfzqury1,,
:lnlxel qp as .I

a1e{uaursap qir

ua8 sp aleurrul

'-

1ru1nau

- t

e ec eeac 'yuga

a)Lto/alDltzoura
ep nus nrlrua8 n
eurquos as e a!
lQz

atncagft4,

plsalo au a-tur z
lou Dl ouod qut

'p) ojuo"tn&sl
orzola8 'n)

DalD,

:3IIINtr

:aleururou d

qr

+ glrral +

?irDl
unlo-t rSealacu m

rrlrJJaxg

'c1a sofad st

6Zt-Z0r'I6-t8
loulutou pdnt7

:I 8002 U'IVC

* pauuqsqns

ndnp pryaatatf r
e Ap nBS ,r4tua8

ruud e ep E

Motfo s intaxa limbii romdne

5. Analizafi din punctul de vedere al articulirii qi al cuantificirii

substantivele masive din reteta

culinari datl:

,,invirtitl
Pentru foaia de pldcintd, vezire\eta;2 linguri de unt,2 linguri dezahdr.
Siropul: 250 gzahdr,4dl apd, vanilie sau apd de flori.
Se face o foaie de pldcintd. Se stropeqte bine cu unt, se presard cu zahdr gi se
face sul, dinspre partea lungd a mesei. Se unge o tav6 rotundd cu unt, se aSazd sulul in
tavd, invlrtindu-l in forml de melc. Se df, la cuptor. Se face un sirop potrivit'de gros,
cu pulind vanilie sau apd de flori gi cAnd pldcinta incepe s5 se rumeneascS, se toarnd
deasupra o parte din sirop gi se mai lasd la cuptor pdnd se pdtrunde bine aluatul cu
zahdr Si se rumenegte. Se agazl pe o farfurie rotund5, se taie in raze ca un tort gi se
servegte fierbinte cu sirop de zahdr." (S. Marin, Carte de bucate)

6. Indicafi substantivele colective din textul de mai jos. Analiza{i-le din

punct de vedere morfologic qi sintactic.
,,Elite profesionale trdiesc in toate straturile/categoriile sociale: slujitori ai
catedrei gi culturii, tdrdnime, lucrdtori/meseriagi industriali, in corpurile medical,
ingineresc, ofiteresc, func{iondrime q.a. Aceste elite sunt purtdtoare - aqa-zicind, la
vedere ale modelelor, ideilor, proiectelor marilor ndscocitori din elita intelectuald.
(...) Dincolo de exceplii (in general, dominate de idei fixe devoratoare, de fruskdri qi
utopii distructive), elita nu consoneazd decAt cu gupurile rationale; evident, restrAnse,
pdsfrAndu-gi cu cerbicie individualitatea. (O exceptie, care atit prin demersurile sale
teoretice, atitudini publice, experimentate gi-n scrisul publicistic, cAt qi prin actiuni
practice de organizare a unor grupuri revolutionare sectare, este Marx. <Ideologul
suprem al mobilizirii maselor la revolt6>>, care, expulzat din Paris, Bruxelles, Koln,
iard9i, din Paris, a trdit ca un burghez sadea, in Londra regald gi mult tolerantd, dar in
rdspdr cu toatd lumea agezatd pe valori traditionale. Un ateu fulburat, incitator perpetuu
la rdzmerite gr r6stumdri spectaculare.) Poporul (uneori, primejdios metamorfozat in
populatie), in sensul de mullime psihologicS. este manat mai ales de instincte. De
altfel, lingugitorii de profesie ai poporului, demagogii gi vorbesc, la modul laudativ, de
instinctui maselor. Nu indrdznesc, ins5, nicio clipd, s6 rosteascd un alt adevar, mult mai
evident: cd multimea reac{ioneazl deseori irational. Ca o stihie. S-a glosat ceva pe
tema asta. Cind aducem in discufie conceptul de multime, avem in vedere, in principal,
acea masf, cu specificitdti proletare la care se referd gi Hannah Arendt, la gloatd, care
<nu e identificabilS cu clasa muncitoare in dezvoltare gi, in mod sigur, cu poporul
intreg>. " (V. Iancu, Elite S i mas e, www.convorbiri-lrterare.dntis.ro)

7. Indicafi doui caracteristici gramaticale ale numelor proprii

E.

sintactic
complemr

adicl

-f

RaIu

inseamni r
primar Ral
ar

fi fost fr

<unchiub r
de sAnge c
unchi in plr
alianfd." (u
9.S

apoi indica

trlslturile

,,SI
ce priveqte

Cercetdtoan
performanfe

o asociazi c
Culoarea all
cerul, liberg

mediu linig
imbund

5. St

5.1- J

Stnm

o dil
acelasi caiet,

o cua
de

persoanl comune cu ale numelor rela{ionale qi exemplificafi-le prin enun{uri

(pentru fiecare caracteristici comuni se vor construi 2 exemple, cite unul pentru
fiecare tip de substantiv).

O CO{I

IDO

(cartea mear a
r (fac

o (fro

modificatori n
140

10

GRAMATICA DE BAZA A LIMBII ROMANE

SUBSTANTTVUL

9l cRUpUL NOMINAL (cill

Caiet de exerci,E
(b)

averwa

trdsdlturiq
(c) Me Me

ininaffi'

sdnM
(dl Ma M
aOteffi

Genul gi numdrul
*1.lndicali formele de plural ale urmdtoarelor substanlive: alicd / alice" bisturiu,
chibrit, grijd, linx, maimuloi, monolog, pardesiu, pArAu, rucsac. Pentru a verifica
rdspunsul, consultali DOOMT.
*2. Alegeli forma (formele)

de plural corectd(e). Pentru verificarea rdspunsului,

consultali DOOM2.
(a) sg.

azil-

pl. aziluri / azile

(b) sg. copertd- pl. copegi / coperte
(c) sg. ciocolatd- pl. ciocolate / ciocoldli
(d) sg. compromis- pl. compromise / compromisuri
(e) sg. nivel-pl. niveluri/ nivele
(f) sg. comrbar-gef - pl. comisari-gef / comisar-gefi / comisari-gefi
(g) sg. prim-procuror- pl. primi-procurori / prim-procurori
(h) sg. magind-unealtd - pl. magini-unelte / magini-unealtd / magind-unelte
(i) sg. tzolf-amper- pl. volli-amperi / volt-amperi
fi) sg. cuvAnt-titlu - pl. cuvintelitluri / cuvinte-titlu.

*3. Urmdtoarele substantive sunt defective de numdr: antimemorii, consumabile,

indispensabili, lapli, orez, vitalism, vlagd, vogd, zahdr. Ardtati cdror clase de gen

apa(in acestea.
**4. Ardtali prin ce mijloace (desinenle, afiicol, alternanle)
se marcheazd genul qi
numdrul substantivelor din urmdtoarele construcfii:

(al Fratele meu este elev.

(bl ii ing heyaserd picioarele.
(cl Biblioteca noastrd este modernd.
(d) l-am oferit floriprofesoarei.
(el Perelii bdii erau albi.
(l) Profesorii facultdlilor noastre sunt celebri.

**2. Se dan

aparitht
{al in preg*e
de

(b)

mfrii

Gr@ii1l

deffi

rematdi

(cl Cite,ag

ela&

(d) DatoriH;
predarca
Substantivtl

**3. Pentugt

indic{u

|- tr*,a*,a
SediI

**4.

DacEfr

indf,firgl

nwn*q

argutsl
modifc.l
,tindwrtr

lectu#-l

Cazul substantivului
**1. Comparali urmdtoarele structuri, indicAnd cazul fiecdrui substantiv marcat prin
aldine:

(a) cartea lui lon

supdrarea lui lon - Casa apar,tine lui lon - mdsuriostile lui lon
datoritd lui lon - (esfQ nepot de sord lui lon -impotriva lui lon;

Pasff
*

funclie

indh{i,p
Caz N

5 zec

ozec

v zec

nrmau zPc

hzec

zec

iplenzeteullol Ezeoqcleul os ac uud 'Allecon 15 Allpp alpnzec ruluod 'lieclpu!

''nln[q"l eereteld-tuoc pdng 'preeuln olpc Inloqel u1 (elnrpceg Inzec ap ericunl
eoulplo puellsPd
uJ) etBlullqns ola^lluelsqns riapnlcul 'loloullol B eriuede ap

uol !ry afiso

ltol Wq
unqu-a

uud lecleur Alluslsqs

'!u:!!!w e1 'Ppnlcol
ncselouery eepclN u! 'sncrey{ '5,)
ep pw-npufi
'ffiWtjN
lslul eaw fJaifriq u1p eyed acel p ec eueos lep welw
'cltlpow
pw-npwtdotdv
-tpdsep rci tE pw-npulldode n1 $ pw-npuitPdsep E
lg2

iffii@FfmWn

ols 6'ea et iuiuu Ps'anqav pi eioa 'p iild@fis eareo^el u!trffi@wnffi

,rr)ilrt tw'-ps t5 ulnet pi alinqei pc e1eod 'eaw e@lpilwnue d eteolpbwauocau
pceo ep-wei@ia epunptde e ep eaw errfiWai'
nrpa i-" t ffi
eubd punq

utmgiot;riWaWWn

zalolep g (")

'eu1q csepugO

?w Ps nels ?oeo

:luou6erl lruolPurn

EP

oS'?**
rS

zEc ep JollcrPtu

orecreu ep

/ !lclPul eeJolrcseo

:so[ rBul op Inloqpl rfusolo;

lnd[

.oJpc]Put ep
lndn

'(O t6 e) aollqo ounzecelateuP

rS

(;

lnue6 pzeoqileu

ln^lluElsqns

lnzBc

ue6 ep eselc ro.rqc $B*

elenzec ollclpul luns olec feclpu!

ru]uod'e+,
1nr[rcrexe u$ elelutlqns olo^lluelsqns

'alqeuJnsuoc 'tuouHm

1s

lnzec

arPc!l!lsnc

e11aun-gu1fut

ln^!luElsqns

@
'iOnAiW auewol iidwE etePed
aprulcJespulwlld,a]eJ!sJo^!unetnsa-tia-Jd]ete6uee-s.,aPSiiliip_aenpuo]eo(pl
nidldq eetetcnptd utT)iEOAld oelA eeAe e 74 15 elseeoe P . .
e 'n!zr7l lew ffieaq?C @l
tnrac ll e plpl 'olelcet ep ieF@i ttctw ie l@fitp ttwnu lsol
'alqecleweJ
nc leununcu! ne-s JoJnlnl oilJnuoq rc1 'ppe1dw11o e.etenSplsep ap
WiMaj
-ffi
eliery (ql
,t p6uni.e ps t$ni ne 1p1dw11o 1ryfifud eeued up tlwtd iffifile
.im@
ap
'iitflf ppns ulp allua^ lwor ap iiii1ii e^ot?c
'zec lruPcau eri;tede
:so[ pul op lnloq4'sundsp't ruluod 'rilsolol
:(p)-(e) alelueuu6Btl nep oS'Zf+
1iecllr1snt rS etelurlqns lole^lluelsqns Inzec lieclpul

'

rn

;nsundspJ eolarglr

ecllrJo^ e nrluad 'rBsil

'ruJnJslq 'ocile / pqp

cfidet6e

lew oc 'uol

uol lezaloq ne-1

pwlut Puueasu! e$V

nc _ p^eupq ewlu!

gutlut rulued luawepl

",v^-

iitut

launwoc eu4uoc efieryts

tT

uot op cot u! - uo1 etdsap

Putlul PAuq

uo1 e4Seayd pW @l

:?seoWu?s

?^eupq eulu!

:,::,2,i#;:,y::1,,!ri"1rrr.#l; JiiliJ,f!i,r,ir3{,,*",

(ncl

- lrir*o" enoqutitpde eloAe - launwoc eercae (q)

llilcrexe ap loleC

fNvurroH

rr

fisfirlYu

12

GRAMATICA DE BAZA A LIMBII ROMANE

Caiet de

exercl

**5. Tdiali cu o linie construcliile

neacceptate de norma literard, pdstrdndu-le numai
pe cele acceptate; explicali in ce constd fiecare gregeald:

tunw,
sdi

fr

(a) urmarea a multor gregelifdcute anterio4 urmarea a foarie multe gregetifdcute

anterior; u rmarea mu ltor g regel i fdcute ante riof
(bl din cauza lui lon gi a lui mama; din cauza lui lon gi a mamei; :
(c) in iurul rezultatelor gi a soluliilor propuse; in jurul rezultatelor gi al soluliitor
propuse; in jurul rezultatelor gi multor solulii propuse;
(d) cartea luiCatrinel gia lui sora ei; caftea lui Catrinelgi a suroriiei
(e) Trimit luiVasile gilui loana o carTe de povegti; Trimit luiVasile giloaneio carte de

Fatfu

prin a
der6i.

inm

avea

irwrr.

povegtt;

@IIE,|

(...)h

(l) rochia la fata noastrd; rochia fetei noastre;

(gl din cauza la crizd; din cauza crizei;
(h) l-a pldcut la fata noastrd sd vind cu noi; l-a pldcut fetei noastre sd vind cu noi.

mffil

**6. Se dau construcliile (a)-(c). lndicali

ce relalie cazuald marcheazd componentul
a gi care este statutul lui morfologic.

Desoir

(al Aceastd plAngere a lnspectoratuluiimpotriva a cinci studenyi gi a doudzeci de

(G.Gfl

nprHt

*2.

Ar.*.
exercif

profesori i-a mirat pe toli.

{b) Au mai rdmas cAteva reclamaliicontra a foafte pulini profesoride liceu.

(cl Gralie a trei profesori

inimogi, pdtrungi de dorinla de introducere a noiloJ

programe, dificultdlile au fost depdgite.

Clase semnf

**7. Folosind sistemul de paranteze drepte, indicali, pentru

urmdtoarele trei
fragmente, grupurile sintactice organizate de substantiv, marcdnd cazul pentru
fiecare centru de grup substantival.

(al Gralie profesorilor din facultate, am fost recomandatd unui teatru bucuregtean,
care m-a angajat, provizoriu, actor.

(bl Contrar agteptdrilor, aici, munca gi talentul artigtilor nu erau

*1" Sebc

lleft
.2Ad
(a)

ugor recunoscute,

aga cd m-am hotdrAt sd plec in Bragov, oragul copildriei mele.

(c) LAnga fereastrd, agtepta un cog cu florirogii, fiind ldsat speciat pAnd la finalul
spectacolului, cAnd aftigtii, angajaliin spectacol, se intAlneau cu regizorul

Analizi morfematicd gi clase flexionare

***1. Se dd textul:

Asculta piesele cu cea mai mare atenlie, ca un om complet liber, dedicat

frumosului, gi, fdcAnd cerc, discuta spectacolul cu gruput sdu. Punea note, oral,
la actori, prilei de prezentare a unora in lojd. Nu totdeauna Pomponescu gedea
in loid, cdteodatd mergea pur gi simplu intr-un g!a! dacd intAlnea un cunoscut gi
gdsea loc liber. O asemenea ambalare pentru spectacole gi concerle fdcea mai
pulin gocantd frecvenla asidud a lui Pomponescu la Operd, unde, cu sprijinul sdu
discret, lndolenta cdpdtase angajament gicAntain numeroase roluri. intr-unul din
I

&t

minisbt
mai

Arpr

MW

(b)Pre

ffir*
und

(c) Preotr

'3. Alcil
saE
*4. Anil

sI

Fkd/.o,

750

lingtrq
vin,Irt

Sean

ed,

ed E eued o ed alnww e^at?c 'pfipun1o nc acJeolu! es E p\ecg eund es 'W ap

gn6u11 o pi1en o-tu! ?ruVqrolg! aS 'ipcnq.alet os t5 pilptd ep i@ii pignc eg

ep gcseec z/L 'oulec ep ?weaz gcieec

L 'Jecol cldedte ap pn6u11 L 'pulpl ep

, !r3:l:r'::;:rr;:;':;;:::;':l {{;r;;#

wp

punlyt'Frtp
putludsrcfi

nps

tew eocel au4nn

B pcsounc un

piyndul L 'Nn ep pnfiu11 L 'lecy 6 OSz

eapa*

ncseu&u

'1eJo'olou eaund

:preurnc pleier eereolpurn urp ale!urrqns o^lseu

rupurudxe ;e) rupct;tluenc ;e rS ruEllncrpe le olapan ep Inlcund utp tiezt;euy'7***

",iffi:i;i."ffi;J::

'onrseur-uou pJeo Bnop e

e16ed 'ewgd

'pp1d olo^lluelsqns olec

ug

tS

entsetu Plep o oU Ps

'aldulexe ep ;qce.red lall olgc lilnlPclv

pclpep 'reqil w

't**

(pnt\'a$eu euelns ep pts un

rnnroqrec eietd ut rupde 1o1ye1111w ncol u!'pugrnc u1'sa1eiu1 U e nzarc p7oe4 @)
(ptqt)'ecypd elnqec eryryot
wp 'esefi ppol ep ?^rozor nc lelduteluoc 'eJew e4eyalqnd 74 nuli es psaco4 (ql
(eptueol n:r.g'ncsoullpC' C)'ercnpfi ad,ptodtoc
w" neobtew p1eoc6 ap !^ep'ppels ep ynipc e1 nercwo16e es elcedsns undntg @)
:sol reur ep eleluer.r.rOprl urp anrlcoloc olanrluelsqns ctlcelutsolotu tieztleuy'7**

'crlcelursolou a1-r[ez;;eue 15 ;pdo.rd o^tluelsqns nrted ('1 ;ntirctaxe 'erpuolxoll

aselc ;6 pclleruo#otu pzllEuV 'etdns tzan) sns teu lep Inlxal utp tielcaleg'1**

ptozfiat m

nteuil elpugd yq
'e1ncsouncet

t&t

'ueelSencnq

nw

nrlued lnzm puEtr

raJl olojeolPuun

e^lluelsqns ep eclluPues eselc

tolou e ilgJnQ)
'nacil ap!
'1 1ntircrexe
oselc
lotpc
ounlxoll
op
Bl ep lnuol uI alelurlqns olanlluelsqns urilede
lielpty '7***

ep oezpnop e $1

'e;ecrleuerO olauolotu

pclpu! ec lielPre

rS elerurlqns

rolonlluplsqns E

pcrleuolou elnlcnlls tiettcse6

(epueol ruag 'ncsoullpC 'C)

'pleJopcce ulu7lqqu! o nc cqeueJp eldry etec 'eteyeg-rt4ewesleA wepew
e1 B eplsuoc es efiryoau ep psecod epuncse $-e ep etedncoetd Eeeecy ("')
'pprow piuatslzu o eNasqo as 'plendtoc eteilpps plseece op prery 'nieie@5
pfeqnc et 'ill?I@ elo^eu ep pcted ?]ewepor '11tgu1ds pt$ e orolo^ocu!

o pugcpl aidecxe 'ldefi nstew 'leilwn fi$nq 'runp pielsnw 'elq ryd eeae
'prrulodtutp'ncsauodwo4 (")'gctwoc t5 plue[ubeu erc *nuabeg n ea4u7qqLu!
'idiifiidnq-ie ownu lsoce nc ptepu alnqe+ alsJ?^ ownue rcun eatSpdep
pc pugilutpe 'neeugtpqq ptl$elgC 'ppld ap 'Snue6eg nc Tse4uoc uud
punwoc plou o elelsuoc eelnd es eJelJe! uepew 6 ncsauodwod e4u!'uelJe!
-fi4euteqel uepew leunu pdpued lewol alulo 'ngs nilop uttd 'pauryed ew
pc pdryc u gzncs os eppeq 'ownu tsace gugw g eydotd nc pbnppe n4s!u!w
psu!'eprueo1 ed eund e plza luegleg 'laFI ealeundutoc u1 'ueqops et ap lps
rclfincsounc 1e1na1ted laulqec Lt1 ',,e*deg" elpseu o Uep ncseuodwo4 'eou)n1

et

ililcrexe op loleC

;nlueuodr.r.roc

'rcu nc PulA

qe

gsi

ap ouec o tauaol"

pl

rc1finps

p $ tq

ancw 1eiefi

qn

lPunu al-npug4sE
3NVUI|OH

flgtrl

14

GRAMATICA DE BAZA A LIMBII ROMANE

Gaiet de

ererd

Ena;
htilffi

alta, ca sd se rumeneascd deopotrivd. Se pune sare, piper, arpagicultocat mdrunt

gifrunza de pdtrunjel. Se presard o lingurild de fdind. Se rumenegte totulcAteva
minute. Se toarnd vin, zeama de carne gi se adaugd pulin bulion. Se servegte
indatd ce a dat in fieft. (S. Marin, Carte de bucate)

*"*5. Selectali din textul dat mai sus (vezi supra, Analizi morfematici gi
clase
flexionare, exercifiul 1.) gase substantive abstracte: doud nederivate, doud
postverbale gi doud postadjectivale, gi analizafi-le morfosintactic. in cazul
substantivelor postverbale gi postadjectivale, indicali gi trdsdturile verbale,
respectiv adjectivale.
***6. Analizali substantivele relalionale subliniate din textul de mai jos sub aspect

sintactic (combinarea numelor relalionale cu determinanlii, exprimarea

complementului, pozilii sintactice in care apar):

- Md simt nu se poate mai prost, de aceea, cu pdrere de rdu, va trebui sd md

cdsdtoresc din nou. Solia mea din urmd a fost sfdtuitd de medic sd ducd viald
linigtitd. (...) Dupd manevra despdrlirii corporale, Gonzalv igi relud cu mai multd
incredere vizitele la nepoata lui Conlescu, ba chiar izbuti a o aduce acasd la el.
(...) CAnd vdzu paturile copiilor, nepoata intrebd:
- De ce mailii paturile, dacd copiiis-au dus la mamele lor?
- S-au dus provizoriu, pAnd md cdsdtoresc. Apoiii readuc acasd. Cum? Sd-mi
gonesc copiii? Ai avea inimd sd md lagi sd comit aceastd crimd?

Grupd

ldaia@
lo

via@

ael

umflafrb

umbri"ffi
ptq*l

din

$ piaEabal
acine gb

drci alte hrria

lWtrqarug

piafabaf
citeflbffi

Este o minune cd Hristos cetfdrd de pdcat se simlea ca pintre ai sdiin societatea

ticdlogilor. Dacd stdm sd ne gilndim bine, minune gi mai mare (...) este cd acegti
ticdlogi consimleau sd petreacd in tovdrdgia neprihdnirii. (N. Steinhardl, Jurnalul
fericirii)

***2. Completati tabelul de maijos, indicdnd

structura internd a grupurilor nominale
selectate din textul urmdtor:

altelurl

lsufll

[aarcEE

careia&ld

[anrera

**1. Ardtati care este componenla grupurilor nominale subliniate din textul de maijos
gi ce pozilii sintactice ocupd in grupurile sintactice imediat superioare in care se
includ:

fl

nomind

Conlescu:

Grupul nominal

li

rifin

Ipr*fir{

Aga sunt femeite. 1...) iyi ;ii copiii in altd parte ta inceput, pe urmd, tot aducAndui din cAnd in cAnd pe acasd, nepoatd-mea are sd se obignuiascri. (G. Cdlinescu,
Bietul loanide)

!
I

s@,r!

- Nu vdd ce crimd ar fi, din moment ce ei stau mult mai bine la mamele lor. Pentru
mine ar fi nigte copii vitregi. (-..)
Gonzalv fu gi mu$umit, gi dezamdgit. (...) ipi exprimd aceastd nedumerire fald de

l1

paftfr

*@

lcbt6,*-*

ffiM