CURS

ELECTRICIAN IN CONSTRUCTII

La proiectarea i executarea instalaiilor electrice de joas tensiune

aferente construciilor se aplic normativul NP-I.7-2011.
Acesta cuprinde principii i condiii fundamentale pentru proiectarea
i executarea instalaiilor electrice cu tensiuni pn la 1000V c.a. i 1500V
c.c.
La proiectarea i executarea instalaiilor electrice se respect
prevederile Legii 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca i Legii
10/1995 referitoare la cerinele de Calitate in Constructii:
- rezisten i stabilitate;
- siguran n exploatare;
- siguran la foc;
- igien, sntatea oamenilor, refacerea i protecia mediului;
- izolaie termic, hidrofug i economie de energie;
- protecia mpotriva zgomotului.
Acest normativ se aplic numai pentru alegerea i condiiile de
instalare ale echipamentului electric.
Normativul este n concordan cu norma internaional CEI 60 364
care, n mare msur este preluat ca standard romn.
Prevederi generale:
Proiectele de instalaii electrice se verific de verificatori atestai
(ORDIN ANRE Nr.11 /2013de atestare electricieni,responsabili
tehnici cu executia,verificatori proiecte si experti tehnici .)
nceperea execuiei instalaiilor electrice este permis numai dup ce
investitorul a obinut:
- avizul tehnic de racordare.
- certificat de urbanism ;
- acceptul detinatorilor de teren;
- acceptul proprietarilor de utilitati
( electric,canal ,drum ,cai ferate etc )
1

- autorizatia de construire ;
- proiectul instalatiei este verificat de
verificatori atestai
Instalaiile electrice se execut de ctre uniti atestate.
( "Regulamentului pentru atestarea operatorilor economici care
proiecteaza, executa si verifica instalatii electrice, denumit in
continuare Regulament, aprobat prin Ordinul ANRE nr.
23/17.04.2013,)
Punerea n funciune se face numai dup controlul execuiei
instalaiilor de catre responsabilii tehnici cu executia si elaborarea
cartii tehnice a instalatilor care sa cuprinda buletinele de verificari
,planul calitatii ,certificate de conformitate a echipamentelor
inglobate in lucrare ,buletine metrologice a aparatelor de masura
utilizate la lucrari etc.
Instalaiile electrice la consumator trebuie realizate astfel nct sa nu
afecteze sigurana utilizatorilor i bunurilor.

CAP.1
A.

GENERALITI

Definiii si tehnologie
Prin instalaie electrica interioara se nelege ntreaga instalaie
electrica a unui consumator, situata in aval de punctul de delimitare
cu furnizorul, ce servete la alimentarea cu energie electrica a tuturor
receptoarelor electrice.
Prin receptor electric se nelege ansamblul electric care absoarbe
energia electrica si o transforma in alte forme de energie (luminoasa,
termica sau mecanica ) folosite in scopuri utilitare.
Prin puterea instalata a unui receptor se nelege puterea nominala a
unui receptor electric.
Prin putere instalata a unui consumator se nelege suma puterilor
instalate ale receptoarelor consumatorului respectiv.
2

 Prin putere maxima absorbita de un consumator se nelege cea mai

mare valoare a puterii medii de durata intr-o perioada considerata si
intr-un interval de timp de 15-30 sau 60 minute, in funcie de
caracteristicile sarcinii.
Prin tabloul de distribuie al abonatului se nelege tabloul electric
care primete energia electrica direct din reeaua furnizorului si din
care se distribuie energia pe circuitele receptoarelor electrice.
Prin circuit electric se nelege ansamblul elementelor conductoarele
curent care alimenteaz receptoarele electrice. Din tabloul de
distribuie al abonatului se ramifica circuite separate pentru iluminat
si separat pentru prize, dimensionate in funcie de numrul de corpuri
de iluminat si de prizele montate in locuina abonatului.
Prin curent admisibil in conductor se nelege valoarea permanenta a
intensitii curentului pe care o poate suporta un conductor, fr ca de
temperatura sa de regim permanent sa depeasc o valoare
specifica.
Prin curent nominal se nelege curentul admisibil in conductor pe
care este prevzuta instalaia electrica.
Prin curent de suprasarcina se nelege orice curent superior celui
nominal, produs intr-un circuit electric fr defect.
Prin curent de scurcircuit se nelege supracurentul produs de un
defect de impedana neglijabila intre puncte aflate la potenial diferit
in funcionare normala.
Prin curent de defect se nelege curentul care apare ca urmare a unei
strpungeri sau conturnri a izolaiei.
Prin curent de defect la pmnt se nelege curentul de defect care se
scurge in pmnt.
Prin coloana electrica se nelege partea de branament prin care se
realizeaz legtura dintre firida de branament si instalaia electrica a
consumatorului.
Prin branament electric se nelege partea dintr-o instalaie de
distribuie a energiei electrice cuprinsa intre reeaua electrica si
bornele de ieire ale contorului de decontare a energiei electrice.
Prin racord electric se nelege partea de branament cuprinsa intre
linia electrica de distribuie si firida de branament. Racordul electric
poate fi aerian sa subteran.

 Prin firida de branament se nelege partea de branament in care se

realizeaz legtura intre racordul electric si coloana electrica si unde
se monteaz elementele de protecie la suprasarcina si scurtcircuit ale
coloanei electrice.
Prin pardoseala izolanta electric se nelege pardoseala executata din
materiale care prin natura lor sunt izolante (lemn, PVC,PE, cauciuc,
linoleum, bachelita,)sau pardoseala executata din materiale izolante
montate pe suporturi neizolante.
B.

Condiii ce trebuie ndeplinite de personalul pentru

executarea de instalaii interioare
1. Executarea instalaiilor electrice interioare se face de ctre personalul
ntreprinderilor furnizoare de energie electrica sau de ctre personalul
altor uniti autorizate in acest sens.
2. Pentru executarea de instalaii interioare personalul trebuie sa
ndeplineasc urmtoarele condiii:
sa posede calificarea profesionala pentru lucrrile ce i se
ncredineaz, corespunztor funciei deinute;
sa fie instruit si verificat d.p.d.v al prezentei fisei tehnologice si
al altor reglementari in vigoare, sa-si nsueasc si sa respecte
disciplina tehnologica care privete funcia si locul de munca in
care i desfoar activitatea.
sa fie autorizat, in conformitate cu reglementrile in vigoare
pentru executarea de instalaii electrice.
3. Autorizarea in conformitate cu prevederile ORDIN ANRE Nr.11 /
2013de
atestare
electricieni,responsabili
tehnici
cu
executia,verificatori proiecte si experti tehnici - este obligatorie att
pentru persoanele care verifica documentaia de proiectare si
execuie a lucrrilor in instalaii electrice interioare cat si pentru
personalul care recepioneaz si racordeaz la reeaua electric de
distribuie instalaiile respective;
4. Nerespectarea prevederilor din actele normative in vigoare privind
executarea instalaiilor electrice, precum si fapta de a dispune sa se
execute instalaii electrice de ctre alte uniti sau alte persoane in
afara celor prevzute in articolele precedente, se sancioneaz potrivit

dispoziiilor legale, in raport cu gravitatea faptei si a consecinelor

ce pot fi generate de lucrrile respective.
C.

Condiii tehnice privind executarea de instalaii interioare

1. Orice lucrri noi, mriri, separri sau modificri de instalaii
interioare
se vor ncepe numai dup aprobarea de ctre unitatea furnizoare de
energie electrica a cererii de ncepere a lucrrilor si a planului
instalaiei,
care formeaz dosarul preliminar al acesteia.
2. Dosarul preliminar pentru instalaia interioara se va ntocmi in doua
exemplare de ctre electricianul autorizat si va cuprinde:
planul general al cldirii in care urmeaz a se executa instalaia
interioara;
indicarea poziiei tabloului electric;
puterea si numrul lmpilor si aparatelor electrice care sunt
prevzute pentru a fi instalate in ncperile respective.
3. Dup analizarea posibilitii si condiiilor de racordare la reeaua
electrica de distribuie a instalaiei interioare a viitorului abonat,
unitatea furnizoare va aproba planul prezentat. Un exemplar rmne
la furnizor, iar celalalt se napoiaz executantului, care poate ncepe
executarea lucrrii. Trebuie avut in vedere ca unitatea furnizoare a
energiei electrice poate sa proiecteze, sa execute lucrri de
branamente si sa furnizeze energie electrica numai imobilelor situate
pe caile publice.
4. Dup executare instalaiilor prevzute in dosarul preliminar si in
vederea executrii branamentului, solicitantul va completa si va
depune la furnizor, prin electricianul autorizat al executantului
instalatei de utilizare, dosarul definitiv al instalaiei, care va cuprinde
:
cererea pentru executarea branamentului
declaraia executantului, din care sa rezulte ca instalaia
corespunde normativelor, prescripiilor si regulamentelor in
vigoare;
planul de situaie al apartamentului fata de restul imobilului si
orientarea fata de strada, destinaia fiecrei ncperi;
5

 schi de instalaie cu traseul circuitelor, cu indicarea locurilor

de lampa, a ntreruptoarelor, a prizelor si a tabloului de
distribuie;
schema de distribuie, cu seciunea conductoarelor electrice la
plecarea din tabloul de distribuie .
5. La realizarea instalaiei electrice interioare se vor lua masuri de
protecie
mpotriva electrocutrilor prin atingere directa si a
electrocutrilor prin atingere indirecta in conformitate cu Normele
republicane de protecie a muncii. Inaccesibilitatea se va realiza, in
funcie de natura echipamentului si condiiile specifice de exploatare,
prin una sau mai multe din urmtoarele masuri:
izolarea electrica a tuturor elementelor conductoare de curent,
care fac parte din circuitele curenilor de lucru ;
utilizarea de carcase de protecie
prevederea de ngrdiri, fixate sigur pe suporturi si prin
orificiile crora sa nu fie posibila atingerea cu mana a
elementelor sub tensiune
amplasarea la nlimi inaccesibile in mod normal

Observaie: Pentru protecia mpotriva electrocutrilor prin atingere

indirecta,
elementele care in mod normal nu sunt sub tensiune, dar care
pot
intra sub tensiune datorita unui defect de instalaie vor fi
prevzute
cu masuri de protecie corespunztoare. In acest scop
aparatele
electrocasnice se vor lega la nulul de protecie .Conductorul nul
de protecie se va instala separat intre borna de nul de protecie
a tabloului de distribuie si priza cu contact de protecie situata
intr-un loc care nu are pardoseala izolanta electric. Borna de nul
de protecie a tabloului se va lega printr-un conductor de nul
separat la borna de nul de protecie din firida de branament.
Legtura dintre borna de nul de protecie si din firida de
branament si nulul reelei electrice se va realiza printr-un
conductor de nul unic de lucru si de protecie, in urmtoarele
condiii:
conductorul de nul al branamentului trebuie sa aib seciunea
cu o treapta mai mare dect seciunea conductorului de faza;
conductorul de nul al branamentului trebuie sa fie racordat la
conductorul de nul al reelei electrice de distribuie prin doua
legturi distincte, iar la tabloul de distribuie din firida de
branament prin doua borne distincte;
conductorul de nul trebuie sa fie fixat in aa fel nct legtura la
clema sa nu fie solicitata mecanic att la reea cat si in firida de
branament;
armatura stlpului la care se racordeaz branamentul trebuie sa
fie legata la conductorul de nul al reelei.
6. Pentru instalaiile electrice interioare se admite, ca mijloc principal
de protecie, protecia la apariia unor cureni de defect periculoi cu
respectarea urmtoarelor condiii:
protecia P.A.C.D. va cuprinde in afara dispozitivului de
sesizare a
curentului de defect (releu de protecie ), si un dispozitiv de
control al proteciei;
7

 carcasele receptoarelor electrocasnice protejate prin P.A.C.D.

vor fi legate la nulul de protecie;
protecia P.A.C.. trebuie sa realizeze comanda deconectrii
automate a receptoarelor electrocasnice la toate fazele, inclusiv
conductorul de nul de lucru, intr-un timp de maxim 0.2
secunde.
7. Pentru executarea instalaiilor electrice interioare se vor utiliza
materiale si aparate omologate.
8. Alegerea tipului si a sistemului de montaj al materialului si al
aparatelor, ce se utilizeaz in instalaiile interioare, se va face in
funcie de:
categoria ncperii d.p.d.v. al mediului ambiant, al pericolului
de electrocutare si al pericolului de incendiu. In cazul in care un
loc sau o zona dintr-o ncpere poate fi ncadrata in mai multe
categorii, se vor lua masuri de protecie speciala.
evitarea amplasrii instalaiei electrice pe traseu comun cu
acelea ale conductelor altor instalaii. In cazul in care acest
lucru nu este posibil, instalaiile electrice se vor monta
-deasupra conductelor de apa si sub conductele de gaze
naturale.
9. Se interzice montarea directa pe elementele de construcie
combustibile a conductoarelor, tuburilor din material plastic (PVC )si
a aparatelor electrice. Montarea acestor materiale si aparate pe
elementele de construcie din materiale combustibile este admisa
numai cu condiia interpunerii de materiale necombustibile intre ele.
Se vor folosi, dup caz:
straturi de tencuiala de minim 1 cm grosime:
o fie de asbest, care va depi cu 3 cm, de o parte si de alta,
conductorul sau tub;
spatii necombustibile, care vor distanta elementele instalaiei
electrice la minim 3 cm de elementele combustibile. Se vor lua
masuri similare si in cazul ngroprii sub tencuiala.
10. Traversarea canalelor de fum si a courilor cu elemente ale
instalaiilor
electrice este interzisa.
11. Traversarea elementelor de construcie necombustibile, au
conductoare in
8

tuburi de protecie din PVC, se va face protejarea lor, prin poriunea

de
de trecere, prin tuburi de protecie. Daca trecerea se face intre
ncperi in
medii diferite se vor monta nclinat spre ncperea cu condiii mai
grele
.
si se va etana cu masca izolanta.
12. Traversare elementelor de construcie din materialele combustibile
cu elemente ale instalaiei electrice se va face prin protejarea pe poriunea
de
trecere cu teuri din materiale necombustibile.
13. Se va evita montarea tuburilor pe pardoseala podurilor. Tuburile din
PVC
montate pe planee, sub pardoseala sau pe planeele podurilor,
trebuie
protejate cu mortar de ciment contra pericolului de deteriorare
mecanica
14. In ncperile de baie nu se vor monta ntreruptoare si prize.
Acestea
trebuie sa se monteze in afara acestor ncperi. Fac excepie prizele
pentru
mainile de brbierit. In cazul in care se monteaz o
asemene priza, aceasta
va fi alimentata dintr-un transformator
special de separaie, omologat, care are izolaie suplimentara pe
partea secundara. Priza va fi de tip normal montata p carcasa
transformatorului. Se recomanda ca priza sa fie prevzuta cu
ntreruptor special care sa permit cuplarea transformatorului de
separaie la reea numai in momentul folosirii prizei. Aceste prize se
monteaz de obicei ngropate in apropierea oglinzii la o nlime de
1.2 m fata de pardoseala. Carcasa metalica a transformatorului de
separaie trebuie sa fie legata la conductorul nul de protecie.
15. ntreruptoarele si comutatoarelor trebuie montate pe conductorul de
faza.
16. Aparatele electrice de uz casnic se alimenteaz din circuitul normal
de priza, daca are puteri de maxim 2Kw,la tensiunea de 220V.
17. Un circuit de prize monofazat poate alimenta maxim 8 prize simple
sau
duble .
9

18.
Un circuit de iluminat poate fi ncrcat cu maxim 12 locuri de
lampa.
TABELUL 1.
Categoriile de ncperi in funcie de mediu si pericol de electrocutare
Simbolul
categoriei
ncperii
1
U0

U1

U2

U3

Caracteristicil
Gradul de
e
umiditate
principale ale
mediului
ambiant
2
3
ncperi
uscate, fr
Maximum
ceata sau
75%
condensaii pe
perei.
ncperi
umede cu
intermitenta, Nu depete
cu ceata sau
timp
condensaii pe ndelungat
perei care se
75%
usuc repede
printr-o
aerisire
normala.
ncperi
umede,
In mod
cu ceata sau
obinuit
condens pe
75-97%
perei
ncperi
conductoare
d.p.d.v
electric, in
care
10

ncperile
corespunzto
are in care se
executa
instalaii
interioare
5

Puin
periculos

Camere de
locuit

Gradul de
pericol de
electrocutare

Periculos

Periculos

Periculos

Buctarii,
WC- uri,
Spatii
exterioare
acoperite

Bai de
utilitate
familiala
ncperi cu
pardoseli din
pamat, beton,
mozaic, etc.,

pardoseala
este
electric

19. La executarea instalailor interioare se vor folosi numai tuburi din

materia-le plastice.
20. La amplasarea elementelor instalaiilor electrice interioare se vor
urmri:
a. Evitarea ncperilor spatiilor, locurilor si zonelor in care
integritatea instalaiilor ar putea fi periclitata.
b. Asigurarea posibilitii unui acces uor la instalaia electrica,
astfel nct verificarea, localizarea si remedierea defectelor sa
se fac cu uurin;
c. Alegerea traseelor celor mai scurte posibil, in scopul evitrii
consumurilor nejustificate de material.
d. Evitarea montrii aparatelor in ncperile conductoare d.p.d.v
electric (cat si CE)
21. Circuitele de lumina vor fi separate de circuitele de prize. Se admit
doze
comune pentru dozele de iluminat si prize.
22. Se vor prevedea circuite separate pentru alimentarea:
Boilerelor electrice cu acumulare cu capacitate peste 201;
mainilor de gtit electrice cu puteri peste 2.5 kW
23. La locuinele de toate categoriile, din mediul urban sau rural, se va
prevedea cel puin o priza in fiecare ncpere de locuit.
24. Seciunile conductoarelor pentru circuite se vor dimensiona pe baza
cderilor de tensiune si se vor verifica la curentul maxim admisibil.
25. Pentru diferite tipuri de conductoare, intensitile maxime admise ale
curenilor in regim permanent, la o temperatura a mediului ambiant de
+25 C, sunt prezentate in tabelul urmator:
Intensitile maxime admise ale curenilor (A) in regim
permanent, pentru conductoare din cupru sau aluminiu izolate,
montate in tuburi:
Tipul
Conductorului

Numrul de
conductoare in tub

Seciunea nominala a
conductoarelor(mm2)
1
1.5
2.5
11

6
1
Conductoare
de
cupru tip FY
Conductoare
din
aluminiu tip
AFY

2
2
3
4
5.6
2
3
4
5.6

10
3
14
12
11
10
-

4
17
14
13
11
-

5
24
20
18
16
18
16
15
13

6
31
26
24
21
23
20
18
16

7
40
34
31
27
30
27
25
21

8
55
49
45
39
41
36
33
29

26. Toate circuitele instalaiei interioare trebuie protejate prin dispozitive

de protecie mpotriva suprasarcinilor si scurcircuitelor.
27. Dispozitivele de protecie se vor monta pe toate fazele instalaiei si
pe conductorul nul de lucru.
28. Dispozitivele de protecie de pe tabloul de distribuie vor avea cureni
nominali cu cel puin doua trepte mai mici fata de cele din amonte.
Valoarea curenilor nominali ai fuzibilelor siguranelor pentru protecia
circuitelor de iluminat sau de prize va fi egale cu cel mult 80%, dar nu
mai puin de 60% din valoarea curentului maxim admis in regim
permanent in conductoarele de protejat.
29. Tablourile de distribuie se vor monta in aa fel, nct nlimea de la
pardoseala finita pana la latura de sus a tabloului sa nu depeasc
2.5m.
Se interzice montarea controalelor in exteriorul cldirilor sau in spatii
in care temperatura poate sa scad sub 0 C.
D.

Organizarea in cadrul unitarilor furnizoare de energie electrica a

lucrrilor de executare a instalaiilor interioare.

1. Pentru angajarea lucrrii de execuie a instalaiei interioare,

solicitantul
completeaz o cerere tip, nsoit de avizele necesare. Aceste
formulare
12

se gsesc la caseriile subunitarilor respective . Dup achitarea taxei

de
msurtoare pe baza cererii de executare a instalaiei interioare si de
branament se deschide in cadrul subunitii ntreprinderii furnizoare
de
energie dosarul lucrrii si se programeaz msurtoare . Cu aceasta
ocazie
se da avizul de principiu pentru racordarea la reeaua electrica de .
distribuie a viitorului consumator.
2. Pe baza msurtorilor efectuate la fata locului se ntocmesc : schi
instalaiei cu schema monofilara si antemsurtoarea de deviz.
3. Antemsurtoarea de deviz se ntocmete in trei exemplare,
repartizndu-se astfel:
Un exemplar se trimite la executant
Un exemplar se anexeaz la dosarul lucrrii
Un exemplar se trimite la solicitant mpreuna cu devizul
lucrrii
4. Dup achitarea contra valorii lucrrii lucrarea se considera angajata.
5. In faza de pregtire a lucrrii se ntocmesc extrasele de materiale ,
pe
baza crora se ntocmesc bonurile de materiale ,se scot materialele
din
magazie si se transporta la beneficiar.
6. In baza formalitilor de ncepere a lucrrilor se trece la realizarea
lucrrii.
7. Dup ncheierea lucrrii , se ntocmete procesul verbal de execuierecepie, in doua exemplare. Dosarul lucrrii cu anumite modificri
survenite cu ntiinarea de ncheiere a lucrrii se trimite la
compartimentul din sub unitatea ntreprinderii furnizoare de energie
electrica care are sarcina de a recepiona si racorda instalaia
electrica
interioara la reeaua de distribuie.
CAP.2 ELEMENTE COMPONENTE ALE INSTALAIILOR
ELECTRICE INTERIOARE
A. Conductoare electrice
13

 Pentru circuitele de prize si iluminat, att conductoarele de faza ,cat

si cele de nul de lucru vor fi de regula din aluminiu unifilara , cu
izolaia din PVC de tipul AFY (STAS 6865).
Pentru nulul de protecie si pentru interiorul corpurilor de iluminat
se folosesc conductoare de cupru unifilare, cu izolaie din PVC de
tipul FY.
Conductoarele de tipul AFY si FY se livreaz sub forma de colaci
sau pe tambure de lemn , in lungimi de 50m pama la 100m.Colacii se
leag in cel puin trei locuri cu sfoara sau banda textila . Fiecare
tambur sau colac este nsoit de o eticheta coninnd:
- marca de fabrica
- montarea conductorului
- lungimea conductorului
- data fabricaiei
- semntura si tampila organului CTC
Pentru circuitele monofazate conductorul de nul va avea aceiai
seciune ca si conductorul de faza.
Pentru nulul de protecie se vor folosii conductoare de cupru,
avnd ca seciuni minime :
Sectiuni ale conductoarelor de cupru utilizate pentru executia unei
instalatii de utilizare la o casa.
4mm la coloana de alimentare a abonatului
2.5mm pentru circuitele de prize
1,5mm pentru circuitul de iluminat
1,5mm pentru conductorul de nul
Conductoarele unui circuit inclusiv conductorul de nul de lucru se
vor
monta in acelai tub.
Conductoarele vor fi introduse in tuburi cu diametre
corespunztoare tipului, seciunii si numrului de conductoare.
Conductoarele se vor lega intre ele si la elementele instalaiei
electrice astfel nct sa se realizeze contacte sigure si durabile, care sa
permit la nevoie verificarea uoara.
Legarea intre ele a conductoarelor pentru mbinri sau derivaii se
va face in doze tip si dimensiuni corespunztoare diametrului tuburilor
in care se monteaz.
14

 Legturile conductoarelor se vor acoperi cu banda electroizolanta,

care sa asigure acelai nivel de izolare ca si izolaia conductoarelor.
Se interzice executarea de mbinri in interiorul tuburilor.
Legarea intre ele a conductoarelor din cupru pentru mbinri sau
derivaii se va face prin rsucire si matisare sau prin cleme.
Legarea intre ele a conductoarelor din aluminiu , pentru mbinri
sau derivaii, se va face prin cleme de tip special , lundu-se masuri
prin care sa se asigure realizarea unui contact bun, avnd in vedere
straturi de oxid neconductive ce acoper rapid conductorul de
aluminiu.
Legarea conductoarelor din cupru cu cele din aluminiu seva face cu
cleme speciale.
B. Tuburi izolate de protecie si accesorii
Tuburile si accesoriile utilizate in instalaiile electrice interioare vor
fi din PVC rigide de tipul IPY sau IPEY.
Tuburile izolate tip IPY din PVC neplastifiate sunt destinate
protejrii
conductoarelor instalaiilor electrice interioare in ncperi de
categoriile U0 si U1 instalate pe elemente de construcie
necombustibile, in montaj aparent sau ngropat.
Tuburile izolante uor protejate din PVC tip IPY sau IPEY se vor
monta la temperaturi ale mediului ambiant cuprinse intre +5C si
40C si se vor utiliza in medii cu temperaturi intre - 25C si ;40C.
Se interzice montarea tuburilor uor protejate din PVC pe suprafaa
courilor, in spatele sobelor sau al corpurilor de nclzire.
Se recomanda ca tuburile sa fie montate pe suprafee interioare ale
pereilor, evitndu-se traseele pe suprafeele exterioare ale cldirilor.
Tuburile se vor monta pe trasee orizontale sau verticale. Se
recomanda ca tuburile orizontale sa se monteze la 0.3m de la tavan sau
pardoseala.
Tipul
tubulu

Distanta intre elementele pe

poriunile drepte ale tuburilor
15

Distanta de la
elementul de

fixare la
capetele
tuburilor, coturi,
aparate, etc.
Montaj aparent
Montaj ngropat
Pe orizontala
Pe verticala

IPY
IPEY

0.5-0.7
0.6-0.8
0.6-0.8
0.7-0.9

0.1

0.8-1.0
0.9-1.1
Se interzice tierea de anuri sau goluri in stlpi sau grinzi de beton
armat, in general, in elementele de rezistenta ale construciilor, in
scopul montrii ngropate a tuburilor.
mbinarea, curarea si racordarea tuburilor la doze sau aparate se
vor executa numai cu accesorii corespunztoare tipului respectiv de
tub in aa fel nct sa prezinte aceeai garanie de rezistenta mecanica,
izolaie electrica, etaneitate ca si a tuburilor nsi.
Se recomanda ca dozele sa Fie montate pe suprafeele verticale ale
elementelor de construcie.
In ncperile de bai si buctarii se recomanda sa nu se instaleze
doze. Nu se admite trecerea prin aceste ncperi cu circuite care
servesc pentru alimentarea receptoarelor din alte ncperi.
C. Aparate de conectare pentru instalaiile electrice de iluminat, de
prize si
de sonerie
16

 La alegerea gradului de protecie al aparatelor de conectare mpotriva

atingerii accidentale, ptrunderii corpurilor strine si apei, in funcie
de categoria ncperii, a locului de montaj sau utilizare.
Aparatele de conectare folosite pentru circuitele electrice ale
lmpilor fluorescente vor avea un curent nominal de10A.
Prizele se vor alege de culori sau forme diferite pentru intensiti sau
scopuri diferite. Tipul prizelor se vor alege in funcie de tipul si
caracteristicile receptoarelor care urmeaz a fi alimentate din aceste
prize si de categoria ncperii dpdv al pericolului de electrocutare, in
care receptoarele vor funciona.
ntreruptoarele, comutatoarele si butoanele de lumina se vor
monta numai pe conductoarele de faza la o nlime de la nivelul
pardoselii finite pana la axul aparatelor intre 0.6 si 1.5m.
Prizele se vor monta la nlimi de peste 0.1m msurate de la
axul lor pana la nivelul pardoselii finite.
n ncperile in care se gsesc doar lavoare fr duuri se admite
montarea ntreruptoarelor. Se interzice montarea prizelor.
In ncperile de bai se interzice montarea ntreruptoarelor si
prizelor.
In buctarii se admite montarea de ntreruptoare si prize cu
contact de protecie.
In cazul in care se monteaz mai multe aparate unele sub altele,
ordinea de montare ncepnd de sus in jos, va fi :
- ntreruptor, comutator;
- buton de sonerie;
- priza de cureni tari,
- prize de telecomunicaii.
ntreruptoarele, comutatoarele si prizele se vor monta la o
distanta de minim 0.8m de la elementele metalice in legtura cu
pmntul.
Aparatele de conectare pentru instalaiile electrice interioare au ,
conform prevederilor STAS 2000 urmtoarele caracteristici :
- piesele care conduc curentul electric sunt executate din
cupru sau aliaje din cupru, materiale rezistente la coroziune ;
- piesele izolante si capacele aparatelor se executa din
materiale termorigide si termoplaste;

17

- deschiderile executate in pereii subiri care urmeaz a fi

ndeprtai la montaj , sunt admise numai daca permit o
protecie mecanica suficienta pentru mbrcmintea izolanta;
Spatiile rezervate trecerii conductoarelor spre borne
trebuie sa permit legarea in ordine a conductoarelor la
bornele aparatului , fr a fi vtmata izolaia conductoarelor
si fr sa se mpiedice funcionarea normala a ) aparatelor;
- Prin strngerea conductoarelor in born, nu trebuie ca
acestea sa fie forfecate din cauza muchiilor tioase sau a
prea multor ndoiri sau rsuciri.
- Capacele sau nveliurile protectoare ale aparatelor trebuie
sa fie bine fixate de soclu, astfel nct sa nu se desprind
singure si sa permit atingerea pieselor sub tensiune;
- Aparatele trebuie sa fie astfel construite nct nclzirea sa
nu depeasc limitele admisibile;
- Aparatele care ntrerup curentul trebuie sa aib o putere
suficienta;
- Aparatele trebuie sa suporte fr uzura excesiva sau orice
alta deteriorare, solicitrile mecanice, electrice si termice
care se prezint in utilizare normal;
- Aparatele trebuie sa corespunda la o rigiditate
dielectrica de 2000V, la frecvena industriala si la o
rezistenta de izolaie de 2Mohmi.
- Aparatele prevzute cu contact de protecie de legare la
pmnt vor avea bornele de legare la pmnt in interior;
- Stabilirea contactului de legare la pmnt trebuie sa se fac
naintea stabilirii contactului fazei si nulului de lucru, fisa
fiind
introdusa normal in priza.
D. Sigurane fuzibile si sigurane automate cu filet
Siguranele fuzibile si siguranele automate cu filet se vor folosi
numai ca elemente de separare, fiind interzisa utilizarea lor ca aparate
de conectare sub sarcina.
Se vor utiliza numai sigurane fuzibile calibrate
nchisa.

si in execuie

Siguranele fuzibile si siguranele automate cu filet vor avea

18

capacitatea de rupe mai mare dect curentul maxim de scurtcircuit,

care ar putea sa apar in punctul de instalare.
Siguranele fuzibile se folosesc in instalaiile electrice interioare
montate pe blocurile electrice de apartament conform prevederilor
STAS 7804.
Siguranele automate cu filet se instaleaz pe blocurile electrice de
apartament, in locul capacelor filetate si a elementelor de nlocuire.
Pentru circuitele de iluminat casnic se recomanda utilizarea
siguranelor cu caracteristici de declanare 'L', avnd un curent de
reglaj de 5A, iar pentru circuitele de prize normale se recomanda
sigurane cu caracteristica de declanare 'U', avnd un curent de reglaj
de 10A.
E. Tablouri de distribuie
La executarea instalaiilor electrice interioare se vor folosi tablouri
de distribuie in conformitate cu STAS 7804.
Varianta

Denumirea

Greutatea(k
g)
Cu doua circuite bipolare Tablou de distribuie tip 2C cod 1871
0.885
Cu doua circuite bipolare,Tablou de contor si distribuie 1.65
sonerie cu transformator tip 2C, cod 1884.
nglobat, loc pentru
contor.
Cu trei circuite
Tablou de contor si distribuie 1.91
bipolare, sonerie cu
tip 3C, cod 1883
transformator, loc de
contor.
Cu patru circuite
Tablou de contor si distribuie 2.75
bipolare sonerie cu
tip 4C, cod 1887
transformator nglobat,
loc pentru contor.
Tablourile de distribuie din tabelul de mai sus au urmtoarele
elemente componente :
- suport ;
- Sigurane unipolare cu filet la care se pot monta si
19

sigurane automate cu filet;

- capac de bachelita;
- sonerie cu transformator nglobat si ntreruptor.
Tablourile prezentate au urmtoarele caracteristici :
- tensiune nominala : 250V;
- intensitate nominala : IOA ;
- gradul de protecie : IP 200 ;
- gradul de protecie cu toate elementele montate : IP
201 ;
- soneria cu transformator - 220/9V, avnd intensitatea
acustica, la 1m distanta, de minim 50dB.
F. Corpuri de iluminat
Corpurile de iluminat de orice tip se vor alimenta numai intre faza
si nul.
Corpurile de iluminat se vor lega la circuitul de alimentare prin
cleme de legtura sau prin fise pentru prize.
Corpurile de iluminat cu tuburi fluorescente se vor monta cu
dispozitive pentru mbuntirea factorului de putere.
Se interzice montarea directa a corpurilor de iluminat
incandescente pe material combustibile.
Tipul corpurilor de iluminat se alege in funcie de destinaia
ncperii ;
Numrul si poziia corpurilor de iluminat se alege in funcie de
forma si
dimensiunile ncperilor.

20

CAP.3 ETAPE DE EXECUIE A UNEI INSTALAII

ELECTRICE DE FORA
A. NTOCMIREA SCHEMEI SI PLANULUI
INSTALAIEI.
Poziia in plan a motoarelor electrice este hotrta de poziia
mainii sau utilajului pe care-l antreneaz. Acestea se amplaseaz la o
distanta suficienta dintre ele, sau intre ele si perete, pentru a permite
manevrarea uoara la montare sau la demontare, pentru a nlesni
accesul uor in timpul verificrilor si ntreinerii.
Fiecare motor trebuie sa fie alimentat pe un circuit electric propriu
si sa fie prevzut cu:
Relee termice pentru protecie la suprasarcina;
Sigurana fuzibile pentru protecie la scurcircuit;
Un aparat de acionare (manual sau automat);
Pentru a limita curenii mai mari ce sunt absorbii din reea la
pornire (care provoac cderi de tensiune pe linia de alimentare),
motoarele cu puterea mai mare de 5,5kW trebuie pornite in stea.
In felul acesta, curentul de pornire se micoreaz de trei ori fata de
pornirea prin legare directa la reea (legarea in triunghi). In cadrul
instalaiilor de fora sunt cuprinse si instalaiile pentru prizele electrice
de fora , mono si trifazice, de curent continuu sau de tensiune redusa.
Pentru o identificare uoara, atunci cnd astfel de prize se gsesc
mpreuna , ele se executa de forme diferite sau de culori diferite si sunt
prevzute cu plcute pe care este nscrisa tensiunea de utilitare.
Pentru ntocmirea schemelor si planurilor instalaiei de fora se
procedeaz la fel ca in cazul instalaiilor de lumina, adic:

21

 Se stabilete poziia fiecrui receptor de forta (motor sau priza)

in planul de arhitectura :

22

In schema numrul 1 este exemplificat acest lucru pentru un punct

termic. Caracteristicile motoarelor sunt determinate de condiiile
tehnologice, iar caracteristicile prizelor se stabilesc astfel ca la acestea
sa poat fi racordate unele receptoare portabile necesare reparaiilor,
ntreinerii, cum ar fi : aparate de sudare, maini de gurit, polizoare,
lmpi portabile la tensiuni redusa (24 V) etc.

23

 Se ntocmete schema de distribuie a fiecrui tablou de forta

din cldire :

24

25

Tabloul de forta se prevede pentru alimentarea unui grup de

receptare care se afla intr-o unitate funcionala, cum ar fi, de exemplu,
receptoarele dintr-un punct termic (schema numrul 2), dintr-o staie
de hidrofor, dintr-o centrala termica, dintr-un laborator de ncercri,
dintr-un atelier mecanic etc. Numrul de receptoare ce poate fi
alimentat dintr-un tablou de forta este variabil. El este limitat de regula
de dimensiunile pe care le poate avea tabloul electric. De aceea
tablourile de forta pot avea puterea instalat de valori de la civa kW
pana la zeci si chiar sute de kW.
n schema numrul 2 s-a desenat schema de distribuie a tabloului
de forta TF1 din schema numrul 1. Aceasta cuprinde noua circuite
pentru motoare (apte cu pornire directa si doua cu pornire steatriunghi, un circuit de prize trifazice cu puterea de 5kW, un circuit de
prize monofazice cu puterea de 1,5kW, un circuit trifazat de rezerva cu
puterea de 3kW i un circuit de tensiune redusa (24V), legat in faa
ntreruptorului general, de putere foarte mica (100VA) pentru lmpi
portabile
Caracteristicile electrice ale motoarelor sunt date in tabelul de mai
jos.
Caracteristicile
electrice ale motoarelor din TF1
Puterea
instalat

Turaia
[rot/min]

1,1
1,5
2,2
7,5

1500
1500
1000
1500

Randamen
tul

0,73
0,76
0,77
0,855

Factor de
putere
cos
0,78
0,79
0,74
0,84

Raportu
l
In/Ip
6
6
5,5
6,5

Tabloul electric TF1 are o putere instalata de 35,3kW.

Se ntocmete schema generala de distribuie a instalaiei de
forta.
26

Aceasta se ntocmete dup aceleai principii ca si in schema

generala a instalaiei de lumina.
B. TRANSPUNEREA IN PLANURI A SCHEMELOR
ELABORATE.
Circuitele de forta sunt mult mai simplu de trasat dect cele de
lumina, deoarece pe un circuit se afla un singur motor, iar circuitele de
priza nu difer de cele de priza din instalaia de de lumina. Circuitele
se pot executa:
- aparent, pe elementele de construcie. Aceasta soluie cel
mai des adoptat, montarea circuitelor fcndu-se pe pereii
ncperii. Deoarece tuburile de protecie sunt mult mai
expuse la lovituri mecanice, in astfel de ncperi acestea se
executa de regula din metal (PEL sau eava);
27

- ngropat n elementele de construcie. Soluia ngropat se

alege foarte des cnd motoarele se afla departe de pereii
ncperii, sau cnd distantele de la tablou la acestea de-a
lungul pereilor este de asemenea mare. n astfel de situaii,
circuitele electrice se monteaz ngropat n pardoseala
ncperii , fie direct in pardoseala, fie n canale special
fcute i acoperite cu tabl striat. Canalele pentru circuite
de forta trebuie sa fie prevzute cu sisteme de scurgere si
evacuare a apei.
n schema numrul 3 este desenat planul instalaiei de forta din
punctul termic din schema numrul 1. O parte din circuite este dusa
aparent pe pereii ncperii, iar o alta parte este dusa ngropat n
pardoseala . Pentru motoarele m1 ......m3 , tuburile de protecie ies din
pardoseala chiar lng fundaia acestora. Pentru restul motoarelor,
tuburile de protecie trec de pe perete pe pardoseal i apoi se ridica pe
fundaia motoarelor. Pe poriunea de la perete la fundaie aceste tuburi
sunt protejate de tevi din oel.
Ca i n cazul circuitelor pentru instalaia de iluminat, circuitele de
forta nu trebuie sa strbat elemente de rezistenta ale construciei si nu
trebuie sa se gseasc la distante corespunztoare de celelalte conducte
metalice pentru apa rece sau calda, nclzire ori gaze.
Coloanele de legtura, att cele secundare cat i cea generala, se
vor duce pe drumul cel mai scurt dintre punctele pe care le unesc, in
condiiile respectrii distantelor minime admise intre elementele
instalaiei si elementele altor instalaii sau elemente de construcie (
Normativ 17-2011)
CAP.3 MARIMI ELECTRICE SI UNITATI DE MASURA
Curentul electric
Daca la capetele unui conductor electric se aplica o tensiune, atunci
in acel conductor ia nastere un curent electric datorat deplasarii
electronilor liberi din conductor.
Intensitatea curentului electric (I) - reprezinta cantitaea de electricitate
(sarcina electrica) Q [C] ce trece in unitatea de timp prin sectiunea
conductorului.
I

Q C
,
t s

28

Cantitatea de electricitate ce trece prin conductor este in functie de

marimea tensiunii aplicata conductorului precum si de rezistenta pe care o
opune acesta.
Unitatea de masura a intensitatii curentului este Amperul (A).
Un Amper reprezinta cantitatea de electricitate de un Coulomb care trece
prin conductor in tip de o secunda. Ca sens al curentului electric s-a fixat,
conventional, sensul invers in care se deplaseaza electronii.
Intensitatea curentului electric ce trece printr-un conductor isi mentine
aceeasi valoare pe toata lungimea conductorului. Intensitatea curentului
electric se masoara cu ampermetrul.
Raportul dintre intensitatea curentului electric (I) si suprafata sectiunii prin
care acesta trece se numeste densitate de curent:

I A
S mm 2

Rezistenta electrica (R) - este marimea care indica gradul de opunere a

unui conductor la trecerea curentului electric prin el.
Unitatea de masura pentru rezistenta se numeste Ohm ().
Un Ohm este rezistenta conductorului in care circula un curent de un
Amper cand se aplica o tensiune de un Volt.
Rezistivitatea electrica () este marimea care da dependenta dintre
natura conductorului si rezistenta electrica.
Unitatea de masura pentru rezistivitate este

mm 2

Valoarea rezistentei unui conductor se calculeaza cu formula:

R

l
S

sau

l
S

in care:
R - rezistenta conductorului (); l - lungimea conductorului (m); S sectiune conductorului (mm2);
- rezistivitatea (rezistenta specifica) a materialului conductor (
mm 2
m

);

- conductivitatea materialului conductor

m
2
mm

Conductivitatea () este inversul rezistivitatii .

Conductivitatea electric (numit i conductibilitatea electric specific)
este mrimea fizic prin care se caracterizeaz capacitatea unui material de

29

a permite transportul sarcinilor electrice atunci cand este plasat ntr-un

camp electric.
Conductibilitatea electric este proprietatea materialelor de a permite
trecerea curentului electric.
Valoarea rezistentei pentru un circuit monofazat (doua conductoare)
se determina luandu-se in calcul lungimea ambelor conductoare (dus
si intors).
Rezistenta metalelor creste cu temperatura, iar a carbunelui si a apei scade
cu cat temperatura lor creste.
Variatia cu temperatura a rezistentei se determina cu relatia: R 2 = R1[1+
(t2-t1)].
in care:
R1- rezistenta cunoscuta a conductorului la o anumita temperatura;
- coeficientul de temperatura, reprezinta variatia rezistentei de 1 a
conductorului la cresterea temperaturii sale cu 10C;
t2 - temperatura pentru care dorim sa aflam rezistenta conductorului;
t1 temperatura pentru care cunoastem resistenta R1.
Rezistenta se masoara cu Ohmetrul.
Conductana electric (G) - este mrimea care exprim capacitatea a unui
conductor sau circuit dat de a conduce curentul electric. Conductana se
msoar n siemens (S) i este mrimea invers rezistenei electrice
msurate n ohmi ().
Tabelul 1. Rezistivitatea, coeficientul de topire la 20 0C si punctul de
topire al unor materiale din care se fabrica conductoarele electrice. (Se
considera 1m de material avand S = 1 mm2):

30

Tensiunea electrica numeric este egala cu lucrul mecanic efectuat

pentru a transporta unitatea de sarcina pozitiva de-a lungul intregului
circuit.
In intreriorul surselor de energie electrica (al masinilor generatoare
rotative, al elementelor galvanice, al acumulatoarelor etc), unde se produce
o transformare a energiei mecanice, chimice, etc. in energie electrica, ia
nastere o forta electromotoare.
In momentul in care la bornele acestor surse se racordeaza receptoare
electrice, ia nastere un curent electric de o anumita intensitate (I), curent
care este debitat in exterior, in conductorul liniei pana la receptoare.
La borna sursei, datorita pierderilor din interior, forta electromotoare are o
valoare mai mica, acesteia i s-a dat denumirea de tensiune electrica (U).
31

U = E - rI
unde:
E forta electromotoare care ia nastere in interiorul sursei de energie; rI
pierdere de tensiune interioara.
Unitatea de masura pentru tensiune este Voltul (V).
Tensiune electrica scade in lungul conductoarelor prin care trece curentul
electric cu atat mai mult cu cat rezistenta electrica a conductoarelor este
mai mare, producandu-se asa numita pierdere de tensiune din conductoare
(U).
1.4. Clasificarea materialelor
Corpul sau materialul care conduce curentul electric se numete
conductor electric; metalele sunt buni conductori electrici, iar dintre
acestea conductivitatea cea mai mare o are argintul (63,0106 Sm1), urmat
la mic distan de cupru (59,6106 Sm1). De asemenea plasma (gaz
ionizat) este n general un bun sau foarte bun conductor electric, n multe
cazuri conductivitatea plasmei se poate considera infinit. Tot n clasa
conductorilor intr i unele lichide care conin muli ioni, de exemplu apa
sarata conduce curentul electric cu atat mai bine cu cat concentraia de sare
este mai mare.
Un corp sau material care nu permite n mod semnificativ trecerea
sarcinilor electrice se numete izolator (de exemplu sticla, vidul, apa
deionizat etc.). O valoare a conductivitii electrice ntre cea a
conductorilor i cea a izolatorilor o au semiconductorii. Adesea
conductivitatea semiconductorilor poate fi ajustat n limite largi, att
permanent prin procesul de fabricaie, de obicei prin dopare, ct i dinamic
prin aplicarea unor cmpuri electrice exterioare, prin variaia temperaturii,
prin iluminare, prin expunere la radiaie ionizant etc.
Materialele electroizolante prezint o rezistivitate electric cu valori
cuprinse ntre 108 i 1018 [cm]. Materialele electroizolante se pot clasifica
n materiale organice, anorganice i siliconice. Materialele de natur
organic prezint proprieti electroizolante foarte bune, avnd ns o
rezisten redus la solicitrile termice i mecanice. Materialele de natur
anorganic (marmura, azbestul etc.) au o comportare invers materialelor
organice. Materialele de natur siliconic mbin n mod favorabil cele mai
bune proprieti ale materialelor organice i anorganice. Materialele
electroizolante pot fi: solide, lichide i gazoase. Folosind drept criteriu de
clasificare stabilitatea termic, materialele electroizolante se mpart n
32

clase de izolaie i au caracteristica comun temperatura maxim la care

pot fi utilizate timp ndelungat. Pentru determinarea stabilitii termice, pe
lng temperatur, se pot utiliza i mrimi electrice (constante de material)
ca de exemplu scderea rigiditii dielectrice cu creterea temperaturii,
mrimi fizice sau mrimi mecanice.
Materialele semiconductoare au o rezistivitate electric cuprins n
intervalul (10-31010)[cm]. Caracteristicile de baz ale materialelor
semiconductoare sunt urmtoarele: - rezistivitatea materialelor
semiconductoare variaz neliniar cu temperatura; rezistivitatea lor scade
odat cu creterea temperaturii;
- prin suprafaa de contact ntre 2
semiconductori sau un semiconductor cu un metal, conducia electric este
unilateral; - natura purttorilor de sarcin dintr-un semiconductor depinde
de natura impuritilor existente n semiconductor.
Materialele conductoare au o rezistivitate care nu depete 10 -510-3
[cm]. Dup natura conductibilitii electrice materialele conductoare se
pot clasifica n:
- Materiale conductoare de ordinul I. Aceste materiale prezint o
conductibilitate de natur electronic, rezistivitatea lor crete odat cu
creterea temperaturii, iar sub aciunea curentului electric ele nu sufer
modificri de structur. Materialele conductoare de ordinul I sunt metale n
stare solid i lichid. Dac lum n considerare valoarea conductivitii
lor, materialele conductoare de ordinul I se pot mpri n:
- materiale de mare conductivitate, cum sunt: Ag, Cu, Al, Fe, Zn, PB, Sn
etc.
- materiale de mare rezistivitate, care sunt formate de obicei din aliaje i se
utilizeaz pentru rezistene electrice, elemente de nclzire electric,
instrumente de msur etc.
- Materiale conductoare de ordinul II. Aceste materiale prezint o
conductibilitatea de natur ionic, rezistivitatea lor scade odat cu
creterea temperaturii, iar sub aciunea curentului electric ele sufer
transformri chimice. Din categoria materialelor conductoare de ordinul II
fac parte srurile n stare solid sau lichid, soluiile bazice sau acide,
soluiile de sruri (deci toi electroliii).
1.5. Legea lui Ohm
33

Legea lui Ohm stabileste o legatura intre cele trei marimi de baza:
intensitate, tensiune si rezistenta,
dintr-un circuit electric inchis.
Intensitatea curentului electric care trece printr-un circuit este direct
proportionala cu tensiune electrica aplicata acelui circuit si invers
proportionala cu rezistenta electrica a circuitului.
U
I
, in care:
R
I intensitatea curentului electric (A); U - tensiunea electrica (V); R
rezistenta electrica ().
Daca la un circuit electric se cunosc doua din cele trei marimi de baza se
poate afla a treia
U
R
sau U RI .
I
Legea lui Ohm este valabila atat pentru un circuit inchis cat si pentru
portiuni din circuitul respectiv.

34

U
U2
R2
E

a) pentru intreg circuitul ABCDE avem: U = RI sau

b) pentru portiunea de circuit BCD avem: U1 = R1I sau

U
R

U1
R1

c) Pentru portiunea de circuit ABDE avem: U - U 1 = R2I sau

I

U1 U 2 U

R2
R2

U - U1 = U reprezinta pierderea de tensiune pe distanta AB a circuitului.

Pe baza legii lui Ohm se poate determina pierderea de tensiune pe diferite
protiuni ale unui circuit daca cunoastem curentul respectiv precum si
rezistenta electrica a portiunii considerate.
Exemplu: Tensiunea electrica de alimentare a unui circuit este de 24 V, iar
rezistenta circuitului este de
35

6 . Sa se determine valoarea curentului I ce trece prin circuit.

U 24
Rezolvare: I R 6 4 A .
Gruparea rezistoarelor - Rezistoarele electrice se pot lega in serie s-au
paralel.
Legarea in serie se face legnd rezistoarele unul de altul in continuare
astfel inct acelasi curent trece prin fiecare.
Fig.1 Legarea serie a rezistoarelor:

Rezistenta echivalenta (totala) RT a unui grup de rezistoare (R1,R2,R3)

legate in serie se calculeaza cu relatia:
RT = R1 + R2 + R3
Legarea rezistoarelor in paralel se face prin conectarea capetelor acestora
astfel ca prin fiecare dintre ele trece numai o parte din curentul total din
circuitul electric in care au fost legate rezistoarele.
Fig.2 Legarea rezistoarelor in paralel:

Rezistenta echivalenta se determina cu relatia:

1
1
1
1

RT
R1 R2 R3

RT

R1 R2 R3
R1 R2 R2 R3 R3 R1

In cazul a numai doua rezistoare (divizorul rezistiv):

RT

R1 R2
R1 R2

36

Rezistenta echivalenta ce inlocuieste un grup de rezistoare legate in paralel

este mai mica decat cea mai mica rezistenta din grup.
Rezistoarele se mai pot lega si mixt. Rezistenta echivalenta se detremina
afland pe rand rezistentele legate in serie separat si cele legate in paralel
separate dupa care aflam rezistenta totala.
1.6. Legile lui Kirchhoff
Legile lui Kirchhoff stabilesc modul in care circula curentul electric prin
conductoarele electrice legate intre ele (ramificat si buclat).
Legea I Daca mai multe conductoare prin care circula curenti electrici
se intalnesc intr-un puct (nod), suma curentilor care intra in acel punct
este egala cu suma curentior care pleaca din acel punct.
Conventional se noteaza cu:
+ curentii care intra in nod;
- curentii care pleaca din nod.
Fig. 3. Curentii electrici intr-un nod:

Legea I Kirchhoff:
I1+I2+I4= I3+I5 sau I1+I2- I3+I4- I5 =0
Legea a II-a Intr-un circuit electric inchis, suma algebrica a fortelor
electromotoare este egala cu suma algebrica a pierderilor de tensiune.
Adica:
E RI

Acesta regula se aplica tinand seama de urmatoarele:

- forta electromotoare este pozitiva daca sensul ales pentru
parcurgerea circuitului parcurge sursa de la borna negativa la
borna pozitiva;

37

- pierderile de tensiune au semnul plus cele la care sesul curentului

este acelasi cu sensul ales pentru parcurgerea circuitului in caz
contrar ele vor fi cu minus.

Fig.4. Circuit electric inchis:

-E1+E2=R1I+R2I
In cazul in care la calculul curentului se obtine o valoare cu semnul minus
inseamna ca sensul real al circuitului este invers celui ales.
1.7. Puterea electrica. Energia electrica
Energia dezvoltata in unitatea de timp la bornele unui consummator se
numeste putere electrica.
Unitarea de masura pentru puterea electrica este Wattul [P]SI = 1 W.
In cazul curentului continuu puterea electrica se poate calcula cu relatiile:
P U I ;
P R I 2 - puterea electrica disipata de un consummator cu rezistenta R sub
forma de caldura;

U2
R

In cazul curentului alternativ monofazat:

a) puterea activa: Pa = UI cos;
b) Puterea reactiva: Pr = UI sin.

38

In cazul curentului alternativ trifazat:

a) puterea activa: P 3 UI cos ;
b) puterea reactiva: P 3 UI sin .
Puterea electrica se masoara cu Wattmetrul.
Intre puterea mecanica si puterea electrica exista urmatoarea relatie: 1 CP
= 736 W.
a

Pierderea de putere
Odata cu pierderea de tensiune din conductoare se produce simultan si o
pierdere de putere.
Aceasta se exprima prin relatia generala:
P = RTI2
, in care:
P - este pierderea de putere; RT rezistenta tuturor conductoarelor
circuitului sau ale liniei electrice considerate; I - intensitatea
curentului ce strabate circuitul sau linia electrica.
In general, pentru circuite sau linii electrice scurte nu se tine seama
de pirderea de putere din conductoare.
Pierderea de putere devine importanta la liniile electrice lungi si de
ea se tine seama la dimensionarea conductoarelor, deoarece, procentual
pierderea de putere este mai mare decat pierderea de tensiune. Puterea
pierduta in conductoare se transforma in caldura.
Randamentul () - este raportul dintre puterea utila si puterea absorbita.
Randamentul este mai mic dacat unitatea.

Pu
Pu
Pu

1,
Pa Pu P Pu RI 2

in care:

Pu este puterea utila, puterea obtinuta dupa transportul sau dupa

transformarea ei se mai numeste si puterea la arbore; P a - este puterea de
transport sau puterea absorbita efectiv de electroreceptoare;
RI2 pierderi prin effect Joule (caldura).
In afara de pierderile prin efect Joule, la transportul si transformarea
energiei electrice se mai produc si alte pierderi cum ar fi cele
electromagnetice. La electromotoare se produc pierderi mecanice (frecare
in lagare).
Daca se ia in considerare numai pierderile prin efect Joule atunci se obtine
randamentul electric (e), daca se iau in considerare toate pierderile se
obtine randamentul total ().
39

La electromotoare puterea inscrisa pe placuta lor precum si cea trecuta in

prospecte reprezinta puterea utila (la arbore).
Coeficientul de cerere - reprezinta raportul dintre puterea maxima
absorbita de o instalatie electrica si puterea totala instalata in receptoarele
acelei instalatii, el este subunitar (<1).
Cc

Pa
1
Pi

Intr-un atelier sau fabrica sunt receptoare de tot felul. Acestea nu lucreaza
simultan si nici toate incarcate la plina sarcina. In aceasta situatie puterea
absorbita de toate receptoarele fabricii / atelierului este mai mica decat
puterea instalata in receptoare.
Coeficientul de cerere se calculeaza dupa formula:
Cc

K s Ki
m r

unde:
Ks - este coeficientul mediu de simultaneitate al functionarii
motoarelor( in masura in care acestea functioneaza simultan); K i - este
coeficientul mediu de incarcare a motoarelor electrice din instalatia
cosiderata, aflate in functiune (in masura in care motoarele sunt incarcate
la sarcina nominala);
m - este randamentul mediu general al electromotoarelor, corespunzator
Ki; r - este randamentul mediu general al retelelor care alimenteaza
electromotoarele.
Energia electrica - produsa, transportata sau consumata se poate determina
facand produsul dintre dintre puterea electrica respectiva si timp.
W P t

Energia electrica este de doua feluri: - energie electrica activa; - energie

electrica reactiva.
Energia electrica activa este energia de baza care se foloseste in toate
activitatile unde energia electrica este solicitata ea putandu-se transforma
in energie mecanica, luminoasa, calorica.
Energia electrica reactiva - este o energie complementara, care serveste la
magnetizarea bobinajelor diverselor receptoare inductive (transformatoare,
motoare etc) racordate la reteaua electrica.
Se urmareste permanent ca circulatia acestei energii reactive prin retelele
electrice de transport, distributie si utilizare sa fie cat mai mica, dandu-se
posibilitatea energiei electrice active sa circule pana la capacitatea maxima
a retelelor. In general energia electrica are simbolul W.
40

Energia electrica in curent continuu:

W U I t ; W RI 2 t ; W

U2
t
R

Energia electrica in curent alternativ:

a) Energia activa in curent monofazat si trifazat:
W U I cos t ; W 3 U I cos t
b) Energia reaciva in curent monofazat si trifazat:
Wr UI sin t ; W 3UI sin t
Unitatea de masura pentru energie electrica activa este Wattora (Wh) sau
multiplul sau kilowattora
(kWh). Unitaea de masura pentru energia reactiva este Voltamper reactivora (Varh) sau multiplul sau kilovoltamper reactiv-ora (kVarh). Energia
electrica se masoara cu contoarul electric (de energie activa, respectiv
energie reactiva).
a

Tabel 2. Valori ale coeficientilor de cerere pentru diferite receptoare

electrice (valori informative):

1.8. Pierderea de tensiune (U)

Tensiunea scade in lungul unui conductor prin care trece curent electric,
producadu-se ceea ce numim o pierdere de tensiune, notata cu U.

41

Aceasta pierdere este direct proportionala cu rezistenta conductorului (pe

portiunea considerata) si cu intensitatea curentului electric ce trece prin
acel conductor.
Pierderea de tensiune dintre doua puncte ale unui conductor reprezinta
diferenta de tensiune dintre acele puncte.
Pentru determinarea ei se aplica legea lui Ohm (U = RI).
Pierderile de tensiune sunt cu atat mai mari cu cat conductorul are o
lungime mai mare si cu cat sectiunea este mai mica.
Daca pentru acelasi conductor creste intensitatea curentului care trece prin
el vom avea pierderi de tensiune mai mari.
Pentru buna functionare a receptoarelor trebuie sa avem la bornele acestora
o tensiune de alimentare cat mai apropiata de tensiunea lor nominala.
Pentru aceasta, pierderile de tensiune admise, atat in retele de transport si
distributie a energiei electrice, cat si in instalatiile de utilizare, sunt limitate
la anumite procente maxime.
Astfel, in retelele electrice de distributie ele pot fi maxim 0.5%, in
coloanele bransamentelor electrice individuale (portiune de bransament de
la intrarea in cladire pana la contor) de 1% , la coloanele principale
colective din blocuri de 0.5% etc.
Pierderile de tensiune maxime admise in instalatiile de utilizare, de la
tabloul general al instalatiilor si pana la ultimul receptor (lampa, motor
etc.), pentru sarcina maxima la care au fost proiectate instalatiile sunt
urmatoarele:
a) In cazul alimentarii instalatiilor prin bransarea directa la retelele
electrice de joasa tensiune:
- 3% pentru instalatii de iliminat;
- 5% pentru restul instalatiilor de orice fel.
b) In cazul alimentarii instalatiilor printr-o centrala proprie sau post
de transformare:
- 8% pentru instalatiile de iluminat;
- 10% pentru restul instalatiilor de orice fel.
c) In cazul alimentarii lampilor cu tensiuni reduse (sub 42 V),
pierderea de tensiune maxima admisa in conductoare este de 10%.
La pornirea electromotoarelor se produce o pierdere de tensiune foarte
pronuntata in circuitul de alimentare datorita curentului mare absorbit la
pornire de catre electromotor pentru un timp foarte scurt (socul de
pronire).
42

Pierdere maxima de tensiune admisa in momentul pornirii

electromotoarelor se indica de catre constructorul acestora si de ea trebuie
sa se tina seama la dimensionarea circuitelor electrice de alimentare.
Pastrarea tensiunii la o valoare cat mai apropiata de valoarea nominala este
de mare importanta, deoarece la valori mai scazute ale acesteia
electromotoarele trifazate pierd din puterea lor mecanica, fierbatoarele si
incalzitoarele electrice nu mai produc caldura prescrisa, iar becurile
electrice pierd in si mai mare masura din intensitatea lor luminoasa.
1.9. Relatii folosite in electrotehnica. Marimi electrice si unitati de
masura
Marimi electrice si unitati de masura. Multipli si submultiplii unitatilor
de masura
Nr. Denumirea marimii
crt

Simbolul Denumirea
marimii unitatii
de
masura
in
S.I.
1
Curentul electric
I; i
Amper
2
Sarcina electrica
Q
Coulomb
3
Tensiunea. Diferenta U; u
Volt
de potential
4
Forta electromotoare E; e
Volt
5
Rezistenta electrica
R; r
Ohm
6
Reactanta
X; x
Ohm
7
Impedanta
Z; z
Ohm
8
Conductanta
G
Siemens
9
Capacitatea electrica C
Farad
10 Energia
electrica Wa
Joule; Wattora
activa
11 Energia
electrica Wr
Volt-amperreactiva
reactiv-ora
Nr. Denumirea marimii Simbolul Denumirea
crt
marimii unitatii
de
masura
in
S.I.
12 Putere electrica activa P
Watt
13 Putere
electrica Q
Volt-amperreactiva
reactiv
43

Simbolul
unitatii de
masura
A
C
V
V

S
F
J; Wh
Varh
Simbolul
unitatii de
masura
W
Var

14
15
16

Putere
electrica S
aparenta
Frecventa
f
Factor de putere
cos

17

Randamentul

Volt-amper

VA

Hertz
fara
dimensiune
fara
dimensiune

Hz
-

MULTIPLI

Multipli si submultiplii unitatilor de masura:

Prefix
Nr. Care multiplica Exemplificarea
pentru
unitatea
Denumirea Simbol unitatea de masura
Watt
12
terra
T
1000000000000 10 terawatt
giga
G
1000000000
109 giga watt
mega M
1000000
106 megawatt
kilo
k
1000
103 kilowatt
hecto h
100
102 hectowatt
deca
da
10
10 decawatt
1
1
watt
-1
deci
d
0,1
10 decieatt
centi c
0,01
10-2 centiwatt
mili
m
0,001
10-3 miliwatt
micro
0,000001
10-6 microwatt
nano n
0,000000001
10-9 nanowatt
pico
p
0,000000000001 10- picowatt
SUBMULTIPLI

12

Principalele relatii fundamentale folosite in electrotehnica. Relatii intre

curent, tensiune, putere
Marimea
de
determin
at
Curentul

Curent
continuu si
monofazat
neinductiv
U
P
I
I
;
R
U

Tensiunea

U R I ;U

P
I

Curent alternativ
Monofazat
Trifazat
inductiv
Neinductiv
U
R cos ;
P
I
U cos

Inductiv

P
3 U

U R I cos

P
3I

44

P
3 U cos

P
3 I cos

P
I cos

Pierderea
de
tensiune
( volti)
(R=
rezistenta
unui
conductor
)
Puterea
activa

U v 2 R I

U v 2 R I cos

U v 3 R I

U v

P U I

P U I cos

P 3 U I

P 3 U I cos

Marimea
de
determin
at
Puterea
reactiva

Curent
Curent alternativ
continuu si Monofazat
Trifazat
monofazat
inductiv
Neinductiv
ne inductiv
Q U I sin
-

Puterea
aparenta

Q P tg

P Q

Inductiv
Q 3 U I sin
Q P tg

S U I
2

3 R I cos

S 3 U I

P2 Q2

Rezistenta , reactanta, inductanta

Marimea de determinat
Rezistenta

Relatia folosita
l
l
R ;R
S
S

Reactanta
(inductanta )
Reactanta
(capacitanta )
Reactanta totala

X L L

inductiva
capacitiva

XC

1
C

X L

Impedanta

1
C

Z R2 X 2

;Z

R 2 L

- ;
CAP. 4 EXEMPLE DE CALCUL NUMERIC A CIRCUITELOR
ELECTRICE
45

1. Ct energie electric consum o lamp alimentat la o tensiune de

230 V prin care trece un curent de 0,3 A dac ea funcioneaz timp
de 15 minute.
W Pxt UI cos t 0,230 x 0,3 x1x

15
0,01725kwh
60

2. Un electromotor monofazat conectat la o reea de curent alternativ cu U

= 220 V consum un curent I = 5 A i funcioneaz la un cos = 0,85. S
se determine puterea activ consumat de electromotor.
P= UxIx cos =220x5x0,85 =935W
3. Un radiator electric avnd rezistena R=20 este strbtut de un
curent I=10 A i funcioneaz
timp de dou ore i 45 de minute. Ct energie consum?
W RI 2 t 20 x10 2 x (2

45
) / 10 3 2 x 2,75 5,5kwh
60

4. S se determine rezistena total RT a unui circuit monofazat alimentnd

trei lmpi electrice
conectate n paralel, avnd rezistenele R 1 = 100
, R2 = 200 , R3 = 300 , dac rezistena unui conductor al
circuitului este R4 = 0,25 .
R1=100 ; R2=200 ; R3 = 300 ; R4 = 0,25 .
R1' R1 R4 100,25
R2' R2 R4 200,25
R3' R3 R4 300,25

1
1
1
1 R' R' R' R' R' R'
' ' ' 2 3 ' 1' 3 ' 1 2
Rt R1 R2 R3
R1 R2 R3
R1' R2' R3'
Rt ' '
54,75
R2 R3 R1' R3' R1' R2'
R1

R1'

R4

R2

R4

R2'

R3

R4

R3'

5. Un radiator electric avnd puterea P = 1800 W absoarbe un curent de 15 A.

S se determine
rezistena electric interioar a radiatorului.
46

P=1800W; I=15A; P= UxIx cos ; cos =1 ; P=UI ;U=RI ; P=RI2 ;

R

P
1800

8
2
15 x15
I

6. La un circuit de prize cu tensiunea U = 230 V sunt conectate un fier de

clcat de Pfc = 690 W i un
reou. S se determine rezistena fierului de clcat i separat rezistena
reoului, tiind c cele dou
receptoare absorb un curent total It = 5 A.
Pfc =RfcI2 ;

R fc

Pfc
I

690
27,6
25

; Rt=Rfc+Rr ; U= RtI ;

Rt

U 230

46
I
5

Rr=Rt - Rfc=46-27,6=18,4

7. S se determine pierderea de tensiune n voli i procente pentru o

poriune de circuit monofazat
avnd rezistena de 0,5 , prin care trece un curent de 8A, tensiunea
de alimentare fiind U=230 V.
U rI 0,5 x8 4V
U [%] 100 x

4
1,74%
230

8. Un circuit are trei derivaii cu rezistenele R 1 = 30 , R2 = 90 , R3 =

45 . Curentul n
conductoarele de alimentare este I = 8 A. S se determine tensiunea la
bornele circuitului i
curentul din fiecare derivaie.
1
1
1
1

Rt R1 R2 R3

Rt

R1 R2 R3
15
R2 R3 R1 R3 R1 R2

U=RtI ; U=15x8=120V
U=R1I1 ;
I1

R1

I2

R2

I1

U
120
1,33 A
4 A; I 2
R2
30

47

I3

U
2,66 A
R3

I3

R3

9. Un electromotor monofazat avnd randamentul = 80% i cos = 0,89

este parcurs de un curent
I = 18 A la o tensiune de U = 230 V. S se determine puterea absorbit
din reea i puterea util ale
electromotorului, n kW i CP.
Pu=UI cos =2947,68 W 4CP
Pa= UI cos =3684,6 W 5CP
1CP=736 W
1KW=1,36CP
10. Un generator avnd la bornele sale tensiunea U = 230 V i
randamentul = 90 %, alimenteaz un
circuit cu o rezisten R = 2,76 . S se determine puterea motorului
care pune n micare rotorul
generatorului.
Curentul in circuit I = =

= 83,33

Pu= UI cos ; cos =1;

Puterea cedata de generator
P= UI=230x83,33=19,166kW
Puterea motorului
=

; Pa =

= 21,296 kW

sau Pa= 21,296x1,36 29 CP

11. Avem un transformator de for trifazat de putere S n = 10 MVA;
tensiunile nominale U1n = 20 kV
i U2n = 6,3 kV. S se calculeze curentul nomimal primar si respectiv
curentul nominal secundar.

48

Sn
I 1n

I 2n

3UI
Sn
U 1n 3
Sn

U 2n 3

3U 1n I 1n

3U 2 n I 2 n

10000
289 A
20 x1,73

10000
963,4 A
6 x1,73

12. La temperatura mediului ambiant t1 = 150, rezistena unui bobinaj al

unei maini electrice este R1
= 40 . Dup o funcionare mai ndelungat, rezistena bobinajului
crete la valoarea R2 = 50 .
S se calculeze temperatura t2 la care a ajuns bobinajul dup
funcionare, tiind c bobinajul este
fcut din cupru cu coeficient de temperatur = 0,004 .
R2 R1 [1 (t 2 t1 )]
t 2 t1

( R2 R1 )
50 40
15
77,5C
R1
0,004 x 40

13. Un generator de curent alternativ alimenteaz cu energie electric un

circuit care are cos = 0,83.
Tensiunea la bornele generatorului este U = 240 V iar curentul n
circuit I = 120 A. S se determine
puterile generate: aparent, activ i reactiv.
Puterea aparenta
S=UI=240x120=28800VA=28,8KVA
Puterea activa
P=UIcos=240x120x0,83=23901 W=23,9KW
Puterea reactiva
Q=UIsin=240x120x0,56=16128var=16,1 kvar
Valoarea de 0,56 a sin s-a luat din tabelele trigonometrice dupa ce s-a
teterminat ca 0,83
corespunde drept cos la un unghi de 340
Puterea reactiva, in lipsa tabelelor trigonometrice, se poate determina
si din formula:
=
=16,1kvar

49

14. Pe plcua unui electromotor monofazat sunt trecute urmtoarele

date: P = 2 kW, I = 5 A, cos =
0,8. S se determine tensiunea la care lucreaz acest electromotor.
P UI cos

P
2000

500V
I cos
5 x0,8

15. Un fier de clcat electric, alimentat la tensiunea de 230 V

funcioneaz un timp t = 2 ore i 45 de
minute, consumnd n acest timp o energie W = 4,850 kWh. S se
calculeze rezistena electric a
acestui fier de clcat.
W=Pxt=UxIxt ; inlocuim I=
W=

WR = U2t ; R =

= 30

16. S se calculeze energia electric activ total consumat de

urmtoarele receptoare electrice:
a) un electromotor de 2 CP care funcioneaz un timp t1=60 minute;
b) o lamp avnd rezistena R = 200 , prin care trece un curent I = 1 A i
funcioneaz un timp t2 = 15 minute.
a) consum electromotor: 1CP=736 W
W=Pxt=2x736Wx1h =1472 Wh
b) consum lampa:
Se determina mai intai puterea
I2=200W, apoi consumul acesteia:
W=Pxt=

lampii:P=UI=RxIxI=RI 2=200x

h= 200x0,25h = 50Wh

17. Pe tabloul de distribuie al unui consumator sunt montate : un

voltmetru, un ampermetru i un
wattmetru, care indic: 220 V, 80 A i respectiv 14,1 kW. S se
determine factorul de putere,
impedana, rezistena activ i reactana circuitului.
Factorul de putere este:

50

=0,8

Impedanta circuitului este:

= 2,75

Rezistenta activa este: r = Zx cos = 2,75x0,8 = 2,2

Reactanta circuitului este:

=1,65

18. Dintr-un circuit de tensiune U = 230 V se alimenteaz o lamp cu

rezistena Rl = 529 i un fier
de clcat electric cu rezistena Rfc =100 . S se determine energia
electric pe care o consum
cele dou receptoare, tiind c ele au funcionat fr ntrerupere timp
de o or i 45 de minute.
W=Pxt=UIt; I=
Wlampa= U t =

Wfc = U t =

t=

t=

=175Wh

= 925,75 Wh

Total 1100,75 Wh
19. Ce curent maxim se absoarbe printr-un branament monofazat de 230
V de ctre o instalaie
electric dintr-o locuin n care sunt instalate : 5 lmpi de cte 100 W,
un aparat TV de 30 W i un
frigider de 100 W ? Se precizeaza ca toate receptoarele se considera
rezistive (cos ==1).
Puterea total instalata (P)va fi:
5x100W=500W
1x30W=30W
1x100W=100W
Total:
630W
I

P 5 x100 30 100

2,74 A
U
230

20.S se determine:
51

a) rezistena electric R a unui conductor de aluminiu cu = 1/32

mm2/m, cu lungimea l = 228
m i diametrul d = 6 mm;
b) pierderea de energie electric prin nclzire, dac prin conductor
trece un curent electric I = 50 A o perioad de timp t = 10 ore.
a)

R= ; Determinam mai intai sectiunea conductorului; S=r2 =

3,14x9=28,26 mm2
R=

=0,25

b) W=Pt= RI2t=0,25x502x10= 6250Wh= 6,250KWh

21. La un circuit electric alimentat la tensiunea U = 220 V sunt conectate
n paralel:
- un radiator electric de putere Pr=1100 W;
- un ciocan de lipit avnd Rc=110 ;
- un fier de clcat electric.
S se calculeze rezistena fierului de clcat, tiind c prin circuit trece
un curent total IT = 11 A.
I1

Pr 1100

5A
U
220

I2

U
220

2A
Rc 110

I3= IT-(I1+I2)=11-(5+2)= 4A;

r3

U
220

55
I3
4

22. Un fier de clcat electric funcioneaz un timp t = 45 minute la tensiunea

de U = 230 V. Firul interior
al rezistenei sale are lungimea l = 4 m, seciunea s = 0,2 mm2 i
rezistivitatea = 5 mm2/m.
S se determine puterea P i consumul de energie electric W ale
fierului de clcat.
a) P=UI; I= ; P= ;
R= =5

=100

52

P=

= 529 W

b) W=Pt=529x = 529x0,75=396,75 Wh=0,396 KWh

23. S se calculeze impedana unei bobine cu rezistena activ de 1,5 i cu o
rectan de 2 ,
precum i defazajul ntre o tensiune aplicata bobinei i curentul
rezultat.Defazajul se va exprima printr-o
functie trigonometrica a unghiului respectiv.
Impedanta bobinei:
Z

r 2 x 2 1,5 2 2 2

6,25 2,5

R 1,5
Defazajul : cos

0.6
Z
2,5

24. Un electromotor trifazat de 1500 W (putere nominal) absoarbe un

curent de 4,9 A la un factor de
putere cos = 0,85. S se determine tensiunea nominala Un (dintre
faza) la care funcioneaz
electromotorul.
Un

P
3I cos

1500
208,3V
1,73 x 4,9 x 0,85

25. S se determine curenii n reeaua din figur, cunoscnd: E 1 = 48 V, E2

= 19 V, R1 = 2, R2 = 3,
I2
I1
R3 = 4 .
R3
S se ntocmeasc bilanul
R2
R1 energetic.
I3
E1
b

E2

53
B

Legea 1 a lui Kirchhoff: I1+I2=I3

(1)
Legea 2 a lui Kirchhoff;
nodul 1: E1=R1I1+R3I3
nodul 2: E2=R2I2+R3I3
(3)

(2)

inlocuind (1) in (2) si (3):

E1=R1I1+R3 (I1+ I2)= (R1 + R3)I1+R3 I2;
I1

E1 R3 I 2
R1 R3

E2= R2I2+R3 (I1+ I2)= (R2 + R3)I2+R3 I1;

Se inlocuieste formula I1, obtinand:
E1 R3 I 2
RE
R32
( R R3 )( R2 R3 )
( R2 R3 ) I 2 3 1
I2 1
I2
R1 R3
R1 R3 R1 R3
R1 R3
R1 R3
RE
I2
(E2 3 1 )
2
R1 R3
( R1 R3 )( R2 R3 ) R3
E 2 R3

Se nlocuiesc toate valorile obinndu-se:

I2= -3A
Ceea ce nseamn c sensul ales iniial pentru curent este greit.
Se nlocuiete val lui I2 n relaia:
I1

E1 R3 I 2
R1 R3

, obinndu-se valoarea: I1=10A

nlocuind n I1+I2=I3, se obine I3= 10A+ (-3A)= 7A

bilanul energetic:
- suma energiilor debitate=suma energiilor consumate. Acest lucru e
echivalent cu bilantul puterilor:
- suma puterilor debitate=suma puterilor consumate
54

E1 I1 + E2 I2=R1I12+ R2I22+R3I32 , nlocuind valorile se obine:

48*10 + 19*(-3)=2*100+3*9+4*49
423W=423W
26. Un conductor izolat , din aluminiu, avnd seciunea de 6 mm 2, strns
ntr-un colac, are o rezisten
electric de 4 i = 1/32 mm2/m. S se determine lungimea
conductorului din colac, fr a-l
desfura i msura.
l
S
RS
4 x6
l

4 x6 x32 768m
1

32
R

27. Un abonat consum energie electric prin utilizarea unei plite electrice
cu rezistena de 30 ce
absoarbe un curent electric de 8 A i a 4 lampi cu incandescenta a cte
75 W, funcionnd toate
timp de o or i 15 minute.
S se determine energia electric total consumat de abonat n acest
interval de timp.
Prezistenta RI 2 30 x8 2 1920W
Pbecuri 4 x75 300W
W ( Prezistenta Pbecuri )t (1,920 0,3) x(1

15
) 2,22 x1,25 2,775kWh
60

28. O plit electric avnd rezistena Rp = 22 este alimentat printr-un

circuit cu conductoare din

55

aluminiu cu = 1/32 mm2/m i seciune s = 2,5 mm2 n lungime l =

40 m. Tensiunea la plecarea
din tablou este U = 230 V. S se calculeze:
a)rezistena electric Rc a circuitului;
b)curentul electric din circuit;
c)tensiunea la bornele plitei.
l
1 40
a) r S 32 x 2,5 0,5 (pentru un conductor),deci 2x0,5=1
U

230

b) I R 2r 22 1

230
10 A
23

c)U=2rI=2x0,5x10=10V (pierderea de tensiune din circuit),deci

tensiunea la borneleplitei va fi:
U=230-10=220V
29. Un circuit electric monofazat cu lungimea l = 32 m, cu conductoare
din aluminiu cu rezistivitate
= 1/32 mm2/m i seciune s = 2,5 mm2, este alimentat de la tablou
cu o tensiune U = 230V.
Circuitul alimenteaz un receptor i prin el circul un curent I = 5A.
S se determine:
a) rezistena electric R a circuitului;
b) puterea P a receptorului pe care l alimenteaz;
c) energia electric pe care o consum receptorul ntr-o perioad
de timp t=20 minute.
l

a) R S

1 2 x32
2
x

0,8
32
2,5
2,5

b) P=(U-U)I ;Determinam mai intai pierderea de tensiune pe circuit

pana la receptor
U=RI=0,8x5=4V;
P=(230-4)x5=1130 W
20
c) W=Pxt=1130x 60 =377 Wh
30. ntr-un circuit cu tensiunea U = 230 V n care sunt alimentate n serie
o rezisten R = 40 i o

56

bobin cu rezisten neglijabil i cu o reactan X = 30 se

monteaz un ampermetru i un
cosfimetru. S se determine indicaiile aparatelor de msur i
tensiunile la bornele rezistenei,
respectiv la bornele bobinei.
R
X
UR
UX

U=230V
U
Ux

UR
= +

; Z=

=10

U=ZI; I= =
cos

=10

= 50

= 4,6A
= 0,8

= RI= 40x4,6= 184 V sau

=Uxcos =184 V

= XI= 30x4,6= 138 V

31. ntr-un circuit alimentat de un generator de curent alternativ este
conectat un receptor care are o
rezisten activ R = 8 i o reactan X = 6 . Tensiunea la bornele
generatorului U = 2000 V.
S se determine puterea aparent a generatorului i puterile consumate
n circuit (activ i reactiv).
Z=
=
=10

57

S=UI=

; S=

=4x

VA= 400 KVA; cos

; sin

=0,6
U=ZI ;
P= Scos

W =3,2x

Q=Ssin

VAR= 2,4 x

W= 320 KW
= 240 KVAR

32. Un circuit electric monofazat, avnd lungimea de 30 m i seciunea de

4 mm2 , din aluminiu cu
= 1/34 mm2/m, alimenteaz la extremitatea lui, cu o tensiune U =
220 V, un radiator cu
rezistena Rr = 20 i o lamp cu puterea Pl = 330 W.
S se calculeze:
a) pierderea de tensiune din acest circuit, n procente din
tensiunea de la captul dinspre surs al circuitului;
b)
energia consumat de radiator, respectiv de lamp, ntr-o
or i 15 minute;
c)
pierderea de energie n conductoarele circuitului, n
acelai interval de timp.
a) Ilampa=

Iradiator=

=1,5A;

= 11A; Total 12,5 A

U=2rI ; r= ; U=

=5,7V; si in procente U%=

= 2,58%
b) W=Pt ; Plampa=330W; Pradiator=UI=220x11=2420 W
58

Wr=2,420 KWx1,25=3,025 KWh ; Wl=0,33 x1,25=0,4125 KWh

c) Wc=UIt=5,7x12,5x1,25=70Wh=0,070 KWh
33. Dintr-un circuit de iluminat sunt alimentate cu tensiunea de U = 220 V
trei lmpi avnd fiecare
P1 = 200 W i apte lmpi avnd fiecare P2 = 40 W. conectate n paralel.
Pierderea de tensiune din
circuit fiind de 2,5%, s se calculeze:
a) rezistena electric a circuitului, Rc;
b) pierderea de energie electric W din circuit ntr-o perioad de
timp t = 100 ore de funcionare simultan a lmpilor.
a)

U=RI ; U=220
+(7x40W)=880W; I=
R=

=5,5 V ;

R= ; I=

; P=(3x200W)

=4A

= 1,37

b) W=UIt = 5,5x4x100=2200 Wh=2,2 KWh

34. O lamp electric cu P1 = 363 W i un radiator avnd rezistena R = 17
funcioneaz n paralel
la o tensiune U = 220 V o perioad de timp t = 105 minute.
S se afle:
a) seciunea circuitului comun din aluminiu cu = 1/32 mm2/m,
n lungime de l = 20 m, care alimenteaz cele dou receptoare,
considerndu-se o pierdere de tensiune pe circuit U = 3%;
b) energia electric pe care o consum cele dou receptoare.
Ub=U+U ; 3%= ; Pl= UI1 ;
U =RrI2 ; I2=
U=2rI ; r=

=
; U% =

I1=
; I= I1+ I2=1,65+13=14,65A

1+ ;

59

=
S=

U =

= 6,8V; 6,8V=2

=2,7mm2

S=2,5 mm2
b) W=Ptt= (PltU I2)t=(363+220x13)1,75=(363+2860)1,75=5640,25Wh ;
x=

h=1,75

35. Un electromotor trifazat ale crui nfurri sunt conectate n stea

la o reea cu tensiunea pe faz
Uf = 220 V absoarbe un curent pe fiecare faz I = 10 A. S se
determine puterile activ i reactiv
absorbite de electromotor, acesta funcionnd cu un factor de
putere cos = 0,72.
Tensiunea de linie este:Ul= Uf=1,73x220=380V
Cunoscand factorul de putere de 0,72,determinam unghiul si sin care
sunt: =440 ; sin=0,69
Puterea activa este:
P= UIcos=1,73x380x10x0,72=4733,28 W=4,7 KW
Putera reactiva este:
Q= UIsin=1,73x380x10x0,69=4536,06 var=4,6 Kvar
36. Printr-o linie electric monofazat din aluminiu, avnd lungimea de
150 m si alimentata la
tensiunea de 230V, va trece un curent neinductiv (cos = 1) de 30 A.
Ce seciune minim trebuie s aib conductoarele liniei, pierderea de
tensiune considerndu-se de
3%, iar = 1/34 mm2/m. Rezolvare:
U = 3x 230/100 = 6,9 V.

60

2 lI
2 x150 x30
9000

38,363mm 2
U
34 x6,9
224,4

(Se alege sectiunea standardizata imediat superioara adica S=50mm2)

37. Un circuit electric monofazat, n lungime de 40 m i conductoare de

aluminiu cu seciunea S =2,5
mm2, avnd la plecarea din tablou U = 230 V, alimenteaz un receptor
cu o rezisten neinductiv
(cos = 1) de 5 ; se consider = 1/32 mm2/m.
Ce curent indic un ampermetru montat n circuit?
I

U
2r R

in care: r este rezistenta unui conductor al circuitului;

R-rezistenta receptorului.
l
1 40
40

0,5
S 32 2,5 80
U
230
230
I

38,33 A
2r R 1 5
6

38. Printr-o LEA 3x400 V din aluminiu cu rezistivitatea =1/32 mm2/m,

de lungime l= 400 m i
avnd s =95mm 2, se transport o putere electric P=100 kW sub un
factor de putere cos=0,8.
S se calculeze, n procente, pierderile de tensiune i de putere.
61

a)

b) U=

=32,9V

Procentual =

c) P% =

=180,635A

= 8,65%

= 14,2%

39. S se calculeze seciunea s a unui circuit cu U = 220 V din aluminiu

cu = 1/32 mm2/m avnd
lungimea l = 50 m, pentru
alimentarea unui electromotor monofazat de putere nominal P N = 5
CP, 220V, factorul de putere (n regim normal i la pornire) cos = 0,8,
randamentul = 0,9, cu pornire direct, admind la pornire o pierdere
de tensiune Upa = 14% , o densitate a curentului la pornire pa = 20
A/mm2 i absorbind la pornire un curent IP = 5IN . n regim permanent de
funcionare se admite o pierdere de tensiune n reea U = 5%.
Seciunea calculat se va verifica la:
- nclzirea
conductoarelor
n
regim
de
funcionare
permanent.Curentul maxim admisibil n regim de durat Iadm. se
consider: 23 A pentru s = 4mm 2 , 30A pentru s = 6 mm 2 , 41A
pentru s = 10mm2
- densitatea curentului la pornire;
- pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.
PN=[5CPx736]W=5x736=3680 W

P= UI cos ; I=

= 23,23A

62

U= 5% = 5

=11V; U=2

Icos ; S=

; S=

5,27 mm2;
S=6 mm2

=19,35A/ mm2

Ip= 5In = 5x23,23 = 116,15A;

Up=2

; Up=14%; Up =

; Up=

48,39V

Up=29,037

Se alege S =10 mm2 ;

40. Un electromotor avnd puterea nominal Pn= 15 kW, randamentul =

0,9

i cos n = 0,8 este

alimentat la tensiunea nominal Un= 3x380 V, printr-o linie electric

trifazat, avnd lungimea

63

L = 100 m i conductoare cu seciunea S=25 mm2 i = 1/32 mm2/m. S

se determine:
a) curentul electric In absorbit din linie de electromotor;
b) pierderea de tensiune din linie pn la electromotor;
c) valoarea maxim a curentului la care poate fi reglat releul termic al
ntreruptorului automat al electromotorului, tiind c, conform
normativelor, releul termic poate fi reglat la un curent cuprins ntre
(1,05 1,2) In.
P
15000
a) I 3U cos 473,3 31,6 A
N

b)
3lI cos
1,73 x100 x31,6 x 0,8
4374

5,4V
yS
32 x 25
800
5,4 x100
U %
1,4%
380
U

c)

Imax=1,20; IN=1,20x31,6=37,9A

DIMENSIONAREA ELEMENTELOR INSTALAIEI ELECTRICE

DE FORTA
Calculul prezint cateva particulariti fa de cel pentru
iluminat, atat datorit naturii receptoarelor, cat si numrului mare de
aparate de acionare i protecie ce se prevd.
Calculul circuitelor cuprinde:
- determinarea sectiunilor de faz i atubului de protectie ;
- alegerea contactorului pentru acionare;
- alegerea releului termic pentru protectie la suprasarcin;
alegerea siguranelor fuzibile pentru protecia la scurtcircuit

Calculul circuitului pentru pornirea directa a motorului:

64

-Determinarea sectiunii conductelor de faza a tubului de

protectie:
U.=380 V, Pi - este puterea instalata a motorului; - este
randamentul electric; cos - este factorul de putere
P
i
3 U cos

I
n

-Alegerea contactorului:
I -este curentul nominal al contatorului
nc
I

nc

-Alegerea releului termic:

I - este curentul de serviciu
s

0 ,61I I I
s n s

-Alegerea sigurantelor fuzibile:

I
f - este valoarea fuzibilului
I

Calculul coloanelor secundare cuprinde:

- determinarea sectiunilor conductorilor ded faza si atubului
de protectie;
- alegerea intrerupatorului;
- alegerea sigurantelor
- alegerea aparatelor de masurat.
Determinarea sectiunilor conductorilor de faza si atubului de
protectie:
I
n

C P
c i
3 U cos

C
-este coeficientul de cerere al puterii
c
cos -este factorul de putere mediu al tabloului
m

65

C C
C s i
c
r m
C -este coeficient de simultaneitate
s
C -coeficient de ncrcare a receptoarelor
i
n
P
P
i
fs
C
1
N
s
P
T
P
1 i
P
fs -este puterea n functiune simultan
P -este puterea total
T
n -este numarul de receptoare n funiune
N -este numarul total de receptoare alimentate

Alegerea ntrerupatorului se face tot n funcie de curentul

nominal I n , astfel :
- dac ntrerupatorul este manual, tip parghie, se va respecta
condiia: I r I n
- dac ntrerupatorul este manual, tip rotativ (PACO), se va
respecta condiia: I m I n
- dac ntrerupatorul este automat, tip contactor, se va
respecta condiia: I nc I n
- dac ntrerupatorul este automat, cu relee termice, se vor
respecta condiiile: I nc I n i 0 ,61I s I n I s
- dac ntrerupatorul este automat cu relee termice i cu relee
electromagnetice(REM),
se vor respecta condiiile:
1,2 I
I I i 0 ,61I I I la care se adaug I
REM
c max
nc n
s n s
I

REM

4 ,5 I

max

Alegerea siguranei fuzibile se face punand condiiile:

66

c
I max
F
2

3I

ma

Alegerea aparatelor de masurat

Se face la fel ca la instalaiile pentru iluminat i prize, cu
observaia ca instalatiile de forta fiind echilibrate, pentru ele este
suficient montarea unui singur ampermetru.

CAP. 6 ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

Avand in vedere sarcinile deosebite de crestere a productivitatii
munciitat atat la nivelul economiei nationale la lucrarile de
constructii montaj si de exploatare intretinere este necesar ca
formatia de lucru normata pentru executarea instalatiilor electrice
interioare va cuprinde doi electricieni , dintre care unul avand
categoria
a
IV-a,
iar
celalalt
categoria
a
II-a.
Y
Verificarea instalatiei electrice interioare in vederea receptionarii
si punerii in functiune se poate face de catre un electrician avand
grupa a IV-a de autorizare dpdv al normelor de protectie.
La elaborarea documentatiilor tehnico-economice i la executarea
instalatiilor electrice interioare, se vor aplica prevederile din
Indicator de norme de deviz pentru lucrari de instalatii electrice
la constructii si din Catalog de preturi unitarepe articole de
deviz pentru lucrari de instalatii electrice.

CAP.7 VERIFICAREA SI RECEPIONAREA INSTALAILOR

ELECTRICE INTERIOARE
A. Verificarea preliminara
1. Verificarea prelimmara a instalatiei interioare se va face de seful de
67

lucrare, cu scop de a stabili daca au fost respectate prevederile fiei

tehnologice.
2. n timpul executiei instalatiei interioare se verifica urmatoarele :
Modul de pozare a tuburilor de protectie, si anume :
- adancimea de ingropare ;
- distanta dintre elementele de fixare ;
- modul de racordare la doze ;
- inclinarea tuburilor;
- corectitudinea imbinarilor;
- numarul si calitatea coturilor executate;
- trecerea prin pereti si peste materialele combustibile.
Modul de instalare a conductoarelor electrice, si anume :
- numarul, tipul si sectiunea lor;
- modul de legare in doze si la aparate.
Modul de montare a tabloului de distributie si a aparatelor de
comutatie si anume:
- inaltimea de montare a acestora;
- distantele fata de celelalte elemente ale locuintei.
Modul de realizare a instalatiei de protectie, si anume :
- tipul si sectiunea conductorului de nul de protectie ;
suficienta si modul de instalare a prizelor cu contact de
protectie.
3. La incheierea lucrarii , executantui lucrarii va verifica :
- modul cum au fost respectate la lucrare prevederile proiectului
de
executie;
- modul cum au fost incorporate in lucrare materialele prevazute,
luandu-se masuri de valorificare corespunzatoare.
- aspectul estetic al lucrarii ;
B. Verificarea definitiva
1.

Verificarea definitiva a instalatiei interioare se face de

delegatui subunitatii de exploatare, avand drept scop receptionarea
lucrarii si racordarea acesteia la reteaua electrica de distributie de
joasa tensiune.

68

2.

La verificarea definitiva a lucrarii de instalatie interioara se

vor urmari :
- modul cum au fost respectate prevederile proiectului de
executie ;
- aspectul estetic al lucrarii ;
- modul de executie a legaturilor electrice in doze, la aparate, la
tabloul de distributie, la corpurile de iluminat.
- modul de amplasare si fixare a tabloului de distributie, a
aparatelor
si a corpurilor de iluminat
3. Instalatia electrica, care corespunde verificarilor efectuate, se
considera
receptionata si se trece la racordarea si la reteaua electrica de
distributie si punere in functiune.
4. Pentru instalatiile respinse la receptie se vor intocmi note de
remedieri.
C. Executarea masurarilor pentru verificarea rezistentei de izolatie.
1. Verificarea rezistentei la izolatie a instalatiei se face prin
masurarea :
- rezistentei la izolatie a conductoarelor fata de pamant ;
- rezistentei de izolatie a conductoarelor intre ele.
2. Valoarea rezistentei de izolatie a instalatiei se considera
admisibila daca este de minim 500kohmi.
3. Masurarea rezistentei de izolatie a conductoarelor fata de pamant
se efectueaza legand pe rand fiecare conductor la o born a
megohmmetrului, cealalta born fiind legata la conductorul nulului
de protectie. Pentru masurarea rezistentaide izolatie a
conductoarelor intre ele, se vor lua, in prealabil, urmatoarele masuri
:
- intrerupatoarele si comutatoarele vor avea pozitia inchis ;
- becurile se vor scoate din dulie;
- transformatorul de sonerie se va deconecta.

69

CAP.8 APARATE DE JOASA SI INALTA TENSIUNE

5.1. Marimile caracteristice ale unui aparat electric
Aparatele electrice sunt produse electrotehnice de constructie relativ
complexa care nu sunt nici surse nici consumatori de energie electrica, ci
au numai rolul de a supraveghea si de a determina desfasurarea normala a
transportului de energie de la surse la consumatori.
Marimi nominale mai semnificative pentru aparatele electrice:
Tensiunea nominala - este valoarea standardizata de tensiune pentru care
este construit aparatul si care este inscrisa pe placuta indicatoare a
acestuia. In functie de valoarea tensiunii nominale se stabilesc toate
incercarile de verificare a izolatiei aparatului.Tensiunile nominale
standarde in tara noastra pentru aparate de curent alternativ sunt:
- pentru aparatele de joasa tensiune: 24; 48; 127; 220(230);
380(400); 500; 660 V;
- pentru aparatele de inalta tensiune: 3; 6; 10; 15; 20; 35; 60; 110;
220 si 400 kV.
Standardele precizeaza ca tensiunea de lucru aplicata in serviciul de durata
la bornele aparatului poate depasi cu cel mult 15% valoarea tensiunii
nominale, in instalatiile de IT, si cu cel mult 10%, in inst. de JT.
Curentul nominal cel mai mare curent- ales din valorile standardizate
pe care aparatul il poate suporta un timp oricat de lung, fara ca incalzirea
diferitelor sale elemente sa depasesca anumite valori prescrise de norme.
In functie de valoarea curentului nominal se stabilesc toate incercarile de
verificare a incalzirii aparatului.
Capacitatea de rupere nominala reprezinta cel mai mare curent,
exprimat in kA, pe care il poate intrerupe aparatul, ramanand in stare de
functionare, atunci cand la bornele sale este aplicata o tensiune egala cu
tensiunea sa nominala.
Pentru aparatele de intrerupere destinate retelelor de curent alternativ de
inalta tensiune, se foloseste mai frecvent, in locul notiunii de ,, capacitate
nominala de rupere, notiunea de ,, putere de rupere nominala. Aceasta
este data de relatia:
Pr 3 U n I r

In care:
- Pr puterea de rupere ( MVA);
70

Un tensiunea nominala (kV);

- Ir curentul de rupere, definit ca cel mai mare curent, exprimat in
kA, pe care il poate intrerupe aparatul la tensiunea nominala,
ramanand in stare buna de functionare.
Curentul limita termic aptitudinea aparatelor de a suporta solicitari
termice provocate de trecerea prin aparat a curentilor de scurtcircuit. Se
indica valoarea curentului de scurtcircuit in kAef si durata acestuia
(1;5;20 s ), care poate strabate aparatul fara ca incalzirea cailor de curent
sa depaseasca anumite temperaturi stabilite prin norme.
Curentul limita dinamic exprima aptitudinea aparatelor de a suporta
solicitarile mecanice
(electrodinamice) provocate de curentii de scurtcircuit care strabat
aparatul. Se indica valoarea de varf a celui mai mare curent ( in kAmax )
care poate strabate aparatul, ramanand in stare de functionare.
Felul curentului continuu sau alternativ - si frecventa.
Serviciul nominal frecventa conectarilor si timpul cat aparatul sta efectiv
sub tensiune.
- serviciul de 8 ore contactele pricipale ale aparatului raman
inchise si sunt parcurse de curentul de serviciu un timp suficient
de lung pentru a atinge echilibru termic, dar nu mai lung de 8 ore,
dupa care circuitul principal este interupt in sarcina;
- serviciul neintrerupt regimul de lucru in care contactele
principale ale aparatului raman inchise si sunt parcurse de
curentul de serviciu un timp mai mare de 8 ore (saptamani, luni
chiar ani);
- serviciul intermittent regimul de lucru in care aparatul executa
un numar relativ mare de conectari si deconectari, in timpul carora
partile conducatoare de curent , contactele si piesele in miscare
sunt puternic solicitate termic si mecanic.
- frecventa de conectare numarul de cicluri,
(conectare+perioada de functionare+ deconectare+ pauza), pe
care aparatul le efectueaza intr-o ora;
- durata relativa de conectare arata in cadrul uni ciclu
raportul dintre perioada in care aparatul este parcurs de
curent si durata totala a ciclului.
Robustetea mecanica numarul de cicluri in gol (operatii complete de
inchidere si deschidere, dar fara curent in circuitul principal al aparatului),
pe care un aparat il poate efectua inainte de a fi necesare revizii sau
inlocuiri de piese mecanice.
-

71

5.2. Aparate electrice de joasa tensiune

Clasificarea aparatelor de joasa tensiune
1. Aparataj industrial:
Aparate de conectare manuale:
o Intrerupatoare-parghie;
o Intrerupatoare si comutatoare pachet;
o Intrerupatoare si comutatoare cu came;
o Prize si fise industriale.
Aparate de conectare manuala a motoarelor electrice:
o Comutatoare stea-triunghi;
o Autotransformatoare de pornire;
o Inversoare manuale de sens de mers;
o Comutatoare de numar de poli;
o Reostate de pornire si reglare pentru motoare
electrice;
o Reostate de excitatie pentru generatoare.

Aparate de comanda automata si protectie a

motoarelor electrice:
o Contactoare si ruptoare;
o Blocuri cu relee termice;
o Contactoare cu relee;
o Intrerupatoare automate in aer;
o Intrerupatoare
stea-triunghi,
inversoare
si
comutatoare automate;
Aparate pentru actionari industriale si automatizari;
o Butoane de comanda;
o Chei de comanda;
o Lampi si casete de semnalizare;
o Intrerupatoare de sfarsit de cursa;
o Microintrerupatoare;
o Relee intermediare;
Aparate de protectie;
o Sigurante fuzibile de mare putere;
o Aparate de protectie contra supratensiunilor;
72

 Complete de aparate:
o Tablouri de distributie capsulate;
o Celule de distributie de joasa tensiune.
2. Aparataj de instalatii( de uz casnic):
o Prize si fise;
o Intrerupatoare comutatoare de instalatii;
o Intrerupatoare automate de instalatii;
o Automate de scara;
o Sigurante fuzibile;
o Tablouri de distributie pentru instalatii interioare.
Aparate de conectare manuala
- sunt actionate manual atat la inchidere cat si la deschidere;
- servesc pentru stabilirea si intreruperea circuitului, nefiind
prevazute cu alte elemente de protectie, masura sau reglare;
- nu pot intrerupe decat curentii de serviciu mai mici sau cel mult
egali cu curentul nominal; nu au rolul si nu pot sa intrerupa
curenti mari de suprasarcina si de scurtcircuit;
- sunt destinate sa fie manevrate relative rar, durata de serviciu
fiind de 1000- 6000 de cicluri, iar frecventa de conectare fiind
de ordinal unei manevre pe ora sau chiar o manevra pe zi.
Din acesta categorie fac parte:
Intrerupatoare parghie
Sunt aparate de joasa tensiune, caracterizate prin faptul ca inchiderea si
deschiderea circuitului se realizeaza cu ajutorul unui contact mobil in
forma de parghie.Ele servesc pentru conectarea la retea si intreruperea
manuala a circuitelor de lumina si forta de joasa tensiune, atat in curent
continuu cat si in curent alternativ, la consumatori de importanta
redusa.Ele pot fi monopolare( utilizate indeosebi in circuite de putere
mica- semanlizare, siguranta); bipolare( utilizate in circuite de curent
continuu sau la circuite monofazate de curent alternativ circuite de
lumina); tripolare( in sisteme trifazate de curent alternativ.

73

Fig. 1. Intrerupator parghie monopolar:

1 - placa de baza; 2 - contact fix; 3 - contact mobil; 4 borne de
legare la retea; 5 maner de actionare; 6 resort;
7- contact de rupere.

Fig. 2. Intrerupator parghie (HEBLU) tripolar 60 A

Intrerupatoare si comutatoare pachet
Sunt aparate de conectare de joasa tensiune actionate manual, caracterizate
prin faptul ca ansamblul aparatului se obtine prin insiruirea pe acelasi ax a
unui numar variabil de elemente( pachet) de constructie similara( nu
neaparat identice), fiecare element cuprinzand o cale de curent.Pot
functiona in orice pozitie sunt foarte rezistente la vibratii si socuri.Ele sunt
folosite la comanda circuitelor electrice la masini-unelte, ca intrerupatoare
si comutatoare, pe panouri si pupitre de comanda si ca intrerupatoare
capsulate.Se construiesc pentru tensiuni nominale de pana la 500 V c.a. si
400 V cc.Curentii nominali sunt cuprinsi intre 6 si 100 A.

74

Fig 3. Comutator pachet ( PACO) tripolar, constructie ingropata:

a) elemente componente; b) comutator asamblat
1- maneta de actionare; 2 mecanism de sacadare; 3 ax patrat de
actionare a contactelor mobile; 4 piulite si rondele de asamblare;
5- disc de pertinax; 6 disc bachelita (sustin contactele); 7
contact mobil; 8 contacte fixe;
9 - contact mobil in opozitie; 10 - placa de baza; 11 placa de
fixare pe panou.
Intrerupatoare si comutatoare cu came
Deosebirea dintre intrerupatoarele pachet si intrerupatoarele cu came o
constituie modul de realizare a circuitului de current:
- la intrerupatoare- pachet, contactele mobile se rotesc o data cu
axul de actionare, in timp ce contactele fixe sunt asezate pe un
cerc periferic; inchiderea si deschiderea circuitului se realizeaza
intre contacte cu frecare de tip furca;
- la intrerupatoarele cu came, contactele mobile executa miscari
de translatie, inchiderea si deschiderea circuitelor realizandu-se
cu ajutorul unor contacte de presiune punctiforme, fara frecare.
Intrerupatoarele cu came se construiesc pentru curenti nominali de 610
A si tensiuni nominale de 250,380,500V.

Fig. 4. Intrerupator cu came. Reprezentare schematica a principiului

de functionare:
75

1 - contact fix; 2 punti de contact mobile; 3 sanie de care sunt

fixate contactele mobile; 4 cama de comanda;
5 ax de comanda.

a)

b)
c)
Fig. 5. Intrerupator cu came:
a) - sistemul de contacte; b) - sistemul de sacadare; c) - vedere
generala variante de baza
Prize si fise industriale
Sunt formate din doua piese: priza reprezentand partea fixa legata la retea;
fisa reprezentand partea mobila, la care este legata conducta flexibila de
alimentare a consumatorului mobil.
Sunt utilizate pentru conectarea la reteaua electrica de joasa tensiune a
consumatorilor mobili: grupuri de sudura, masini de gaurit, s.a..
Prizele si fisele sunt numai aparate de conectare si nu au putere de
rupere.Este interzis sa se intrerupa curentul prin scoaterea fisei. Pentru
intreruperea curentului este necesar sa se monteze in circuit un aparat de
intrerupere corespunzator.
In mod normal, prizele si fisele industriale sunt trifazate, dar au patru cai
conducatoare, cea de-a patra servind pentru legarea firului neutru al
cordonului, prin priza la masa. Stiftul de contact corespunzand firului
neutru este mai lung, astfel incat sa stabileasca primul contact si este astfel
plasat astfel incat sa nu fie posibila introducerea fisei decat in pozitia
corecta.
Prizele si fisele industriale se construiesc in mod normal pentru tensiuni
nominale de 380 V sau 500 V si pentru curenti nominali de 15,25,60 A.

76

Fig. 6. Prize si fise industriale

Aparate de comanda manuala a masinilor electrice rotative.
Sunt utilizate pentru comanda pornirii sau opririi, schimbarea sensului de
rotatie sau variatia vitezei motoarelor, precum si pentru reglarea excitatiei
generatoarelor. Aceste aparate sunt simple fara elemente de protectie.
Intrerupatoarele cu tambur
Servesc exclusiv pentru comanda motoarelor electrice.Prin legarea
corespunzatoare a contactelor de pe tambur pot fi folosite drept: comutator
intrerupator, comutator stea- triunghi, inversor de sens de rotatie.Este
folosit pentru comanda motoarelor la intensitati mari de curent 60.100
A.

Fig.7. Intrerupator manual cu tambur:

1- placa de baza din bachelita; 2 borna; 3 contact fix; 4 element
arcuitor; 5 carcasa; 6 perete izolant;
7 port contact mobil; 8 contact mobil; 9 disp. de sacadare; 10 ax
actionare.

77

 Comutatoare stea - triunghi manuale

Servesc pentru comanda pronirii si opririi motoarelor electrice asincrone
cu rotorul in scurtcircuit si au rolul de a reduce valoarea curentului
absorbit de motor in timpul pornirii.Utilizarea comutatorului stea - triunghi
este necesara acolo unde reteaua nu suporta curent mare absorbit de motor
la pornirea directa in triunghi.
Constructiv comutatoarele stea triunghi manuale se realizeaza sub forma
unor comutatoare cu tambur avand noua contacte fixe (sase pe o latura
corespunzatoare bornelor motorului si trei pe cealalta latura pentru cele trei
faze ale retelei). Comutatorul nu poate fi manevrat decat in ordinea: zerostea- triunghi.

Fig.8. Comutator stea- triunghi:

1- contacte mobile; 2 contacte fixe; 3 maneta de actionare; 4
placa de baza din bachelita;
5 - mecanism de sacadare; 6 ac izolant; 7- capac din tabla; 8 - perete
lateral.

78

Fig. 9. Modul de realizare a conexiunilor la un comutator stea

triunghi tip tambur:
a) pozitia zero; b) pozitia stea; c) pozitia triunghi.

Fig. 10. Schema de conexiuni stea triunghi realizata cu un

intrerupator I si un comutator parghie
Autotransformatoare de pornire
Se utilizeaza numai acolo unde motorul a fost astfel proiectat incat, in
functionare bobinajul statoric sa fie conectat in stea si este absolut
necesara
reducerea
curentului
de
pornire.
Cu
ajutorul
autotransformatorului se realizeaza reducerea curentului de pornire prin
reducerea tensiunii de alimentare deci se produce o scadere importanta a
cuplului de pornire.Aparatul este constituit dintr-un autotransformator cu
ploturi si un comutator cu cutite sau tip controler.
Cu ajutorul comutatorului, montat de obicei impreuna cu A.T. intr-o
cuva cu ulei, se pot realiza contactele I, II, III; inainte de pornire, in pozitia
zero a controlerului, toate cele trei contacte sunt deschise; pentru pornire
se inchid mai intai contactele I, care pun in scurtcircuit capetele de nul ale
infasurarilor transformatorului(transformatorul este un transformator
trifazat in V, avand deci numai doua faze bobinate); in pozitia urmatoare se
inchid contactele II; motorul fiind pus astfel sub tensiune redusa, porneste;
In momentul in care motorul a atins turatia de regim (curentul absorbit de
la retea nu mai scade), se trece pe pozitia III functionare de regim cu
motorul alimentat de la retea.

79

Fig.11. Schema functionala a unui autotransfotmator de pornire

Comutatoare de numar de poli
Turatia sincrona a unui motor de curent alternativ este data de relatia:
60 f
n
p [rot/min], in care:
- f este frecventa retelei;
- p este numarul de perechi de poli ai infasurarii statorice
f= 50 Hz atunci pentru: p=1..n= 3000 rot/min;
p=2..n= 1500 rot/min;
p=3..n= 1000 rot/min;
p=4..n= 750 rot/min.
Pentru motoarele asincrone cu rotorul in scurtcircuit exista deci
posibilitatea de a modifica viteza de rotatie a motorului in doua trei
trepte fixe, prin modificarea numarului de poli ai statorului( Se executa
statorul cu mai multe infasurari, corespunzatoare fiecare unui anumit
numar de poli, sau cu o infasurare serie paralel si executand in mod
corespunzator legatura la retea). Acest lucru se executa cu ajutorul
comutatoarelor de numar de poli care pot fi de tipul pachet sau cu came.
Inversoare de sens manuale

80

Sunt utilizate pentru inversarea sensului de rotatie al motoarelor asincrone.

Realizeaza acest lucru prin schimbarea intre ele a doua faze ale circuitului
de alimentare.
Constructiv se aseamana foarte mult cu comutatoarele stea triunghi.

Fig.12 Scheme de conexiuni ale unor inversoare de sens de mers:

a) realizat cu ajutorul unui comutator pachet; b) realizat cu
ajutorul unui comutator cu came;
c)realizat cu ajutorul unui comutator tambur.
81

 Reostate de pornire si reglaj pentru motoare electrice

Se utilizeaza cu scopul de a regla pornirea si viteza de regim a motoarelor
electrice asincrone cu rotorul bobinat atunci cand este necesar un cuplu de
pornire mare sau atunci cand este necesara reglarea continua a vitezei de
rotatie. Rezistentele se inseriaza in circuitul rotoric al motorului prin
intermediul inelelor colectoare. Reostatele sunt formate din controlere si
rezistente de pornire.
Reostate de excitatie pentru generatoare
Pentru a obtine reglarea tensiunii generatoarelor electrice de curent
continuu sau alternativ , se modifica valoarea curentului de excitatie al
generatoarelor prin introducerea sau scoaterea de rezistente din circuitul de
excitatie.
Aparate de comanda automata a motoarelor si circuitelor electrice
Sunt aparate de comutare care pot efectua operatii de inchidere sau
deschidere a circuitelor fara ca operatorul sa fie langa aparat, ci ca urmare
a unei comenzi date de un releu sau de un operator aflat la distanta.
Contactoare si ruptoare.
Sunt aparate de manevra, servind pentru stabilirea, intreruperea sau
comuatarea diferitelor circuite electrice si, indeosebi pentru punerea si
scoaterea de sub tensiune a motoarelor electrice. Actionarea contactelor se
face indirect prin comanda unui electromagnet sau o supapa cu aer
comprimat. Contactele raman inchise numai atat timp cat bobina
electromagnetului se afla sub tensiune!
Contactoarele si ruptoarele se aseamana foarte mult intre ele, deosebirea
consta in faptul ca, la contactoare, pozitia de repaus corespunde situatiei cu
circuitul principal deschis, in timp ce la ruptoare, pozitia de repaus
corespunde situatiei cu circuitul principal inchis, electromagnetul
intervenind in sensul deschiderii circuitului.
82

Dupa felul curentului contactoarele si ruptoarele sunt de curent continu si

de curent alternativ. Actionarea contactelor principale poate fi facuta cu
electromagneti sau cu aer comprimat (in special la contactoarele de c.c.
unde este necesara separarea rapida a contactelor- tractiune electrica).
Dupa numarul de poli contactoarele si ruptoarele pot fi monopolare,
bipolare, tripolare si tetrapolare.
Dupa modul de rotatie a contactelor pot fi contactoare cu miscare de
rotatie a contactelor (au putere de rupere mare, robuste la vibratii) si
contactoare cu miscare de translatie (gabarit redus).
Dupa mediul de stingere a arcului electric exista contactoare in aer si
contactoare in ulei.

Fig.11. Elemente functionale si schema electrica a unui contactor:

a) schema constructiva; b) schema electrica;
1 contact fix; 2 contact mobil; 3 armatura electromagnetica; 4
- legatura flexibila pentru trecerea curentului electric; 5
electromagnet; 6 bobina electromagnetului; 7 camera de
stingere; 8 buton de comanda; 9 resort de deschidere; 10 placa
de baza din material izolant. I circuit principal (forta); II circuit
de comanda.

fig.12 Demaror si ruptor, deosebiri functionale:

a) contactor; b) demaror
1- contact fix; 2 - contact mobil; 3 - armatura mobila a
electromagnetului; 4 - electromagnet; 5 - resort antagonist;
83

6 - buton comanda; 7 - bobina electromagetului.

Tabel 1: Clasificarea contactoarelor dupa categoriile de sarcina si
tipurile reprezentative de sarcina

Contactoare cu relee.
Pentru protectia si comanda motoarelor electrice se obisnuieste sa se
asocieze, in acelasi ansamblu (aceeasi carcasa), un contactor, trei relee
electromagnetice si doua sau trei relee termice, fiecare dintre ele
prezentand urmatoarele functii:
84

- contactorul indeplineste functia de aparat de manevra, inchizand sau

deschizand circuitul principal;
- releele electromagnetice asigura protectia instalatiei impotriva
scurtcircuitelor, comandand fara intarziere deschiderea contactorului;
- releele termice asigura protectia instalatiei impotriva suprasarcinilor,
comandand deschiderea contactorului cand curentul depaseste
valoarea normata un timp mai indelungat.
fig.13 Demaroare pentru pornirea motoarelor electrice

Caracteristici tehnice:
Tensiunea nominala de izolare 660V c.a.; Tensiunea nominala de utilizare
220/230; 380/400; 500V
Frecventa nominala a curentului 50; 60 Hz
Frecventa de conectare 15 Con/h
Durata de actionare 40; 100%
Tensiunea de comanda a bobinei 28; 48; 110; 220/230; 380/400; 500V
85

Domeniul de reglaj al releelor termice (0,67...1)Ir

Rezistenta la uzura in regim AC3 la 380V c.a. 250.000 con
Grad de protectie IP44; TIII Corespund standardelor IEC 947; VDE 0660;
NTR 4006/1-84
Blocuri cu relee termice
Sunt aparate robuste care daca sunt ferite de actiunea umezelii
exagerate si a depunerilor de praf nu necesita intretinere deosebita, sunt
utilizate in protectia motoarelor electrice si folosesc numai bimetale in
forma lamelara, incalzirea acestora putand fi directa sau indirecta. Pe cat
posibil releul termic trebuie amplasat in vecinatatea motorului pe care il
protejeaza sau in aceasi camera cu acesta, dar ferit de surse straine de
caldura. Dupa scurtcircuite trebuie verificata starea bimetalului si
mentinerea reglajului.

fig.14 Bloc de
relee termice
elemente
componente
1 - soclu; 2
borne de racord la circ. de forta; 3 - borne de racord in circ. de
comanda; 4 - lamele bimetalice; 5 - buton de rearmare; 6 - buton de
reglaj a intensitatii; 7 capac; 8 - parghie pentru rearmare de la
distanta;
9 - sistem mecanic de actionare.

86

fig.15 Schema de conexiuni a unui motor electric

trifazat, protejat prin contactor si bloc cu relee:
C - contactor; Rt - bloc cu relee termice; M - motorul;
Sf sig. fuzibile;1 - bimetal; 2 - tija de actionare;
3 - contact de intrerupere in circ de comanda;
4 - bobina contactorului; 5 - contact de automentinere;
6 - buton de pornire; 7 - buton oprire; 8 - contact de
semnalizare a deschiderii releului

Intrerupatoare automate de joasa tensiune

Intrerupatoarele automate se caracterizeaza prin faptul ca, o data
inchise contactele principale, ele sunt mentinute in pozitia inchis cu
ajutorul unui zavor mecanic, numit broasca; acesta blocheaza la sfarsitul
cursei de inchidere contactele mobile, asigurand presiunea necesara in
contacte si le mentine in aceasta pozitie un timp oricat de lung, fara vreun
consum suplimentar de energie. Intrerupatorul automat ramane in aceasta
pozitie pana cand, la comanda voita a unui operator sau automat la
comanda unui releu de protectie, se indeparteaza zavorul mecanic,
eliberand contactele mobile care se deschid cu mare viteza sub actiunea
unor resoarte puternice. Are avantajul ca datorita resoartelor puternice de
declansare se pot obtine puteri de rupere importante.
Este insensibil la variatii de tensiune. Posibilitatea intreruperii unor
curenti mari (20003000 A) comparativ cu contactoarele (200.400 A).
Dezavantajele apar datorita folosirii zavoriri mecanice si constau in
faptul ca frecventa de conectare scade considerabil (cel mult cateva
manevre pe zi), durata de viata fiind de ordinal zecilor de mii de actionari.
Fiind un aparat complex are si cost de achizitie mare.
Intrerupatoarele automate se folosesc ca intrerupator principal pentru
protectia liniilor si instalatiilor electrice; ca aparat normal de conectare
si protectie al unor consumatori cu puteri de scurtcircuit importante; ca
87

aparat normal de conectare acolo unde trebuie evitata deschiderea

automata a aparatului la scaderi de tensiune sau la disparitia tensiunii; ca
aparat normal de conectare acolo unde acesta suporta vibratii si socuri
mecanice (poduri rulante, meanisme de ridicare).
Variante constructive:
o
Intrerupatoare automate monopolare, folosite
pentru protejarea circuitelor de lumina din instalatiile interioare; se
executa pentru curenti de 6...25 A si sunt comandate numai manual.

o
Intrerupatoare automate tripolare comantate prin
buton, se executa pentru intensitati nominale de ordinul zecilor de amperi
si servesc pentru comanda si protectia circuitelor de forta si lumina acolo
unde este necesara comanda de la distanta si nu este dorita deconectarea
la scaderi temporare de tensiune.

o Intrerupatoare automate in constructie deschisa, se construiesc

pentru intensitati nominale medii
(sute de amperi), sunt comandate manual sau cu electromagneti folosite in
principal in industrie.

88

o
Intrerupatoare automate capsulate, se construiesc
pentru intensitati nominale de ordinul sutelor de amperi si sunt folosite
pentru peotectia instalatiilor de pe nave sau in instalatii industriale.

o
Intrerupatoare automate limitatoare, se construiesc pentru
intensitati nominale de ordinul miilor de amperi si au proprietatea ca in
cazul aparitiei unor curenti de scurtcircuit in instalatie, se dechid atat de
repede si actioneaza atat de energic asupra arcului electric incat valoarea
curentului de scurtcircuit nu mai are timp sa atinga valoarea de varf pe
care ar fi atins-o in lipsa aparatului.

In prezent toate intrerupatoarele automate de joasa tensiune se executa ca

aparate de intrerupere in aer.
Elemente componente:
- circuitul principal de curent contacte principale, contacte de
rupere, bobina de suflaj magnetic, coarne de suflaj si borne de
record la circuitul exterior;
- camerele de stingere a arcului electric;
89

- piese izolante prntru sustinerea cailor de curent si separarea

fazelor;
- mecanismul de actionare si zavorare;
- cutia aparatului;
- elemente de protectie - relee termice si electromagnetice;
- elemente si accesorii bobine de declansare, relee,
transformatoare de curent, contacte auxiliare.

fig.16. Intrerupator automat tripolar 20 A

1-placa de baza;2-contact fix;3-bobina de suflaj magnetic;
4-placi de otel pentru suflaj magnetic;5-contact mobil;
6, 8 si 9 elemente ale mecanismului de zavorare;
7- butoane de comanda; 10-camera de stingere;11-bimetal.

fig.17. Intreruptor automat cu actionare prin acumulare de energie in

resort, de 2000A, 500 V:

90

1 - contact principal; 2 coarne de suflaj; 3 si 7 furci de contact

debrosabile, pentru conectarea la circuitul principal respectiv pentru
legarea 1a masa; 4 - transformator de curent pentru alimentarea
releelor termice; 5 - transformator de curent pentru alimentarea
elementului de temporizare; 6 - bobina releului electromagnetic; 8, 16
si 18 - panouri metalice de inchidere; 9 - axul principal de actionare a
contactelor mobile; 10, 11 si 14 - elemente ale mecanismului de
actionare;
12 - resortul de acumulare a energiei ; 13 - motor electric de armare a
resortului ; 15 - camera de stingere ;
17 - ecran izolant intre faze.

Intrerupatoare stea triunghi automate, Comutatoare si Inversoare

automate
Sunt realizate prin combinatii de
aceeasi constructie.

contactoare si blocuri de relee de

Inversoarele de sens automate

Servesc pentru a comanda, automat sau de la distanta, pornirea si sensul
de rotatie al unui motor electric. Sunt formate din doua contactoare de
constructie identica, plasate in aceeasi carcasa si blocate electric intre ele
prin intermediul contactelor auxiliare. Fiecare contactor corespunde unui
sens de rotire a motorului.

Comutatoate automate de numar de poli

Se folosesc pentru modificarea, prin comanda automata sau de la distanta,
a vitezei de rotatie a unui motor asincron prevazut cu un numar variabil de
poli. Sunt formate din trei sau mai multe contactoare de constructie
identica, plasate in aceeasi cuva si conectate intre ele in mod
corespunzator, astfel incat sa se asigure succesiunea dorita a fazelor de
pornire si blocaje necesare impotriva comenzii gresite.
91

 Comutatoarele stea triunghi automate

Sunt folosite pentru comanda automata sau de la distanta si comutarea
corecta, din stea in triunghi, a motoarelor asincrone mari cu rotorul in
scurtcircuit, acolo unde conditiile din retea nu permit pornirea directa,
dar, in acelasi timp, este necesara comanda automata sau de la distanta a
pornirii motorului.

fig. 18. Schema electrica a unui comutator stea-triunghi automat:

1 - electromagnet de inchidere; 2 - buton de comanda la
distanta; 3 contacte auxiliare;
4 - contact de blocare a comenzii dupa declansare prin
relee; 5 - bimetal;
6 - releu de timp; 7 lampa de semnanzare.
Aparate auxiliare pentru actionari industriale si automatizari
Se utilizeaza ca elemente de comanda si semnalizare in cazul
folosirii contactoarelor comandate de la distanta. Au rolul, de a inchide sau
92

deschide circuitul bobinei contactorului (butoane de comanda), de a

semnaliza situatia in care se afla contactorul (lampi si casete de
semnalizare).
Butoane de comanda
Au rolul de a inchide sau de a intrerupe un circuit electric. Poate fi
prevazut cu mai multe contacte, astfel incat, printr-o singura apasare, sa
comande mai multe circuite, inchizand unele si deschizand altele. Au o
singura pozitie stabila, la care revin indata ce a incetat actionarea asupra
butonului.
Au curenti nominali mici 6A ( rar 10A ).

Chei de comanda
Se aseamana cu intrerupatoarele pachet deosebirea fiind aceea ca au
curentul nominal mult mai mic( 2..6A). Sunt utilizate numai ca aparate de
conectare a circuitelor de comanda, indeplinind aceeasi functie ca
butoanele de comanda. Cheile de comanda au doua pozitii de lucru stabile,
contactul fiind permanent si nu pasager ca la butoanele de comanda.

Lampi si caste de semnalizare

Lampile de semnalizare servesc pentru semnalizarea luminoasa, pe
panouri si pupitre de comanda, a pozitiei aparatelor mai importante de
conectare sau pentru a indica anumite situatii normale sau anormale din
instalatia supravegeata.

93

Casetele de semnalizare sunt tot lampi de semnalizare, avad cutia de

dimensiuni mai mari si o placa frontala din sticla opaca, pe care se pot
aplica diferite inscriptii.
Intrerupatoare de sfarsit de cursa (Limitatoare de cursa)
Sunt aparate de conectare, care intrerup sau stabilesc circuite sub
actiunea unui element mecanic al instalatiei, aflat in miscare.
Ele pot fi directe intrerup insusi curentul de alimentare al motorului, se
executa ca aparate de intrerupere in aer sau in ulei si indirecte intrerup
numai curentul de alimentare al bobinei unui contactor din circuitul de
forta al motoarelor, se executa numai in aer.

Microintrerupatoare
Sunt aparate de conectare de joasa tensiune, caracterizate prin:
- intrerupere brusca, indiferent de viteza de deplasare a organului
de actionare
- functionare foarte precisa (comutarea contactelor dintr-o pozitie
in alta se face la o anumita pozitie, foarte bine definita, a
elementului de actionare);
- efort mic si cursa foarte redusa a elementului de actionare;
- dimensiuni reduse;
- frecventa mare de conectare curenti nominali de ordinal 610
A in c.a. si 0.5..2 A in c.c.
Sunt utilizate ca elemente de comanda actionate mecanic, pentru comanda
inchiderii si deschiderii contactelor care deservesc instalatii complexe de
mecanizare si automatizare.

94

Relee intermediare
Sunt aparate de conectare foarte asemanatoare
contactoarelor, atat ca solutie constructiva cat
si ca principiu de functionare, dar sunt
dimensionate pentru curenti nominali mici (210 A). Sunt formate dintr-un electromagnet,
asemanator celor folosite la contactoare si 4-10
perechi de contacte actionate de armatura
mobila a electromagnetului. Rolul lor este de a primi comenzi de mica
putere de la aparatele care supravegheaza functionarea unei instalatii si a le
transforma in comenzi de curenti tari, capabile sa determine, de exemplu,
inchiderea unui intrerupator automat mare, actionat prin electromagnet.
Aparate de protectie - Sigurante fuzibile de joasa tensiune
Sigurantele fuzibile sunt cele mai simple aparate de protectie
impotriva scurtcircuitelor. Ele sunt formate, in principiu, dintr-un element
fuzibil constand dintr-un fir sau o banda subtire din metal, cu sectiunea
aleasa incat, daca sunt strabatute de un curent mai mare decat cel admis de
instalatie, sa se topeasca, intrerupand astfel circuitul protejat in care sunt
montate in serie.
Avantaje. Principalele calitati ale sigurantelor fuzibile sunt: constructia
foarte simpla si proprietatea de a intrerupe curenti mari de scurcircuit intrun timp foarte scurt, inca inainte ca acestia sa fi atins valoarea maxima
posibila.Se realizeaza deci o limitare a curentilor de scurtcircuit care
strabat instalatia, reducandu-se foarte mult solicitarile termice si dinamice
la care aceasta este supusa.
Dezavantaje:
- timpul in care se produce topirea fuzibilului (cand siguranta este parcursa
de curenti de suprasarcina) variaza in limite foarte largi si este influentat
de mediul inconjurator; de aceea sigurantele fuzibile raman prin excelenta
aparate de protectie impotriva scurtcircuitelor.
- sunt aparate cu functionare monofazata; se intampla, uneori, ca la
suprasarcini repetate, sa se arda numai una din cele trei sigurante fuzibile
95

ale unui sistem trifazat, situatie care poate provoca supraincalzirea si chiar
arderea motaoarelor electrice.
- sigurantele fuzibile nu pot fi reglate in exploatare in scopul realizarii unei
caracteristici de protectie.
Exista doua categorii de sigurante de joasa tensiune (in functie de
necesitatea de a suporta supracurenti de scurta durata fara deteriorari):
- Sigurante fuzibile rapide la care timpul pana la topire este foarte
scurt, chiar si in cazul unor supraintensitati care depasesc cu putin curentul
nominal al fuzibilului. Firul fuzibil este realizat dintr-un singur metal
(cupru, argint). Sunt cele mai utilizate, avand o constructie simpla si o
mare putere de rupere.
- Sigurante fuzibile inerte care suporta un timp relativ lung
(secunde, minute), supraintensitati de cateva ori mai mari decat curentul
lor nominal. Au o functionare intarziata numai la supraintensitati mici; la
scurtcircuite ele actioneaza practic tot atat de repede ca si sigurantele
rapide.
Dupa mediul in care se realizeaza intreruperea si dupa solutia constructiva
sigurnatele fuzibile de joasa tensiune se grupeaza in:
- sigurante cu intrerupere in aer;
- sigurante cu intrerupere in nisip.
Sigurante cu intrerupere in nisip - sunt sigurante cu puteri de rupere
superioare celor cu intrerupere in aer datorita umplerii tubului de portelan
cu nisip pur si uscat de o anumita granulatie. Efectul favorabil al nisipului
are doua explicatii si anume:
- conductibilitatea termica foarte buna a nisipului permite sa se
foloseasca, la acelasi curent nominal fire de cupru sau argint cu
sectiune mult mai mica decat in aer reducandu-se astfel cantitatea
de vapori metalici produsi in timpul topirii;
- nisipul exercita o actiune puternica de racire a arcului electric,
limitand atat valoarea cat si durata curentului de scurtcircuit.
o
Sigurantele cu filet sunt cele mai simple si mai folosite sigurante
de joasa tensiune cu stingere in nisip. Se utilizeza in instalatii pentru
protectia circuitelor de lumina si forta de intensitati mijlocii (6.200 A )
si sunt formate din patru elemente:
- soclul din portelan;
- patronul fuzibil - alcatuit dintr-un tub de portelan de anumita forma,
umplut cu nisip si inchis la capete cu capace de contact. Firele
fuzibile sunt intinse in masa de nisip intre capacele de contact;
96

- piesele de contact - cu diametrul interior calibrat cu rolul de a

permite introducerea numai a patroanelor pana la o anumita
intensitate, corespunzatoare circuitului protejat, si de a impiedica
introducerea unor patroane de intensitate nominala mai mare.
- capacul filetat - inchide patronul si realizeza presiunea necesara de
contact.
o Sigurante

de joasa tensiune cu mare putere de rupere sunt sigurante

fuzibile de constructie speciala putand intrerupe curenti de scurtcircuit de
ordinul zecilor de kiloamperi. Sunt formate dintr-un tub foarte rezistent
de portelan sau steatita, umplut cu nisip fin si inchis ermetic la capete
prin capace metalice. Fuzibilele din benzi sau fire de argint, sunt trecute
prin nisip de la un capac la celalalt si sudate de acestea. Se construiesc
pentru intensitati nominale de 601000 A. Se utilizeaza de regula in
retelele de distributie urbana si in instalatiile industriale. Valoarea
maxima a curentului care poate fi intrerupt variaza intre 25 si 100 kA.

Instalatii prefabricate de joasa tensiune pentru distributia energiei electrice

Sunt puncte de alimentare de joasa tensiune si, in general, sunt formate
din:
- unul sau mai multe cabluri de alimentare cu energie electrica;
- un sistem de bare colectoare, pe care debiteaza cablurile de
alimentare;
- un numar de plecari in cablu, care leaga consumatorii la barele
colectoare;
- aparate de manevra si protectie, aparate de masurat etc.
Toate acestea sunt grupate in tablouri si celule de distributie, care, in
functie de mediu si de conditiile de exploatare, pot fi executate in diferite
grade de protectie:
- tablouri de distributie neprotejate;
- tablouri de distributie capsulate;
- tablouri de distributie prefabricate, cu elemente debrosabile.
Aparate electrice folosite in instalatiile de uz caznic (Aparataj de instalatii)
In circuitele de alimentare cu energie electrica a consumatorilor din
interiorul locuintelor, cum sunt corpurile de iluminat, aparatele
electrocalorice (fiare de calcat, plitele, fierbatoare electrice), ventilatoarele,
97

frigiderele, aparatele de radio si televiziune, masinile electrice de spalat

etc., se folosesc trei categorii de aparate electrice:
- aparate de record la retea (prize, fise si cuple);
- aparate de conectare (intrerupatoare, comutatoare);
- aparate de protectie (intrerupatoare automate de instalatii,
sigurante).
Aparate de racord la retea:
prizele fac parte din instalatia fixa fiind permanent sub tensiune, iar
fisele raman legate la consumatorul mobil prin intermediul unui conductor
flexibil izolat; punerea sub tensiune a consumatorului se face prin
conectarea fisei la priza.
Parti componente:
- soclul - din material izolant cu o buna comportare termica si rezistent la
conturnare (bachelita, portelan, steatit); - piesele de contact cu fisa - din
tabla de alama ambutisata; - bornele de record - din bare profilate de alama
sau din tabla de alama; - capacul de protectie - din aminoplast, bachelita
sau portelan;
- elemente de fixare mecanica a prizei; - resoarte - pentru asigurarea
presiunii in contacte;
- suruburile de fixare si suruburile de contact.
Dupa modul de fixare prizele pot fi aparente (PT) sau ingropate (ST).
Dupa modul de protectie ele pot fi normale, impermeabile sub tencuiala,
avand capac de protelan, capsulate.
Dupa numarul fazelor conectate ele pot fi:
- monofazate cu doi poli;
- monofazate cu doi poli si contact de protectie (CP);
- trifazate cu trei poli;
- trifazate cu trei poli si contact de protectie.
fisa este partea care stabileste, prin intermediul unor conductoare
flexibile, legatura electrica a consumatorului mobil la sursa de tensiune.
Parti componente: stifturi de contact; piese de fixare a conductorului; piese
izolante; brida pentru prindere mecanica a conductoarelor.
Fisele pot fi: bipolare simple; bipolare cu contact de protectie; tripolare cu
contact de protectie.
Prizele si fisele bipolare se construiesc, de obiecei, pentru 10 A si 250 V.
Prizele si fisele tripolare se construiesc pentru 10, 16 si 25 A si 250 V.
98

Aparate de conectare
Intrerupatoarele si comutatoarele de instalatii servesc indeosebi pentru
conectarea si deconectarea circuitelor de lumina, dar sunt uneori montate
pe consumatori mobili (aspiratoare, radiatoare, plite electrice). Solutiile
constructive sunt foarte numeroase dintre care amintim aparatele la care
comutarea se face prin rotirea unui buton - intreruptoare si comutatoare
rotative; sau prin bascularea unei parghii basculante (cumpana). Cele mai
raspandite intrerupatoare si comutatoare sunt cele de tip cumpana. Oricare
ar fi varianta constructiva de intrerupator sau comutator el are in
componenta sa urmatoarele elemente constructive:
- soclul - din mase plastice;
- capacul si butonul de actionare - realizate prin injectie din
rasini, termoplaste, portelan s.a.;
- bornele de racord la circuitul exterior - din profile de alama;
- elemente de fixare mecanica;
- macanismul de sacadare - pentru realizarea intreruperii bruste;
- suruburile de fixare si suruburile de contact.
Dupa modul de instalare intrerupatoarele si comutatoarele pot fi:
- pentru montare aparente ( P.T.);
- pentru montare ingropata (S.T.); se introduce in cutii speciale, numite
doze de aparate, ingropate in perete si executate din tabla sau mase
plastice.
Dupa modul de protectie al aparatului impotriva loviturilor mecanice
sau a patrunderii umiditatii se deosebesc: - aparate normale - avand
carcasa din bachelita sau din portelan;
- aparate impermeabile sub tencuiala - destinate instalarii in bai, bucatarii
sau alte spatii cu atmosfera bogata in vapori de apa (ele au capacul si
butonul prevazute cu garnituri speciale din cauciuc);
- aparate capsulate in carcasa metalica, destinate a fi folosite in exterior
sau alte locuri unde aparatul ar putea fi deteriorat prin lovire;
- aparate capsulate in carcasa de bachelita de constuctie aparenta destinate
a fi folosite in spatii umede.
Dupa schema de conexiuni:
- intrerupatoare - pentru apriderea si stingerea dintr-un singur punct a unei
lampi sau a unui grup de lampi;
- comutatoare grup, care servesc pentru aprinderea a doua lampi sau a
doua grupuri de lampi, astfel incat, cand un grup este stins, celalalt sa fie
aprins;
99

- comutatoare serie (de lustre), care servesc pentru aprinderea si stingerea

succesiva a doua grupuri de lampi, putand fi aprinse sau stinse atat separat
cat si succesiv.
- comutatoare de scara (de capat) care servesc pentru a aprinde si stinge o
lampa sau un grup de lampi din doua puncte diferite;
- comutatoare cruce, care impreuna cu doua comutatoare de scara servesc
pentru aprinderea sau stingerea unui grup de lampi din mai multe puncte
diferite.
Aparate de protectie
Protectia instalatiilor electrice interioare impotriva solicitarilor
termice provocate de suprasarcini si scurtcircuite se poate realiza atat cu
sigurante fuzibile cu filet cat si cu ajutorul unor intrerupatoare automate de
instalatii. Acestea functioneaza pe principiul intrerupatoarelor automate si
anume: inchiderea este manuala, mentinerea contactelor mobile in pozitia
inchis se realizeaza cu ajutorul unui zavor mecanic, iar declansarea poate fi
voita (prin actionarea unui buton sau parghii) sau automata (la comanda
unui releu electromagnetic sau a unui releu termic).
Avantajele intrerupatoarelor automate in raport cu sigurantele fuzibile cu
filet sunt:
- posibilitatea de restabilire imediata a curentului fara a se pierde
timpul necesar gasirii si montarii unui patron nou in locul celui
ars;
- nu mai este necesar un stoc de patroane de rezerva si indeosebi
se evita pericolul pe care il reprezinta pentru securitatea
locuintelor si instalatiilor inlocuirea fuzibilelor arse prin
fuzibile improvizate din fire groase din cupru;
- se poate obtine o protectie eficace impotriva suprasarcinilor,
lucru practic irealizabil cu sigurante fuzibile rapide asa cum
sunt sigurantele cu filet;
- se poate regla la fata locului curentul de declansare al
automatului in functie de curentu real de serviciu al instalatiei,
ceea ce imbunatateste mult eficacitatea si viteza de executie a
protectiei.
In schimb, intrerupatoarele automate de instalatii au o constructie mult mai
complicata si sunt in consecinta mai scumpe.
Stabilirea variantelor constructive corespunzatoare mediului
100

Dupa gradul de protectie pe care il ofera carcasa, executia ei poate fi

neprotejata (deschisa), protejata, inchisa - normala, capsulata si
antideflagranta.
Aparatele in executie neprotejata nu au nici un fel de carcasa, nefiind
protejate nici impotriva atingerilor intamplatoare. Aceste aparate nu pot fi
utilizate decat in incaperi inchise, in spatele tablourilor de distributie, si, in
general, in locuri in care nu patrund decat electricieni calificati.
Aparatele in executie protejata sunt astfel construite incat atingerea
accidentala a aparatului sa se poata face din exteriorul carcasei, fara a fi
necesara deschiderea acesteia. Executia protejata se poate realiza si cu
simple plase sau gratare metalice, cu ochiuri suficient de mici, astfel incat
piesele aflate sub tensiune sa nu poata fi atinse cu degetul introdus prin
ochiurile plasei.
Aparatele in executie inchisa - normala realizeaza pe langa protectia
impotriva atingerii, si protectia impotriva picaturilor de apa. Aceste
aparate au anumite orificii de ventilatie, care sunt astfel dispuse, incat,
picaturile de apa cazute de sus sau oblic pe carcasa sa nu poata patrunde in
interiorul acesteia.
Aparate in executie capsulate sunt mai bine inchise decat cele precedente,
realizand inchiderea etansa. Se construiesc aparate etanse la apa, necesare
pe nave sau instalatii portuare, si aparate etanse la praf, necesare in
industria cimentului.
Tipurile de protectie ale aparatelor electrice de constructie normala au fost
standardizate, definindu-se gradul de protectie normala prin doua cifre:
- prima cifra indica gradul de protectie al personalului impotriva atingerii
pieselor sub tensiune si a pieselor in miscare, precum si protectia
aparatelor impotriva patrunderii corpurilor solide. Sunt normalizate sase
astfel de grade de protectie, numerotate de la 1 la 6;
- a doua cifra indica gradul de protectie al aparatului impotriva patrunderii
lichidelor. Sunt normalizate opt astfel de grade de protectie numerotate de
la 1 la 8.

101

Aparate electrice in constructie antiexploziva si antigrizuroasa

In costructia aparatelor electrice folosite in medii cu atmosfera exploziva,
se iau in primul rand masuri care sa limiteze temperaturile diferitelor piese
la valori suficient de joase si sa evite ca arcul electric, produs in
functionarea normala a aparatelor, sa provoace explozii in instalatii.

102

5.3. Aparate electrice de medie si inalta tensiune

Separatoare
Normele de protectia muncii impun ca lucrarile de intretinere sau de
reparatii in instalatiile de inalta tensiune sa se execute numai dupa ce
portiunea pe care se lucreaza a fost deconectat si separata vizibil de restul
instalatiei.
Separatoarele sunt aparate de conectare destinate conectarii circuitelor sub
tensiune, dar fara sarcina, separarea fiind vizibila si cu suficienta izolatie,
pentru ca, pe circuitul deconectat, personalul de intretinere sa poata
executa lucrari in deplina siguranta.
Dupa tensiunea nominala se deosebesc separatoare de 1, 3, 6, 10, 15, 20,
35, 110, 220, 400 kV.
Dupa intensitatea nominala se deosebesc separatoare de 200, 400, 630, 1250,
1600, 3150 A.
Dupa felul instalatiei sunt separatoare de interior si separatoare de exterior.
Dupa numarul de poli sunt separatoare monopolare si separatoare tripolare.
Dupa felul de deplasare a contactelor sunt separatoare tip parghie; rotativ;
pantograf si semi-pantograf.
Elemente componente:
Orice separator este alcatuit din urmatoarele elemente componente:
- cai conducatoare formate din contacte fixe, contacte mobile si elemente
flexibile de legatura;
- elemente izolante - formate din izolatori de portelan tip suport si mai nou
din izolatori din material compozit;
- soclul cu elementele de fixare - un cadru rigid din profiluri de otel sudate
pe care se fixeaza izolatoarele si axul de actionare;
- dispozitivul de actionare.
Separatoarele sunt in constructie fara cutit de legare la pamant si cu cutit
de legare la pamant.

103

Intrerupatoare automate de inalta tensiune

Intrerupatoarele automate de inalta tensiune sunt aparate de
conectare destinate sa efectueze inchiderea si deschiderea circuitelor
electrice de inalta tensiune aflate sub sarcina (strabatute de curent) atat in
conditii normale de lucru, cand circuitul este strabatut de curentul de
serviciu, cat si in caz de defect, cand circuitul poate fi strabatut de curenti
mult mai mari (de ordinul zecilor de kA).
Ele pot executa operatia de inchidere sau intrerupere a circuitului in mod
voit, la comanda unui operator, cat si intreruperea automata, la comanda
data de un releu care supravegheaza functionarea corecta a instalatiei.
Rolul acestor intrerupatoare automate este:
- sa realizeze intreruperea si stabilirea curentului de serviciu atunci cand
sunt comandate;
- sa intrerupa circuitul in mod automat si cat mai repede indata ce primesc
comanda de la releele de protectie ale instalatiei.
Cerinte
Corespunzator functiilor lor, intrerupatoarele automate de inalta tensiune
trebuie sa fie astfel construite incat sa satisfaca urmatoarele conditii:
o in pozitia inchis:
- sa suporte solicitarile termice ale curentilor de serviciu, astfel
incat incalzirea aparatului sa ramana intre limitele admise;
- sa suporte solicitarile termice si dinamice ale celor mai mari
curenti de scurtcircuit care pot sa apara in instalatia respectiva;
104

- sa asigure izolarea cailor conducatoare de curent, atat fata de

piesele legate la pamant, cat si intre faze.
o in pozitia deschis sa asigure o izolare suficienta:
- intre partile conducatoare de curent si partile metalice legate la
pamant;
- intre caile de curent ale diferitelor faze;
- intre contactele deschise ale aceleiasi faze.
o in timpul deschiderii trebuie sa realizeze o intrerupere rapida si
sigura a curentilor, de la valorile foarte mici, pana la valorile
maxime ale curentilor de scurtcircuit, care pot sa apara in instalatie.
Intreruperea trebuie sa se realizeze fara a periclita personalul sau
instalatia prin aruncare de flacari, gaze fierbinti, sau lichide, ori prin
producerea de supratensiuni.
Satisfacerea conditiilor mentionate este asigurata daca marimile nominale
ale intrerupatorului automat sunt corect alese. Aceste marimi sunt:
tensiunea nominala, curentul nominal, puterea de rupere nominala.
Pe placuta intrerupatorului sunt indicate atat marimile nominale cat si
curentul limita termic si curentul limita dinamic al acestuia.
Dupa mediul in care se realizeaza stingerea arcului electric intrerupatoarele
automate de inalta tensiune sunt:
- cu ulei mult;
- cu ulei putin;
- cu aer comprimat;
- cu hexflorura de sulf;
- cu vid .

105

CAP.10 INSTRUCTIUNI DE SECURITATEA A MUNCII

SPECIFICE
1 . Generalitati
Proiectarea, executarea si e~ploatarea instalatiilor electrice se face
conform prescriptiilor tehnice m vigoare astfel incat persoanele care se
afla in apropiere sa nu vina in contact direct cu elementele care sunt sau
pot fi puse sub tensiune.
Organizarea locurilor de munc trebuie sa asigure deplina securitate
personalului in executarea lucrarilor de exploatare, reparatii si montaj.
Punctele in care pot avea loc accidente trebuie sa fie prevazute cu
dispozitive de protectie si de avertizare.
In cazul in care lucrarile se executa cu mai multe echipe este
absolut necesar sa existe un conducator unic , responsabil de lucrare,
care sa stabileasca masurile generate de secuntate a muncii.
In exploatare instalatiile electrice se considera tot timpul sub
tensiune. Prezena tensiunii in instalatii se stabileste nurnai cu ajutonil
indicatorului de tensiune sau al lampii de proba.
2. Lucrari in retele aeriene
Lucrarile in retele aeriene se executa dupa intreruperea totala a
tensiunii. Nu se admiteurcarea pe stalpii care sunt marcati ca periculosi
decat dupa ce au fost sprijiniti si ancorati. Verificarea stalpului consta in
inteparea acestuia cu un obiect ascutit in diferite puncte, la baza. In
timpul urcarii pe stalp, muncitorul trebuie sa se lege cu centura de
siguranta incepand de la o distanta de cel mult 2m de sol, pentru a fi
ferit de accidentare prin alunecarea carligelor.
3. Lucrari la tablourile de comanda
Lucrarile la tablourile de comanda, semnalizare si masura se
executa numai dupa ce s-a intrerupt tensiunea, s-au montat paravane si
s-a delimitat cu placute avertizoare locul de munca, folosindu-se
mijioace individuale de protectie din dotare.

106

4. Lucrari la motoare si generatoare electrice

Inaintea de inceperea lucrarilor de reparare a motoarelor electrice,
se vor lua urmatoarele masuri:
"~..
- oprirea motorului prin intrerupator si sigurante si verificarea
lipJki
tensiunii;
- intreruperea cablului de alimentare a motorului respectiv si
scurtcircuitarea acestuia la capatui dinspre motor ;
- montarea placutelor avertizoare Nu inchideti ; se lucreaza
pe
dispozitivul de actionare a intrerupatorului motorului si pe
dispozitivul prin care s-ar putea pune sub tensiune cablul de
alimentare ;
- inchiderea vanelor sau ventilelor de admisie a aburului,
aerului sau
gazelor la pompa sau la ventilatorul actionat de motorul
respectiv,
.
blocarea sau legarea lor cu lant si asezarea placutelor
avertizoare .
- dac punctul de lucru al masinii oprite pentru reparatie are
legatura cu punctul neutru al celorlalte masini, el va fi
deconectat pe toata durata lucrarii.
5. Masuri ce trebuie luate la executarea bransamentelor aeriene
Inainte de urcarea pe stalp, se controleaza stalpul si mijioacele de
protectie . Cand a ajuns cu capil la nivelul izolatoarelor inferioare,
lucratorul trebuie sa se opreasca si sa imbrace manusile electroizolante.
Executantui legaturii se urc mai sus, aplicand teci protectoare peste
conductor si palarii protectoare peste izolatoare, incepand cu prirnul
conductor de jos si repetand operatia la toate conductoarele cu care ar
putea veni in atingere in timpul lucrului.
Legatura propnu-zisa se executa incepand cu fazele mai
putin accesibile. Dupa executarea legaturii, se scot tecile si palariile
protectoare de pe conductoare in ordinea inversa aplicarii lor.
In timpul cat dureaza operatiile de executare a bransamentelor pe
107

stalp, ajutorul supravegheaza de jos mersul lucrarilor. Pe timp de

ploaie , furtuna, intuneric sau descarcari atmosferice se interzice lucrul
sub tensiune.
6. Mijioace individuale de protectie
Toate mijioace individuale de protectie folosite de personalul de
deservire
a instalatiilor electrice trebuie sa corespunda normelor de securitate a
muncii.
Mijioacele folosite pentru protejarea contra electrocutarilor, prin
izolarea omului fata de partile aflate sub tensiune , sunt : mijioace si
scule
electroizolante (cizme de cauciuc, manusi de cauciuc, prajini
electroizolante,
platfonne electroizolante, covorase si presuri de cauciuc, scule cu unelte
electroizolante), indicatoare de tensiune i dispozitive de scurtcircuitare
si de legare la pamant. Toate mijioacele de protectie primite in
exploatare trebuie controlate sistematic, dupa cum urmeaza:
- mijioacele de protectie electroizolante trebuie controlate in
ceea ce priveste rigiditatea lor dielectrica, in conditiile si la
termenele indicate de norme.
- Celelalte mijioace de protectie trebuie supuse unei revizii
exterioare periodice si daca este necesar unor incercari
mecanice indicate de normele in vigoare, referitoare la
securitatea muncii in instalatiile electric
7. Mijloace si scule electroizolante
Cizme si manusi de cauciuc. Cizmele de cauciuc constitue un
mijioc electroizolant de protectie auxiliar in instalatiile
electrice de orice fel, iar manusile de cauciuc constitue un
mijioc auxiliar n instalatiile electrice de inalta tensiune si un
mijioc principal n instalatiile de joasa tensiune.
Prajini electroizolante. Prajinile electroizolante sunt folosite
pentru comanda directa a separatoarelor fara actionare
108

mecanica, pentru aplicarea gamiturilor de scurtcircuitare si

legare la pamant mobile, precum si pentru masurari si
incercari de instalatii sub tensiune sau in locurile in care
aceasta poate sa apara.
Platforme electroizolante. Platformele electroizolante sunt
folosite ca mijioace auxiliare de protectie in instalatiile
electrice de orice tensiune. Acestea sunt alcatuite din gratare
de lemn cu picioare electroizolante. Inaltimea de la podea pana
la suprafata inferioara a platformei trebuie sa fie de cel putin
10 cm.
Covorase i preuri de cauciuc. Acestea se admit ca mijioace
auxiliare de protectie n instalatiile electrice la orice
tensiune.Ele sunt destinate a fi intinse pe podeaua incaperilor
in care nu se afla instalatii electrice mai ales pe locurile de pe
care se actioneaza separatoarele.
Scule cu maner electroizolant. Scule cu manere
electroizolante trebuie pastrate in dulapuri sau rafturi speciale.
In timpul transportului, sculele trebuie neaparat protejate
impotriva umezelii si murdariei. hi executarea lucrarilor
acestea se folosesc
concomitent cu folosirea manusilor si a cizmelor de cauciuc.
Sculele cu manere electroizolante utilizate trebuie supuse mai
intai
unei revizii exterioare.
Garnituri de scurtcircuitare. Aceste gamituri constitue eel
mai sigur mijioc de protectie impotriva aplicarii din greseala a
tensiunii pe sectoare intrerupte sau in cazul aparitiei unei
tensiuni induse, in cazul executarii unor lucrari pe portiuni
intrerupte ale
instalatiei.
Indicatoare de tensiune. Indicatorul de tensiune functioneaza
pe baza fenomenului de luminiscenta a unui tub cu neon,
supus unei diferente de potential alternative.Nu este permisa
109

legarea indicatorului de tensiune la pamant. Indicatorul de

tensiune pot fi
folosite in aer liber numai pe timp uscat. Ele trebuie pastrate
n
cutii etanse.
Mijioace de protectie impotriva arsnrilor. Pentru protectia
impotriva arsurilor se folosesc ochelari de protectie si manusi
electroizolante. Ochelarii de protectie se folosesc la inlocuirea
sigurantelor la taierea cablurilor, la deschiderea manoanelor
cutiilor terminale din retelele de cabluri in exploatare, la
lipirea
cablurilor si la turnarea masei izolante.
8. Verificarea periodica a mijioacelor de protectie
Mijioacele de protectie se verifica in instalatii speciale, de catre
unitatile energetice organizate in acest sens , conform normelor de
securitate a muncii in instalatiile electrice.
9. Masuri de securitate a muncii la executarea de lucrari la firide si
la
montarea contoarelor.
La executarea lucrarilor in astfel de instalatii trebuie avute in vedere
lirmatoarele:
- usile metalice ale firidelor de braiisammt sa fie conectate la bara
de
legatura la pamant prin intenmediul unui conductor flexibil de
cupru
cu sectiunea de 16mm2, cu papuci la ambele capete;
- conductorul de protectie al coloanelor electrice sa fie legate la
firidele
de bransament la bara de legare la pamant, iar la tablourile de
distributie ale consumatorilor, la boma de legare la pamant;
- la executarea lucrarilor la firidele de bransament alimentate prin
cabluri electrice subterane zona protejata se realizeaza de la
capetele
110

cablurilor respective.;

- la executarea lucrarilor se scot de sub tensiune :

instalatiile sau acele parti ale instalatiilor la care unneaza sa se
faca lucrari;
instalatiile invecinate care se gasesc la o distanta mai mica
decat
distanta limita minima in aer la care se pot apropia
executantii,
utilajele, materialele sau uneltele necesare in timpul executarii
lucrarilor fara pericol.
In cazul contoarelor in montaj direct sau semidirect succesiunea
operatiilor
va fi:
scoaterea sigurantelor de la tabloul de distributie al
consumatorului;
scoaterea sigurantelor din firida sau de la stalpul la care este
legat
bransamentul;
montarea de capace electroizolante colorate n rosu;
montarea in firida a mdicatonilui Nu inchide, se lulreaza ;
demontarea capacului de la barele contoanilui ;
scoaterea conductorului de nul si aplicarea pe capul acestuia a
unui degetar electroizolant;
inlocuirea contorului, legarea conductoarelor facandlUse in
ordine
inversa;
montarea capacului de la bomele contoarului si sigilarea lui ;
punerea sub tensiune a contorului ;
verificarea functionarii corecte a contorului.

111

CAP.11 PROIECTAREA SI EXECUTAREA BRANSAMENTELOR,

RACORDURILOR, COLOANELOR SI FIRIDELOR
INSTALATII DE CONEXIUNE SI DISTRIBUTIE (CIRCUITE
PRIMARE)
9.1. Bransamentul electric
Branamentul electric reprezint instalaia de joas tensiune destinat
alimentrii cu energie electric a unui consumator, executat de la linia
electric de distribuie pna la contorul electric de la consumator.
Prile principale ale branamentului electric sunt:
- branamentul propriu-zis, care constituie legtura de la linia electric
aerian sau subteran pn la firid (nia de branament);
- firida (nia) de branament, care reprezint un gol paralelipipedic,
amenajat n zid sau construit special, n care se monteaz echipamentul
electric necesar protejrii coloanei electrice si distribuirii energiei
electrice;
- coloana electric, care constituie legtura dintre echipamentul firidei si
contorul abonatului.
Prin branament se neleg i derivaiile din branamentele existente,
inclusiv coloanele respective, sau numai derivaiile de coloane electrice
din firide, existente.
Specificaiile acestui proiect se aplic la executarea branamentelor
electrice aeriene de joas tensiune, destinate alimentrii cu energie
electric a consumatorilor care solicit puteri electrice mici (pana la 50
kW) pentru instalaiile de utilizare. Ele nu se aplic branamentelor cu
conductoare torsadate. n ceea ce priveste branamentele aeriene, sunt
tratate numai branamentele fr siguran aerian.
Procesul tehnologic de execuie a branamentelor se refer numai la
operaiile executate fr tensiune. Branamentele se proiecteaz i se
execut numai n baza dosarelor preliminare depuse la ntreprinderea
furnizoare de energie electric i aprobate de aceasta.
Dup efectuarea studiilor i msurtorilor pe teren, ntreprinderea
furnizoare ntocmete devizele i notele de lucrri n vederea executrii
branamentului.
112

Clasificarea bransamentelor
Branamentul aerian asigur legtura cu conductoare aeriene de la
linia electric aerian de distributie a ntreprinderii furnizoare de energie si
pna la firida de branament a abonatului.
n funcie de poziia consumatorilor faa de reeaua aerian de joas
tensiune, se deosebesc dou tipuri de branamente:
a.
Branamente fr traversare, cnd reeaua electric se afl pe
aceeai parte a drumului cu consumatorii (fig. 1, 2).

b. Branamente cu traversare, cnd reeaua electric se afl pe partea

opus a drumului, fa de consumatori (fig. 3, 4, 5).

113

Aceste branamente se mpart, la rndul lor, n alte dou categorii,

dup modul n care se face intrarea n cldire:
1. Branamente cu suport pentru zid, cnd cldirea are o nalime mai
mare de 4 m de la streain (fig. 1, 3, 5).
2. Branamente cu suport pe cldire, cnd aceasta are o o nlime sub
4 m la streain (fig. 2,4).
Branamentele electrice aeriene pot fi considerate ca fiind compuse din
dou pri:
- partea de branament din exteriorul cldirii, format din legatura
de la linia de distribuie de joas tensiune pn la cldirea abonatului,
realizat cu conductoare aeriene.
- partea de branament interioar, montat n cldire, cuprinznd
echipamentul firidei de branament, coloana de coborre de la
suporturile pe cldire i firid, coloanele interioare de la firid la
contorul de decontare.

9.2. Elemente de calcul

Dimensionarea bransamentelor se efectueaza pe baza puterii
absorbite. Pentru consumatorii casnici se iau in cosiderare puterile
instalate, prevazute in tabelul de mai jos.

114

In valorile din acest tabel nu sunt cuprinse instalatii pentru incalzirea

spatiului sau gatitul electric.
Pentru determinarea puterilor absorbite se
iau in considerare coeficientii de simultaneitate din tabelul de mai jos.

115

Pentru cladirile comerciale, social-culturale si administrative puterile

instalate se vor determina prin calcul in functie de suprafata rezultatae prin
masurare si destinatia acestora.
Racordurile si coloanele electrice se dimensioneaza astfel incat sa fie
satisfacute conditiile de incalzire, verificarea dimensionarii facandu-se la
conditiile de cadere de tensiune. Caderile de tensiune nu trebuie sa
depasesaca urmatoarele valori:
- 0,5 % pentru racordurile electrice subterane;
- 1 % pentru racordurile electrice aeriene;
- 1 % pentru coloanele electrice colective sau individuale.
Racordurile electrice aeriene si coloanele electrice individuale se
executa monofazat pentru valori ale curentilor pana la 30A inclusiv si
trifazat pentru valori ale curentilor mai mari de 30A sau pentru abonati
care au receptoare trifazate.
Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult 20 apartamente.
Sectiunile coloanelor colective din blocurile de locuinte nu trebuie sa
depaseasca 3 x 70 +35 mm2, in cazul utilizarii aluminiului.
In cazul racordurilor aeriene, se folosesc firide individuale, echipate
cu sigurante automate.
Amplasarea contoarelor de energie electric la blocuri de locuine
trebuie s permit nregistrarea i citirea consumului, fr ca acestea s fie
condiionate de prezena sau acceptul abonatului.
Repartizarea pe faze i respectiv pe circuite de alimentare a
receptoarelor electrice, trebuie s se fac astfel nct s se asigure o
ncrcare ct mai echilibrat a acestora.
Aparatajul electric de protectie la scurtcircuit trebuie astfel ales incat
caracteristicile lui de functionare sa asigure protectia, izoland portiunea
defecta fara sa scoata din functiune intreaga instalatie.
9.3. Prescriptii de montare
Firidele de bransament.
Firidele de bransament se monteaza in spatiul special amenajat in zid,
in locuri accesibile personalului de exploatare. Distanta intre nivelul
pardoselii si partea inferioara a firidelor de bransament trebuie sa fie 0,4
0,5 m.
116

Firidele secundare se monteaza in spatii comune (de exemplu casa

scarii etc.). Distanta de la nivelul pardoselii pana la partea inferioara a
firidei secundare trebuie sa fie 0,40,8 m, astfel incat inaltimea celui mai
de sus vizor sa nu depasesca 1,6 m.
Coloane electrice
Conductoarele coloanelor electrice trebuie sa aiba sectiuni constante
pe intreg traseul. Pentru conductorul de protectie al coloanelor electrice
colective se foloseste o platbanda de otel zincat sau vopsit, avand sectiunea
minima de 100 mm2. Conductorul de protectie al coloanelor individuale
trebuie sa fie legat, in cazul firidelor de bransament, la bara de legare la
pamant.
Conductoarele unei singure coloane electrice trebuie sa fie montate
intr-un singur tub de protectie. Se intrezice introducerea conductoarelor
destinate altor scopuri in tubul de protectie al unei coloane electrice.
Se intrezice trecerea coloanelor electrice prin camerele de locuit, prin
incaperi umede, bai, bucatarii, spalatorii sau locuri cu agenti corozivi. Este
intezisa inadirea conductoarelor pe traseul coloanelor.
Montarea dozelor de trecere este obligatorie in cazul in care :
- lungimea coloanelor pe un traseu in linie dreapta , pe orizontala,
depaseste 15 m;
- coloanele electrice au mai mult de doua curbe intre firide sau mai
mult de trei curbe intre firida si tabloul electric al consumatorilor.
In cazul coloanelor in linie dreapta, pe verticala nu este necesara
montarea dozelor de trecere, indiferent de lungimea traseului.
In cazul abonatilor individuali (altii decat cei din blocurile de
locuinte) la care contoarele de decontare a energiei electrice nu se
monteaza in firide secundare, la capatul dinspre contor, conductoarele
coloanelor electrice trebuie sa depaseasca extremitatea tubului cu cel putin
30 cm.
9.4. Amplasarea instalatiilor electrice
Instalatiile electrice de conexiune si distributie se amplaseaza pe cat
posibil in apropierea centrului de greutate al consumatorilor de energie
electrica. Tablourile de conexiune si distributie nu se amplaseaza, de
regula, in incaperi umede, cu actiune chimica daunatoare, cu temperatura
ridicata sau cu pericol de incendiu.
117

In incaperi sau spatii de productie (care sunt accesibile si persoanelor

neinstruite in exploatarea instalatiilor electrice) pot fi amplasate numai
instalatii electrice de tip inchis (in care elementele componente sunt
protejate contra atingerilor, patrunderii corpurilor straine peste 1 mm
diametru, a picaturilor de apa si a deteriorarii mecanice) sau instalatii de
tip capsulat (inchise etans).
La amplasarea instalatiilor electrice de conexiune si distributie
trebuie sa se tina seama de:
- conditiile climatice ale mediului ambiant;
- altitudine;
- pericolul patrunderii apei si prafului;
- pericolul de coroziune;
- pericolul de incendiu;
- pericolul de deteriorari mecanice.
Pentru aparatele si transformatoarele fabricate in Romania conditiile
climatelice normale sunt acelea care nu depasesc urmatoarele valori:
- Valoarea medie maxima a temperaturii in decurs de 24 ore ... +35
0
C;
- Valoarea maxima a temperaturii de scurta durata .................. +40
0
C;
- Valoarea minima a temperaturii............................................... 10
0
C;
- Umiditatea relativa maxima .................................................... 75
%.
Aparatele de masurat nu se monteaza in incaperi cu temperatura sub
0
0 C si peste 40 0C.
In cazul in care se depasesc limitele normale de temperatura aratate
mai sus se iau masuri corespunzatoare de ridicare a temperaturilor
coborate din incaperile de amplasare, respectiv de montare de instalatii si
aparate special construite pentru functionarea lor la temperaturi peste +40
0
C.
Pentru instalatii amplasate la altitudini de peste 1000m se folosesc
aparate corespunzatoare, iar distantele de izolatie intre partile sub tensiune
neizolate sau intre acestea si perti legate la pamant se maresc cu 1,25%
pentru fiecare 100m spor de altitudine.
In incaperile sau spatiile cu praf sau in care exista pericol de
patrundere a stropilor de apa se folosesc numai aparate, tablouri sau
dulapuri inchise etans.
118

Acolo unde exista pericol de coroziune, intregul echipament al

instalatiilor trebuie protejat impotriva actiunii si a agentului coroziv
respectiv (vopsire corespunzatoare, capsulare).
Incadrarea incaperilor din punct de vedere al pericolului de incendiu
se face in conformitate cu prevederile normativelor de prevenire si stingere
a incendiilor. Echipamentul electric montat in incaperi cu pericol de
incendiu trebuie astfel construit si montat incat sa nu poata constitui cauza
unui incendiu
(evitare de arcuri electrice, scantei, incalzire excesiva a echipamentului),
iar suporturile acestuia trebuie confectionate din material incombustibil. Pe
tablouri nu se monteaza aparate cu ulei.
Instalatiile electrice se amplaseaza in locuri ferite de deteriorari
mecanice. Daca acest lucru nu poate fi evitat, instalatiile se protejeaza prin
mijloace speciale adecvate.
9.5. Instalarea echipamentului electric. Conditii generale
Instalatiile elecrice trebuie executate numai cu aparate si materiale
omologate, astfel alese, dimensionate si instalate incat sa corespunda
conditiilor normale de functionare, conditiilor de functionare la
scurtcircuit, precum si conditiilor de mediu.
Distanta minima de izolare in aer intre piesele fixe sub tensiune a
fazelor precum si intre acestea si partile metalice legate sau in legatura cu
pamantul trebuie sa fie de minimum 15mm in instalatiile de joasa tensiune.
Distanta de conturnare (distanta cea mai lunga de-a lungul izolatiei
intre parti sub tensiune neizolate sau intre acestea si parti legate la pamant)
trebuie sa fie de minimum 30 mm.
Distantele de protectie contra atingerilor accidentale de catre personalul de
exploatare trebuie sa fie de:
- 50 mm la pereti sau usi pline sau alte elemente de constructie;
- 100 mm la pereti sau usi din plasa;
- 200 mm la bariere
Peretii de protectie, ingradirile de protectie si usile (pline sau din
plasa) trebuie sa aiba inaltime de cel putin 1,7m, iar barierele de cel putin
1,2 m.
Peretii de protectie sau usile pline se executa din materiale rigide si
incombustibile (tabla de minimum 2 mm grosime). Ingradirile sau usile
din plasa metalica se executa cu ochiuri de cel mult 20 x 20 mm, iar
119

barierele se executa obisnuit din lemn ignifug sau din alt material rau
conducator de electricitate.

Fig. 6. Amplasarea panourilor deschise in spatii de productie

Coridoare de acces
Pentru asigurarea deplasarii usoare a personalului de exploatare, a
efectuarii reviziilor si manipularilor comode ale aparatelor din instalatii, latimea si inaltimea
coridoarelor de deservire trebuie sa fie corespunzatoare.
Astfel, latimea coridorului din fata sau din spatele tabloului, trebuie
sa fie de minimum 0,8 m; latimea din spatele tabloului masurata intre
elementele sub tensiune neizolate si perete trebuie sa fie de minimum 1m,
iar distanta intre elementele sub tensiune neizolate, situate de o parte si de
alta a coridorului de minimum 1,4 m.
Inaltimea de la pardoseala si pana la piesa aflata sub tensiune,
neingradita de deasupra coridorului de deservire, trebuie sa fie minimum
2,5 m, iar de la pardoseala si pana la alte elemente constructive (care nu
se gesesc sub tensiune) de minimum 1,9 m.
In cazul in care nu se poate asigura inaltimea de 2,5 m se pot monta
plase de protectie orizontale, dar pana la inaltimea de minimum 1,9 m.

120

Pentru tablouri avand lungimi mai mari de 7 m trebuie sa se asigure

cai de acces in spatele acestora, la ambele capete (daca coridorul este mai
ingust de 3 m).
Usile incaperilor cu echipament electric se dechid de regula spre
exterior ele se prevad cu broaste automate, care se pot deschide fara cheie
numai din interior, ele trebuie sa aiba inaltimea de minimum 1,9 m, iar
latimea de minimum 0,75 m.
Tablouri de conexiune si distributie. Aparate de conectare. Sigurante
fuzibile
Materialele din care se fabrica tablourile trebuie sa fie incombustibile
si nehigroscopice. Tablourile de conexiune si de distributie trebuie montate
perfect vertical si bine fixate, pentru a nu vibra. Pentru curentii mai mari
de 100 A din interiorul tablourilor se recomanda folosirea barelor.
Conductele, barele, clemele, si bornele de legatura din spatele
tablourilor trebuie sa fie usor de identificat si accesibile pentru verificari si
reparatii. Aparatele de conectare trebuie sa fie montate astfel incat sa
intrerupa simultan toate fazele circuitului pe care-l deservesc.
Nu este admisa intreruperea conductorului de protectie (conductorul
de legare la pamant sau a celui de nul ce serveste si pentru protectie).
Amplasarea aparatelor de conectare se face astfel incat arcurile sau
scanteile electrice care se produc in timpul exploatarii sa nu fie periculoase
pentru personalul de deservire si sa nu produca scurtcircuite, puneri la
pamant etc.
Aparatele de conectare in forma de cutite se vor monta astfel incat
ele sa nu poata inchide datorita greutatii proprii, a vibratiilor sau lovirii
aparatelor. La decuplare cutitele nu trebuie sa ramana sub tensiune.
In cazul aparatelor de conectare montate in spatele tabloului,
dispozitivele de actionare a acestora, manevrabile din fata tabloului,
trebuie sa aiba indicate clar pozitiile ,, inchis sau ,, deschis
In instalatiile electrice trebuie montate sigurante fuzibile calibrate.
Se intrezice montarea de sigurante:
- pe conductorul de nul de lucru la circuitele bifazate cu trei
conductoare si la circuitele trifazate cu patru conductoare;
- pe conductoarele instalatiei de protectie (de lagare la pamant sau
la nul);

121

Sigurantele vor fi montate astfel incat la producerea unui scurtcircuit

sa nu prezinte pericol pentru restul instalatiei si pentru personalul de
exploatare.

Fig. 7. Distante minime de protectie si deservire

CAPITOLUL 12 INSTALATIILE ELECTRICE

10.1 Definirea si clasificarea instalatiilor electrice
Prin instalatii electrice se inteleg acele instalatii care sunt destinate a
folosi energia electrica
pentru forta,iluminat si alte scopuri industriale sau casnice.
Din punctul de vedere al locului unde se executa, instalatiile electrice
se impart in:
1. Instalatii interioare, care cuprind conductoarele cu toate elementele
accesorii de montaj, intrerupere, protectie ce se monteaza in interiorul
cladirilor de orice fel;
2. Instalatiile exterioare, la care elementele instalatiei sunt montate in afara
cladirilor.
Din punctul de vedere al tensiunii instalatiile electrice de joasa
tensiune, care functioneaza la tensiuni pana la 1000 V, se impart in:
1. Instalatii electrice cu tensiunea intre faza si pamant pana la 250 V;
122

2. Instalatii electrice cu tensiunea intre faza si pamant peste 250 V.

Dupa modul in care se executa, instalatiile electrice se impart in:
1. Instalatii electrice executate aparent, la care conductoarele
electrice prizele, intreruptoarele, sunt montate in mod vizibil.
2. Instalatii electrice executate ingropat, la care conductoarele
electrice nu se vad .
In funcie de intensitatea curentului si de destinaie (receptoarele
alimentate), instalaiile electrice se pot clasifica in:
a. instalaii de cureni tari (intesitati ale curentului de ordinul
amperilor sau kiloamperilor):
- instalaii de putere (fora), cuprinznd echipamente destinate
nemijlocit aplicrii energiei electrice (producere, transport,
distribuie, consum) in scop util: producerea de lucru mecanic,
cldura, procese electrochimice
- instalaii de iluminat electric
- instalaii de automatizare, msura si control
- instalaii pentru compensarea puterii reactive
- instalaii pentru reducerea regimului deformant
- instalaii de protecie mpotriva socului electric
b. instalaii de cureni slabi:
- instalaii de telecomunicaii
- instalaii de detectare automata si de alarma:
- instalaii de telesupraveghere a funcionarii instalaiilor de
cureni tari din cldiri
- instalaii de ceasoficare
- instalaii de telecomanda si telemsurare.
Elemente componente ale unui circuit sunt, in principiu: sursa de
alimentare cu energie electrica, elementul alimentat (consumatorul) si linia
de legtura intre sursa si elementul alimentat.
Sursa de energie poate fi:
- sursa primara, bazata pe transformarea altei forme de energie
- generator (maina electrica)
- pila (acumulator)
- sursa secundara, bazata pe modificarea parametrilor energiei electrice
(secundarul unui transformator)
- pseudosursa tensiunea electrica disponibila la barele unui punct de
distribuie
- o priza de curent.
123

Caracteristici ale sursei primare sau secundare sunt, n principal:

- impedana intern Zs;
- tensiunea de funcionare (mers) n gol (fr sarcin) U0 tensiunea
generat prin fenomenul primar;
- tensiunea la borne n cazul funcionrii n sarcin Us inferioar tensiunii
de funcionare n gol i dependent de intensitatea curentului furnizat;
- puterea aparent nominal S = U0In puterea limit care poate fi
furnizat unui receptor rezistiv.
Linia electric, reprezentnd ansamblul elementelor prin care se asigur
transferul de energie ntre surs i elementul alimentat, distribuia n
diferite direcii, nchiderea/deschiderea circuitului (ntr-o secven
prestabilit), protecia circuitului (receptor i linie), msurarea parametrilor
electrici, conine:
- conductoare (izolate)/cabluri/bare;
- dispozitive de conexiune (doze de ramificaie, cutii de derivaie,
borne), care realizeaz un contact fix;
- elemente de cablare, fixare i/sau protecie fa de mediu (tuburi,
evi), cu accesoriile aferente;
- aparate de comutaie, destinate manevrelor de nchidere-deschidere a
circuitelor;
- aparate de protecie mpotriva supracurenilor, destinate att
elementului alimentat ct i celorlalte elemente de pe linie;
- aparate de msur, comand i supraveghere.
Linia este caracterizat prin impedana sa Zl, de regul mult mai mic
dect impedanele sursei i elementului alimentat, determinnd practic,
mpreun cu impedana sursei, valoarea curentului de scurtcircuit i
cderea de tensiune n reea pn la bornele receptorului, unde tensiunea
are valoarea U <Us : Isc = U0/Zs+Zl; U = U0 - U= IZs+Zl.
Elementul alimentat (consumatorul), constituind sarcina circuitului, poate
fi:
- receptor simplu;
- receptor complex (echipament, unitate funcional);
- punct de distribuie a energiei;
- transformator.
Tensiunea U la bornele elementului alimentat este inferioar tensiunii
secundare a sursei, datorit cderii de tensiune pe linia de alimentare.
Receptorul simplu este caracterizat prin :
- parametrii funcionali nominali: Pn, Un,;
- abaterile admisibile de la tensiunea nominal;
124

- impedana nominal (impedana de utilizare) Zu; nu se indic direct,

rezultnd n concordan cu parametrii nominali i determinnd practic
valoarea intensitii curentului i a puterii absorbite la alimentarea din
reea: In U/Zu ( Zu>>Zs , Zu >>Zl).
Punctul de distribuie sau receptorul complex este caracterizat prin:
- puterile cerute activ i reactiv Pc i Qc (inferioare puterii instalate
puterea total a receptoarelor alimentate);
- curentul nominal al "sosirii" (linie i bare la care se racordeaz
"plecrile" spre elementele alimentate) In.
10.2. Schemele reelelor electrice de joas tensiune
Se consider o instalaie electric destinat s alimenteze, n final, un
anumit numr de receptoare (utilaje) de joas tensiune, amplasate n
diferite poziii n zona aferent, conform necesitilor de utilizare.
In schemele in care staia de primire este alimentat dintr-o singur
surs, energia electric este transmis spre receptoare ntr-un singur sens,
printr-o reea care se ramific succesiv, pe msura apropierii de receptoare,
la diferite niveluri n structura sistemic a instalaiei, permind dirijarea
energiei electrice n diferite direcii i la diferite elemente alimentate.
Ramificarea se realizeaz cu ajutorul unor echipamente prefabricate
specializate, numite puncte de distribuie, situate n nodurile
corespunztoare ale reelei.
Fiecare punct de distribuie este constituit, ca echipament de putere
("for") din:
- o sosire, direct de la o surs secundar sau de la un punct de
distribuie precedent;
- mai multe plecri, spre alte puncte de distribuie sau elemente
alimentate;
- un sistem de bare alimentate prin sosire i din care se execut
derivaiile pentru plecri.
Un punct de distribuie mai poate conine circuite suplimentare de
comand, semnalizare, msur etc. Curentul nominal al sosirii este
considerat drept curent nominal al punctului de distribuie respectiv.
Ca regul general, fiecare plecare trebuie s fie prevzut cu un
aparat de protecie la scurtcircuit (siguran fuzibil sau ntreruptor de
putere automat), plasat imediat dup conexiunea la bare, care s acioneze
la un scurtcircuit care s-ar produce n orice loc pe linia dintre punctul
respectiv i urmtorul element alimentat. De asemenea, fiecare sosire
125

trebuie prevzut cu un aparat de comutaie, care s realizeze cel puin

funcia de separator, permind izolarea fa de reeaua din amonte, dup
deconectarea sarcinii din aval. Excepiile sunt prevzute n normative.
Componena reelelor electrice de joas tensiune
Primul element din reeaua de joas tensiune este tabloul de
distribuie general al consumatorului (In 2400 A).
La consumatorii care solicit din reea puteri mici, alimentarea se
face direct din reeaua zonal de JT (aerian sau subteran) a furnizorului,
printr-un branament care face legtura ntre linia de alimentare i contorul
de energie al consumatorului, situat n amonte de tabloul general sau la
intrarea n tablou. De regul, contorul aparine furnizorului.
Consumatorii de puteri mai mari sunt alimentai din reeaua de medie
tensiune a furnizorului, printr-un racord care conine un post de
transformare. Postul de transformare conine 1-2 transformatoare (10/0,4
kV sau 20/0,4 kV), avnd nfurarea secundar n stea, cu neutrul
accesibil (4 borne), precum i echipamentul de comutaie i de protecie
aferent, att pe partea de MT, ct i pe partea de JT. Secundarul
transformatorului alimenteaz tabloul de distribuie general, care poate fi
chiar nglobat n postul de transformare.
Celelalte puncte de distribuie pot fi:
- tablouri de distribuie de tip panou, dulap, din cutii echipate etc.,
clasificate, dup intensitatea curentului sosirii, n tablouri principale (In
600 A) i tablouri secundare (In 300 A);
- canale prefabricate de bare (un sistem de 4 bare ntr-o incint de
protecie), realizate ca tronsoane care pot fi mbinate i prevzute cu
posibilitatea efecturii de derivaii pentru ramificaii. n funcie de
intensitatea curentului nominal, canalele pot fi canale magistrale i canale
de distribuie.
n practic, circuitele electrice care alimenteaz puncte de distribuie
sunt denumite coloane, termenul de circuit fiind consacrat pentru
alimentarea fiecrui receptor sau echipament de la ultimul punct de
distribuie.
Tipuri de circuite electrice de joas tensiune
Circuitele pot fi:
126

- individuale, pentru fiecare receptor (n sens restrns);

- comune, pentru mai multe receptoare, cu protecie unic la
scurtcircuit:
- circuit de iluminat;
- circuit de prize;
- circuit de utilaj;
- circuit pentru mai multe motoare similare, cu puterea total
pn la 15 kW.
Tipuri de scheme
a. Scheme radiale. Fiecare punct de distribuie, utilaj sau receptor este
alimentat printr-o linie separat, care pleac de la un punct de distribuie
central. Aceste scheme prezint avantajul siguranei n alimentare; un
defect pe o linie provoac scoaterea de sub tensiune, prin funcionarea
aparatului de protecie respectiv, numai a liniei afectate, restul instalaiei
rmnnd n funciune.
Dezavantajele schemelor sunt:
- investiii mari;
- consum ridicat de material conductor;
- numr mare de plecri din punctele de distribuie (creterea
gabaritului).
Ca utilizare, se recomand n cazul:
- coloanelor de alimentare a tablourilor de distribuie sau al unor
canale de bare de distribuie secundare;
- circuitelor, pentru:
- utilaje cu receptoare de puteri mari, alimentate direct din
tabloul general sau
dintr-un canal magistral;
- utilaje cu receptoare de puteri mici i mijlocii, alimentate din
tablouri
secundare sau din bare de distribuie;
- utilaje i receptoare dispersate;
- utilaje, receptoare i instalaii importante, pentru care riscul de
ntrerupere a
alimentrii trebuie s fie minim.
b. Scheme cu linii principale sau magistrale. Se prevede cte o plecare
ntr-o anumit direcie, care trece prin apropierea unor utilaje/receptoare
127

sau grupuri de utilaje/receptoare, care se alimenteaz apoi, de regul, n

derivaie
Avantajele constau n:
- consum redus de material conductor;
- derivaii din mai multe locuri;
- numr redus de plecri din punctele de distribuie.
Dezavantajul este sigurana mai mic n exploatare, deoarece un defect pe
linia principal antreneaz ntreruperea alimentrii tuturor derivaiilor din
linie.
Utilizarea acestor scheme se recomand pentru:
- utilaje grupate, la distane relativ mici, linii tehnologice;
- distribuia n canale de bare.
c. Scheme mixte:
- scheme radiale pentru:
- utilajele/receptoarele dispersate;
- echipamentele/receptoarele importante;
- scheme magistrale pentru utilajele grupate.
10.3. Elemente conductoare n reelele electrice
Elementele conductoare servesc drept cale de curent pentru
alimentarea receptoarelor sau punctelor de distribuie de la sursa de
energie.
Conductoarele elecritrice realizeaza transmiterea energiei electrice de
la surse la receptori si de aceea se fabrica din materiale bune conducatoare
de electricitate, cum ar fi: cupru, aluminiu, otel si aliaje ale acesora.
Deoarece cuprul este material deficitar si scump, acesta se utilizea in
instalatiile electrice numai in urmatoarele situatii: la circuitele care
alimenteaza receptoare de importanta deosebita (pompe de incendiu, sali
de reanimare bloc operator, iluminatul de siguranta), receptoare amplasate
in medii cu pericol de explozie, receptoare mobile sau pentru instalatiile de
protectie legare la pamant sau nul de protectie; circuitele care alimenteaza
utilitati supuse permanent la socuri si vibratii. Din punct de vedere
constructiv conductoarele electrice pot fi: unifilare, multifilare, izolate sau
neizolate, torsadate.
Conductoarele reelei de distribuie
Conductoarele active ale reelei sunt:
128

- conductoarele de linie (faz): L1, L2, L3;

- conductorul neutru (nul de lucru) N care servete drept :
- conductor pentru alimentarea receptoare monofazate;
- cale de nchidere a circuitului curenilor de dezechilibru din
reea, (inclusiv armonicele multiplu de 3);
- conductorul de protecie PE destinat exclusiv proteciei prin
legare la pmnt i legare la nul, servind pentru racordarea elementelor
conductive neaflate n mod normal sub tensiune, cu alte elemente
conductive similare, cu prizele de pmnt sau cu punctul neutru al sursei
de alimentare;
- conductorul combinat PEN, ndeplinind ambele funcii (neutru i de
protecie) pe o poriune definit a reelei.
Codul pentru identificarea conductoarelor impune utilizarea
urmatoarelor culori pentru izolatia conductoarelor:
- negru (N) - pentru circuitele principale (de forta) in c.c. sau c.a.;
- rosu (R) - pentru circuitele secundare de c.a.;
- albastru (A) - pentru cele de c.c;
- verde-galben (V-G) - pentru conductoarele de protectie (PE);
- albastru deschis (B) - pentru conductorul neutru (N) sau median (M)
Identificarea barelor i conductoarelor neizolate conform normative PE102
a) sistemele de bare colectoare, precum i derivaiile acestora, n current
alternativ
- rou, pentru faza L1
- galben, pentru faza L2
- albastru, pentru faza L3
- barele (PE), (PEN) i (N) verde galben ( PE, PEN) albastru ( N)
b) sistemele de bare n curent continuu
- rou, bara pozitiv (+)
- albastru, bara negativ (-)
- cenuiu deschis, bara median (0)
c) la conductoarele neizolate, marcarea se face la capete
Soluii posibile pentru realizarea reelei
Din punct de vedere tehnic, se pot folosi:
- conductoare izolate, montate n tuburi sau evi de protecie, cu
accesoriile aferente pentru derivaii (doze, cutii) i mbinare (manoane,
mufe, coturi, curbe);
- cabluri;
129

- bare neizolate.
Conductorul metalic (neizolat) este o cale unic de curent, format din
unul sau mai multe fire.Conductoarele neizolate profilate se utilizeaza
pentru constructia liniilor de alimentare cu energie electrica a sistemelor
electrice de transport.
In cazul liniilor aeriene de transport si distributie a energiei electrice
se folosesc conductoare neizolate rasucite din aluminiu pe un conductor de
tractiune din otel plasat central. Drept material se recurge la cupru (Cu)
sau aluminiu (Al) a cror conductivitate este ridicat (Cu > Al).
Avantajele cuprului sunt: consum mai mic, la aceeai solicitare termic
(aceeai sarcin); cdere de tensiune mai mic pe reea; conexiuni mai
sigure (prin lipire); rezisten mecanic mai mare.
Ca execuie, conductorul poate fi: unifilar/multifilar; rigid/flexibil.
Forma seciunii poate fi: circular; dreptunghiular; alte forme
geometrice (de exemplu, sector de cerc, elips).
Seciunea conductoarelor utilizate n instalaiile electrice are valori
normalizate, exprimate n mm2. La cablurile polifazate, cu conductor
neutru i/sau de protecie, seciunea conductorului respectiv se adopt:
- egal cu seciunea conductorului de linie, pentru s 16 mm2;
- valoarea normalizat cea mai apropiat de jumtate din seciunea
conductorului de linie, pentru s 25 mm2.
Conductorul izolat (conductor, conduct) (monofilare, multifilare sau
torsadate) sunt alcatuite din 1 - 61 de fire neizolate rasucite intre ele si
prevazute cu o izolatie si, eventual invelis de protectie. Materialul
conductor este cuprul sau aluminiul, iar izolatia este din PVC sau cauciuc.
Pentru a rezista la intemperii izolatia din PVC se impregneaza cu substante
speciale care maresc durata de viata dminuand efectul variatiilor de
temperatura si a radiatiilor ultraviolete.
Simbolizarea conductoarelor electrice izolate indica domeniul de
utilizare si modul de constructie. Astfel, pentru conductoarele utilizate in
instalatiile fixe se foloseste urmatoarea simbolizare:
- F - instalatie fixa:
- C - cu cauciuc;
- I - invelis rezistent la intemperii sau actiuni chimice;
- i - impletitura textila impregnata:
- A - aluminiu la inceputul simbolului sau armat in rest;
- p - executie plata:
- Y - material plastic.
130

Conductoarele izolate se monteaza in tuburi de protectie pentru a nu

Conductor metalic

Izolatie

fi expuse deteriorarilor mecanice. Numai conductoarele INTENC se

monteaza ingropat.
Fig. 10.1 Conductor izolat
Snurul si cordonul electric se obtin prin rasucirea sau dispunerea in
paralel a doua sau mai multe conductoare din cupru izolate, flexibile si
acoperite cu un invelis comun de protectie si izolatie din PVC.
Snurul si cordonul electric se utilizeaza pentru alimentarea utilajelor
portabile sau in cazul instalatiilor electrice ale masinilor care sunt supuse
la socuri si vibratii permanente.
Pentru asigurarea rezistentei mecanice a conductoarelor se adopta
sectiunea minima de 1,5 mm2 pentru cupru si respectiv 2,5 mm2 pentru
aluminiu.
Cablul este un ansamblu de: conductoare izolate (separate din punct de
vedere electric, dar solidare mecanic), nveliuri i, eventual, ecrane.
nveliurile servesc fie pentru protecie contra aciunilor chimice,
fizice, mecanice: (armturi metalice, manta - nveli de protecie etan,
exterior), fie pentru solidarizarea ansamblului.
Ecranele sunt destinate proteciei circuitelor fa de aciunea
cmpului electric i magnetic exterior sau mpiedicrii aciunii cmpului
conductoarelor asupra mediului nconjurtor.
Dup destinaie, cablurile se clasific n: cabluri de energie, cabluri
de comand, cabluri de semnalizare.
Umplutura

Armatura/ecran

Conductor metalic
Izolatia conductorului
Manta

Fig. 10.2. Cabluri

131

d. Barele neizolate, cu seciune

dreptunghiular se folosesc drept:
- cale de curent pentru cureni inteni,
pentru racordarea echipamentelor n reea, n zone
inaccesibile personalului necalificat ca, de
exemplu, legtura ntre tabloul general i
transformator, n postul de transformare sau
conexiuni ntre echipamente, n zone protejate.
- bare "colectoare" n cadrul tablourilor de
distribuie, la care se racordeaz sosirea i
plecrile, n cadrul schemelor radiale.
- canale din bare protejate/capsulate,
prefabricate , sub form de tronsoane, inclusiv
elementele de mbinare, derivaie i montaj: canal magistral, canal de
distribuie, cutii de ramificaie, cutii de col, cutii de sigurane, cutii de
dilatare.

Fig. 10.3 Canale

din bare capsulate
10.4. Simbolizarea conductoarelor izolate i cablurilor
Pentru simbolizarea conductoarelor izolate i a cablurilor se folosete
un cod alfanumeric.
CENELEC a adoptat un cod de identificare constnd, n ordine, n:
- o liter pentru tipul de cablu: H model armonizat; A model
nearmonizat, variant naional recunoscut de CENELEC; FRN
conform unui standard naional;
- una sau dou cifre pentru tensiunea de serviciu (tensiunea de linie),
de exemplu 05 pentru 500 V; 1 pentru 1 kV;
- o liter pentru materialul izolant, de exemplu V pentru policlorur
de
vinil
(PVC);
X pentru polietilen armat (XLPE); R pentru cauciuc natural sau
artificial;
- o liter pentru materialul nveliurilor de protecie, de exemplu V
pentru policlorur de vinil (PVC); X pentru polietilen armat (XLPE);
132

- o liter pentru construcii speciale: H cablu plat divizibil; H2

cablu plat indivizibil;
- o liter pentru conductorul metalic, de exemplu U pentru masiv; R
pentru dou fibre rsucite (inflexibil); F, K sau H pentru diverse construcii
flexibile;
- o liter pentru conductorul metalic: A pentru aluminiu; necodificat
pentru cupru;
- o parte numeric evideniind compoziia conductorului/cablului:
numrul de conductoare, semnul de multiplicare (x) i seciunea
transversal a unui conductor (n mm2)
Codul alfanumeric folosit n Romnia este constituit din:
a. litere, pentru:
- materialul conductorului (prima liter din simbol): A aluminiu;
conductorul din cupru nu se simbolizeaz;
- forma seciunii conductorului i construcia: r seciune rotund; s
seciune n form de sector de cerc; f flexibil; m multifilar;
- execuie (n ordine, de la interior spre exterior: izolaie, nveli,
armtur,
manta):
Y izolaie/nveli/manta din PVC; H izolaie de hrtie; P manta din
plumb; A armtur (n interiorul simbolului); Ab armtur sub form
de band etc;
- destinaie (la nceputul simbolului, dup indicarea materialului
conductorului): F instalaii fixe; M instalaii mobile; C cablu de
energie; CC cablu de comand; CS cablu de semnalizare;.
b. cifre: numrul de conductoare x seciunea (mm 2); seciunile reduse
se indic dup seciunea conductoarelor de linie, precedate de semnul +.
Exemple: AFY 2,5 mm2 conductor din aluminiu, cu izolaie din PVC,
instalaii fixe
FY 2,5 mm2 conductor din cupru, cu izolaie din PVC, instalaii fixe
2 AFY 2,5 mm2 + FY 2,5 mm2 dou conductoare din aluminiu, cu izolaie
din PVC i un conductor din cupru, instalaii fixe
ACYY 4x10 mm2 cablu de energie, patru conductoare din aluminiu, cu
seciunea 10 mm2, izolate cu PVC, manta din PVC
CYY 4x10 mm2 idem, conductor din cupru
ACYY 3x25 + 1x16 mm2 cablu de energie, patru conductoare din
aluminiu (trei cu seciunea 25 mm 2 i unul cu seciunea 16 mm 2), izolate
cu PVC, manta din PVC
ACYAbY 3x25 + 1x16 mm2 idem, cu armtur sub form de band.
133

Identificarea conductoarelor n cablurile de joas tensiune se

realizeaz prin culori sau prin numere, respectnd urmtoarele reguli:
- marcajul n dungi verde-galben este rezervat conductoarelor de protecie
PE sau PEN;
- conductorul neutru (dac exist) trebuie s aib culoarea albastru deschis
sau s fie notat cu cifra 1;
- conductoarele de linie pot fi identificate cu orice culoare n afar de
verde-galben, verde, galben, albastru deschis.
10.5. Tuburi izolante si de protectie
Pentru protejarea impotriva loviturilor mecanice si actiunii mediului
ambiant conductoarele se trag in tuburi de protectie alese in functie de
numarul si lungimea conductoarelor si de gradul de protectie pe care
trebuie sa-l asigure. Intr-un tub se introduc un numar de 1 - 7 conductoare
izolate (Tabelul 10.1).
Tabel 10.1 Tuburi si tevi de protectie a conductoarelor izolate

Tuburie se monteaza ingropat sau aparent, pe suporti necombustibili

si la distanta de sursele de caldura. Din punct de vedere constructiv
deosebim tuburile cu manta rigida si respectiv tuburile flexibile.
lnstalatiile in tuburi de protectie cuprind si o serie de accesorii cum ar
fi mansoane de legaura, coturi, curbe, doze de ramificatie, de trecere sau
aparat.
134

a - Tuburile cu manta rigida sunt realizate din metal sau PVC. Deosebim
urmatoarele tipuri:
Tubul de protectie (P) este realizat din tabla de otel laminat la cald
(fig.10.1), imbinat prin suprapunerea marginilor si lacuit in interior si
exterior impotriva coroziunii. Se monteaza aparent in incaperi uscate ferite
de praf sau agenti corozivi. La montare se utilizeaza o serie de accesorii:
doze de ramificatie din fonta sau tabla de otel curbe, coturi si mansoane de
legatura, scoabe.

Fig. 10.1 Tub protectie tip P

Tubul izolant usor protejat (lP) este realizat (fig.l0.2) din tabla de otel
plumbuita cu grosime de 0,15-0,22 mm si imbinata
prin faltuire. In interior se introduce un tub izolant
din carton impregnat cu bitum industrial. Se
monteaza in incapei U0 (uscate) si U1 (umeda cu
intermitenta), aparent sau ingropat. La montare se folosesc acesorii precum
sunt doze, coturi, mansoane. Diametrul nominal se considera diametrul
exterior, care poate avea valorile:
9, 11, 15, 23, 29, 35, 48.
Fig. 10.2 Tub
protectie tip IP
Tubul izolant, de protectie, etans (IPE) este realizat din tabla de otel
laminat la rece, imbinata prin sudare pe generatoare (fig.10.3.), asigurand
o buna protectie mecanica si etanseitate. La exterior aceste tuburi se
lacuiesc cu lac protector contra coroziunii, iar in interior se introduce o
izolatie din carton impregnat cu bitum. Pentru asamblare se utilizeaza
mansoane si coturi filetate precum si doze din fonta garnituri din cauciuc
pentru etansare. Se monteaza aparent sau ingropat, in incaperi cu pericol
de explozie sau incendiu, unde nu se pot folosi tuburile P si IP.
135

Fig. 10.3 Tub protectie tip IPE

Tevile de otel se utilizeaza in instalatiile electrice in locurile care necesita
protectie mecanica superioara sau o executie perfect etansa, ori atunci cand
este nevoie de diametre mai mari de 35 mm, in incaperi tip U2,U3,P,T,K.
U2- incapere umeda; U3 incapere uda; P, K incaperi cu agenti
corozivi,
T- incapere cu temperatura ridicata.
Tubul de protectie etans lacuit (PEL) se relizeaza din banda de otel
laminata la rece si imbinata prin sudura pe generatoare, asigurand astfel
protectia mecanica si etanseitate. La exterior se lacuieste pentru protectia
anticoroziva imbinarile se realizeaza cu mufe filetate sau nefiletate prin
lipire.
Tuburile din PVC rezista la actiunea coroziva a principalilor agenti
chimici si materialelor utilizate in constructii (var, ciment, ipsos etc.), ard
numai la flacara intretinuta nu absorb apa si suporta indoiri de 90 cu o
raza minima egala cu diametrul exterior. Se monteaza ingropat sau aparent,
dar numai pe suporturi necombustibile. Nu se utilizeaza la instalatii cu
siguranta marita in actionare precum sunt: iluminatul de
siguranta,alimentarea si comanda instalatiilor de incendiu, instalatiile de
semnalizare a incendiilor.
Tubul izolant usor protejat (IPY) se foloseste in locul tubului IP in
incaperi U0 si U1 fara pericol de incendiu sau explozie. Diametrul nominal
exterior are valorile: 13, 15, 18, 25,40 mm
Tubul izolant, de protectie, etans (IPEY) se foloseste ca si tubul IPY.
Diametrul nominal
exterior cuprinde urmatoarale valori:
15,20,25,32,40,50 mm.
b) Tuburi flexibile se utilizeaza pe traseele sinuase si expuse vibratiilor. Au
urmatoarele diametre nominale: 11; 13,5; 15; 23;29; 35mm.
Tubul izolant, usor protejat, flexibil (IPF) este realizat din banda de otel
obisnuita infasurata in elice si prevazut in interior cu captuseala izolanta
din banda de hartie impregnata in doua straturi in elice. Se utilizeaza in
incaperi de categoria U0 sau U1 in montaj aparent sau ingropat, pentru
trasee sinuoase sau racordari la diferite masini si utilaje.
Tubul izolant si de protectie, flexibil, cu rezistenta mecanica (IPFR)
este confectionat din doua fasii de tabla din otel plumbuit, infasurate
136

elicoidal si izolate la interior cu un strat de hartie izolanta infasurata tot

elicoidal. Se foloseste in conditii similare ca si tubul IPF in locurile unde
este necesara o rezistenta mecanica sporita.
Tubul de protectie, flexibil, cu rezistente mecanice (PFR) are doua
siruri flexibile din banda de otel plumbuit, infasurate in elice, intre care se
interpune o banda de hartie impregnata. Se utilizeaza in medii umede, dar
necorozive, pe trasee cu sarcini mecanice de pana la 3 daN/cm2.

CAPITOLUL 13 PROTECTIA AUTOMATA IMPOTRIVA

CURENTILOR DE DEFECT ( PACD) IN INSTALATIILE DE
JOASA TENSIUNE
15.1 Protectia diferentiala
Cel mai important efect pentru noi al protectiei diferentiale , este acela ca
ne protejeaza impotriva electrocutarii (in Italia ,aceasta protectie este in
general cunoscuta sub denumirea de salva vita) . Majoritatea tarilor
europene recomanda o astfel de protectie , in unele fiind
chiar obligatorie prin legi si normative in special la consumatorii casnici
unde nu exista personal calificat de exploatare al instalatiilor electrice , iar
normele internationale tind catre aplicarea ei generalizata .
Folosind protectia diferentiala se asigura un inalt nivel de securitate in
exploatarea instalatiilor electrice , evitand eventualele accidente ce pot fi
provocate prin electrocutare in special in cazul intrebuintarii de aparataj
sau utilaje ce functioneaza in medii umede sau ude (sau folosesc apa) cum
ar fi : masini de spalat rufe sau vase , boilere electrice , piscine , bai
jacuzzi , centrale termice , aparate de aer conditionat , pompe de apa ,
hidrofoare , prize amplasate in bai pentru aparate de ras sau pentru
uscatoare de par , diferite unelte actionate
137

electric folosite la gradinarit (masini de tuns iarba , pompe pentru stropit

sau irigat) , iluminat exterior (lampi amplasate pe stalpi metalici , pitici
luminosi de gradina) , firme sau reclame luminoase .
Principiul de functionare
Diferentialele sunt echipate cu o bobina (tor) , care sesizeaza in
permanenta echilibrul dintre curentul de pe faza si cel ce se intoarce pe nul
. In cazul aparitiei unui consumator intre faza si impamantare (de
exemplu , prin atingerea cu mana a fazei si a unui obiect metalic aflat in
legatura cu pamantul , curentul va parcurge traseul faza-pamant trecand
prin corpul nostru) sau prin punerea directa a fazei la pamant , bobina
sesizeaza dezechilibrul dintre faza si nul (curentul de pe faza devenind mai
mare fata de cel de pe nul) dand instantaneu comanda de deconectare a
circuitului suprimand astfel riscul electrocutarii .
Descriere , caracteristici tehnice
Pentru realizarea protectiei diferentiale exista trei tipuri de aparate ,
conform normelor IEC 61008-1 si IEC 61009-1 :
- intrerupator diferential
- disjunctor (siguranta) diferential(a)
- bloc de protectie diferentiala
(cel mai des folosite fiind primele doua , motiv pentru care in continuare
ne vom referi numai la acestea) . Intrerupatorul diferential asigura
protectia contra contactului direct cu
partile aflate sub curent . Disjunctorul diferential asigura in plus protectia
la scurtcircuit si la
suprasarcina prin releul magneto-termic cu care este echipat .
Atentie ! In cazul folosirii unui intrerupator diferential pentru protectia mai
multor circuite la electrocutare , se vor monta obligatoriu pe fiecare circuit
disjunctoare (sigurante automate) calibrate corespunzator curentilor
fiecarui circuit , iar intrerupatorul diferential va fi dimensionat astfel incat
suma curentilor circuitelor protejate sa nu depaseasca curentul nominal al
acestuia .
Curentul nominal (In) al intrerupatoarelor (diferentiale sau separatoare)
reprezinta curentul maxim admis de acesta .La depasirea curentului maxim
admis (suprasarcina) intrerupatorul NU va declansa , ci se va deteriora.
Pentru disjunctoare (diferentiale sau automate) , curentul nominal (In)
reprezinta valoarea curentului la care aparatul va declansa deconectand
138

circuitul protejat in caz de suprasarcina (incarcarea circutului peste

valoarea la care a fost dimensionat) sau la scurtcircuit .
Valorile curentului de defect (rezidual) sau sensibilitatea diferentialelor
cum se mai specifica in unele documentatii , care comanda deconectarea
circuitelor pot avea valori de 10 , 30 , 100 300 , 500 mA , iar timpul de
declansare poate fi instantaneu sau cu intarzieri de 40 300 ms .
Dupa felul curentului in care sunt utilizate , diferentialele se clasifica in
urmatoarele tipuri :
- AC - pentru curent alternativ
- A - pentru current alternativ sau continuu
- S - selectiv , pentru curent alternativ sau continuu , cu intarziere la
declansare pentru asigurarea selectivitatii , fiind folosite ca intrerupatoare
diferentiale generale .
Avand in vedere faptul ca pentru corpul omenesc curentul periculos este de
la 50mA in sus , valoarea sensibilitatii diferentialelor ce se vor monta pe
circuitele care le vrem protejate impotriva electrocutarii va fi de 30 mA
(exceptie la alimentarea unor bai jacuzzi , cand fabricantul acestora
impune10 mA) .
In cazul folosirii unui diferential general de tip S (montat de regula in
firida de bransament) valoarea curentului de actionare al acestuia va fi de
cel putin 3 ori mai mare decat al diferentialului din tabloul pe care il
alimenteaza.
Tinand cont de principiul de functionare (comparatia dintre curentul de pe
faza si cel de pe nul) si in functie de sistemul de alimentare , diferentialele
se executa in 2 variante :
- bipolare (pentru sistemul monofazat : faza si nul)
- tetrapolare (pentru sistemul trifazat : 3 faze si nul) .
Disjunctoarele diferentiale pentru sistemul de alimentare monofazat se
fabrica in 2 tipuri :
- faza + nul , avand protectia magneto-termica doar pe faza si au
dimensiunea a 2 module de 17,5 mm.
- bipolare , avand protectia magneto-termica si pe faza si pe nul , cu
dimensiunea a 4 module de 17,5 mm.
Disjunctoarele diferentiale tetrapolare au dimensiunea a 4 module de 17,5
mm (pana la 32 A) si a 7 module de 17,5 mm (peste 32 A) .
Intrerupatoarele diferentiale au dimensiunea a 2 module de 17,5 mm (cele
bipolare) sau a 4 module de 17,5 mm (cele tetrapolare) .
Diferentialele se produc la urmatoarele valori ale curentului nominal (In):
- intrerupatoare : 16 , 25 , 40 , 63 , 80 , 100 A .
139

- disjunctoare : 3 , 6 , 10 , 16 , 20 , 25 , 32 , 40 , 50 , 63 A .
Alegerea diferentialelor
La alegerea diferentialelor se va tine seama de urmatoarele caracteristici
ale acestora , corelate cu schema de montaj specifica fiecarei situatii in
care sunt folosite :
- curentul nominal
- curentul de defect (rezidual , sensibilitatea de declansare)
- timpul de declansare (instantaneu sau cu temporizare)
- modul de alimentare (monofazat sau trifazat)
- selectivitate
Recomandari utile (dar nu obligatorii)
1) Testati lunar buna functionare a diferentialelor prin apasarea butonului
T (Test).
Nota : Acesta actioneaza doar cu diferentialul aflat sub tensiune
(alimentat).
2) Protejati cu diferentiale doar circuitele cu pericol real de electrocutare.
Nu are rost sa cuprindeti in aceasta categorie de exemplu iluminatul
interior din camerele de locuit (sau macar lasati neprotejat un circuit ce
deserveste iluminatul in zona tabloului electric
pentru a putea remedia un eventual defect) .
3) In conditii normale , valoarea de 30mA a curentului de defect este
suficienta pentru protectia dumneavoastra . Nu exagerati alegand valoarea
de 10mA in idea ca veti fi mai bine protejat , aceasta folosindu-se in
conditii mai deosebite . In cazul folosirii valorii de 10mA exista riscul ca
diferentialul sa declanseze fara nici un defect in instalatie , doar datorita
interferentei dintre faza si impamantare daca s-au folosit conductoare sau
cabluri cu izolatie de mai slaba calitate .
4) Avand in vedere faptul ca pretul unui intrerupator diferential este
aproximativ egal cu al unui disjunctor diferential (100 120 RON) , iar cel
al unui disjunctor automat tip faza+nul este de circa 20 25 RON , pentru
locuintele cu instalatii electrice mai modeste se poate folosi un intrerupator
diferential pentru protectia mai multor circuite in locul disjunctoarelor
diferentiale (cate unul pe fiecare circuit).
Avantaje: se realizeaza o reducere a costurilor si a dimensiunii tabloului
140

electric (un disjunctor automat ocupand 1 modul , iar unul diferential

ocupand 2 module) .
Dezavantaje : in cazul unui defect pe oricare din circuite intrerupatorul
diferential va declansa , deconectand toate circuitele pe care le protejeaza ,
iar identificarea circuitului defect facandu-se prin tatonari decupland toate
disjunctoarele automate si cuplandu-le apoi pe rand observand la care din
ele va decupla din nou diferentialul .

15.2. Protectia la supratensiune

In general aparatele electrocasnice (monofazate 220 V) rezista pana la o
tensiune de maxim 240 V . In mod accidental , in reteaua de alimentare
poate aparea o tensiune mai mare (380 V datorita unei racordari sau
manevre gresite pe traseul de alimentare sau in postul trafo cu ocazia
anumitor interventii) ducand la distrugerea aparatelor electrice , chiar daca
aceasta
tensiune mai mare (supratensiune) dureaza doar cateva secunde.
Protectia la supratensiune se poate realiza folosind un releu OVP . Acesta
va declansa la o tensiune cuprinsa intre 260 280 V , timpul de declansare
fiind sub 0,2 secunde .
Dimensiune = 1 modul de 17,5 mm . Nu are limita la puterea racordata.
Este echipat cu un indicator luminos (LED) , care indica buna functionare
(si totodata prezenta tensiune).
141

Din schema alaturata se observa ca releul OVP functioneaza doar asociat

cu un intrerupator diferential .
.

15.3. Protectia de nul la firida de abonat PNB

Protectia de nul pentru firida de bransarnent a abonatului PNB trebuie sa
indeplineasca urmatoarea functie:
Sesizarea si declansarea automata a intrerupatorului din firida de
bransament la abonat in cazul intreruperii conductorului de nul in
amonte de acest intrerupator, respectiv in cazul aparitiei unei tensiuni
pe nul care depaseste o anumita valoare limita admisa determinata in
functie de timpul de declansare prin protectia PNB.
Se estimeaza urmatoarele valori limita admise pentru tensiunea pe nul UN
in functie de timpul td de declansare prin protectia PNB:
- 30 V pentru td 0,5 s
- 50 V pentru td 0,2 s
Pentru 0,2 < td < 0,5 s se admite o tensiune in intervalul 30 < UN ~ 50 V.
Aceste valori au la baza limitele maxime admise pentru:
- deplasarea punctului neutru a retelei cu cel mult 30 V timp indelungat;
- tensiunea de atingere Ua impusa de 50 V in cazul declansarii rapide a
circuitulul cu defect;
Prin functionarea PNB se evita urmatoarele efecte daunatoare: .
- distrugerea receptoarelor electrice datorita supratensiunilor care pot
aparea la intreruperea conductorului de nul in amonte de intreruptorul
firidei determinate de dezechilibrele intre consumatorii racordati pe
diferite faze la un acelasi abonat sau la abonati diferiti;
- tensiuni de atingere periculoase pe conductorul de protectie PE datorita
cresterii peste limita admisa a tensiunii conductorului de nul UN.
142

Introducerea PNB este mult inlesnita de existenta la abonati a protectiilor

diferentiale cu DDR care presupune prevederea in firida abonatului si a
unui intreruptor cu bobina de declansare.
Schemele electrice de principiu prezentate mai jos privind PNB, cuprind si
protectia diferentiala cu DDR.
Fata de cele de mai sus, de regula PNB trebuie asociat protectiei
diferentiale cu DDR, folosindu-se pe cat posibil echipamente modulare.
Racordarea protectiei PNB in firida de bransament mono sau trifazata cu
protectie diferentiala la curent rezidual (simbolizat FPDm - monofazate sau
FPDt - trifazate) trebuie realizata astfel incat functiunile PNB sa fie
delimitate de functiile protectiei diferentiale PD
si deci trebuie prevenite functionarile false a PD la intreruperea nulului.
Protectia PNB trebuie sa controleze totdeauna tensiunea pe conductorul de
nul al abonatului, prin intermediul conductorului de protectie PE racordat
in amonte sau aval de contactul de nul al intrerupatorului ID, fata de priza
de pamant auxiliara Rpa.
Pentru a preveni patrunderea tensiunii pe conductorul de protectie PE in
cazul intreruperii de durata a nulului undeva in reteaua de 0,4 kV se
considera ca este necesar sa fie legat conductorul PE in aval de contactul
de nul al ID (fig. 15.3).
Priza de pamant locala Rp, se calculeaza din conditia impusa functionarii
protectiei diferentiale PD aplicand relatia:
RPI

U N U PE 50V

I n
I n
I n

, unde In este curentul de reglaj al PD.

Valoarea rezlstentei de dispersie a prizei de parnant Rpa este determinata de

sensibilitatea PNB asociata intreruptorului cu PD, fiindca PNB
declanseaza fie prin intermediul circuitului diferential, fie direct prin
bobina de declansare.
Transmiterea comenzii de declansare a ID de la PNB poate fi realizata in
doua variante:
Varianta I
Comanda de declansare la ID se transmite prin intermediul curentului
diferential a PD;
Varianta II
Comanda de declansare la ID se transmite direct la bobina de declansare
prin tor separat al PNB si in acest caz trebuie procedat la determinarea Iamin
si Uamin prin infasurarea primara a TU1/U2 la care acesta lucreaza si apoi
determinarea Rpa cu relatia:
143

R pa

Unadmis U PEadmis

Ia min
Ia min

Rezistenta de dispersie a prizei de pamant locale Rp, se calculeaza cu

relatia:
R pl

50
I n

Rezistenta de dispersie a prizei de pamant auxiliare rezultanta trebuie

realizata la valoarea prescrisa de constructorul PNB.
Protectia PNB nu trebuie sa declanseze intreruptorul din firida abonatului
la scurtcircuite monofazate faza-nul la care tensiunea pe nulul
bransamentului atinge valoarea prescrisa pentru activarea acestei protectii.
Pentru a se preveni declansarea intreruptorului ID la scurtcircuite
monofazate faza-nul, timpul de declansare al protectiei PNB, trebuie sa fie
dependent de valoarea tensiunii maxime admise pe nulul retelei,dupa cum
s-a aratat mai sus.

144

Fig. 15.3 Schema de principiu a protectiei PNB pentru firida trifazata

in cutie din material electroizolant cu conductorul de protectie
racordat in aval de contactul de nul al intreruptorului.

145

Fig. 15.4 Schema de principiu a protectiei PNB pentru firida trifazata

in cutie din material electroizolant cu conductorul de protectie
racordat in amonte de contactul de nul al intrerupatorului.

Fig 15.5 Schema de principiu a protectiei PNB pentru firida trifazata

in cutie metalica cu conductorul de protectie racordat in amonte de
contactul de nul al intreruptorului
146

Fig. 15.6. Schema de principiu a protectiei de nul pentru firida de

bransarnent monofazat (PNB) cu conductorul de protectie "PE"
racordat la nulul retelei in amonte de contactul de nul al
intreruptorului si fara priza locala Rpl la abonat.
PNB - protectie de nul pentru firida de bransarnent;
MVA-1 - rnodul voltmetric asociat la intreruptor diferential;
SE - subansamblu electronic din structura MVA-1.
147

Conductoarele pentru faza, nul, protectie diferentiala si protectie de nul

utilizate la realizarea circuitelor de conexiuni, se prezinta astfel:
F - conductor de faza - rosu
N - conductor de nul - albastru
PE - conductor pentru protectia diferentiala - verde-galben
UN - conductor pentru protectia de nul (PNE) - negru
Rpa - priza de pamant auxiliara utilizata pentru protectia de nul amplasata
la L 5 m fata de RpL: Rpa 1 k.

Fig.15.7 Schema principala a protectiei de nul pentru firida de

bransarnent monofazat (PNB) cu conductorul de protectie "PE"

148

racordat in amonte de contactul de nul al intreruptorului si cu priza

locala Rpl montata in incinta abonatului.
PNB - protectie de nul pentru firida de bransarnent;
MVA-1 - modul voltmetric asociat la intreruptor diferential;
SE - subansamblu electronic din structura MVA-1.
Conductoarele pentru faza, nul, protectie diferentiala si protectie de nul
utilizate la realizarea circuitelor de conexiuni, se prezinta astfel:
F - conductor de faza - rosu
N - conductor de nul - albastru
PE - conductor pentru protectia diferentiala - verde-galben
UN - conductor pentru protectia de nul (PNE) - negru
RpL - priza de pamant locala utllizata pentru protectia diferentiala calculata
cu relatia:
R pL

U
I n

, U = 50 V

Rpa - priza de pamant auxiliara utilizata pentru protectia de nul

amplasata la L 5 m fata de RpL: Rpa 1 k.
Protectia la intreruperea nulului trebuie sa realizeze urrnatoarele functii:
- protejarea distrugerii aparatajuiui electric la supratensiuni temporare;
- prevenirea riscului de transmitere a unor potentiale periculoase la toate
carcasele echipamentelor din incinta abonatilor, care raman racordati in
aval de punctul de intrerupere al conductorului PEN;
- reducerea duratei de solicitare a izolatiei in instatatiile electrice ale
abonatului si ale furnizorului.
La realizarea protectiei PNB au fast luate in considerare doua variante
privind caracteristicile tehnice functionale si anume:
- varianta I avand:
tensiunea nominata de declansare: UN = 30 V
timp de declansare: td = 0,5 s
priza de pamant auxiliara: Rpa = (1-3) k
- varianta II avand:
- UN = 50 V
- td = 0,2 s
- Rpa = (1-3) k
Se recornanda ca la abonati cu receptoare in locuri periculoase
(electropompe, masini de spalat, etc.) care au montate intrerupatoare
automate cu protectie diferentiala, sa fie realizata priza de parnant locala,

149

respectand distanta prescrisa intre prizele RpL si Rpa conform schemei (L 5

m),
Pentru racordarea blocului la reteaua furnizorului sunt prevazute la intrare
cleme de conexiuni, la care se racordeaza urmatoarele circuite:
- racord retea (conductoarele de faza F si de nul PEN);
- conductor pentru protectia diferentiala PE;
- conductor pentru protectie de nul UN.
Cleme de racord prevazute, realizeaza urmatoarele functiuni:
- permit racordarea conductoarelor de retea (F si PEN) de Al sau Cu fara
deteriorarea sectiunii acestora;
- realizeaza separarea vizibila a circuitelor la lucrari in cutia blocului sau in
instalatiile consumatorului;
- permit racordarea conductorului PE din reteaua abonatului;
- permit racordarea conductorului UN la priza auxiliara Rpa utilizata pentru
protectia la intreruperea nulului.
Conductoarele (F si N) aferente coloanei abonatului, se racordeaza direct
la bornele contorului de energie electrica.
Manevra de conectare-deconectare a intreruptorului se executa prin
actionarea manetei intreruptorului.
Testarea protectiei diferentiale, se executa prin actionarea butonului de
verificare (testare) T.
Testarea protectiei la intreruperea nulului, se executa numai daca
conductorul de protectie UN este racordat la priza auxiliara Rpa (avand
valoarea Rpa 2 k) prin actionarea butonului de testare slmbolizat cu "T"
de pe capacul modulului MVA.
Manevrele de conectare-deconectare prin butoanele de testare t si T pot fi
executate atat de catre personalul furnizorului de energie electrica, cat si de
abonatul in cazul in care, capacul care permite accesul la maneta de
actionare a intrerupatorului, nu este blocat cu
lacat din cauza nerespectarii prevederilor contractuale.
Manevrele de testare a protectiei diferentiale si a protectiei la intreruperea
nulului, se executa numai de personalul specializat al furnizorului de
energie electrica.
Intreruptoarele din structura produsului BMPN-1 sunt prevazute cu
protectia automata sigura si selectiva la suprasarcina si scurtcircuit,
realizand urrnatoarele:
- eliminarea defectelor in instalatiile abonatului;
- protectia retelei furnizorului impotriva defectelor persistente din
instalatiile abonatului;
150

- reducerea pierderilor tehnologice cauzate de suprasolicitarea retelei

furnizorului;
Pentru realizarea protectiei sigure si rapide impotriva curentilor de defect
la faza de proiectare, trebuie stabilita caracteristica de declansare pentru
declansatorul termic si electromagnetic, avand in vedere plaja de actionare
a acestora.
Pentru eliminarea automata sigura si rapida a defectetor de izolatie in
instalatiile electrice ale abonatului intreruptorul este prevazut cu protectie
diferentiala la curent rezidual, care realizeaza urmatoarele functii:
- protejarea persoanelor impotriva electrocutarii prin atingere indirecta;
- protejarea furnizorului impotriva consumului fraudulos de energie
electrica;
- prevenirea riscului de incendiii in instalatiile abonatului.
Se recornanda ca in instalatiile electrice ale abonatului din incaperi
periculoase de utilizare a receptorilor electrici (bai, spalatorii, bucatarii,
ateliere cu electropompe de apa, etc.) sa fie montate pe tabloul de
distributie al abonatului, intreruptoare automate cu protectie diferentiala la
curent rezidual DDR cu In = 30 mA.
Blocul BMPN-1 este prevazut cu protectie la intreruperea nulului, care
actioneaza la orice defect de intreruperea nulului de lucru din reteaua de
alimentare a furnizorului si aparitia unei tensiuni periculoase pe nulul de
lucru al abonatului.
Protectia PNB cuprinde urmatoarele elemente;
- modul voltmetric asociat (tensiune-curent) simbolizat MVA-1;
- infasurarea suplimentara adaptata intreruptorului diferential:
- conductorul de protectie UN cu priza de pamant auxiliara Rpa.
Protectia la intreruperea nulului realizeaza urmatoarele functii:
- protejarea impotriva distrugerii aparatajului electric la supratensiuni
temporare;
- prevenirea riscului de transmitere de la abonati pe conductorul PEN al
retelei de 0,4 kV a unei tensiuni periculoase, la toti abonatii racordati in
aval de punctul de intrerupere al conductorului PEN;
- reducerea duratei de solicitare a izolatiei in instalatille electrice ale
abonatului si ale furnizorului.
Produsul "Bloc de masura si protectie monofazat tip BMPN-1 ". se
recornanda sa fie livrat complet, echipat inclusiv si cu contorul de energie
electrica, realizand in acest caz urmatoarele:
- realizarea profesionala a conexiunilor in ateliere de specialitate;
151

- reducerea volumului de lucrari in atelierele si laboratoarele

furnizoruluide energie electrica;
- marirea sigurantei in functionare a instalatiilor electrice, datorita
precizarii clare a responsabilitatii pentru produsul livrat si limitarea
accesului personalului din formatiunile de montaj la elemente componente
din cutia produsului.
15.4 Conditii constructive de realizare a protectiei la intreruperea
nulului PNB
In prezentul subcapitol se prezinta conditille necesare pentru realizarea
protectiei de nul la firida abonatului PNB. Se are in vedere in mod special
conditiile necesare pentru implementarea PNB in instalatia electrica a
abonatului; mai exact se are in vedere adaptarile
necesare in instalatiile abonatului pentru a fi compatibila cu PNB.
- La abonat trebuie prevazut totdeauna conductorul de protectie PE in
circuitele de forta pentru realizarea protectiei impotriva electrocutarilor
prin atingere indirecta la carcasele receptoarelor electrice;
- Nulul de lucru N trebuie separat de conductorul de protectie, iar nivelul
de izolatie trebuie sa fie cel putin egal cu nivelul de izolatie a
conductoarelor de faza:
- Conductorul de protectie PE, trebuie sa fie din Cu, iar sectiunea acestuia
trebuie sa fie cel putin egala cu cea a conductorului activ, dar nu mai putin
de 4 mm2 Cu;
- In cazul in care se vor poza conductoare active noi, atunci atat
conductoarele active, cat si cele de protectie PE, vor avea invelisul exterior
(izolatia) din materiale de izolatie cu urmatoarele culori:
conductor de faza F - culoare rosie:
conductorul de nul N - culoarea albastru deschis;
conductorul de protectie PE - culoare verde-galben;
conductor pentru protectia de nul - culoare neagra .
- In instalatlile electrice ale abonatilor conductorul de protectie PE, se
monteaza in aceleasi tuburi si doze cu conductoarele active (F, N) sau se
monteaza separat;
- Legaturile electrice ale conductoaretor de protectie PE din doze, se vor
izola fata de legaturile conductoarelor active (F, N) izolarile vor fi cel putin
la acelasi nivel calitativ cu izolarile intre conductoarele active;

152

- Legaturtie electrice ale conductoarelor de protectie PE se vor realiza de

preferinta cu cleme speciale (de derivatle sau de imbinare), legaturile prin
rasucire trebuie sa fie cositorite si izolate;
- Pe tabloul de distributie a abonatului TDA, se va monta separat si vizibil
borna PE pentru racordarea conductoarelor PE, atat cel al coloanei cat si
cel din instalatia abonatului intrare-iesire;
- Borna PE de pe tabloul TDA al abonatului, va fi realizata cu clema
speciala; se admite in loc de clema prevederea unei bare PE din Cu cu
suruburi cu piulite si saibe elastice la care se racordeaza conductoarele cu
papuci la capete. Totdeauna borna PE va fi marcata cu semnul
- Rezistenta de dispersie a prizei de pamant locale Rp, se va preciza de
proiectant si se realizeaza de abonat;
- Priza de pamant auxiliara Rpa, utilizata pentru PNB, trebuie amplasata la
o distanta I 5 m de priza de pamant locala RpL si trebuie sa aiba o
rezistenta de dispersie de cca Rpa 2 k;
- Coloana de alimentare C a tabloului de distributie a abonatului TDA,
trebuie sa cuprinda urmatoarele:
conductor de faza F - culoare rosie:
conductorul de nul de lucru N - culoarea albastru deschis;
conductorul de protectie PE - culoare verde - galben;
- Conductoarele active ale coloanei C vor avea sectiunea 6 mm2 Cu, iar
conductorul de protectie PE va avea sectiunea egala cu sectiunea
conductorului activ, dar nu mai putin
de 4 mm2;
- Conductorul de protectie PE al coloanei va fi intotdeauna din cupru;
- Conductoarele active si de protectie PE ale coloanei (F, N) se vor instala
la una din urmatoarele variante:
a) Toate cele 3 conductoare montate in acelasi tub de protectie;
b) Toate cele 3 conductoare fac parte din acelasi cablu (cu conductor de
Cu);
c) Conductoarele active (F, N) concentrice, iar conductorul de protectie PE
separat, pentru protectia impotriva solicitarilor mecanice. Aceste
conductoare vor fi montate in acetasi tub de protectie;
- Conductoarele active (F, N) si de protectie PE, vor fi racordate in borne
distincte realizate cu cleme de racord sau borne cu surub, piulita si saiba
elastica pentru care capetele conductoarelor vor avea papuci de fixare.
153

CAP.14 REGLEMENTARI PRIVIND PROIECTAREA SI

EXECUTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE( EXTRAS DIN I72011).
17.1 Conditii generale
Conditii generale de baza
Proiectele de instalaii electrice se verific de verificatori de proiecte
atestai conform Legii 10/1995.
nceperea execuiei instalaiilor electrice este permis numai dup ce
investitorul a obinut avizul tehnic de racordare. Punerea n funciune se
face numai dup controlul execuiei instalaiilor electrice de ctre uniti
autorizate.
Este interzis nceperea lucrrilor de instalaii electrice fr proiecte
verificate.
Electricienii se autorizeaz de societi profesionale, nonguvernamentale,
pentru gradele prevzute n regulamentul de autorizare. Instalaiile
electrice se execut de ctre uniti atestate.
Instalaiile electrice se execut de ctre uniti atestate.
Instalaiile electrice la consumator trebuie astfel realizate nct s nu
afecteze sigurana utilizatorilor i a bunurilor.
Instalaiile electrice trebuie realizate astfel nct s se evite riscul de
aprindere a unor materiale combustibile datorit temperaturilor ridicate sau
a arcurilor electrice, iar utilizatorii s nu fie n pericol de a suferi arsuri.
Conductoarele active, inclusiv conductorul neutru, ale circuitelor electrice
trebuie s fie izolate i protejate mpotriva supracurenilor printr-unul sau
mai multe dispozitive de protecie.
Instalaiile electrice trebuie prevzute la proiectare i execuie cu aparate
limitatoare de tensiune maxim i minim (de ex. Relee), astfel nct s se
asigure protecia utilizatorilor mpotriva supratensiunilor i tensiunilor
minime.
Caracteristicile materialelor i echipamentelor trebuie s fie
corespunztoare condiiilor de alimentare din instalaia electric n care
sunt utilizate (de ex. tensiunea cea mai ridicat a reelei trebuie s fie mai
mic sau cel mult egal cu tensiunea maxim admis de echipament).
Toate materialele i echipamentele electrice trebuie s poat fi identificate
prin marcaje clare i amplasate vizibil, n vederea efecturii n condiii de
154

siguran, pentru persoane i instalaii, a verificrilor, reparaiilor i

nlocuirilor
Condiii generale comune pentru materiale i echipamente
Caracteristicile generale ale materialelor i echipamentelor electrice i
modul lor de instalare trebuie alese astfel nct s fie asigurat
funcionarea n bune condiii a instalaiei electrice i protecia utilizatorilor
i bunurilor n condiiile de utilizare solicitate de beneficiar (tehnolog) i
inndu-se seama de influenele externe.
Materialele i echipamentele nou utilizate n instalaiile electrice trebuie s
fie agrementate tehnic, conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea n
construcii i certificate conform Legii proteciei muncii
nr. 90/1996.
Materialele i echipamentele electrice se aleg inndu-se seama de
tensiune, curent i frecven.
Puterea, curentul de scurcircuit, factorul de putere, regimul de lucru
(continuu, intermitent) precum i alte caracteristici particulare, trebuie
luate n consideraie la alegerea materialelor i echipamentelor, conform
indicaiilor productorilor.
Caracteristicile materialelor i echipamentelor electrice alese n funcie de
influenele externe, trebuie s asigure funcionarea lor corect cu
meninerea integritii lor (fr deteriorri datorate ocurilor mecanice,
cldurii, coroziunii, etc.) i s garanteze prin aceasta fiabilitatea msurilor
de protecie mpotriva ocurilor electrice n care ele sunt incluse.
Caracteristicile echipamentelor electrice alese nu trebuie s provoace
efecte duntoare altor echipamente electrice sau s afecteze buna
funcionare a sursei de alimentare.
Condiii de amplasare i montare a instalaiilor electrice. Distane minime.
Conductoarele electrice, tuburile de protecie i barele, se amplaseaz fa
de conductele altor instalaii i fa de elementele de construcie,
respectndu-se distanele minime din anexa 1.
Conductoarele, barele, tuburile etc., se pot dispune pe trasee comune cu
traseele altor instalaii cu condiia ca instalaia electric s fie dispus:
deasupra conductelor de ap, de canalizare i de gaze petroliere
lichefiate;
sub conducte de gaze naturale i sub conducte calde (cu temperatura
155

peste +40C).
Pe toate poriunile de traseu pe care nu pot fi respectate condiiile de la
art. 3.3.2. i distanele minime din anexa 1 se vor lua msuri constructive
de protecie prin prevederea de separri, izolaii termice, evi metalice etc.
ce vor depi cu minim 0,50 mm de o parte i de alta, poriunea de traseu
protejat.
Amplasarea instalaiilor electrice n structura de rezisten a construciilor
se admite n condiiile prevzute de normativul P 100.
Trebuie evitat amplasarea instalaiilor electrice pe trasee comune cu
acelea ale altor instalaii sau utilaje care ar putea s le pericliteze n
funcionare normal sau n caz de avarie.
Nu se admite amplasarea instalaiilor electrice sub conducte sau utilaje pe
care se poate s apar condens. Fac excepie instalaiile electrice n
execuie nchis cu grad de protecie minim IP 33, realizate din materiale
rezistente la astfel de condiii (de ex. cabluri sau cordoane n execuie grea
pentru instalaii electrice mobile, aparate cu grad minim IP 33 cu carcas
din material plastic etc.).
Se interzice amplasarea instalaiilor electrice n interiorul canalelor de
ventilare.
Montarea n contact direct cu materiale combustibile se admite numai
pentru: cabluri rezistente la foc (conform PE 107), cu izolaie i manta din
materiale electroizolante, tuburi i plinte metalice sau din materiale
electroizolante greu combustibile de clas CA2a (C1) i CA2b (C2),
aparate i echipamente electrice cu grad de protecie minim IP 54.
Montarea pe materiale combustibile a conductelor electrice cu izolaie
normal, a cablurilor fr ntrziere la propagarea flcrii, a tuburilor din
materiale plastice, a aparatelor i echipamentelor electrice cu grad de
protecie inferior IP 54, se face interpunnd materiale incombustibile ntre
acestea i materialul combustibil sau elementele de distanare care pot fi:
- straturi de tencuial de min. 1 cm grosime sau plci din materiale
electroizolante incombustibile cu grosimea de min. 0,5 cm, cu o lime
care depete cu cel puin 3 cm pe toate laturile elementul de instalaie
electric;
- elemente de susinere din materiale incombustibile (de ex. console
metalice etc.) care distaneaz elementele de instalaie electric cu cel
puin 3 cm pe toate laturile elementul combustibil.
Msurile pentru evitarea contactului direct cu materialul combustibil se
aplic att la montarea aparent ct i la montarea sub tencuial a
156

elementelor de instalaii electrice.

Se interzice montarea direct pe elemente de construcie din materiale
combustibile de clasa CA2c (C3) i CA2 (C4) a cablurilor armate sau
nearmate cu sau fr ntrziere la propagarea flcrii (conform PE 107), a
conductoarelor electrice neizolate sau cu izolaie din materiale
combustibile, i a aparatelor i echipamentelor electrice cu grad de
protecie mai mic dect
IP 54.
Condiii pentru alimentarea instalaiilor electrice
Modul de racordare la reeaua de distribuie se stabilete de ctre
furnizorul de energie electric
Prevederea alimentrii de rezerv cu energie electric pe lng alimentarea
normal cu energie electric, la consumatori, este obligatorie n
urmtoarele cazuri:
- la consumatori industriali i similari, cu receptoare care trebuie s
funcioneze fr ntrerupere, n condiiile date n normativul PE 124.
- la consumatori echipai cu instalaii electrice pentru prevenirea i
stingerea incendiilor i la consumatori prevzui cu iluminat de siguran,.
Alimentarea de rezerv de siguran se realizeaz cu:
- baterii de acumulatoare;
- pile electrice sau surse nentreruptibile (UPS);
- generatoare independente de alimentare normal;
Trecerea la alimentare de rezerv se face:
- manual, comutarea fiind fcut de un operator sau
- automat, fr intervenia unui operator.
La consumatori alimentai direct din reeaua furnizorului de energie
electric, instalaiile electrice se execut cu distribuie monofazat, pentru
valori ale curenilor pn la 30 A i cu distribuie trifazat, pentru situaiile
n care curentul n regim monofazat este peste 30 A.
Fac excepie de la aceast prevedere instalaiile electrice pentru
alimentarea receptoarelor monofazate speciale, cu valori ale curenilor
peste 30 A (de ex. transformatoare de sudare), care pot fi alimentate
monofazat, dar numai cu avizul furnizorului de energie electric.
Coloanele electrice care pleac n branamentele cldirilor de locuit,
comerciale, social-culturale i administrative, se proiecteaz i se execut,
respectndu-se pe lng condiiile din normativul I-7/2002 i condiiile
din normativul PE 155.
157

Pentru instalaiile electrice de lumin i for se prevede tablou electric de

distribuie comun, cu urmtoarele excepii:
- dac se aplic tarife difereniate pentru consumul de energie electric;
- dac funcionarea receptoarelor de for provoac fenomene suprtoare
n instalaiile de lumin (de ex. plpiri, scderea luxului luminos);
- dac este necesar separarea instalaiilor tehnologice din considerente de
siguran sau din considerente economice.
La proiectarea i executarea instalaiilor electrice trebuie respectate
condiiile din HG 170/99 referitoare la obligativitatea prevederii la
consumator a aparatelor de nregistrare a cantitii de energie consumat i
a aplicrii, atunci cnd este cazul, a msurilor pentru mbuntirea
factorului de putere i pentru limitarea regimului deformat, conform
normativului PE 143. Amplasarea contoarelor de energie electric la
blocuri de locuine trebuie s permit nregistrarea i citirea consumului,
fr ca acestea s fie condiionate de prezena sau acceptul abonatului.
Repartizarea pe faze i respectiv pe circuite de alimentare a receptoarelor
electrice, trebuie s se fac astfel nct s se asigure o ncrcare ct mai
echilibrat a acestora.
Scheme de legare la pmnt
Schemele de legare la pmnt pot fi de trei tipuri principale: TN, TT i IT,
simbolurile literare utilizate pentru notarea lor avnd urmtoarele
semnificaii:
Prima liter, se refer la situaia reelei de alimentare n raport cu
pmntul:
T legarea direct la pmnt a unui punct activ neutrul, n cazul n care
acesta este accesibil sau a unui conductor de faz, n cazul n care neutrul
nu este accesibil;
I izolarea tuturor prilor active fa de pmnt, sau legarea la pmnt a
unui punct printr-o impedan de valoare foarte mare.
A doua liter, se refer la situaia maselor electrice n raport cu pmntul:
T legarea direct la pmnt a maselor instalaiei, independent de eventuala
legare la pmnt a unui punct al alimentrii;
N legarea direct a maselor la punctul de alimentare legat la pmnt;
curent alternativ, punctul de legare la pmnt este n mod normal punctul
neutru; iar n cazuri speciale, punctul de legare la pmnt poate fi un
conductor de faz.
Alte litere, se refer la dispunerea conductorului neutru i a conductorului
158

de protecie n schema TN:

S schem TN n care funcia de protecie este asigurat printr-un
conductor PE separat de conductoarele active, legat la pmnt (n curent
alternativ).
C schem TN n care funciile de neutru i de protecie pot fi combinate
ntr-un singur conductor (PEN).
Schema TN are un punct al alimentrii legat direct la pmnt, masele
instalaiei fiind legate n acest punct prin conductoare de protecie. n
aceast schem, curentul de defect ntre faz i mas este un curent de
scurcircuit.
Schema TT are un punct al alimentrii legat direct la pmnt, masele
instalaiei electrice fiind legate la prize de pmnt independente din punct
de vedere electric de priza de pmnt a alimentrii. n aceast schem
curenii de defect faz mas, pentru intensiti chiar mai mici dect ale
unui curent de scurtcircuit, pot fi suficient de mari pentru a provoca
apariia unei tensiuni de atingere periculoas.
n schema IT limitarea curentului rezultat n cazul unui singur defect se
obine fie prin absena legturii la pmnt a alimentrii, fie prin
intercalarea unei impedane ntre un punct al alimentrii (n general
neutrul) i pmnt suficient de mari care s limiteze curentul de defect la
valori cuprinse ntre 150230 mA pentru a permite funcionarea schemei
de semnalizare a defectului.
17.2 Protectii si masuri de protectie
Condiii generale
n instalaiile electrice trebuie s se aplice msuri pentru protecia
utilizatorilor (persoane i animale domestice sau de cresctorie), mpotriva
ocurilor electrice datorate atingerii directe sau indirecte.Msurile de
protecie se aleg avndu-se n vedere particularitile lor, posibilitile de
aplicare n funcie de influenele externe i tipul instalaiei,
echipamentului, aparatului etc. n toate situaiile n care se pot aplica mai
multe msuri de protecie, soluia se va alege pe criterii tehnico-economice
la aceeai eficien. Msurile de protecie diferite aplicate n aceeai
instalaie nu trebuie s se influeneze sau s se anuleze reciproc,
respectndu-se i prevederile din NSSMUEE 111 NORME SPECIFICE
DE SECURITATE A MUNCII LA UTILIZAREA ENERGIEI
ELECTRICE N MEDII NORMALE.
Msurile de protecie pot fi realizate fie prin nsi construcia materialului
159

sau a echipamentului utilizat, fie prin aplicarea unei msuri de protecie la

executarea instalaiei, fie printr-o combinare a acestora. Msurile de
protecie trebuie alese i aplicate astfel nct s fie asigurate i durabile n
timp.
Protecia mpotriva atingerilor directe i indirecte
Protecia mpotriva atingerilor directe i indirecte se va considera asigurat
dac se aplic msura de protecie alimentare la tensiune foarte joas de
securitate (TFJS, TFJP), conform SR CEI 60 364-4-41, n urmtoarele
condiii:
- tensiunea cea mai ridicat a circuitului va fi sub limita superioar a
domeniului I de tensiune (50 V c.a. i 120 V c.c.)
- sursa de alimentare va fi o surs de protecie (siguran)
Domenii de tensiuni n curent alternativ
Sisteme legate direct la pmnt

Sisteme izolate fa de
pmnt

(scheme TT i TN)

(scheme IT*)

ntre faze i pmnt

ntre faze

ntre faze

U 50

U 50

U 50

II

50 < U 600

50 < U 1000

50 < U 1000

U Tensiunea nominal a instalaiei, n V;

(*) Dac neutrul este distribuit, materialele i aparatele alimentate ntre
faz i neutru se aleg astfel nct izolaia lor s corespund tensiunii ntre
faze.
Domenii de tensiuni n curent continuu
Sisteme legate direct la pmnt

Sisteme izolate fa de
pmnt*

ntre pol i pmnt

ntre poli

ntre poli

U 120

U 120

U 120

II

120 < U 900

120 < U 1500

120 < U 1500

U Tensiunea nominal a instalaiei, n V;

160

(*) Dac este distribuit conductorul median (M), echipamentele

alimentate ntre pol i median (M) sunt alese astfel nct izolaia lor s
corespund tensiunii dintre poli.
Valorile din acest tabel se refer la curent continuu neted (filtrat).
Sursele de siguran pentru alimentarea la TFJS sau TSJP trebuie s fie de
urmtoarele tipuri:
a) transformator de separare (SR EN 60742/98) sau transformator cu
nfurri separate asigurnd o separare de siguran ntre circuitele primar
i secundar, astfel nct ntre circuitele TFJS i TFJP s nu apar o tensiune
mai mare dect valorile indicate n domeniul I din tabelele de mai sus i a
crui tensiune primar s fie de cel mult 1000 V;
b) sursa de curent cu un grad de siguran echivalent cu al sursei de la pct.
a); (de ex. separate, grup motor-generator cu nfurri separate electric,
dac caracteristicile lor i valorile de ncrcare sunt comparabile cu acelea
ale transformatorului de separare);
c) sursa electrochimic (acumulatoare) sau alt surs ce nu depinde de
circuitele de tensiune ridicat (de ex. grup motor termic-generator);
d) dispozitivele electrotermice n care s-au luat msuri constructive care
asigur chiar n caz de defect intern n acest dispozitiv, ca tensiunea la
bornele de ieire s nu fie mai mare dect limita superioar a domeniului I
de tensiune.
Dac tensiunea nominal a circuitului este mai mare de 50 V c.a. sau 120
V c.c., toate prile activate trebuie s fie protejate mpotriva atingerilor
directe prin bariere sau nveliuri cu gradul de protecie minim IP 2XX sau
s fie izolate, izolaia putnd suporta tensiunea de ncercare de 500 V timp
de 1 minut.
Protecia mpotriva atingerilor directe
Protecia mpotriva atingerilor directe trebuie s se realizeze prin una din
urmtoarele msuri:
a) izolarea prilor active;
b) prevederea de carcase n interiorul crora s se gseasc prile active;
c) instalarea unor bariere sau obstacole care s mpiedice atingerile
ntmpltoare cu prile active;
d) amplasarea prilor active n afara zonei de accesibilitate;
e) dispozitive de curent difereniat rezidual cu I 30 mA ca msur
suplimentar
Protecia prin izolarea prilor active trebuie s se realizeze prin
161

acoperirea complet a prilor active cu o izolaie care s aib caracteristici

corespunztoare n condiiile de solicitare mecanic, termic, electric etc.,
din explorare. Vopselele, lacurile i produsele analoge nu se vor considera
izolaii cu caracteristici corespunztoare n cazul proteciei mpotriva
atingerilor directe.
Protecia prin carcase se realizeaz astfel nct n mod permanent s nu
fie posibil atingerea prilor active datorit naturii, amplasrii, fixrii,
rezistenei mecanice i eventual i a caracteristicilor izolante ale acestora,
n condiii normale de exploatare.
Protecia prin bariere sau obstacole se aplic numai n ncercri pentru
echipamentele electrice i poate constitui un mijloc de protecie parial
dac este realizat astfel mpiedic:
- fie o apropiere ntmpltoare de prile active (de ex. prin balustrade sau
panouri grilaj);
- fie contacte ntmpltoare cu prile activate, n cursul operaiilor de
ntreinere sau exploatare (de ex. prin ecranarea sau protecia aparatelor de
separare).
Protecia prin amplasarea n afara zonei de accesibilitate poate asigura
numai o protecie parial. Conform acestei msuri, prile active simultan
accesibile ce se gsesc la poteniale diferite vor fi amplasate astfel nct s
nu se gseasc n interiorul zonei de accesibilitate.
Dou pri active simultan accesibile se vor considera dou pri active
aflate la o distan mai mic de 2,5 m pe vertical, conform SR CEI
60364-4-41. Dac n ncperea respectiv se transport sau se manipuleaz
obiecte sau scule din materiale conductoare, distana se va mri
corespunztor.
n cazul n care se cere o siguran mrit (de ex. n condiii de pericol de
incendiu), msurile de protecie mpotriva atingerilor directe trebuie
completate cu dispozitive difereniale de protecie de nalt sensibilitate, cu
un curent nominal (de funcionare) de max. 30 mA.

Protecia mpotriva atingerilor indirecte

Msuri de protecie mpotriva atingerilor indirecte trebuie luate n cazurile
n care exist pericolul ca utilizatorii s intre simultan n contact cu o mas
i un element conductor, ntre care, ca urmare a unui defect, poate s apar
o diferen de potenial periculoas.
Protecia mpotriva atingerilor indirecte se poate realiza prin:
162

- A. Msuri de protecie fr ntreruperea alimentrii, care cuprind

urmtoarele mijloace:
a) folosirea materialelor i echipamentelor de clasa II (SR CEI 60536) sau
echivalente;
b) izolarea amplasamentelor, conform SR CEI 60 364-4-41;
c) separarea de protecie;
d) executarea de legturi de echipotenializare locale,
- B. Msuri de protecie prin ntreruperea automat a alimentrii,
folosind dispozitive de protecie.
Msura de protecie mpotriva atingerilor indirecte fr ntreruperea
automat a alimentrii este indicat de exemplu pentru echipamentele
electrice care cer o funcionare fr ntreruperi, chiar la un prim defect de
izolaie, fr a periclita viaa oamenilor (de ex. n laboratoare de ncercri,
n unele procese de producie).
Protecia prin folosirea materialelor i echipamentelor din clasa II de
protecie se aplic prevznd astfel de mijloace sau echivalente (cu dubla
izolaie prin construcie) i respectnd i urmtoarele condiii de utilizare:
a) prile active conductoare accesibile i prile intermediare ale
echipamentelor nu trebuie legate la nici un conductor de protecie;
b) instalarea echipamentelor (fixarea, racordarea lor etc.) se face fr a
afecta n vreun fel dubla izolaie cu care este prevzut echipamentul;
c) verificarea strii dublei izolaii (izolaiei suplimentare) se face periodic;
d) n normele de produs trebuie precizat c echipamentele fac parte din
clasa II de protecie i au fost certificate ca atare.
Protecia prin izolarea amplasamentului se realizeaz n timpul
executrii instalaiei electrice n cazul materialelor i echipamentelor care
au numai izolaie principal, prin acoperirea cu o izolaie suplimentar
realizat ca un nveli izolant pe toate prile sau printr-o carcas metalic
acoperit cu material izolant la interior i la exterior.
Protecia prin izolarea amplasamentului se aplic numai n ncperi din
clasa AD1 (U0), n care pardoseala i pereii sunt izolai i n care trebuie
ndeplinite una sau mai multe din urmtoarele condiii:
a) masele fixe sunt dispuse la distane de peste 2 m pe orizontal i 2,5 m
pe vertical astfel nct nu exist pericolul unui contact simultan cu o mas
i un element conductor oarecare, n cazul n care acestea s-ar putea gsi la
poteniale diferite datorit unui defect de izolaie a prilor active; aceast
distan se poate reduce la 1,25 m n afara zonei de accesibilitate la
atingere.
b) nu sunt prevzute nici un fel de conductoare de protecie.
163

c) izolaia trebuie s aib o rigiditate mecanic suficient i s poat

suporta o tensiune de ncercare de cel puin 2000 V. curentul de fug nu
trebuie s fie mai mare de 1 mA n condiii normale de utilizare.
Protecia mpotriva atingerilor indirecte prin ntreruperea automat a
alimentrii, trebuie astfel realizat nct s ntrerup automat circuitul ca
urmare a unui defect ntre o parte activ i o mas a circuitului sau a
echipamentului, astfel nct s nu se poat menine o tensiune de atingere
prezumat mai mare de 50 V c.a. sau 120 V c.c. un timp suficient pentru
crearea unui risc fiziopatologic periculos asupra unei persoane. n condiii
speciale se impun valori de 25 V c.a. i 50 V c.c.
Protecia mpotriva atingerilor indirecte prin ntreruperea automat a
alimentrii se realizeaz cu:
- dispozitive automate de protecie mpotriva supracurenilor;
- dispozitive automate de protecie la curent diferenial rezidual (DDR).
Este necesar folosirea PACD cu DDR n cazul n care:
- nu sunt asigurate condiiile de declanare n timp util prin proteciile la
suprasarcin i la scurtcircuit (de ex. cazurile circuitelor electrice de
impedan mare conductoare lungi i/sau scurte cu seciune relativ mic);
- circuitele alimenteaz receptoare care trebuie s rmn n funciune
nesupravegheate de personal.
La alegerea dispozitivului de protecie se ine seama de tipul schemei de
legare la pmnt.
n reele legate la pmnt (schemele TT i TN) se aplic protecia prin
ntreruperea automat a alimentrii i semnalizare la primul defect.
Legturi suplimentare de egalizare a potenialelor
Dac ntr-o instalaie sau ntr-o parte a instalaiei condiiile de protecie
mpotriva atingerilor indirecte prin deconectare automat nu pot fi
respectate trebuie realizate legturi suplimentare de egalizare a
potenialelor. Aceast msur se aplic n ntreaga instalaie, numai unei
pri a acesteia, unui aparat sau unui amplasament.
Se pot folosi, drept conductoare de protecie, elementele conductoare ale
construciei i ale instalaiilor. Se interzice utilizarea tuburilor metalice de
protecie ale instalaiilor electrice drept conductoare PEN. Ele vor fi numai
legate la conductoare de protecie.
n zonele expuse, conductoarele de protecie i legturile pentru egalizarea
potenialelor vor fi protejate n tuburi de protecie mpotriva deteriorrilor
mecanice, chimice i eforturilor electrodinamice.
Se interzice legarea n serie a maselor materialelor i echipamentelor
164

legate la conductoare de protecie ntr-un circuit de protecie.

Seciunea minim a conductorului de protecie (PE)
Seciunea conductorului
de faz a instalaiei s
[mm2]

Seciunea minim a
conductorului de
protecie (PE) SPE [mm2]

s 17

17 < s 35

17

s > 35
s/2
Conductorul pentru legturi principale de egalizare a potenialelor trebuie
s aib seciuni cel puin egale cu jumtate din seciunea cea mai mare a
conductorului de protecie din instalaie dar minim 10 mm2 Cu; seciunea
lui se poate limita la maximum 25 mm2 Cu sau o seciune echivalent
pentru alt material.
Conductorul pentru legturi suplimentare de egalizare a potenialelor ntre
dou mase trebuie s aib seciunea cel puin egal cu cea mai mic
seciune a conductoarelor de protecie legate la acele mase.
Legturile suplimentare se vor realiza prin elemente conductoare
nedemontabile (de ex. arpante metalice), prin conductoare suplimentare
sau prin combinarea acestor dou soluii.
Reeaua conductoarelor de legare la pmnt trebuie s fie format din:
- conductoare de ramificaie, care asigur legtura dintre receptor i
reeaua principal de legare la pmnt, cu seciunile minime:
10 mm2, dac conductoarele sunt de Cu i au o protecie mpotriva
coroziunii;
50 mm2 pentru OL.
- conductoare principale de legare la pmnt, cu seciunile minime:
17 mm2 din Cu masiv (grosimea minim 2 mm sau funie);
100 mm2 pentru OL (grosimea minim 3 mm);
- conductoare de legare a prozei de pmnt cu conductoarele principale, cu
seciunile minime:
100 mm2 pentru OL (grosimea minim 4 mm pentru oel Zn i 6 mm
pentru oel nezincat) sau 17 mm2 Cu.
Protecia conductoarelor i cablurilor electrice mpotriva supracurenilor
Conductoarele active ale circuitelor electrice trebuie protejate mpotriva
supracurenilor datorai suprasarcinilor sau scurcircuitelor.
a) Protecia mpotriva suprasarcinilor. Un circuit electric trebuie s fie
165

protejat prin dispozitive care s ntrerup curentul n circuit dac unul sau
mai multe dintre conductoarele sale sunt parcurse de un curent ce
depete valoarea curentului maxim admisibil i care, n cazul unei durate
prea lungi, ar putea produce deteriorarea izolaiei conductoarelor.
b) Protecia mpotriva scurcircuitelor. Un circuit trebuie s fie protejat prin
dispozitive care s ntrerup curentul n acest circuit dac unul sau mai
multe dintre conductoarele lui sunt parcurse de un curent de scurtcircuit.
ntreruperea trebuie s se produc ntr-un timp destul de scurt pentru a fi
evitat deteriorarea conductoarelor.
Protecia la suprasarcin
Dispozitivele de protecie la suprasarcin trebuie s ntrerup orice curent
de suprasarcin n conductoarele circuitului nainte ca acest curent s poat
provoca o nclzire care ar deteriora izolaia, legturile electrice sau buna
funcionare a receptoarelor.
Caracteristica de funcionare a unui dispozitiv pentru protecia unei
distribuii mpotriva suprasarcinilor i caracteristicile de funcionare a
distribuiei respective trebuie s fie coordonate astfel nct s fie
ndeplinite condiiile exprimate prin relaiile urmtoare
IC IN Iadm
I2 1,45 Iadm
n care:
IC curentul de calcul al distribuiei (circuitului), n A;
IN curentul nominal al dispozitivului de protecie (pentru dispozitive de
protecie reglabile, IN este curentul de reglaj ales), n A;
Iadm curentul admisibil n conductorul distribuiei (conform tabelului de
mai jos)
I2 curentul care asigur efectiv declanarea dispozitivelor de protecie
(Ideclanare) n condiiile stabilite n normele sau n prospectele pentru aparate
(cel mai mare curent de ncercare curent convenional), n A.
n cazurile n care suprasarcinile sunt de lung durat i valorile curenilor
de suprasarcin sunt superioare valorii curentului convenional al
dispozitivului de protecie, este asigurat protecia complet.

Cureni maximi admisibili pentru conducte electrice i cabluri din Cu

166

i Al cu izolaie din PVC, la temperatura aerului +30oC

Cureni maximi admisibili n regim
permanent, [A]
Sectiunea

Cabluri i
Cabluri i
Conducte
cordoane cu conducte cu
electrice n
mai multe
un singur
tub (max 3
conductoare, conductor, n
conductoare)
n aer
aer

[mm2]

Cu

Al

Cu

Al

Cu

Al

11

14

19

1,5

13

18

24

2,5

19

15

25

21

32

26

25

19

34

27

43

33

32

25

44

34

54

43

10

46

34

60

47

74

58

17

60

44

80

63

98

78

25

79

62

105

82

130

101

35

101

78

130

100

159

125

50

127

97

170

125

198

156

70

171

124

200

155

246

194

95

206

157

245

190

293

232

120

236

180

285

230

345

270

150

264

202

325

250

392

312

185

370

285

449

355

240

435

340

528

417

300

500

390

610

485

Not: Valorile curenilor maximi admisibili pentru alte temperaturi se

167

calculeaz folosind coeficientul de corecie

Cureni nominali maxim admisibili pentru alegerea siguranelor i a
ntreruptoarelor automate mici pentru protecia la suprasarcin i
scurtcircuit a conductoarelor i cablurilor din Cu i Al cu izolaie din
PVC
Cureni nominali pentru sigurane i
ntreruptoare, [A]
sectiunea

Cabluri i
Cabluri i
Conducte
cordoane cu conducte cu
electrice n
mai multe
un singur
tub (max. 3
conductoare, conductor, n
conductoare)
n aer
aer

[mm2]

Cu

Al

Cu

Al

Cu

Al

10

10

1,5

10

10

20

2,5

17

10

20

17

25

20

20

17

25

20

35

25

25

20

35

25

50

35

10

35

25

50

35

63

50

17

50

35

63

50

80

63

25

63

50

80

63

100

80

35

80

63

100

80

125

100

50

100

80

125

100

170

125

70

125

100

170

125

200

170

95

170

125

200

170

250

200

120

200

170

250

200

315

200

150

250

200

250

200

315

250

168

185

315

250

400

315

240

400

315

400

315

300

400

315

500

400

Dispozitivul de protecie la suprasarcin trebuie s fie instalat la nceputul

fiecrui circuit precum i n toate punctele unei distribuii n care valoarea
curentului maxim admisibil n conductoare se reduce (de ex. datorit
micorrii seciunii conductorului, schimbrii modului de pozare,
schimbrii izolaiei conductorului, modificrii numrului de conductoare
din tub sau din cablu, etc.) i dispozitivul de protecie din amonte nu poate
asigura aceast protecie. Punctele n care se modific caracteristicile
distribuiei electrice sunt de exemplu situate la plecrile circuitelor sau
coloanelor din tablouri de distribuie, la ramificaiile spre receptoare
individuale etc.
Dispozitivul care protejeaz mpotriva suprasarcinilor o distribuie
(circuitul) poate fi deplasat pe traseul acestei distribuii dac conductoarele
sau cablurile de pe poriunea de traseu din amonte de dispozitiv pn la
punctul de modificare a valorii curentului maxim admisibil n acesta, nu au
ramificaii sau prize de curent i ndeplinesc simultan urmtoarele condiii:
a) lungimea s nu fie mai mare de 3 m;
b) s fie realizat astfel nct s se reduc la minimum riscul de scurtcircuit
(de ex. prin executarea ei cu o protecie mrit la influene externe);
c) s nu fie amplasat n apropierea materialelor combustibile.
Nu este necesar protecia la suprasarcini n urmtoarele cazuri:
- pentru o distribuie situat n aval de locul de reducere a valorii
curentului maxim admisibil n conductoare, dac protecia ei mpotriva
suprasarcinilor este asigurat de dispozitivul din amonte de punctul
respectiv;
- pentru o distribuie n care nu exist pericolul apariiei curenilor de
suprasarcin, dac distribuia este protejat mpotriva scurtcircuitelor i nu
are ramificaii sau prize de curent;
- pentru instalaiile de comand, semnalizare;
- pentru conductoarele i cablurile de legtur ntre maini electrice i
demaroare, transformatoare, acumulatoare, redresoare, instalaii de
comutare i similare.
Protecia mpotriva curenilor de scurtcircuit
Dispozitivele pentru protecia mpotriva curenilor de scurtcircuit pentru
169

conductoare i cabluri electrice, trebuie s ntrerup orice curent de

scurtcircuit n acestea, nainte ca aceti cureni s produc supranclziri
periculoase pentru izolaia conductoarelor, pentru legturile lor electrice
precum i pentru ceea ce se gsete n vecintatea distribuiilor respective,
inclusiv echipamentele aflate pe circuit
Dispozitivul de protecie mpotriva curenilor de scurtcircuit trebuie s
ndeplineasc urmtoarele dou condiii:
a) Capacitatea lui de rupere trebuie s fie cel puin egal cu valoarea celui
mai mare curent de scurtcircuit prezumat n punctul n care este instalat.
b) Timpul de rupere a curentului de scurtcircuit aprut ntr-un punct
oarecare al circuitului trebuie s fie mai mic dect timpul t n care
curentul respectiv nclzete conductorul pn la limita admis la
scurtcircuit. Pentru scurtcircuitele a cror durat este de maximum 5 s,
timpul n care conductorul atinge temperatura limit admis la scurtcircuit
se determin cu relaia:
ks 2
t 2 ; trupere< t
I

n care:
t timpul, n secunde;
s seciunea conductorului, n mm2;
I curentul de scurtcircuit, n A, exprimat ca valoare eficace;
K constant, avnd valorile: 115 pentru conductoare de Cu izolate cu
PVC; 135 pentru conductoare de Cu cu izolaie de cauciuc, butilpropilen
reticulat; 143 pentru conductoare de Cu izolate cu polietilen reticulat
sau etilenpropilen; 74 pentru conductoare de Al izolate cu PVC; 87 pentru
conductoare de Al izolate n cauciuc, butilpropilen reticulat sau etilen
propilen; 115 pentru legturi la conductoare de Cu lipite cu cositor, pentru
o temperatur de 170C.
Dispozitivul care protejeaz mpotriva scurtircuitelor trebuie s fie instalat
la nceputul fiecrui circuit, precum i n toate punctele n care se produce
o reducere a seciunii conductoarelor.
Se admite ca dispozitivul de protecie mpotriva scurtcircuitelor s nu fie
amplasat n locurile precizate mai sus n urmtoarele dou cazuri:
- atunci cnd poriunea de traseu dintre locul n care apare reducerea de
seciune sau alt schimbare n distribuie i locul de instalare a
dispozitivului de protecie are o lungime de cel mult 3 m i este realizat
astfel nct riscul de scurtcircuit este redus la minim.
- atunci cnd n amonte de locul n care apare reducerea de seciune sau
alt schimbare n distribuie este instalat un dispozitiv de protecie cu o
170

caracteristic de funcionare care asigur protecia la scurtcircuite a

distribuiei din aval
Se admite s nu se prevad dispozitivele de protecie mpotriva
scurtcircuitelor n urmtoarele cazuri:
- pe conductoarele i cablurile care leag mainile generatoare de curent,
transformatoarele, redresoarele, bateriile de acumulatoare; aceste
dispozitive se vor prevedea numai n tablourile electrice;
- n anumite circuite de msur.
Coordonarea dintre protecia la suprasarcin i protecia la scurtcircuit
Dac un dispozitiv de protecie mpotriva suprasarcinilor are o capacitate
de rupere cel puin egal cu valoarea curentului de scurtcircuit prezumat n
punctul n care este instalat, se va considera c el poate asigura i protecia
mpotriva scurtcircuitelor pentru conductoarele i cablurile electrice situate
n aval de punctul de instalare a dispozitivului.
Caracteristicile dispozitivelor trebuie s fie coordonate astfel nct energia
pe care o las s treac dispozitivul de protecie mpotriva scurtcircuitelor
s nu fie mai mare dect aceea pe care o poate suporta fr deteriorri
dispozitivul de protecie mpotriva suprasarcinilor. Se vor respecta
condiiile de coordonare date de productori n prospecte (de ex. pentru
solicitarea siguranei fuzibile cu releele termice).
Limitarea supracurenilor prin tipul alimentrii
Protecia conductoarelor mpotriva oricror supracureni se consider
asigurat dac impedana sursei de alimentare permite generarea de ctre
aceasta a unui curent a crui valoare maxim nu poate fi mai mare dect
curentul admisibil n conductoare (de ex. unele transformatoare de sudare,
generatoare antrenate de motoare termice).
17.3. Materiale,aparate, echipamente si receptoare. Tipuri de instalatii
electrice.
Condiii comune pentru alegerea i montarea materialelor
n instalaiile electrice ale construciilor trebuie utilizate conductoare,
cabluri sau bare din cupru i/sau aluminiu. Alegerea naturii materialului se
face pe baza analizei tehnico-economic, inndu-se seama de
caracteristicile fizico-chimice i electrice ale acestora din normele de
produs i din standardele.
Este obligatorie folosirea conductoarelor i barelor de cupru n urmtoarele
situaii:
171

a) la circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importan

deosebit cum sunt: receptoarele din blocul operator, din ncperile pentru
reanimare i n ncperile pentru servicii de urgen din cldiri de spitale i
similare, corpurile de iluminat ale iluminatului de siguran pentru
evacuarea de tip 1 sau 2, sisteme i instalaii de prevenire i stingere a
incendiilor, receptoare de siguran din centrale electrice;
b) n ncperi, zone sau spaii din exterior, cu mediu corosiv, n cazurile n
care stabilitatea chimic a aluminiului sau a oelului nu este
corespunztoare , dac instalaiile nu se pot executa cu acoperiri de
protecie sau carcasri etane, la agenii corozivi respectivi;
c) la instalaiile electrice de pe utilaje mobile supuse vibraiilor permanente
sau ocurilor (de ex. pe cablajele laminoarelor, pe vibratoare, macarale,
poduri rulante, etc.) dac aceste solicitri pot fi transmise instalaiilor
respective;
d) la instalaiile de protecie mpotriva ocurilor electrice;
e) la circuitele electrice de comand, automatizare, msur i semnalizare.
Condiii pentru legturile electrice
Legturile electrice ntre conductoare izolate pentru mbinri sau derivaii
se fac numai n accesoriile special prevzute n acest scop (doze, cutii de
legtur, etc.).
Se interzice executarea legturilor electrice ntre conductoare n interiorul
tuburilor sau evilor de protecie, plintelor, golurilor din elementele de
construcie i trecerilor prin elemente de construcie.
Se interzice supunerea legturilor electrice la eforturi de traciune. Fac
excepie de la aceast prevedere legturile liniilor de contact ce
alimenteaz receptoarele mobile i legturile conductelor electrice instalate
liber, pe suporturi corespunztor alctuite i dimensionate.
Legturile conductoarelor izolate se acoper cu material electroizolant (de
ex. tub varni, band izolant, capsule izolante, etc.) care trebuie s asigure
legturilor acelai nivel de izolaie ca i al conductoarelor.
Legturile pentru mbinri sau derivaii ntre conductoarele de cupru se fac
prin rsucire i matisare, prin cleme speciale sau prin presare cu scule i
accesorii corespunztoare.
Legturile conductoarelor de cupru executate prin rsucire i matisare
trebuie s aib minimum 10 spire, o lungime a legturii egal cu de 10 ori
diametrul conductorului dar de cel puin 2 cm i se cositoresc.
Legturile pentru mbinri sau derivaii ntre conductoare de aluminiu
trebuie s se fac prin cleme speciale (cu suprafee de strngere striate i
172

elemente elastice), prin presare cu scule adecvate i elemente de racord

speciale, prin metalizare asociat cu lipire sau prin sudare.
nainte de executarea legturii, capetele conductoarelor de aluminiu se
cur de oxizi. Face excepie legtura executat prin presare care nu
necesit o astfel de pregtire.
Se interzice executarea legturilor electrice la conductoare de aluminiu,
prin simpla rsucire.
Legturile ntre conductoare de cupru i conductoare de aluminiu se fac
prin cleme speciale (cupal), metalizare asociat cu lipire sau prin presare
Legarea conductoarelor la aparate, echipamente, maini, elemente
metalice, etc. se face prin strngere mecanic cu uruburi, n cazul
conductoarelor cu seciuni mai mici sau egale cu 10 mm2 i direct sau prin
intermediul papucilor sau clemelor speciale, n cazul conductoarelor cu
seciuni egale sau mai mari de 17 mm2. La conductoarele care se leag la
elemente mobile, legturile se prevd cu elemente elastice cu suprafee
triate.
Condiii de marcare prin culori a conductelor i barelor electrice
Conductele i barele electrice trebuie marcate prin culori pentru
identificarea funciunii pe care o ndeplinesc n circuitul respectiv.
Marcarea se face prin culoarea izolaiei, prin tub izolant colorat sau prin
vopsire.
Se folosesc urmtoarele culori de marcare:
a) pentru conductoare izolate i cabluri:
- verde/galben, pentru conducte de protecie (PE);
- albastru deschis, pentru conducte neutre (N i median);
- verde/galben pe toat lungimea i n plus marcate albastru deschis la
capete, pentru PEN dac sunt izolate;
- alte culori dect cele de mai sus (de ex. Rou, albastru , maro) pentru
conductoare de faz sau pol (L1, L2, L3);
Se interzice folosirea conductoarelor cu izolaie de culoare verde sau
galben n circuite de conducte PE sau PEN.
b) pentru conductoare active neizolate i bare, n curent alternativ:
- rou, pentru faza L1;
- galben, pentru faza L2;
- albastru, pentru faza L3;
- negru cu dungi albe, cu limea de 10 mm la intervale de 10 mm, pentru
bare neutre;
- alb, cenuiu sau negru, pentru barele de legare la pmnt (PE).
173

c) pentru conductoare izolate i neizolate, cabluri i bare, n curent

continuu:
- rou, pentru conductorul pozitiv (+);
- albastru, pentru conductorul negativ (-);
- cenuiu deschis, pentru conductorul median (M).
La conductoarele neizolate, marcare se face la capetele conductoarelor prin
culorile specificate mai sus, aplicate pe lungimea de minim 15 cm pe
conductor dup instalarea acestuia.
n ntreaga instalaie electric dintr-o cldire trebuie meninut aceeai
culoare de marcare pentru conductoarele electrice ce aparin aceleiai faze.
Sisteme de pozare i montare
A. Pozarea conductelor electrice montate liber n exteriorul cldirilor
Montarea liber a conductelor electrice pe cldiri, la exterior, se admite
numai n cazurile n care pot fi ndeplinite simultan urmtoarele condiii:
- pereii exteriori ai cldirii sunt din materiale incombustibile, clasa CA1
(C0);
- conductele electrice sunt instalate astfel nct atingerea lor s nu fie
posibil dect cu ajutorul unor mijloace speciale;
- distanele minime dintre conductele electrice libere i elementele de pe
traseul lor sunt cel puin egale cu acelea specificate n tabelul de mai jos
pentru conductoare izolate sau neizolate.
Distane minime dintre conductele electrice libere i elementele de pe
traseul lor
Distane minime, [m]
Elementul

conductoare neizolate

conductoare izolate

pe vertical pe orizontal pe vertical pe orizontal

Sol

6,0

4,0

Acoperiuri
circulabile,
terase, balcoane

3,0*

3,0

0,3 sus

0,3

0,3

Ui, ferestre

174

1 jos
Elemente ale
instalaiilor i
utilajelor cu
manipulare sau
ntreinere
frecvent

3,0

1,75

1,2

1,0

Elemente ale
instalaiilor i
utilajelor fr
manipulare sau
ntreinere
frecvent

2,75

1,5

1,0

0,8

*numai deasupra balconului

Conductoarele izolate folosite la exterior, trebuie s aib izolaia rezistent
la intemperii.
Conductele electrice se instaleaz liber la exterior pe pereii exteriori ai
cldirilor, pe suporturi de acoperi i pe stlpi conform normativului PE
106. Ele se monteaz pe izolatoare de exterior fixate pe suporturi din
materiale incombustibile.
Se interzice folosirea arborilor drept suporturi pentru conductele electrice
libere.
Distana maxim admis ntre dou suporturi consecutive pentru susinerea
izolatoarelor de pe pereii cldirilor este de 4 m.
Conductele electrice montate liber la exteriorul cldirilor se amplaseaz
fa de elementele de construcie inaccesibile n mod obinuit (de ex. perei
fr ui sau ferestre, acoperiuri cu unghiuri fa de orizontala peste 45),
la distana de cel puin 0,3 m, conform PE 106.
Conductele electrice montate liber n exterior se instaleaz astfel nct
gheaa sau zpada de pe acoperiuri s nu le poat atinge prin cdere.
B. Pozarea conductelor electrice montate liber n interiorul cldirilor
Conductoarele neizolate se utilizeaz montate liber numai n ncperi din
categoriile BE1a (D) sau BE1b (E), din cldiri de producie i/sau
depozite, n urmtoarele cazuri:
- la linii de contact pentru maini de ridicat i de transportat;
- la magistrale de distribuie de JT;
175

- n medii corozive pentru izolaia conductoarelor;

- pentru conductoare de protecie (PE).
Se admite montarea liber a conductoarelor neizolate n ncperi din
categoria BE2 (C) din astfel de cldiri pentru:
- linii de contact pentru maini de ridicat i transportat cu condiia ca
instalarea lor s se fac astfel nct s se mpiedice producerea sau
propagarea incendiilor;
- conducte de protecie (PE).
C. Pozarea conductelor electrice protejate n tuburi, evi, plinte, profile
mecanice uoare sau instalate n goluri ale elementelor de construcie
n tuburi, evi, plinte, profile sau goluri trebuie instalate numai
conductoare izolate.
n ncperi de clasa AE 5 (PC) se interzice pozarea conductelor electrice n
profile metalice uoare deschise sau n goluri ale elementelor de
construcie.
n ncperile de clasa AE 5 (PC) se admite utilizarea conductelor electrice
izolate protejate n tuburi dac seciunea conductoarelor de cupru este de
cel puin 1,5 mm2 i a celor de aluminiu de cel puin 4 mm2.
Se interzice instalarea conductelor electrice n tuburi sau evi pozate n
pmnt.
Conductele electrice care aparin aceluiai circuit electric, inclusiv
conducta de protecie, trebuie instalate n acelai element e protecie (tub,
gol de plint, profil, gol de element de construcie etc.).
Se admite instalarea n acelai element de construcie sau gol a conductelor
electrice care aparin mai multor circuite numai dac sunt ndeplinite
simultan urmtoarele condiii:
- toate conductoarele sunt izolate pentru aceeai tensiune;
- ntre seciunile conductoarelor este o diferen de cel mult 3 trepte;
- fiecare circuit este protejat mpotriva supracurenilor;
- toate circuitele au n comun acelai aparat general de comand i
protecie, fr intermediul unui transformator.
Se admite instalarea n acelai element de protecie sau gol, a conductelor
circuitelor electrice cu aceleai funciuni sau cu funciuni diferite, care
deservesc acelai aparat, receptor sau echipament electric numai dac sunt
ndeplinite simultan urmtoarele condiii:
- ntre circuite nu pot s apar influene;
- conductoarele lor sunt izolate pentru aceeai tensiune;
- fiecare circuit este protejat separat mpotriva supracurenilor.
176

Fac excepie i nu se instaleaz n acelai element de protecie sau gol cu

conductele altor circuite electrice, conductele circuitelor iluminatului de
siguran cu alimentare de rezerv de tip 1, 2 sau 3 i conductele
instalaiilor electrice pentru prevenirea i stingerea incendiilor.
Conductele electrice trebuie instalate n tuburi de protecie cu diametre
ales corespunztor tipului, seciunii i numrului de conducte conform
prevederilor din anexa 12.
La instalarea conductelor electrice n golurile plintelor, n golurile
prevzute n elemente de construcie, n profile etc., dimensiunile golurilor
se aleg prin asimilare cu seciunile tuburilor.
Tragerea conductelor electrice n tuburi trebuie executate dup montarea
tuburilor, respectiv a plintelor dup uscarea tencuielii dac acestea au fost
montate nglobat, respectndu-se condiiile de tragere din anexa 12.
Golurile din elementele de construcie pentru protejarea conductelor
electrice trebuie s permit trecerea liber a tuburilor de protecie.
Condiii generale de montare a tuburilor i evilor metalice sau din
materiale plastice
Se interzice montarea tuburilor i evilor n lungul monolitizrilor dar se
pot face traversri pe drumul cel mai scurt.
Se admite instalarea tuburilor i evilor pe sau n structura de rezisten a
construciilor numai n condiiile prevzute n normativul P 100.
Nu se admite instalarea tuburilor i evilor n care sunt introduse conducte
electrice cu izolaie obinuit, pe suprafaa courilor i a panourilor
radiante sau pe alte suprafee similare, n spatele sobelor sau al corpurilor
de nclzire.
Se admite montarea pe suprafee cu temperatura peste +40C numai a
tuburilor i a evilor metalice i numai n cazul n care conductele electrice
protejate n ele au izolaia rezistent la temperaturile respective sau dac
conductele au izolaia obinuit dar curenii admisibil sunt redui
n ncperile n care n tuburi i evi poate ptrunde sau se poate colecta
apa de condensaie (de ex. ncperi din clasa de mediu AD 3 (U2), AD 4
(U3), tuburile i evile orizontale trebuie montate cu pante de 0,5 1%
ntre dou doze.
Tuburile i evile se instaleaz pe trasee verticale i/sau orizontale. Se
admit excepii n cazurile n care, justificat, astfel de trasee nu pot i
realizate (de ex. la casa scrii).
Se admit trasee oblice (pe drumul cel mai scurt) i n cazul tuburilor
montate peste planee sau nglobate n beton precum i la traseele golurilor
177

din planee i din panouri din beton.

Se admit trasee oblice i n cazul planeelor din lemn, dar cu utilizarea
obligatorie a tuburilor metalice pozate aparent.
Se recomand ca n ncperi de locuit i similare, traseele tuburilor
orizontale pe perei s fie distanate la circa 0,3 m de plafon.
Trebuie evitat montarea tuburilor pe pardoseala combustibil a podurilor.
Dac tuburile se monteaz totui pe pardoseala combustibil a podurilor,
ele trebuie s fie metalice.
Se evit montarea tuburilor i evilor n exteriorul cldirilor (de ex.
suprafeele exterioare ale pereilor). Se admite montarea nglobat a
tuburilor metalice n izolaia teraselor sau a acoperiurilor cu condiia ca
dozele s fie instalate n interiorul cldirilor.
Tuburile i evile montate nglobat ntr-un li n elementul de construcie
trebuie acoperite cu un strat de tencuial de min. 1 cm.
Tuburile fixate pe elemente de construcie cu accesorii de montare prin
care s se realizeze o prindere sigur n timp (ochiuri de srm, copci de
ipsos, brri, console).
Distana dintre punctele de fixare pe poriunile drepte ale traseului
tuburilor i evilor, se stabilete pe baza datelor din tabelul de mai jos
Distane ntre punctele de fixare
Distana ntre punctele de fixare [m]
Tipul tubului,
tevii
Tub material
plastic
Tub metalic
eav metalic
sau din
material plastic

Montaj aparent
pe
orizontal

pe
vertical

0,60,8

0,70,9

0,91,1

1,01,3

1,21,6

1,42,0

1,53,0

1,53,0

2,04,0

Se prevd elemente de fixare i la 10 cm de la capetele tuburilor i

curbelor fa de doze de aparat, echipamente i derivaii.
Condiii pentru montarea accesoriilor pentru tuburi i evi
178

mbinarea i curbarea tuburilor i evilor precum i racordarea lor la doze,

aparate, echipamente sau utilaje electrice se face cu accesorii
corespunztoare tipului respectiv de tub sau eav, folosindu-se cu
prioritate accesorii prefabricate (mufe, curbe).
Trebui evitat executarea de mbinri ntre tuburi montate ngropat.
Se interzice mbinarea tuburilor montate nglobat n elementele de beton.
Se interzice mbinarea tuburilor la trecerile prin elementele de construcii.
Curbarea tuburilor se execut cu raza interioar egal cu minim de 5-6 ori
din diametrul exterior al tubului la montaj aparent i egal cu minimum de
10 ori diametrul exterior al tubului la montaj ngropat.
Dozele i cutiile de derivaie se instaleaz cu prioritate pe suprafeele
verticale ale elementelor de construcii.
Se admite montarea dozelor n sau pe pardoselile ncperilor, cu condiia
ca gradul de protecie a dozelor s fie minim IP 545 (conform SR EN
60529).
Se interzice montarea dozelor i cutiilor de derivaie pe pardoseala
podurilor. Ele se instaleaz n ncperile de la ultimul etaj al cldirii sau
dac aceasta nu este posibil, pe pereii podurilor sau pe prile laterale ale
grinzilor.
Se interzice montarea dozelor n ncperi pentru bi, duuri i grupuri
sanitare n volumule 0, 1 i 2.
Se admite folosirea ca doze de derivaie a prilor fixe special prevzute la
corpurile de iluminat dac n ele se pot executa legturi electrice n condiii
corespunztoare (de ex. socluri fixe pe tavan prevzute cu cleme de
legtur etc.).
Ramificarea din traseul principal al unui circuit se face prevzndu-se o
doz n punctul de ramificaie.
Doze de tragere a conductelor electrice n tuburi, se prevd pe trasee
drepte, la distana de maxim 25 m i pe traseele cu cel mult 3 curbe, la
distane de cel mult 15 m.
n cazurile n care distanele dintre doze sunt mai mari, trebuie s se
utilizeze tuburi cu diametre mai mari cu o treapt fa de cele necesare
conform anexei 12.
Dozele de derivaie instalate sub tencuial sau nglobate n beton, trebuie
montate n aa fel nct capacul lor s se gseasc la nivelul suprafeei
finite a elementului de construcie respectiv.
La capetele libere ale tuburilor i evilor metalice care intr n corpuri de
iluminat sau n echipamente electrice se monteaz tile pentru protejarea
izolaiei conductelor electrice.
179

D. Distribuii n plinte, canale i alte profile similare

Montarea plintelor, canalelor sau altor profile similare, trebuie fcut n
aa fel nct s nu fie posibil ptrunderea n interior a apei sau a umezelii.
Plintele din PVC se fixeaz pe elementul de construcie prin lipire cu
adeziv special, prin boluri mpucate, uruburi etc., soluia stabilindu-se n
funcie de natura elementului de construcie.
ntr-o plint, ntr-un canal sau n alte profile similare cu mai multe goluri,
circuitele cu destinaii diferite se monteaz n goluri diferite.
Se admite pozarea plintelor avnd conductele electrice montate sau acestea
pot fi trase ulterior montrii.
Legturile electrice trebuie executate numai n doze.
Plintele de distribuie din PVC trebuie montate la distane de minim 3 cm
de tocurile (pervazurile) din material combustibil a uilor i ferestrelor i
de 10 cm fa de pardoseal.
E. Pozarea conductelor punte (INTENC etc.)
Conductele punte normale montate sub pardoseli peste planee
incombustibile, pe pardoseala incombustibil a podurilor, sau n izolaia
incombustibil a teraselor sau acoperiurilor, trebuie s fie protejate cu
mortar de ciment, mpotriva deteriorrilor mecanice. Conductele punte
speciale (cu manta ntrit), montate sub pardoseli incombustibile, peste
planee incombustibile, nu necesit protecie cu mortar de ciment.
Se interzice montare a conductelor punte pe suprafaa de zidrie a
courilor, pe suprafaa panourilor radiante sau pe alte suprafee calde
similare.
Conductele punte se monteaz pozate ntr-un singur strat.
La montarea ngropat, conductele punte trebuie acoperite cu un strat
tencuial de minim 1 cm.
Curbarea pe lat a conductelor INTEC se face cu o raz de curbur cel puin
egal cu de 4 ori diametrul exterior al acestora, tindu-se puntea dintre
conducte pe o lungime aproximativ egal cu de dou ori raza de curbur.
Pentru conductele punte se utilizeaz doze de tip special, plate.
Se admite i folosirea dozelor metalice pentru tuburi, cu condiia ca la
intrarea n doze a conductelor punte s se asigure protecia acestora prin
tuburi din PVC.
n dozele de aparat i de derivaie, la conducta punte se las capete de
rezerv de minimum 70 mm, iar la locurile pentru legarea corpurilor de
180

iluminat, de cel puin 150 mm.

F. Pozarea barelor electrice
Barele electrice se folosesc n general pentru cureni mari (peste 60 A), n
cldiri de producie i/sau depozite, n tablouri de distribuie, pentru
coloane ascendente n cldiri civile etc
La alegerea materialului barelor i montare lor, trebuie respectate, pe lng
prevederile din acest normativ STAS 7944 i STAS 12604/5.
Folosirea barelor de oel se admite numai pentru repararea instalaiilor
electrice existente executate cu astfel de bare, pentru cureni de maximum
200 A n c.a. i orice valoarea a curentului n c.c.
G. Pozarea cablurilor electrice
La pozarea cablurilor electrice trebuie s se in seama de prevederile din
normativul PE 107 i de urmtoarele precizri:
- cablurile electrice sunt utilizate n orice categorie, spaiu sau loc, tipul
cablurilor i modul de pozare stabilindu-se pe baza normativului PE 107;
- cablurile electrice cu manta de plumb nu sunt pozate n contact direct cu
cimentul sau varul n condiii de umiditate i nu vor fi supuse la eforturi
mai mari dect cele determinate conform normativului PE 107;
- n ncperile din clasa AE 5 (PC) i din categoriile BE 2 (C), cablurile
nearmate cu izolaie i manta din material plastic trebuie pozate astfel nct
s nu poat contribui la producerea sau propagarea incendiilor;
- n ncperi din clasa AG 1, AG 2 i AG 3 (M), cablurile nearmate pozate
trebuie s fie protejate mpotriva loviturilor mecanice n zonele expuse la
lovituri;
- n ncperile din clasele AD 4 (U3), AF 2, AF 3 , AF 4 (K), cablurile
electrice cu manta de plumb i cablurile armate fr nveli protector
trebuie protejate mpotriva coroziunii (de ex. Prin acoperire cu lac
protector, etc.).
H. Pozarea cordoanelor flexibile pentru instalaii electrice mobile
Legarea cordoanelor electrice la aparatele de racord (prize) i la
receptoare, trebuie s se fac astfel nct legturile s nu fie supuse la
eforturi de traciune. Se prevd lungimi suplimentare egale cu circa 5%
10% din lungimea necesar pentru evitarea solicitrii cordonului.
181

Aparate de comutaie pentru instalaii electrice de lumin, prize i sonerie

Disjunctorul de branament trebuie s aib urmtoarele caracteristici:
- poziia de funcionare indiferent (vertical, orizontal etc.);
- posibilitatea de blocare i sigilare pe poziia deschis a aparatului;
- butonul de acionare de tip prin apsare astfel nct s permit o
acionare rapid n caz de urgen;
- posibilitatea de sigilare a capacelor de borne la intrarea i ieirea din
aparat;
- semnalizatorul poziiei contactelor solidar cu axul contactelor mobile,
solidar fixate pe ax, astfel nct s fie exclus o semnalizare eronat a
poziiei reale a contactelor;
- ntreruperea circuitului pe toi polii;
- tensiunea nominal de inere la impuls de min. 6 kV;
- capacitatea de rupere de min. 4,5 kA;
- bornele corespunztoare conectrii neutrului sunt marcate distinct;
- prevzute cu compensare termic;
- cu sau fr funcie diferenial.
ntreruptoarele, comutatoarele i butoanele de lumin trebuie montate
numai pe conductoarele de faz.
ntreruptoarele, comutatoarele i butoanele se monteaz la nlimea de
0,6 1,5 m, msurat de la axul aparatului pn la nivelul pardoselii
finite.
ntreruptoarele i comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea
lmpilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de minim 10 A. Se
admit ntreruptoare cu un curent nominal de 6 A n cazul n care circuitul
alimenteaz un corp de iluminat cu o singur lamp fluorescent.
Butonul de sonerie din locuine se monteaz direct pe conductorul de faz
a circuitului de sonerie sau pe primarul transformatorului de sonerie, iar
butonul de sonerie va fi de tip corespunztor tensiunii de 220 V.
n cldirile de locuit se prevd n fiecare ncpere de locuit cel puin dou
prize. n dependine (buctrie, vestibul, culoar, oficiu, boxa etc.) se
prevd prize dup necesiti.
Prizele trebuie montate pe perei la urmtoarele nlimi msurate de la
axul aparatului pn la nivelul pardoselii finite:
- peste 2,0 m, la coli, n clase;
- peste 1,5 m n camere de copii din cree, grdinie, cmine, spitale de
copii i alte cldiri similare;
- peste 1,0 m, n alte ncperi dect grupuri sanitare, duuri, bi, spltorii
i buctrii, indiferent de natura pardoselii.
182

n cazul instalrii prizelor n pardoseli sau pe pardoseli trebuie s se

foloseasc fie prize n execuie special, omologate pentru acest scop (cu
grad de protecie minim IP 545), fie prize n execuie normal, protejate n
cutii speciale care asigur gradul de protecie (la ptrunderea corpurilor
solide, a apei i la ocurile mecanice SR EN 60529) necesar n scopul
respectiv.
Prizele dintr-o instalaie electric utilizate pentru diferite tensiuni,
intensiti de curent sau scopuri, trebuie s fie distincte ca form sau s
aib culori diferite sau s se marcheze distinct n mod vizibil.
Se admite instalarea prizelor n depozite de materiale combustibile cu
condiia ca acestea s fie prevzute cu dispozitiv de protecie diferenial i
de limitare a puterii, amplasate la min. 1 m de materialele combustibile.
Este obligatorie folosirea prizelor cu contact de protecie n ncperi cu
pardoseal conductoare electric (mozaic, ciment, gresie, etc.), n ncperi
din clasa AE 5 (PC) i n ncperi n care se utilizeaz aparatur de calcul.
La montarea aparatelor de comutaie pe vertical, unele sub altele, (aparate
individuale sau complete de aparate), ordinea de montare ncepnd de sus
n jos trebuie s fie urmtoare: ntreruptor, comutator sau buton de
lumin, buton de sonerie, priz de cureni tari, priz de cureni slabi
(telefon, anten, etc.), nlimea de montare a primului aparat de sus va fi
conform celor de mai sus.

Aparate de comutaie, de pornire i reglaj pentru instalaii electrice de for

Aparatele de comand a conectrii i deconectrii circuitelor de for se
aleg i se monteaz astfel nct s ntrerup simultan toate conductoarele
de faz ale circuitului. Se admite i ntreruperea conductorului neutru
numai dac ntreruperea lui se realizeaz simultan sau dup ntreruperea
conductoarelor de faz.
ntreruptoare, comutatoare i separatoare cu prghie se folosesc atunci
cnd este necesar s se asigure posibilitatea unui control vizual, direct i
rapid al separaiei (de ex. n organizri de antier, la tablourile generale
etc.).
ntreruptoarele trebuie montate astfel nct contactele lor mobile s nu
poat nchide sau deschide sub efectul unor vibraii sau datorit greutii
proprii a prilor mobile sau lovirii aparatelor.
Montarea ntreruptorului trebuie s se fac astfel nct contactele mobile
183

s nu fie sub tensiune atunci cnd ntreruptorul este deschis.

Prizele i fiele de tip industrial trebuie alese i montate respectndu-se
condiiile pentru prizele i fiele instalaiilor electrice de lumin i prize.
Instalaii electrice de prize i iluminat normal
Circuitele iluminatului normal trebuie s fie distincte de circuitele de prize.
Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de
comand i de semnalizare, dac circuitele respective funcioneaz la
aceeai tensiune
Circuitele i dozele iluminatului normal trebuie s fie distincte de cele ale
iluminatului de siguran.
Stabilirea numrului circuitelor de iluminat normal se face respectndu-se
condiia de a nu se depi o putere total instalat de 3 kW pe un circuit
monofazat i de 8 kW pe un circuit trifazat.
Fac excepie circuitele de lumin din locuine unde puterea total instalat
pe un circuit de lumin este de 1,5 kW, n cazul n care puterea instalat pe
apartament este de pn la 9 kW (conform PE 155);
Fac excepie, de asemenea, circuitele de lumin din spaiile comune ale
cldirilor de locuit (de ex. Holuri, scri, etc.) unde puterea total instalat
este de 1 kW.
n cldirile de locuit trebuie s se prevad cel puin cte un loc de lamp n
fiecare ncpere de locuit i dependin.
n subsolurile cldirilor de locuit se admite prevederea de locuri e lamp
respectndu-se condiiile din STAS 6646/1,2.
Stabilirea numrului de prize monofazate n cldirile de locuit i socialculturale se face considernd o putere instalat pe circuit de 2 kW.
n locuine, pentru receptoare cu puteri de minimum 2,5 kW (de ex. maini
de splat, aparate de climatizare etc.) trebuie prevzute ct un circuit de
priz separat.
Seciunile conductoarelor se dimensioneaz corespunztor puterii
receptorului respectiv dar nu vor fi mai mici dect cele din anexa 6.
Prizele cu tensiunea de 230 V sunt prevzute cu contact de protecie.
Alimentarea transformatorului de sonerie sau soneriei de 220 V se face
dintr-un circuit de iluminat normal, dintr-un circuit de prize sau direct din
tabloul de distribuie
Instalaii electrice de for
Alimentarea cu energie electric a fiecrui receptor electric de for trebuie
184

s se fac prin circuit separat.

Se admite alimentarea mai multor receptoare electrice de for de aceeai
natur (de ex. motoare, etc.) printr-un circuit prevzut cu protecie comun
la scurtcircuit, dac puterea total instalat a acestor receptoare nu
depete 15 kW.
Pornirea motoarelor electrice
n cazul consumatorilor racordai direct la reeaua de joas tensiuni a
furnizorului, pornirea motoarelor electrice se face:
a) direct, pentru:
- motoare monofazate (cu tensiunea de 220 V) cu puteri pn la 4 kW
inclusiv;
- motoare trifazate (cu tensiunea ntre faze de 380 V) cu puteri pn la 5,5
kW inclusiv;
b) cu parate de pornire, (pentru motoare cu puteri mai mari dect cele de la
punctul a), la tensiunile respective.
La consumatorii alimentai din posturi de transformare proprii, puterea
celui mai mare motor care pornete direct se determin prin calculul pe
baza verificrii stabilitii termice i dinamice a transformatoarelor de
alimentare, dar nu va depi 20% din puterea transformatoarelor
respective.
La consumatorii alimentai cu surse proprii de energie electric, puterea
motoarelor care pot fi pornite direct se determin pe baz de calcul,
verificndu-se satisfacerea condiiei de pierdere de tensiune admis.
Protecia motoarelor electrice
Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevzute pe
toate fazele cu dispozitive automate de protecie la scurtcircuit (sigurane
fuzibile etc.) i cu dispozitive de comand i detecie automat a
suprasarcinilor (contactoare cu relee termice etc.),
Protecia mpotriva suprasarcinilor nu este obligatorie la motoarele cu
puteri mai mici de 1,1 kW, alimentate prin circuite separate, cnd
suprancrcarea lor nu este posibil (de ex. motoare de acionare a
ventilatoarelor etc.). n aceste cazuri se prevede numai protecia la
scurtcircuit.
Protecia la tensiune nul sau la tensiune minim trebuie prevzut:
- la motoarele electrice care pornesc prin aparate de pornire cu acionare
manual;
185

- la motoare electrice a cror pornire automat nu este permis din motive

de siguran pentru personalul de exploatare sau datorit condiiilor
impuse de procesul tehnologic
Protecia la tensiune nul sau la tensiune minim n cazurile n care este
necesar, se prevede la fiecare motor.
Se admite utilizarea n comun a unui dispozitiv de protecie la lipsa de
tensiune pentru mai multe motoare n urmtoarele condiii:
- n cazul n care motoarele sunt cu pornire direct, dac toate motoarele
sunt instalate n aceeai ncpere i suma puterilor nominale este de
maximum 15 kW;
- n cazul n care motoarele pornesc prin dispozitive de pornire, dac toate
motoarele sunt instalate n aceeai ncpere i dispozitivele lor de pornire
sunt readuse automat n starea iniial de pornire, n cazul lipsei de
tensiune.
17.4. Verificarea instalatiilor electrice
Verificarea instalaiilor electrice noi se face n dou etape, i anume:
- n timpul executrii instalaiilor;
- dup executarea instalatiilor, nainte de punerea lor in funciune,
Prin verificrile ce se fac se urmrete ca instalaiile s fie executare
corect, astfel incat ele s corespund STAS-uriIor, prescnptiilor i
normativelor tehnice referitoare la aceste instaiaii. n general. necesitatea
verificrii n timpul executrii instalatiilor se stabileste de ctre
proiectantul instalaiilor, potrivit cu specificul acestora. Printre altele,
controlul continuitii electrice a conductoarelor cu izolaie i manta este
obligatoriu cnd acestea sunt n colaci, precum i. dup montare, nainte de
a fi acoperite cu tencuial, De asemenea; este obligatorie verificarea
dimensiunilor i strii tuburilor de protecie nainte de acoperirea acestora
(s nu fie strivite, discontinue, necorespunztor introduse n doze etc),
La terminarea executrii instalatiei se verific n principal si succesiv:
- modul de executare a instalatiei (dac el corespunde destinaiei
ncperilor i scopurilor); .
- sectiunile conductoarelor i dimensiunile tuburilor montate;
- modul de legare a conductoarelor n doze, la aparate, la tablouri etc.:
- modul de pornire al electromotoarelor i protectia lor;
- alegerea corect a sigurantelor (calibrate);
- realizarea instalaiei de protectie contra electrocutrii i corecta executare
a
186

acesteia; .
- rezistena de izolaie a instalatiei;
- rezistena prizei de pmnt.
Verificarea final trebuie s se fac cu deosebit spirit de rspundere pentru
a nu se strecura greeli, abateri sau omisiuni in executarea instalaiilor
electrice. Uneori, aspecte, chiar de detaliu scpate la verificare conduc la
accidente sau greuti n exploatarea instalaiilor.
Avnd n vedere cele de mai sus, enumerm n continuare cteva operaii
de detaliu.
Astfel, se verific dac tablourile de distribuie corespund din punct de
vedere calitativ, dac ele sunt montate (i protejare) potrivit prescripiilor,
dac bornele de intrare i de ieire sunt protejate, dac nu sunt inndiri n
spatele lor sau plecri de circuite neasigurate etc. .
Se verific dac s-au prevzut coloane corect dimensionate ntre contoar i
tabloul principal, ca i ntre acesta i tablourile secundare.
Se verific dac s-au montat pe tablourile de distribuie sigurante (sau
ntreruptoare automate) regulamentare pentru circuite, potrivit cu
intensitatea de regim a conductoarelor, respectiva receptoarelor.
Se verific dac numrul i sectiunile circuitelor corespund cu cele din
proiect.
Se verific daca nu s-au fcut nndiri n tuburi sau intercalri de
conductoare de slab calitate sau de seciune diferit. De asemenea, se
desfac capacele de la doze si se cerceteaz felul in care s-au fcut
legturile (cu clerne, respectiv prin cositorire).
Se verific dac s-au lsat n doze (de derivatie i de aparare) i la locurile
de lampi capetele de rezerv de lungimea prescris.
Se verific dac nu sunt montate ntreruptoare sau prize n bi (cu
excepia prizelor speciale pentru mainile de brbierit) i dac n buctrii
s-au prevzut prize speciale corespunztoare (prize cu contact de protecie,
in cazul pardoselilor bune conductoare de electricitate).
La instalaiile elecrice de for se va verifica dac electromotoarele s-au
ales potrivit cu mediul ambiant n care vor lucra. De asemenea, se verific
dac sunt prevzute cu dispozitive corespunztoare de protecie a
nfurrilor i de pornire (ntreruptoare automate, respectiv comutatoare
stea- triunghi sau reostate de pornire).
Se verific atent dac elecromotoarele, transformatoarele etc, au carcasele
lor metalice legate sigur la instalaia de protecie (pmnt sau nul) etc.
Msurarea rezistenei de izolaie a instalaiei se face cu megohmmetrul, la
tensiunea la care functioneaz instalatia, dar cel puin la 500 de V;
187

msurarea se face pe rnd, att la conductoarele din coloan (dintre

tablouri), ct i la conductoarele din circuite, deterrninndu-se:
a) rezistena de izolaie a conductoarelor fa de pmnt;
b) rezistena de izolaie a conductoarelor intre ele.
Valoarea.rezistentei de izolatie nu trebuie s fie mai mic de 500 k
Inainte de verificare se scot sigurantele de la tablouri i se controleaz
lipsa tensiunii cu ajutorul indicatorului de tensiune. Pentru msurarea
izolaiei unui conductor se procedeaz ca n schema din figura 17.1 unde
fie c se deschid intreruptoarele (toate lmpile fiind montate), fie ca se
scot lmpile, intreruptoarele fiind, n acest caz, nchise.
Verificarea se face pentru fiecare conductor n parte (1, respectiv 2).

Fig. 17.1. Masurarea rezistentei de izolatie a conductoarelor electrice

fata de pamant
Pentru msurarea rezistenei izolatiei intre conductoare se realizeaz
schema
din figura 17.2. procedandu-se cu ntreruptoarele si lmpile ca n cazul
precedent.
Dup terminarea operaiilor de verificare a rezistenei de izolaie, instalaia
se readuce n starea initial.
La instalaiile electrice n functiune, consumatorii sunt obligai s fac
verificri periodice ale strii i modului lor de functionare, potrivit
prevederilor Regulamentului pentru furnizarea si utilizarea energiei
electrice.

188

Fig. 17.2. Masurarea rezistentei izolatiei intre conductoare

17.5. Conditii pentru inatalatii de spatii speciale
Instalaii de condensatoare pentru mbuntirea factorului de putere
n instalaii de condensatoare pentru mbuntirea factorului de putere,
respectiv pentru compensarea energiei reactive absorbite de receptoarele
inductive ale consumatorului electric, se utilizeaz condensatoarederivaie, fixe sau reglabile n trepte, dup caz.
Se recomand utilizarea condensatoarelor cu pierderi n dielectric ct mai
mici i a condensatoarelor cu dielectric biodegradabil.
Amplasarea bateriilor de condensatoare se face astfel nct pierderile de
putere i energie s fie ct mai mici, n unul din urmtoarele moduri;
- centralizat sau semicentralizat, la tablourile generale de distribuie sau la
tablourile de distribuie ale grupurilor de receptoare;
- local (individual) la bornele receptorului electric;
- mixt (centralizat sau semicentralizat combinat cu local).
La consumatori electrici cu regim deformat (datorit receptoarelor
productoare de armonici de tensiune sau de curent), bateriile de
condensatoare se amplaseaz n puncte n care coeficientul de distorsiune
i nivelul armonicilor nu conduc la solicitri ale instalaiilor peste limitele
admisibile ( Umax=1,1Un; Imax= 1,3In; Qmax= 1,42Qn, unde Un, In, Qn sunt
valori nominale n regim sinusoidal).
n cazul compensrii locale (individuale), la receptoarele de putere mare
(motor asincron, transformator etc.), puterea reactiv a bateriei de
condensatoare trebuie s compenseze cel mult 90% din puterea de mers n
gol a receptorului.
189

Condensatoarele unitare sau bateriile de condensatoare se aleg astfel nct

s poat suporta n funcionare continu o tensiune de maximum 1,1 ori
tensiunea nominal a reelei i un curent de maximum 1,3 ori curent
nominal. Se aleg cu precdere condensatoare cu dielectric impregnat cu
ulei electroizolant biodegradabil.
Conductele electrice ale circuitului de racordare a bateriei de
condensatoare la reea, se aleg astfel nct s poat suporta, n funcionare
continu, un curent maxim admisibil egal cu de 1,4 ori curent nominal al
bateriei de condensatoare
Siguranele fuzibile pentru protecia bateriilor de condensatoare se
recomand s fie cu caracteristic lent de rupere i se aleg astfel:
- n cazul conectrii directe (fr trepte intermediare) a bateriei de
condensatoare, curent nominal al fuzibilului s fie cel puin 1,8 ori curent
nominal al bateriei;
- n cazul conectrii n trepte intermediare, curentul nominal al fuzibilului
s fie cel puin 1,6 ori curent nominal al bateriei.
ntreruptoarele automate (disjunctoarele) pentru protecia instalaiilor de
condensatoare sunt de tipul cu rupere n aer. Curentul releelor maximale se
regleaz la o valoare cel mult egal cu de 1,2 ori curent nominal al bateriei.
Bateriile de condensatoare se prevd cu dispozitive de descrcare automate
sau manuale, alese astfel nct dup cel mult 1 minut de la deconectarea
bateriei de reea, tensiunea rezidual la bornele ei s scad sub 42 V.
Instalaii electrice pentru ncperi cu bi sau duuri i pentru piscine.
Pentru ncperi care conin bi sau duuri (fig. 17.3.) se respect, la
proiectarea i executarea instalaiilor electrice, volumele de protecie
definite n SR CEI 60364-7-701 astfel:
- volumul 0, este volumul interior al czii de baie sau de du;
- volumul 1, este situat desupra czii de baie sau de du i este limitat de:
suprafaa cilindric cu generatoarea vertical circumscris czii de
baie sau de du (n cazul unui du cu tija fix sau flexibil i fr
cad se consider o suprafa cilindric vertical cu raza de 1,2 m, a
crei ax trece prin tija duului);
pardoseal i planul orizontal situat la 2,25 m nlime fa de
aceasta, iar n cazul n care fundul czii de baie sau de du este la mai
mult de 0,15 m deasupra pardoselii, planul orizontal luat n
considerare este cel situat la 2,25 m deasupra fundului czii sau
duului;
190

n cazul n care cada de baie este ncastrat n pardoseal, volumul 1 este

limitat de suprafaa vertical circumscris marginilor exterioare ale
acesteia ;
- volumul 2, este volumul limitat de:
suprafaa exterioar a volumului 1 i o surpafa paralel situat la
0,6 m de aceasta;
pardoseal i planul orizontal situat la 2,25 m nlime deasupra
acestuia.
- volumul 3, este volumul limitat de:
suprafaa vertical exterioar a volumului 2 i o suprafa paralel
situat la 2,40 m de aceasta;
pardoseal i planul orizontal situat la 2,25 m deasupra ei.
Pentru ncperi de baie de suprafee mici, volumul 3 este limitat la
elementele de construcie despritoare.
Pentru piscine (fig. 17.4.), se respect la proiectare i executarea
instalaiilor electrice volumele de protecie definite n SR CEI 60364-7702, astfel:
- volumul 0, este volumul interior al bazinului incluznd deschiderile n
pereii sau fundul acestuia i care sunt accesibile persoanelor care se afl n
bazin.
- volumul 1, este volumul limitat pe de o parte de suprafaa vertical
situat la 2 m de marginile bazinului i pe de alt parte, de pardoseal (sau
suprafaa pe care se afl persoanele) i planul situat la 2,5 m deasupra
pardoselii (sau a acestei suprafee).
n cazul n care piscina are trambuline, bloc-start-uri sau tobogan, volumul
1 este limitat de suprafaa vertical situat la 1,5 m n jurul acestora i de
planul orizontal situat la 2,5 m deasupra suprafeei celei mai nalte pe care
se pot gsi persoane.
- volumul 2, este volumul limitat pe de o parte, de suprafaa vertical
exterioar a volumului 1 i suprafaa paralel situat la 1,5 m de aceasta i
de pardoseal i suprafaa situat la 2,5 m deasupra solului, pe de alt
parte.

191

Fig. 17.3.Volume de protectie in cazul incaperilor cu bai

Fig. 17.4 Volume de protectie pentru piscine.

ncperi cu bi sau duuri
Toate elementele conductoare din volumele de protecie 1, 2, 3 se unesc
printr-o legtur echipotenial suplimentar, legat la conductoarele de
protecie ale tuturor maselor situate n aceste volume. Nu se admit nici un
fel de legturi echipoteniale nelegate la pmnt.
192

n volumele 0, 1 i 2 se monteaz numai distribuiile electrice necesare

alimentrii echipamentelor electrice situate n aceste volume.
n volumele 0, 1 i 2 nu este permis amplasarea dozelor de legturi.
n volumul 2 se admite montarea receptoarelor dac sunt de clas II de
protecie (corpurilor de iluminat, corpuri de nclzire electrice) sau dac
circuitele sunt protejate cu un dispozitiv diferenial de cel mult 30 mA.
n volumul 3 se admite instalarea prizelor numai n una din urmtoarele
variante:
- alimentate individual printr-un transformator de separare;
- alimentate cu tensiune foarte joas de protecie;
- protejate printr-un dispozitiv de protecie la curent diferenial rezidual de
cel mult 30 mA.
n volumul 3 se admite montarea corpurilor de iluminat dac au clasa I de
protecie.
Nici un ntreruptor i nici o priz nu trebuie s se gseasc la mai puin de
0,60 m de ua deschis a unei cabine de du.
Circuitele pentru alimentarea instalaiilor jacuzzi trebuie prevzute cu
protecie diferenial de cel mult 30 mA.
Piscine
Toate elementele conductoare ale volumelor 0, 1 i 2 se conecteaz printr-o
legtur echipotenial suplimentar local racordat la conductoarele de
protecie ale tuturor maselor situate n aceste volume.
n volumul 0, singura msur de protecie admis este TFJS( tensiuni
foarte joase de securitate) cu tensiuni pn la 12 V c.a. sau 30 V c.c., sursa
de alimentare fiind instalat n afara acestui volum.
Atunci cnd se aplic msura de protecie TFJS, protecia mpotriva
atingerilor directe trebuie asigurat indiferent de tensiunea nominal prin:
- bariere corespunztoare sau nvelitori care prezint gradul de protecie
minim IP 2X;
- o izolaie care poate rezista la o tensiune de 500 V timp de 1 min.
Nu se admit legturi echipoteniale nelegate de pmnt.
Elementele electrice de nclzire nglobate n pardoseal sunt admise n
volumele 1 i 2 cu condiia ca ele s fie acoperite cu o plas metalic sau
cu un nveli metalic conectate la legtura echipotenial local.
Nu se admit doze de legturi n volumele 0 i 1.
n volumul 2 se admite montarea prizelor numai dac este respectat una
din urmtoarele condiii:
- s fie alimentate individual printr-un transformator de separare;
193

- s fie alimentate dintr-un circuit de TFJS sau TFJP;

- s fie protejate printr-un dispozitiv de protecie diferenial de cel mult 30
mA.
Instalaii electrice de antier
La alimentarea cu energie electric a antierului se ine seama de soluia
stabilit pentru construcia definitiv, evitndu-se pe ct posibil,
alimentarea provizorie.
n cazul n care pentru alimentarea cu energie electric a antierului se
utilizeaz posturi de transformare provizorii, se recomand ca acestea s
fie amplasate pe ct posibil n centrele de greutate ale receptoarelor de
energie electric.
La alimentarea cu energie electric cu conductoare neizolate a antierelor
trebuie respectate i urmtoarele condiii:
- n punctele cele mai nalte ale antierului se prevd descrctoare legate
la priza de pmnt;
- stlpii din beton armat al liniilor aeriene de joas tensiune se leag la
pmnt prin continuitatea armturilor metalice;
- la stlpii din lemn, elementele metalice montate pe ei trebuie legate la
conductorul de protecie numai dac stlpii sunt untai prin elemente
metalice (de ex. prin conductoare de coborre, cabluri armate etc.), iar
descrctoarele lor de supratensiune se leag direct la pmnt;
- descrctoarele de supratensiune trebuie montate ct mai aproape de
receptoarele de
n incinta antierului, reelele electrice de joas tensiune trebuie executate
pe ct posibil pe soluia definitiv. Se recomand executarea reelelor de
joas tensiune n cabluri. n cazul n care acest lucru nu este posibil,
trebuie executate aerian, cu conductoare torsadate.
Se evit utilizarea conductoarelor neizolate n incinta antierului cu
excepia celor pentru instalaiile de ridicat i transportat i pentru
instalaiile de protecie mpotriva ocurilor electrice
n fiecare tablou electric trebuie prevzute, pentru toate punctele de
alimentare, ansambluri de aparate care conin:
- un aparat general de comand;
- dispozitive de protecie la supracureni (de suprasarcin i scurtcircuit);
- dispozitive de protecie mpotriva atingerilor indirecte.
Pozarea conductelor electrice trebuie realizat astfel nct s nu se exercite
nici un efort (solicitare) asupra conexiunilor, cu excepia cazurilor n care
194

sunt special prevzute pentru acest scop.

Conductele electrice nu trebuie s fie pozate n pasaje pentru pietoni sau
vehicule, pentru a evita deteriorarea lor. Dac o asemenea pozare este
necesar se prevede o protecie special mpotriva solicitrilor mecanice i
a contactelor cu utilajele.
Instalaia electric pentru iluminatul de paz se execut conform
proiectului definitiv al construciei. Dac nu este prevzut cu un astfel de
iluminat se asigur numai o instalaie electric pentru iluminatul necesar
pentru paza materialelor i valorilor importante din antiere.
Utilajele electrice de pe antiere trebuie alimentate direct dintr-un tablou
de distribuie, printr-un circuit electric individual, prin instalaie electric
fix i circuit separat pentru fiecare utilaj.
Fac excepie utilajele care i schimb frecvent amplasamentul i care se
admite s fie alimentate prin prize i cordoane speciale pentru instalaii
electrice mobile, n execuie medie sau grea sau conducte electrice armate,
dup caz.
Reteaua general a conductoarelor principale de legare la pmnt de
protecie se realizeaz n buclat, n toate cazurile n care acest lucru este
posibil.
Prizele de pmnt i conductoarele de protecie pentru legare la pmnt de
pe antiere se execut cu prioritate utilizndu-se elementele metalice
naturale existente (structura metalic a construciei, conductele metalice,
armtura betonului etc.) cu respectarea condiiilor din SR CEI 60364-4.
Receptoarele mai ndeprtate de cldirea a crei construcie metalic este
utilizat drept priz natural, trebuie legate de aceasta printr-un conductor
de protecie care nsoete reeaua de alimentare, (asigurndu-se astfel
continuitatea reelei generale a conductoarelor de protecie de pe antier).
Carcasele i elementele de susinere metalice ale echipamentelor electrice
i toate conductoarele de protecie locale se leag la reeaua general de
protecie. Dac exist mai multe reele generale de protecie, acestea se
leag ntre ele n cel puin dou puncte diferite.
Rezistena de dispersie a prizei de pmnt i resitena conductoarelor de
protecie pn la receptor trebuie s fie de maximum 4
Reeaua general de protecie care se execut ramificat, se leag la toate
capetele de linie i la punctele de ramificaie la cte o priz de pmnt fix
de 10 . Rezistena ansamblului trebuie s fie de maxim 4 .
Lungimea conductorului de protecie ntre dou prize de pmnt fixe sau
de la oricare dintre receptoarele electrice pn la cea mai apropiat priz,
se admite s fie de cel mult 200 m, n cazul conductoarelor de cupru i de
195

cel mult 150 m n cazul celor din oel.

Dac aceste lungimi (sau distane) sunt mai mari, se intercaleaz prize de
pmnt suplimentare astfel nct lungimile, respectiv distanele specificate
mai sus s fie respectate.
La antierele cu suprafa redus de teren, unde spaiul nu permite
executarea de prize de pmnt concentrate de 4 pentru reeaua de
protecie, electrozii prizei se distribuie de-a lungul traseului reelei,
numrul lor alegndu-se astfel nct s se realizeze n ansamblu o
rezisten de maximum 4 .
Pe antiere se admit i prize de pmnt complexe, constituite din electrozi
verticali i orizontali. La priza de pmnt orizontal din apropierea liniei
aeriene se leag un numr suficient de electrozi verticali astfel nct
rezistena total maxim s fie de 4 .
Se admite ca o priz de pmnt orizontal ngropat n imediata apropiere
a stlpilor liniei aeriene i care urmeaz traseul acesteia s fie utilizat
pentru protecie. n acest caz, la fiecare stlp se prevede o ramificaie la
care se leag bornele de protecie ale utilajelor i cele ale tablourilor de
distribuie.
Reeaua conductelor principale de protecie pe antiere se execut cu
conductoare de oel cu seciunea minim de 140 mm2. n cazuri justificate
se admite folosirea conductoarelor de cupru cu seciunea de 25 mm2.
Derivaiile de la reeaua conductoarelor principale de protecie spre prile
metalice, pentru legarea lor la pmnt, se execut pn la tabloul de
distribuie. De la tabloul de distribuie pn la partea metalic se continu
cu legtura dubl, conectat n puncte diferite la partea metalic i cu
seciunea minim de 70 mm2 OL sau, n cazurile n care conductoarele nu
se pot instala aparent, cu seciunea minim de 25 mm2 Cu.
La utilajele alimentate prin cordoane cu conductoare de cupru i nveli de
cauciuc n execuie grea sau medie, se admite folosirea celui de al patrulea
conductor al cordonului drept conductor de legare la pmnt.
Conductoarele de protecie pentru legarea la pmnt a echipamentelor
supuse la deplasri frecvente sau vibraii, trebuie s fie conductoare
flexibile.

SECIUNI MINIME ADMISIBILE LA CONDUCTOARE

MONTATE N EXTERIOR, PE PEREII CLDIRILOR
196

Nr.
crt

Destinatia conductoarelor

1
2

Seciuni, mm2
cupru

aluminiu

Pentru instalare pe perei, pe izolatoare la

distana de maximum 4 m ntre suporturi

10

Pentru interiorul corpului de iluminat

montat pe perete

SECIUNILE MINIME ADMISE PENTRU CONDUCTOARELE

UTILIZATE N INSTALAIILE ELECTRICE DIN INTERIORUL
CLDIRILOR

Nr. crt

Destinatia conductoarelor

Seciunile
minime ale
conductoarel
or
[mm2]
cupru

alumi
niu

- conductoare multifilare;

0,50

- conductoare unifilare.

0,75

Pentru un singur corp de iluminat, conductor de faz

2,5

Pentru o singur priz, conductor de faz

1,5

2,5

Pentru circuite de lumin, conductor de faz

1,5

2,5

Pentru circuite de priz, conductor de faz

2,5

Pentru circuitul unui receptor electrocasnic cu putere

cuprins ntre 2 i 4,5 kW, conductor de faz

2,5

1
Pentru interiorul corpurilor de iluminat:

197

Pentru circuite primare ce alimenteaz firmele cu lmpi

cu descrcri n gaze

2,5

Pentru circuite de for, conductor de faza

1,5

2,5

Pentru circuite monofazate, conductorul neutru (N) va

avea aceeai seciune ca i conductorul de faz

10

Pentru circuite trifazate cu patru conductoare, pn la o

seciune de 17 mm2 a conductoarelor de faz seciunea
conductorului neutru va fi egal cu aceea a
conductoarelor de faz

- 25 mm2

17

25

- 35 mm2

17

25

- 50 mm2

25

25

- 70 mm2

35

35

- 95 mm2

50

50

-120 mm2

70

70

- 150 mm2

70

70

- 185 mm2

95

95

- 240 mm2

120

120

- 300 mm2

150

150

- 400 mm2

185

185

6 (sau 100 mm2

OL)

Pentru circuite trifazate cu patru conductoare,

conductorul neutru pentru seciuni ale conductorului de
faz de:

> 400 mm2 , sN = 0,5 sF

Pentru coloane din cldiri de locuit, conductorul de
protecie (PE):
- la coloane colective;

198

- la coloane individuale

13

Pentru circuite din apartamente, conductorul de

protecie (PE)

2,5

14

Pentru coloane, ntre tabloul principal i tabloul

secundar, se va determinaprin calcul, dar minimum:

2,5

15

Pentru conductoare de legtura ntre contor i tabloul de

distribuie al instalaiei interioare din locuine, se va
determina prin calcul, dar minimum:

- legturi lipite

0,5

- legturi cu cleme sau la borne

0,75

2,5

Pentru circuite secundare ale transformatoarelor de

curent pentru msur

1,5

- pn la 2 A

0,50

- pn la 6 A

0,75

- peste 6 A pn la 10 A

1,0

- peste 10 A pn la 17 A

1,5

- peste 17 A pn la 25 A

2,5

- peste 25 A pn la 32 A

- peste 32 A pn la 40 A

- peste 40 A pana la 63 A

10

Pentru conductoare de legtur din interiorul tablourilor

electrice:

17

Pentru cordoane de alimentare ale receptoarelor mobile

sau portabile, seciunea conductorului de faz va fi,
pentru un curent nominal al aparatului:

Pentru cordoane de alimentare ale corpurilor de

iluminat portabile, seciunea conductorului de faz va
fi, pentru un curent nominal al aparatului:
199

20

21

- pana la 4 A

0,5

- peste 4 A pana la 10 A

0,75

Pentru instalaii de automatizare, msura i control

destinate unor receptoare sau instalaii importante (vezi
an. 5.1.3.)

Pentru legturi electrice de automatizare, msura i

control ntre aparatele montate ntr-un echipament i
pentru legturile dintre aceste aparate i conectri

0,5

CURENI MAXIMI ADMISIBILI N REGIM PERMANENT LA

CONDUCTOARE NEIZOLATE, LIBERE N AER
Temperatura mediului ambiant: + 25oC
Temperatura maxim admis pe conductor: + 70oC
Sectiunea
nominala a
conuctoare
lor
( mm2)

Intensitile curenilor, A
Felul montajului
Cupru

Aluminiu

Oel-aluminiu

Oel

Interi Exteri Interi Exteri Interi Exteri Exteri

or
or
or
or
or
or
or

50

70

10

80

95

60

75

50

80

17

100

130

75

105

75

105

45

25

140

180

105

135

100

130

60

35

170

220

130

170

135

175

75

50

215

270

175

215

175

210

90

70

270

340

210

265

210

265

125

95

335

415

255

320

260

330

140

200

120

393

485

300

375

305

380

150

465

570

355

440

365

445

185

530

640

410

500

425

510

240

635

760

490

590

505

610

300

740

880

570

680

585

690

400

895

1050

690

815

715

835

500

820

980

600

930

1070

CURENI MAXIMI ADMISIBILI N REGIM PERMANENT LA

CONDUCTOARE IZOLATE
Temperatura mediului ambiant: + 250 C
Temperatura maxim admisa pe conductor:
+ 700 C, la izolaie de PVC
+ 600 C, la izolaie de cauciuc
Intensitile curenilor, A
Sect.
nomin
ala a
conuxt
oarelor
( mm2)

Conductoare de cupru
cu izolaie de PVC sau
de cauciuc FY, FcTi

Conductoare de
aluminiu cu izolaie de
PVC sau cauciuc AFY

Montate n tub
Nr.
conductoarelor
n tub

Montate n tub
Nr.
conductoarelor
n tub

5,6

14 12 11 10

Libe
re n
aer

Liber
e n
aer

5,6

10

20

201

1,5

17 14 13 11

25

2,5

24 20 18 17

34

18 17 15 13

27

31 26 24 21

45

23 20 18 17

35

40 34 31 27

57

30 27 25 21

45

10

55 49 45 39

78

41 38 33 29

61

17

73 64 58 51

104

55 47 43 38

82

25

10
84 76 67
0

137

74 66 60 53

107

35

12 10
98 87
5 8

178

95 83 76 65

132

50

15 13 12 10
0 5 3 9

210

11 10
94 82
8 3

175

70

20 17 15 13
0 1 6 7

260

15 13 11 10
5 1 9 4

205

95

24 21 19 17
1 8 8 4

310

18 17 15 13
7 6 1 3

245

120

27 25 22 19
2 0 8 6

365

21 19 17 15
7 1 4 3

285

150

31 28 25 22
0 0 5 4

415

23 21 19 17
8 4 5 1

330

185

475

375

240

560

440

300

645

510

400

750

605

OBSERVAII:
1. Intensitile curenilor pentru trei conductoare n tub sunt valabile i
pentru circuite trifazate (echilibrate sau nu) cu patru sau cinci conductoare
(3L + N, 3L + N + PE).
202

2. Pentru conducte punte cu dou conductoare, respectiv trei conductoare,

se folosesc valorile intensitilor date pentru dou conducte, respectiv trei
conducte n tub.
CURENI MAXIMI ADMISIBILI N REGIM PERMANENT LA
CORDOANE DE CUPRU CU IZOLAIE l MANTA DE PVC SAU
CAUCIUC, N EXECUIE UOAR, MEDIE SAU GREA PENTRU
INSTALAII ELECTRICE MOBILE, MONTATE N AER
Temperatura mediului ambiant: + 250 C
Sectiunea
Intensitile curenilor, A
nominala a
conductoare Numrul de conductoare ale cordonului
lor
1
2
3
(mm2)
0,5

12

0,75

17

14

1,0

18

17

1,5

23

20

2,5

40

33

28

50

43

36

65

55

45

10

90

75

60

17

120

95

80

25

170

125

105

35

190

150

130

50

235

185

170

70

290

235

200

COEFICIENII DE CORECIE A CURENILOR MAXIMI

203

ADMISIBILI N CONDUCTOARE, N FUNCIE DE

TEMPERATURA MEDIULUI AMBIANT
Coeficieni de corecie

Temperatura
mediului ambient

Temperatura admis pe conductor

+ 60 C (conductoare cu
izolaie de cauciuc)

+ 70oC (conductoare
neizolate i conductoare
cu izolaie de PVC)

+5

1,250

1,200

+10

1,195

1,156

+15

1,135

1,110

+20

1,070

1,053

+25

1,0

1,0

+30

0,926

0,943

+35

0,845

0,884

+40

0,757

0,818

+45

0,655

0,745

+50

0,535

0,667

+55

0,577

+60

0,471

ALEGEREA DIAMETRULUI TUBURILOR IPEY l EVILOR

PVC TIP 1 (PVC-U) N CAZUL CONDUCTELOR FcTi SAU
SIMILARE
Sectiunea
nominala
a
conductor
ului

Numrul conductelor n tub

1

Diametrul nominal (exterior) al tubului

[mm]
204

(mm2)
1

12

12

17

17

20

20

25

1,5

12

17

17

20

20

25

25

2,5

12

17

20

25

25

25

32

17

20

25

25

25

32

32

17

25

25

25

32

32

40

10

17

25

32

32

32

40

50

17

17

32

32

40

40

50

50

25

25

32

40

40

50

50

63

35

25

40

40

50

50

63

63

50

25

40

50

50

63

75

75

70

32

50

50

63

75

90

95

32

50

63

75

90

120

40

63

75

90

90

150

40

63

90

90

185

40

75

90

90

OBSERVAII:
1. Linia ngroat din tabel separ evile PVC tip 1 (PVC-U).
2. n cazuri justificate, se admite nlocuirea tuburilor IPEY 50 i 63 cu evi
PVC tip 1/50 sau 63.
3. Tuburile IPEY - STAS 6690, Conducte FcTi-STAS 526.
ALEGEREA DIAMETRULUI TUBURILOR IPEY l EVILOR
PVC TIP 1 (PVC-U) N CAZUL CONDUCTELOR FY, AFY SAU
SIMILARE
Sectiunea

Numrul conductelor n tub

205

nominala
a
conductor
ului
2

(mm )

Diametrul nominal (exterior) al tubului

[mm]

12

12

17

17

17

17

17

1,5

12

12

17

17

17

20

20

2,5

12

17

17

20

20

25

25

17

17

20

25

25

25

32

17

17

20

25

25

25

32

10

17

25

25

32

32

40

40

17

17

25

32

40

40

50

50

25

20

32

32

40

40

50

63

35

25

40

40

50

50

63

63

50

25

40

40

50

63

75

75

70

32

50

50

63

75

75

95

32

50

63

63

75

120

40

63

75

75

90

150

40

63

75

90

185

40

75

90

90

OBSERVAII:
1. Idem ca la anexa 12.1.
2. Conducte FY, AFY-STAS 6865.
ALEGEREA DIAMETRULUI TUBURILOR PEL N CAZUL
206

CONDUCTELOR FcTi SAU SIMILARE

Numrul conductelor n tub
Sectiunea
nominala
a
conductor
ului
(mm2)

Diametrul nominal (interior) al tubului

[mm]

12,
7

12,
7

12,
7

12,
7

17,
1

17,
1

20,0

1,5

12,
7

12,
7

12,
7

17,
1

17,
1

20,
0

20,0

2,5

12,
7

12,
7

17,
1

17,
9

20,
0

25,
5

25,5

12,
7

17,
1

17,
9

20,
0

25,
5

25,
5

34,2

12,
7

17,
9

20,
0

25,
5

25,
5

34,
2

34,2

10

12,
7

20,
0

25,
5

25,
5

34,
2

34,
2

44,0

17

17,
1

25,
5

34,
2

34,
2

34,
2

44,
0

51,0

25

17,
9

34,
2

34,
2

44,
0

44,
0

51,
0

55,8

35

20,
0

34,
2

44,
0

44,
0

51,
0

55,
8

50

20,
0

44,
0

44,
0

51,
0

55,
8

70

25,
5

44,
0

51,
0

55,
8

207

95

34,
2

51,
0

55,
8

120

34,
2

55,
8

150

34,
2

185

34,
2

OBSERVAII:
Corespondena dintre notarea tuburilor PEL prin diametrul nominal
(interior) din anexa 12.3. i notarea tuburilor PEL prin filet IPE este
urmtoarea:
Notare
prin
diametru
nominal
Notare
prin filet
IPE

12,7 17,1 17,9 20,0 25,5 34,2 44,0 51,0 55,8

11

13,5

15

21

29

36

42

48

Tuburi PEL - STAS 7933

CAPITOLUL 15 NORME OBLIGATORII DE SECURITATE A
MUNCII
LA EXECUTAREA DE LUCRARI IN INSTALATIILE
ELECTRICE. ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN CAZ DE
ELECTROCUTARE
20.1 Generalitati
Proiectarea, executarea i exploatarea instalaiilor electrice se face conform
prescripiilor tehnice n vigoare, astfel nct persoanele care se afl n
208

apropiere s nu vin n contact direct cu elementele care sunt sau pot fi

puse sub tensiune.
Cei care exploateaz aceste instalaii trebuie s le menin n permanen
n condiiile impuse de prescriptiile n vigoare, iar munca lor trebuie
organizat astfel nct s fie lipsit de pericole. Organizarea locurilor de
munc trebuie s asigure deplina securitate personalului n executarea
lucrrilor de exploatare, reparaii i montaj.
Punctele n care pot avea loc accidente trebuie s fie prevzute cu
dispositive de protecie i de avertizare. La toate locurile de munc i in
special la locurile periculoase trebuie s se monteze plci avertizoare.
n cazul cnd lucrrile se execut cu mai multe echipe, este absolut necesar
s existe un conductor unic, responsabil de lucrare, care s stabileasc
msurile generale de securitate a muncii.
Persoanele care execut lucrri ntr-o unitate energetic dar sunt salariate
ale altei uniti sau ntreprinderi nu pot fi admise la lucru dect dup ce sau stabilit de ctre unitile de exploatare in care urmeaz s lucreze
condiii de lucru sigure, n conformitate cu normele de securitate a muncii.
In exploatare, instalaiile electrice se consider.tot timpul sub tensiune.
n timpul reviziilor periodice ale liniilor aeriene, dac se descoper un
conductor rupt, czut la pmnt sau desprins din elementele de susinere,
dup ce persoana care execut controlul se convinge c linia nu este de
nalt tensiune,cu mnua electroizolant i cu ajutorul unui clete patent
izolat, taie conductorul rupt pentru a nu prezenta pericol pentru trectori.
n cazul c acest lucru nu este posibil, organizeaz paza conductorulai i
anun echipa de ntreinere pentru a remedia defectul.
Prezena tensiuii n instalaii se stabilete numai cu ajutorul indicatorului
de tensiune sau al lmpii de prob.
20.2 Lucrri la tablourile de comand
Lucrrile la tablourile de comand. semnalizare si msur ,e execut numai
dup ce s-a ntrerupt tensiunea.s-au montat paravane si s-a delimitat cu
plcute avertizoare locul de munc, folosindu-se mijloacele individuale de
protectie din dotare.
20.3Lucrari la motoare si generatoare electrice
nainte de nceperea lucrrilor de reparare a motoarelor electrice. se vor lua
urmtoarele msuri:
- oprirea motorului, prin intrerupator si sigurarue, si verificarea lipsei
tensiunii;
209

- ntreruperea cablului de alimentare a motorului respectiv si

scurtcircuitarea acestuia la captul dinspre motor;
- montarea placutelor avertizoare "Nu nchidei! Se lucreaz!" pe
dispozitivul de actionare a intreruptorului motorului i pe dispozitivul
prin care s-ar putea pune sub tensiune cablul de alimentare;
- scoaterea manetei dispozitivelor de acionare, blocarea lor cu lan sau cu
lact, aezarea unor teci de cauciuc sau plci de micanit pe cutitele
separatoare lor etc;
- nchiderea vanelor sau ventilelor de admisie a aburului, aerului sau
gazelor la pompa sau la ventilarorul actionat de motorul respectiv, blocarea
sau legarea lor cu lan si aezarea plcuelor avertizoare ,cu .inscripna "Nu
Inchideti! Se lucreaz!":
- dac punctul neutru al mainii oprite pentru reparaie are legtur cu
punctual neutru al celorlalte maini, el va fi deconectat pe toat durata
lucrrii.
Scoaterea plcilor avenizoare si repunerea in functiune a motorului sunt
permise numai dup ce in registrul de exploatare din sectia respectiv s-a
consemnat c lucrrile s-au terminat i s-a notat numele persoanei care a
comunicat aceasta.
20.4 Msuri ce trebuie luate la,executarea branamentelor aeriene
Inainte de urcarea pe stlp, se controleaza stlpul si mijloacele de
protecie,
Cnd a ajuns cu capul la nivelul izolatoarelor inferioare lucratorul trebuie
s se opreasc si s mbrace mnuile electroizolante. Executantul legturii
se urc mai sus, aplicand teci protectoare peste conductor i plrii
protectoare peste izolatoare, ncepnd cu primul conductor de jos si
repetnd operaia la toate conductoarele cu care ar putea veni n atingere n
timpul lucrului. Tecile trebuie s aib o lungime de minimum 1 m. Este
categoric interzis ca n timpul lucrului s mai existe, n afar de
conductorul la care se face legtura, un alt conductor fr teac de
protecie.
Legtura propriu-zis se execut ncepnd cu fazele mai puin accesibile.
Dup executarea legturii, se scot tecile i plriile protectoare de pe
conductoare i izolatoare n ordinea invers aplicrii lor.
Toate lucrrile menionate se execut n mod obligatoriu cu ajutorul
mnuilor de cuciuc, executantul lucrrii fiind mbrcat n salopet, cu
mnecile neridicate, i avnd capul i ceafa acoperite.
210

n timpul ct dureaz operaiile de executare a branamentelor pe stlp,

ajutorul supravegheaz de jos mersul lucrrilor.
Pe timp de ploaie, furtun, ntuneric sau descrcriatmosferice se interzice
lucrul sub tensiune (executarea branamentului la o reea sub tensiune).
20.5 Msuri ce trebuie luate la executarea branamentelor subterane
Pentru a se evita atingerea simultan a prilor sub tensiune i a pereilor
gropii, dimensiunile minime ale acesteia trebuie s fie:
-lungimea (n lungul cablului), minimum 1500 mm;
- distana de la poziia de lucru a executantului legturii pn la peretele
din spatele lui, minimum 500 mm,;
- distana de la marginea manonului de derivaie pn la peretele opus
poziiei de lucru a executantului legturii, minimum 500 mm.
Dac spaiul disponibil nu permite respectarea dimensiunilor minime ale
gropii, se vor pune covoare de cauciuc i pe pereii gropii. Dimensiunile
minime ale covoarelor de cauciuc care servesc la acoperirea fundului i a
pereilor gropii trebuie s fie de 750 x 750 mm, iar aezarea lor se face
astfel nct marginile s se petreac.
Ajutorul pregtete toate sculele i materialele i le d executantului la
cerere, avnd minile mbrcate n mnui de cauciuc.
Indeprtarea armturii cablului, tierea mantalei de plumb, ndeprtarea
fazalor prin pene de lemn i montarea pieselor de distan trebuie
executatecu atenie, pentru a nu se deteriora izolaia fazelor.
Dup montarea pe cablu a prii inferioare a manonului de deriva ie, sub
manon
se aazo bucat de cauciuc dielectric, ntre urechile manonului i cablu
se introduce
un material izolant (carton sau cauciuc) i se izoleaz cu band uleiat
mantaua de
plumb rmas lng urechile manonului, pentru a nu fi atins.n timpul
executrii
legturii. .
Dup ce au fost luate aceste msuri, se ndeprteaz izolaia de hrtie de pe
conductorul cel mai greu accesibil, pe o distan egal cu limea clemei,
plus 2mm.
Dup ce se constat lipsa tensiunii n conductorul respectiv i lipsa
legturii cu pmntul a manonului, se leag prima faz a branamentului
(se aplic clema de presiune). uruburile clemei trebuie strnse cu o cheie
tubular cu mner izolat.
211

nainte de a se trece la faza urmtoare, se izoleaz conductorul, inclusiv

clema fazei la care s-a lucrat, cu band uleiat.
Este interzis s existe n acelai timp mai mult de un conductor dezizolat,
Se repet apoi operaiile de mai sus la celelalte dou faze i la neutru, dup
care se leag la pmnt cele trei gulere ale mantaleide plumb din manon,
prin conductoare de cupru lipite ntre ele, i se aplica jumtatea superioar
a manonului.
n cazul n care n manoane trebuie s se execute legturi prin lipire, este
necesar ca n prealabil s se scoat totul de sub tensiune.
Se interzice lucrul sub tensiune pe timp de ploaie sau ntuneric .
20.6 Mijloace individuale de protecie
Toate mijloacele individuale de protecie folosite de personalul de
deservire a instalaiilor electrice trebuie s corespund normelor de
securitate a muncii.
Mijoacele folosite pentru protejarea contra electrocutrilor, prin izolarea
omului fa de prile aflate sub tensiune, sunt: mijloace i scule
electroizolante (cizme de cauciuc, mnui de cauciuc, prjini
electroizolante, platforme electroizolante, covorae i preuri de cauciuc,
scule cu mnere electroizolante), indicatoare de tensiune i dispozitive de
scurtcircuitare i de legare la pmnt.
Mijloacele de protecie trebuie pstrate n locuri bine alese, pentru a nu fi
degradate ( de exemplu. mnuile cizmele, covoraele, ochelarii de
protecie i indicatoarele de tensiune trebuie pstrate n dulapuri).
Toate mijloacele de protectie primite n exploatare trebuie controlate
sistematic, dup cum urmeaz:
- mijloacele de protectie electroizolante trebuie controlate n ceea ce
privete rigiditatea lor dielectric, n condiiile i la termenele indicate de
norme; ncercrile mecanice ale prjinllor i ale platformelor
electroizolante trebuie executare numai la recepia din fabric.
- celelalte mijloace de protecie trebuie supuse unei revizii exterioare
periodice i, dac este necesar, unor ncercri mecanice indicate de
normele n vigoare referitoare la securitatea muncii n instalaiile electrice.
20.7 Mijloace i scule electroizolante
Cizme i mnui de cauciuc. Cizmele de cauciuc constituie un mijloc
electroizolant de protecie auxiliar n instalaiile electrice de orice fel, iar
mnuile de cauciuc constituie un mijloc auxiliar n instalaiile de nalt
tensiune i un mijloc principal n instalaiile de joas tensiune.
212

n instalaiile electrice este permis s se foloseasc doar cizme i mnui

de cauciuc fabricate special n acest scop, dup indicaiile date de
standardele sau normele in vigoare. Cizmele i mnuile destinate altor
scopuri nu sunt admise ca mijloc de protecie in instalaiile electrice.
n timpul folosirii, mnuile trebuie protejare mpotriva aciunii uleiurilor,
a benzinei i a altor substane care distrug cauciucul.
Prjini electroizolante. Prjinile electroizolante sunt folosite pentru
comanda direct a separatoarelor fr acionare mecanic, pentru aplicarea
garniturilor de scurtcircuitare i legare la pmnt mobile, precum i pentru
msurri sau ncercri de instalaii sub tensiune sau n locurile n care
aceasta poate s apar. Ele pot fi folosite ca mijloc principal de protecie n
instalaiile electrice de orice tensiune.
Prjinile electroizolante se construiesc din "materiale electroizolante cu
caracteristic stabil (bachelit, ebonit, pertinax etc.), n condiiile
indicate de norme. Prjinile destinate echipelor de teren trebuie prevzute
n timpul transportului cu o nvelitoare special, impermeabil. Pe partea
metalic a fiecrei prjini trebuie s fie tampilat numrul su de
fabricaie.
n timpul lucrului prjinile nu se leag la pmnt, cu excepia cazurilor n
care
principiul lor de construcie necesit aceasta.
Prjinile trebuie pstrate n poziie vertical, atrnate sau aezate n stelaje,
fr a fi atinse de perete.
Platforme electroizolante. Platformele electroizolante sunt folosite ca
mijloace auxiliare de protecie in instalaiile electrice de orice tensiune.
Acestea sunt alctuite din grtare de lemn cu picioare electroizolante
(izolatoare de porelan) nlimea de la podea pn la suprafaa inferioar a
platformei trebuie s fie de cel puin 10 cm.
Platformele electroizolante nu trebuie s aib piese metalice de fixare.
Dimensiunile platfonnelor electroizolante nu trebuie s fie mai mici de
75x75 cm, dar nici mai mari de 150x150cm. Platformele electroizolante se
ncearc n condiiile indicate de norme,
Covorae i preuri de cauciuc. Acestea se admit ca mijloace auxiliare de
protecie n instalaiile electrice de orice tensiune.
Ele sunt destinate a fi ntinse pe podeaua ncperilor n care nu se afl
instalaii electrice mai ales pe locurile de pe care se acioneaz
separatoarele, ntreruptoarele etc. Dimensiunile minime ale covoraelor
electroizolante trebuie s fie 75x75 cm.
213

n lipsa unor covorae permanente, se pot folosi in acelai scop covorae

mobile.
Scule cu mner electroizolant. Sculele cu mnere electroizolante trebuie
pstrate n dulapuri sau rafturi speciale. n timpul transportului, sculele
trebuie neaprat protejare mpotriva umezelii si murdriei.
Atunci cnd se execut lucrri sub tensiune, acestea trebuie folosite
concomitent cu mnuile i cizmele de cauciuc, cu excepia lucrrilor de la
tablourile de comand, din circuitele secundare si de la alte instalaii
similare.
Sculele cu mnere electroizolante utilizate trebuie supuse mai nti unei
revizii exterioare.
Garnituri de scurtcircuitare si de legare la pmnt. Garniturile de
scurtcircuitare i de legare la pmnt mobile constituie cel mai sigur mijloc
de protecie impotriva aplicrii din greeal a tensiunii pe sectoare
ntrerupte sau n cazul apariiei unei tensiuni induse, n cazul executrii
unor lucrri pe poriuni intrerupte ale instalatiei. .
O garnitur de legare la pmnt se compune din conductorul pentru
scurtcircuitarea fazelor, conductorul de legare la pmnt i clemele de
racordare a conductorului de legare la pmnt si a cunductoarelor de
scurtcircuitare la prile conductoare de current. Conductoarele sunt de
cupru flexibil, neizolate, cu secnunea de cel puin 25 mm2 Clemele pentru
racordarea conductoarelor trebuie s fie construite astfel nct s nu poat
fi smulse de eforturile dinamice i s permit fixarea. aplicarea i scoaterea
lor de pe bare cu ajutorul prjinii de manevr.
mbinrile tuturor prilor componente ale garniturii trebuie executate
durabil i sigur. prin sudare sau mbinare cu buloane. Nu este permis
folosirea numai a lipiturii.
Indicatoare de tensiune. Indicatorul de tensiune funcioneaz pe baza
fenomenului de luminiscen a unui tub cu neon, supus unei diferene de
potenial alternative. Indicatorul servete pentru verificarea prezenei sau
lipsei tensiunii i pentru determinarea fazelor, la liniile aeriene, la cabluri
si la transformatoare.
El poate fi folosit direct pe partea de nalt tensiune. mpreun cu tubul cu
rezisten aditional. Nu este permis legarea indicatorului de tensiune la
pmnt. Prezena tensiunii n instalaiile n functiune se stabileste numai
prin apropierea indicatorului de instalatie pn cnd incepe s lumineze.
Atingerea este necesar numai atunci cnd partea din instalaie care
urmeaz a fi verificat nu se afl sub tensiune.
214

Indicatoarele de tensiune pot fi folosire n aer liber numai pe timp uscat.

Ele trebuie pstrate n cutii etane, pentru protejarea lor mpotriva
loviturilor, a prafului si a umezelii. Mijloace de protecie mpotriva
arsurilor. Pentru protecia mpotriva arsurilor se folosesc ochelari de
protecie i mnui electroizolante.
Ochelarii de protecie se folosesc la nlocuirea siguranelor, la tierea
cablurilor, la deschiderea manoanelor i a cutiilor terminale din reelele de
cabluri n exploatare la lipirea cablurilor si la turnarea masei izolante n
cutii terminale si n mansoane de cablu.
Mnuile electroizolante se folosesc la lucrrile cu metal topit i cu mas
topit pentru cabluri etc.
20.8 ngrdiri i plci avertizoare
ngrdiri. ngrdirile provizorii mobile sunt folosire pentru protecia
personalului mpotriva atingerii accidentale a prilor de instalaii aflate
sub tensiune si situate n apropierea locului de munc. ngrdirile
provizorii pot fi panouri (paravane), elemente electroizolante de form
corespunztoare si ngrdiri-celule.
Panourile se execut din lemn sau din alte materiale electroizolante
nefragile, pe care se fixeaz plci avertizoare, cu inscripia ,,Stai! nalt
tensiune! Pericol de moarte!"
Ele trebuie s fie rezistente (nedeformabile), comode i uoare i cu baza
suficient de mare contra rsturnrii. De asemenea, trebuie s aib nlimea
minim de 1,80 m, iar marginea inferioar s fie la o distan de 10 cm de
podea.
Panourile trebuie instalate astfel nct s nu mpiedice ieirea personalului
din incapere n caz de pericol.
Elementele electroizolante trebuie construite astfel nct s acopere
complet partea sub tensiune din apropirea locului de munc.
n instalatiile cu tensiune de pn la 10 kV inclusiv, folosirea elementelor
electroizolante este permis numai n cazul n care nu exista posibilitatea
de a se ngrdi locul de munc cu panouri sau paravane. Elementele
electroizolante din bachelit, textolit sau alte materiale similare pot fi
folosite n instalaii pn la 10 kV inclusiv, iar garnituri de cauciuc, n
instalatiile pan la 1000 V inclusiv.
Plcile avertizoare. Plcile avertizoare se folosesc:
- pentru interzicerea manevrrii aparatelor prin care s-ar putea pune
instalariile sub tensiune;
215

- pentru prevenirea personalului asupra pericolului, n apropierea unei pri

aflate sub tensiune;
- pentru a se indica personalului care este locul de munc pregtit i pentru
a i se aminti msurile luate. Dup caz, n funcie de situaiile prezentate
mai sus,
plcile avertizoare folosire sunt de prevenire, de interdicie, de admitere si
reamintire.
20.9 Acordarea primului ajutor in caz de electrocutare
Scoaterea accidentatului de sub tensiune
Atingerea prilor aflate sub tensiune provoac o contractare a muchilor i
accidentatul nu se poate elibera de partea atins, aflat sub tensiune.
Atingerea lui fr s se ia msuri de izolare prezint pericol pentru viaa
celui care intervine.
Prima aciune care trebuie ntreprins pentru salvarea accidentatului const
n rapida deconectare a acelei pri a instalaiei cu care accidentatul se afl
n atingere.
n aceste situaii se iau urmtoarele msuri:
- dac accidentatul se gsete la nlime, astfel nct prin ntreruperea
curentului ar putea s cad se iau n prealabil msuri pentru evitarea
cderii;
- dac prin intreruperea curentului se ntrerupe iluminatul normal, trebuie
luate n prealabil msuri pentru a exista alte surse de iluminare (iluminatul
de siguran, lanterne cu baterii sau acumulatoare, tore, lumnri etc);
- daca deconectarea instalatiei nu se poate executa suficient de repede se
iau msuri pentru ndeprtarea accidentatului de prile aflate sub tensiune,
msuri care sunt diferite pentru instalatiile de joas tensiune fat de cele
pentru instalaiile de nalt tensiune.
n instalaiile cu tensiune de lucru sub 1000 V, pentru eliberarea de sub
aciunea curentului se va folosi un obiect uscat,ru conductor de
electricitate, ca, de exemplu, o hain uscat, o frnghie, un par uscat etc.
Nu este permis a se folosi obiecte metalice sau umede. Salvatorul va purta
mnui de cauciuc sau, n lipsa acestora, i va nfura mna ntr-o hain
uscat, ori i va ntinde mneca hainei proprii, sau se va folosi o apc de
postav. Se va folosi nclminte electroizolan de cauciuc sau platforme
electroizolante sau covorae de cauciuc elecrroizolante. Atunci cnd
accidentatul atinge un singur conductor, este bine s fie ridicat i izolat fat
216

de pmnt, folosindu-se scnduri de lemn uscat sau covorae, pentru a

ntrerupe n modul acesta curentul care trece prin accidentat,
procedandu-se apoi la scoaterea lui complet de sub tensiune. La nevoie se
va tia conductroul cu un topor cu mner de lemn uscat sau cu o alta scul
cu mner electroizolant. Pentru aceast operaie trebuie s se foloseasc
mnui i nclminte de cauciuc electroizolant. Fiecare conductor va fi
tiat n parte, fr a se atinge celelalte conductoare.
n instalaiile cu tensiune de lucru de peste 1000 V, pentru acordarea
ajutorului se folosesc mnui i nclminte electroizolanre din cauciuc i
se acioneaz cu o prjin sau cu cleti electroizolanti. Dup ntreruperea
tensiunii se scurtcircuiteaz i se leag la pmnt fazele cu ajutorul
garniturilor mobile de legare la pmnt, respectndu-se msurile necesare
pentru aceast operaie. Prin scurtcircuitare i legare la pmnt se asigur
imposibilitatea reaparitiei tensiunii i se descarc conductoarele de o
eventual
sarcin capacitiv.
Msurile ce se iau dup scoaterea accidentatului de sun tensiune
Aceste msuri depind de starea in care se afl accidentatul dup scoaterea
lui de sub tensiune. Dac accidentatul nu i-a pierdut cunotina, ns a fost
n nesimtire sau a stat un timp ndelungat sub actiunea curentului, trebuie
s i se asigure o linite perfect i s fie chemat medicul. Dac medicul nu
poate fi adus, accidentatul va fi transportat la un punct sanitar.
Dac i-a pierdut cunotina, ins nu i s-a ntrerupt respiraia, accidentatul
va fi ntins comod, i se vor descheia hainele, se va crea un curent de aer
proaspt, ndeprtndu-se persoanele de prisos; i se va da s miroase
amoniac i va fi frecionat si nclzit.
Va fi chemat imediat medicul. Dac respiraia este neregulat, i se va face
respiratie artificiala.

217

Fig. 20.1 Respiraia artificial executat de o singur persoan:

expiraie
Dac lipsesc semnele de via (respiraia, btile inimii, pulsul), i se va
face imediat respiraie artificial, deoarece, n caz contrar, accidentatul
tinde sigur spre moarte. Respiratia artificial trebuie nceput chiar la locul
accidentului, fiecare secund fiind important pentru salvarea
accidentatului, Respiraia artificial nu trebuie s se ntrerup nici un
moment, ea trebuie continuat pn la obtinerea unui rezultat pozitiv
(readucerea la via) sau pn la apariia semnelor incontestabile de moarte
real. Nu se va ntrerupe respiratia artificial pentru a fi transportat
accidentatul la punctul sanitar. Readucerea la viata este conditionat n cea
mai mare msur de nceperea imediat a respiratiei artificiale si de
continuitatea ei. n timpul respiraiei artificiale se va supraveghea
accidentatul. Dac accidentatul mic buzele sau ploapele, sau dac face o
micare de nghiire, trebuie s se verifice cu atenie dac nu a revenit
respiraia natural.
Nu se va mai continua respiraia artificial dac se constata ca accidentatul
incepe s respire normal i uniform.
Pentru aplicarea respiraiei artificiale este necesar s fie eliberat
accidentatul de vemintele care i-ar jena respiraia i s i se desclesteze
gura. Pentru aceasta se aaz degetele ambelor mini n spatele unghiului
flcii inferioare sprijinindu-se degetele mari de extremitatea ei i se
descleteaz falca inainte, astfel incat dintii de jos s se gseasc n faa
dinilor de sus. Dac n modul acesta. nu se va reusi s i se deschid gura,
se va introduce intre msele (nu intre dintii din faa) o scnduric (nu o
plac meralic, o coad de lingur sau ceva asemanator). Apoi i se cur
gura de snge i mucozitti si dac are proteze dentare i se scot.
218

Metodele de aplicare a respiratiei artificiale depind de numrul persoanelor

care acord primul ajutor i de starea accidentatului.

Fig. 20.2 Respiraia artificial executat de o singur persoan:

inspiratie
Prima metod se aplic n cazul in care este de fa o singur persoan.
Metoda este simpl si uor de nvat. Se aaz accidentatul cu spatele n
sus, cu capul pe o mn, cu fa intr-o parte, iar cealalt mn va fi aezat
de-a lungul capului. Se aseaza sub obraz o crp curata i i se scoate limba
afara fara a o reine cu mana. Cel care acorda primul ajutoe se va aseza in
genunchi deasupra accidentatului cu fata in spre capul lui, cuprinznd ntre
genunchi, coapsele acestuia; va aeza palmele pe spinarea accidentatului,
pe coastele inferioare, apucndu-le lateral cu degetele apropiate.
Nurnrnd: unu, doi, trei se va apleca nainte, treptat, astfel nct greutatea
corpului su s se sprijine pe mainile ntinse; n modul acesta se apas pe
coastele inferioare ale accidentatului (expiraia, fig. 20.1). Fr a ndeprta
minile de pe spinarea acestuia, va reveni brusc in poziia iniial
(inspiraia, fig. 20.2).Dup ce va numra: patru, cinci. ase,
se va apleca din nou cu toat greutatea corpului pe minile ntinse,
repetnd acest
ciclu pnla revenirea respiratiei normale.

219

Fig. 20.3 Respiraia artificial executat de doua persoane: expiratie

A doua metod se aplic atunci cnd ajutorul este acordat de dou sau mai
multe persoane. Aceast metod d rezultate mai bune. Aplicarea acestei
metode este ns obositoare i de aceea seva prevedea personal de schimb.
Accidentatu! se aaz pe spate punndu-i-se sub omoplai un pachet de
mbrcminte, astfel nct capul s atrne napoi. i se va scoate limba, care
va fi retinut n afar, tras uor spre brbie. Cel care acord ajutorul se va
aeza n genunchi, lng capul accidentatului, il va apuca minile de lng
coate si i le va apsa ncetior pe prile laterale ale pieprulu. (expiratia
fig.20.3) numrnd unu. doi, trei, ridic minile accidentatului i i le duce
spre cap (inspiratia, fig. 20.4).Numrnd, parru, cinci, ase, apas din nou
minile pe piept. repetnd ciclul.
Dac respiraia artificial este corect executat. se obine un sunet (ca un
oftat atunci cnd coul pieptului se comprim si se relaxeaz, provocat de
trecerea aerului prin trahee. Dac sunetele nu se aud, nseamn c limba
mpiedica trecerea aerului i deci trebuie scoas j mai mult n afar.
Metoda a doua nu poate fi aplicat dac minile sau claviculele sunt
fracturate.
Trebuie evitat comprimarea excesiv a coului pieptului. La metoda a
doua, dac
presiunea este prea puternic (mai ales asupra abdomenului), se poate
produce presarea alimentelor din stomac i nfundarea cilor respiratorii cu
vomismente,
Trebuie evitate deasemenea misacrile foarte bruste.

220

Fig. 20.4 Respiraia artificial executat de doua persoane: inspiratie

Accidentatul trebuie ferit de rceal. Nu va fi aezat, pe pmnt umed, pe
pardoseal de crmid, pe beton sau metal. Se va aseza sub el ceva cald,
va fi acoperit i inclzit n limita posibilitilor. Pentru aceasta se vor pune
n jurul corpului si la picioare sticle cu ap fierbinte. crmizi sau pietre
nclzite i bine infurate in crpe pentru a nu-i produce arsuri. Toate
aceste msuri trebuie aplicare imediat i fara a se opri respiratia artificial.
20.10. Trusa sanitara de prim ajutor
n intreprinderi trebuie s fie desemnate anumite persoane care s rspund
de completarea sistematic a trusei sanitare cu materiale necesare acordrii
primului ajutor. Trusele trebuie s cuprind cel puin urmtoarele materiale
i substane:
- pachete aseptice individuale fr pansamente;
- pachete aseptice individuale cu pansamente;
- pansamente;
- pansamente din vat si tifon pentru pansare in caz de fracture;
- tinctur de iod in sticlute cu dop lefuit;
- soluie de acid boric (2 %) pentru splarea ochilor;
- amoniac (soluie 25 %); .
- vaselin boricat, valerian eterat;
- hipermanganat de potasiu; .
- ap oxigenat, vaselin sulfarnidat, jecolan;
- un pahar sau un ceainic mic, care poate servi art pentru administrarea
medicamentelor, ct-i pentru splarea ochilor;.
-.garou pentru oprirea hemoragiilor;
221

-sine pliabile si placaje pentru fixarea membrelor n caz de fracturi sau

luxatii;
- spun. prosoape;
- cizme sau gali electroizotant de cauciuc;
- mnui electroizolantede cauciuc:
- topor cu mner electroizolant:
-prjin de lemn de diferite mrimi.
Este recomandat s existe si un aparat special pentru respiratie artificial.

222