ELECTRICIAN IN CONSTRUCTII
- autorizatia de construire ;
- proiectul instalatiei este verificat de
verificatori atestai
Instalaiile electrice se execut de ctre uniti atestate.
( "Regulamentului pentru atestarea operatorilor economici care
proiecteaza, executa si verifica instalatii electrice, denumit in
continuare Regulament, aprobat prin Ordinul ANRE nr.
23/17.04.2013,)
Punerea n funciune se face numai dup controlul execuiei
instalaiilor de catre responsabilii tehnici cu executia si elaborarea
cartii tehnice a instalatilor care sa cuprinda buletinele de verificari
,planul calitatii ,certificate de conformitate a echipamentelor
inglobate in lucrare ,buletine metrologice a aparatelor de masura
utilizate la lucrari etc.
Instalaiile electrice la consumator trebuie realizate astfel nct sa nu
afecteze sigurana utilizatorilor i bunurilor.
CAP.1
A.
GENERALITI
Definiii si tehnologie
Prin instalaie electrica interioara se nelege ntreaga instalaie
electrica a unui consumator, situata in aval de punctul de delimitare
cu furnizorul, ce servete la alimentarea cu energie electrica a tuturor
receptoarelor electrice.
Prin receptor electric se nelege ansamblul electric care absoarbe
energia electrica si o transforma in alte forme de energie (luminoasa,
termica sau mecanica ) folosite in scopuri utilitare.
Prin puterea instalata a unui receptor se nelege puterea nominala a
unui receptor electric.
Prin putere instalata a unui consumator se nelege suma puterilor
instalate ale receptoarelor consumatorului respectiv.
2
18.
Un circuit de iluminat poate fi ncrcat cu maxim 12 locuri de
lampa.
TABELUL 1.
Categoriile de ncperi in funcie de mediu si pericol de electrocutare
Simbolul
categoriei
ncperii
1
U0
U1
U2
U3
Caracteristicil
Gradul de
e
umiditate
principale ale
mediului
ambiant
2
3
ncperi
uscate, fr
Maximum
ceata sau
75%
condensaii pe
perei.
ncperi
umede cu
intermitenta, Nu depete
cu ceata sau
timp
condensaii pe ndelungat
perei care se
75%
usuc repede
printr-o
aerisire
normala.
ncperi
umede,
In mod
cu ceata sau
obinuit
condens pe
75-97%
perei
ncperi
conductoare
d.p.d.v
electric, in
care
10
ncperile
corespunzto
are in care se
executa
instalaii
interioare
5
Puin
periculos
Camere de
locuit
Gradul de
pericol de
electrocutare
Periculos
Periculos
Periculos
Buctarii,
WC- uri,
Spatii
exterioare
acoperite
Bai de
utilitate
familiala
ncperi cu
pardoseli din
pamat, beton,
mozaic, etc.,
pardoseala
este
electric
Numrul de
conductoare in tub
Seciunea nominala a
conductoarelor(mm2)
1
1.5
2.5
11
6
1
Conductoare
de
cupru tip FY
Conductoare
din
aluminiu tip
AFY
2
2
3
4
5.6
2
3
4
5.6
10
3
14
12
11
10
-
4
17
14
13
11
-
5
24
20
18
16
18
16
15
13
6
31
26
24
21
23
20
18
16
7
40
34
31
27
30
27
25
21
8
55
49
45
39
41
36
33
29
Distanta de la
elementul de
fixare la
capetele
tuburilor, coturi,
aparate, etc.
Montaj aparent
Montaj ngropat
Pe orizontala
Pe verticala
IPY
IPEY
0.5-0.7
0.6-0.8
0.6-0.8
0.7-0.9
0.1
0.8-1.0
0.9-1.1
Se interzice tierea de anuri sau goluri in stlpi sau grinzi de beton
armat, in general, in elementele de rezistenta ale construciilor, in
scopul montrii ngropate a tuburilor.
mbinarea, curarea si racordarea tuburilor la doze sau aparate se
vor executa numai cu accesorii corespunztoare tipului respectiv de
tub in aa fel nct sa prezinte aceeai garanie de rezistenta mecanica,
izolaie electrica, etaneitate ca si a tuburilor nsi.
Se recomanda ca dozele sa Fie montate pe suprafeele verticale ale
elementelor de construcie.
In ncperile de bai si buctarii se recomanda sa nu se instaleze
doze. Nu se admite trecerea prin aceste ncperi cu circuite care
servesc pentru alimentarea receptoarelor din alte ncperi.
C. Aparate de conectare pentru instalaiile electrice de iluminat, de
prize si
de sonerie
16
17
si in execuie
Denumirea
Greutatea(k
g)
Cu doua circuite bipolare Tablou de distribuie tip 2C cod 1871
0.885
Cu doua circuite bipolare,Tablou de contor si distribuie 1.65
sonerie cu transformator tip 2C, cod 1884.
nglobat, loc pentru
contor.
Cu trei circuite
Tablou de contor si distribuie 1.91
bipolare, sonerie cu
tip 3C, cod 1883
transformator, loc de
contor.
Cu patru circuite
Tablou de contor si distribuie 2.75
bipolare sonerie cu
tip 4C, cod 1887
transformator nglobat,
loc pentru contor.
Tablourile de distribuie din tabelul de mai sus au urmtoarele
elemente componente :
- suport ;
- Sigurane unipolare cu filet la care se pot monta si
19
20
21
22
23
24
25
Turaia
[rot/min]
1,1
1,5
2,2
7,5
1500
1500
1000
1500
Randamen
tul
0,73
0,76
0,77
0,855
Factor de
putere
cos
0,78
0,79
0,74
0,84
Raportu
l
In/Ip
6
6
5,5
6,5
Q C
,
t s
28
I A
S mm 2
mm 2
l
S
sau
l
S
in care:
R - rezistenta conductorului (); l - lungimea conductorului (m); S sectiune conductorului (mm2);
- rezistivitatea (rezistenta specifica) a materialului conductor (
mm 2
m
);
m
2
mm
29
30
U = E - rI
unde:
E forta electromotoare care ia nastere in interiorul sursei de energie; rI
pierdere de tensiune interioara.
Unitatea de masura pentru tensiune este Voltul (V).
Tensiune electrica scade in lungul conductoarelor prin care trece curentul
electric cu atat mai mult cu cat rezistenta electrica a conductoarelor este
mai mare, producandu-se asa numita pierdere de tensiune din conductoare
(U).
1.4. Clasificarea materialelor
Corpul sau materialul care conduce curentul electric se numete
conductor electric; metalele sunt buni conductori electrici, iar dintre
acestea conductivitatea cea mai mare o are argintul (63,0106 Sm1), urmat
la mic distan de cupru (59,6106 Sm1). De asemenea plasma (gaz
ionizat) este n general un bun sau foarte bun conductor electric, n multe
cazuri conductivitatea plasmei se poate considera infinit. Tot n clasa
conductorilor intr i unele lichide care conin muli ioni, de exemplu apa
sarata conduce curentul electric cu atat mai bine cu cat concentraia de sare
este mai mare.
Un corp sau material care nu permite n mod semnificativ trecerea
sarcinilor electrice se numete izolator (de exemplu sticla, vidul, apa
deionizat etc.). O valoare a conductivitii electrice ntre cea a
conductorilor i cea a izolatorilor o au semiconductorii. Adesea
conductivitatea semiconductorilor poate fi ajustat n limite largi, att
permanent prin procesul de fabricaie, de obicei prin dopare, ct i dinamic
prin aplicarea unor cmpuri electrice exterioare, prin variaia temperaturii,
prin iluminare, prin expunere la radiaie ionizant etc.
Materialele electroizolante prezint o rezistivitate electric cu valori
cuprinse ntre 108 i 1018 [cm]. Materialele electroizolante se pot clasifica
n materiale organice, anorganice i siliconice. Materialele de natur
organic prezint proprieti electroizolante foarte bune, avnd ns o
rezisten redus la solicitrile termice i mecanice. Materialele de natur
anorganic (marmura, azbestul etc.) au o comportare invers materialelor
organice. Materialele de natur siliconic mbin n mod favorabil cele mai
bune proprieti ale materialelor organice i anorganice. Materialele
electroizolante pot fi: solide, lichide i gazoase. Folosind drept criteriu de
clasificare stabilitatea termic, materialele electroizolante se mpart n
32
Legea lui Ohm stabileste o legatura intre cele trei marimi de baza:
intensitate, tensiune si rezistenta,
dintr-un circuit electric inchis.
Intensitatea curentului electric care trece printr-un circuit este direct
proportionala cu tensiune electrica aplicata acelui circuit si invers
proportionala cu rezistenta electrica a circuitului.
U
I
, in care:
R
I intensitatea curentului electric (A); U - tensiunea electrica (V); R
rezistenta electrica ().
Daca la un circuit electric se cunosc doua din cele trei marimi de baza se
poate afla a treia
U
R
sau U RI .
I
Legea lui Ohm este valabila atat pentru un circuit inchis cat si pentru
portiuni din circuitul respectiv.
34
U
U2
R2
E
U
R
U1
R1
U1 U 2 U
R2
R2
RT
R1 R2 R3
RT
R1 R2 R3
R1 R2 R2 R3 R3 R1
R1 R2
R1 R2
36
Legea I Kirchhoff:
I1+I2+I4= I3+I5 sau I1+I2- I3+I4- I5 =0
Legea a II-a Intr-un circuit electric inchis, suma algebrica a fortelor
electromotoare este egala cu suma algebrica a pierderilor de tensiune.
Adica:
E RI
37
-E1+E2=R1I+R2I
In cazul in care la calculul curentului se obtine o valoare cu semnul minus
inseamna ca sensul real al circuitului este invers celui ales.
1.7. Puterea electrica. Energia electrica
Energia dezvoltata in unitatea de timp la bornele unui consummator se
numeste putere electrica.
Unitarea de masura pentru puterea electrica este Wattul [P]SI = 1 W.
In cazul curentului continuu puterea electrica se poate calcula cu relatiile:
P U I ;
P R I 2 - puterea electrica disipata de un consummator cu rezistenta R sub
forma de caldura;
U2
R
38
Pierderea de putere
Odata cu pierderea de tensiune din conductoare se produce simultan si o
pierdere de putere.
Aceasta se exprima prin relatia generala:
P = RTI2
, in care:
P - este pierderea de putere; RT rezistenta tuturor conductoarelor
circuitului sau ale liniei electrice considerate; I - intensitatea
curentului ce strabate circuitul sau linia electrica.
In general, pentru circuite sau linii electrice scurte nu se tine seama
de pirderea de putere din conductoare.
Pierderea de putere devine importanta la liniile electrice lungi si de
ea se tine seama la dimensionarea conductoarelor, deoarece, procentual
pierderea de putere este mai mare decat pierderea de tensiune. Puterea
pierduta in conductoare se transforma in caldura.
Randamentul () - este raportul dintre puterea utila si puterea absorbita.
Randamentul este mai mic dacat unitatea.
Pu
Pu
Pu
1,
Pa Pu P Pu RI 2
in care:
Pa
1
Pi
Intr-un atelier sau fabrica sunt receptoare de tot felul. Acestea nu lucreaza
simultan si nici toate incarcate la plina sarcina. In aceasta situatie puterea
absorbita de toate receptoarele fabricii / atelierului este mai mica decat
puterea instalata in receptoare.
Coeficientul de cerere se calculeaza dupa formula:
Cc
K s Ki
m r
unde:
Ks - este coeficientul mediu de simultaneitate al functionarii
motoarelor( in masura in care acestea functioneaza simultan); K i - este
coeficientul mediu de incarcare a motoarelor electrice din instalatia
cosiderata, aflate in functiune (in masura in care motoarele sunt incarcate
la sarcina nominala);
m - este randamentul mediu general al electromotoarelor, corespunzator
Ki; r - este randamentul mediu general al retelelor care alimenteaza
electromotoarele.
Energia electrica - produsa, transportata sau consumata se poate determina
facand produsul dintre dintre puterea electrica respectiva si timp.
W P t
W U I t ; W RI 2 t ; W
U2
t
R
41
Simbolul Denumirea
marimii unitatii
de
masura
in
S.I.
1
Curentul electric
I; i
Amper
2
Sarcina electrica
Q
Coulomb
3
Tensiunea. Diferenta U; u
Volt
de potential
4
Forta electromotoare E; e
Volt
5
Rezistenta electrica
R; r
Ohm
6
Reactanta
X; x
Ohm
7
Impedanta
Z; z
Ohm
8
Conductanta
G
Siemens
9
Capacitatea electrica C
Farad
10 Energia
electrica Wa
Joule; Wattora
activa
11 Energia
electrica Wr
Volt-amperreactiva
reactiv-ora
Nr. Denumirea marimii Simbolul Denumirea
crt
marimii unitatii
de
masura
in
S.I.
12 Putere electrica activa P
Watt
13 Putere
electrica Q
Volt-amperreactiva
reactiv
43
Simbolul
unitatii de
masura
A
C
V
V
S
F
J; Wh
Varh
Simbolul
unitatii de
masura
W
Var
14
15
16
Putere
electrica S
aparenta
Frecventa
f
Factor de putere
cos
17
Randamentul
Volt-amper
VA
Hertz
fara
dimensiune
fara
dimensiune
Hz
-
MULTIPLI
12
Curent
continuu si
monofazat
neinductiv
U
P
I
I
;
R
U
Tensiunea
U R I ;U
P
I
Curent alternativ
Monofazat
Trifazat
inductiv
Neinductiv
U
R cos ;
P
I
U cos
Inductiv
P
3 U
U R I cos
P
3I
44
P
3 U cos
P
3 I cos
P
I cos
Pierderea
de
tensiune
( volti)
(R=
rezistenta
unui
conductor
)
Puterea
activa
U v 2 R I
U v 2 R I cos
U v 3 R I
U v
P U I
P U I cos
P 3 U I
P 3 U I cos
Marimea
de
determin
at
Puterea
reactiva
Curent
Curent alternativ
continuu si Monofazat
Trifazat
monofazat
inductiv
Neinductiv
ne inductiv
Q U I sin
-
Puterea
aparenta
Q P tg
P Q
Inductiv
Q 3 U I sin
Q P tg
S U I
2
3 R I cos
S 3 U I
P2 Q2
Relatia folosita
l
l
R ;R
S
S
Reactanta
(inductanta )
Reactanta
(capacitanta )
Reactanta totala
X L L
inductiva
capacitiva
XC
1
C
X L
Impedanta
1
C
Z R2 X 2
;Z
R 2 L
- ;
CAP. 4 EXEMPLE DE CALCUL NUMERIC A CIRCUITELOR
ELECTRICE
45
15
0,01725kwh
60
45
) / 10 3 2 x 2,75 5,5kwh
60
1
1
1
1 R' R' R' R' R' R'
' ' ' 2 3 ' 1' 3 ' 1 2
Rt R1 R2 R3
R1 R2 R3
R1' R2' R3'
Rt ' '
54,75
R2 R3 R1' R3' R1' R2'
R1
R1'
R4
R2
R4
R2'
R3
R4
R3'
P
1800
8
2
15 x15
I
R fc
Pfc
I
690
27,6
25
; Rt=Rfc+Rr ; U= RtI ;
Rt
U 230
46
I
5
Rr=Rt - Rfc=46-27,6=18,4
4
1,74%
230
Rt R1 R2 R3
Rt
R1 R2 R3
15
R2 R3 R1 R3 R1 R2
U=RtI ; U=15x8=120V
U=R1I1 ;
I1
R1
I2
R2
I1
U
120
1,33 A
4 A; I 2
R2
30
47
I3
U
2,66 A
R3
I3
R3
= 83,33
; Pa =
= 21,296 kW
48
Sn
I 1n
I 2n
3UI
Sn
U 1n 3
Sn
U 2n 3
3U 1n I 1n
3U 2 n I 2 n
10000
289 A
20 x1,73
10000
963,4 A
6 x1,73
( R2 R1 )
50 40
15
77,5C
R1
0,004 x 40
49
P
2000
500V
I cos
5 x0,8
WR = U2t ; R =
= 30
lampii:P=UI=RxIxI=RI 2=200x
h= 200x0,25h = 50Wh
50
=0,8
= 2,75
=1,65
Wfc = U t =
t=
t=
=175Wh
= 925,75 Wh
Total 1100,75 Wh
19. Ce curent maxim se absoarbe printr-un branament monofazat de 230
V de ctre o instalaie
electric dintr-o locuin n care sunt instalate : 5 lmpi de cte 100 W,
un aparat TV de 30 W i un
frigider de 100 W ? Se precizeaza ca toate receptoarele se considera
rezistive (cos ==1).
Puterea total instalata (P)va fi:
5x100W=500W
1x30W=30W
1x100W=100W
Total:
630W
I
P 5 x100 30 100
2,74 A
U
230
20.S se determine:
51
=0,25
Pr 1100
5A
U
220
I2
U
220
2A
Rc 110
r3
U
220
55
I3
4
=100
52
P=
= 529 W
r 2 x 2 1,5 2 2 2
6,25 2,5
R 1,5
Defazajul : cos
0.6
Z
2,5
P
3I cos
1500
208,3V
1,73 x 4,9 x 0,85
E2
53
B
(2)
E1 R3 I 2
R1 R3
E1 R3 I 2
R1 R3
4 x6 x32 768m
1
32
R
27. Un abonat consum energie electric prin utilizarea unei plite electrice
cu rezistena de 30 ce
absoarbe un curent electric de 8 A i a 4 lampi cu incandescenta a cte
75 W, funcionnd toate
timp de o or i 15 minute.
S se determine energia electric total consumat de abonat n acest
interval de timp.
Prezistenta RI 2 30 x8 2 1920W
Pbecuri 4 x75 300W
W ( Prezistenta Pbecuri )t (1,920 0,3) x(1
15
) 2,22 x1,25 2,775kWh
60
55
230
b) I R 2r 22 1
230
10 A
23
a) R S
1 2 x32
2
x
0,8
32
2,5
2,5
56
U=230V
U
Ux
UR
= +
; Z=
=10
U=ZI; I= =
cos
=10
= 50
= 4,6A
= 0,8
=Uxcos =184 V
57
S=UI=
; S=
=4x
; sin
=0,6
U=ZI ;
P= Scos
W =3,2x
Q=Ssin
VAR= 2,4 x
W= 320 KW
= 240 KVAR
Iradiator=
=1,5A;
U=2rI ; r= ; U=
= 2,58%
b) W=Pt ; Plampa=330W; Pradiator=UI=220x11=2420 W
58
U=RI ; U=220
+(7x40W)=880W; I=
R=
=5,5 V ;
R= ; I=
; P=(3x200W)
=4A
= 1,37
=
; U% =
I1=
; I= I1+ I2=1,65+13=14,65A
1+ ;
59
=
S=
U =
= 6,8V; 6,8V=2
=2,7mm2
S=2,5 mm2
b) W=Ptt= (PltU I2)t=(363+220x13)1,75=(363+2860)1,75=5640,25Wh ;
x=
h=1,75
60
2 lI
2 x150 x30
9000
38,363mm 2
U
34 x6,9
224,4
U
2r R
0,5
S 32 2,5 80
U
230
230
I
38,33 A
2r R 1 5
6
a)
b) U=
=32,9V
Procentual =
c) P% =
=180,635A
= 8,65%
= 14,2%
P= UI cos ; I=
= 23,23A
62
U= 5% = 5
=11V; U=2
Icos ; S=
; S=
5,27 mm2;
S=6 mm2
=19,35A/ mm2
Up=2
; Up=14%; Up =
; Up=
48,39V
Up=29,037
63
b)
3lI cos
1,73 x100 x31,6 x 0,8
4374
5,4V
yS
32 x 25
800
5,4 x100
U %
1,4%
380
U
c)
Imax=1,20; IN=1,20x31,6=37,9A
I
n
-Alegerea contactorului:
I -este curentul nominal al contatorului
nc
I
nc
0 ,61I I I
s n s
C P
c i
3 U cos
C
-este coeficientul de cerere al puterii
c
cos -este factorul de putere mediu al tabloului
m
65
C C
C s i
c
r m
C -este coeficient de simultaneitate
s
C -coeficient de ncrcare a receptoarelor
i
n
P
P
i
fs
C
1
N
s
P
T
P
1 i
P
fs -este puterea n functiune simultan
P -este puterea total
T
n -este numarul de receptoare n funiune
N -este numarul total de receptoare alimentate
REM
4 ,5 I
max
66
c
I max
F
2
3I
ma
68
2.
69
In care:
- Pr puterea de rupere ( MVA);
70
71
Complete de aparate:
o Tablouri de distributie capsulate;
o Celule de distributie de joasa tensiune.
2. Aparataj de instalatii( de uz casnic):
o Prize si fise;
o Intrerupatoare comutatoare de instalatii;
o Intrerupatoare automate de instalatii;
o Automate de scara;
o Sigurante fuzibile;
o Tablouri de distributie pentru instalatii interioare.
Aparate de conectare manuala
- sunt actionate manual atat la inchidere cat si la deschidere;
- servesc pentru stabilirea si intreruperea circuitului, nefiind
prevazute cu alte elemente de protectie, masura sau reglare;
- nu pot intrerupe decat curentii de serviciu mai mici sau cel mult
egali cu curentul nominal; nu au rolul si nu pot sa intrerupa
curenti mari de suprasarcina si de scurtcircuit;
- sunt destinate sa fie manevrate relative rar, durata de serviciu
fiind de 1000- 6000 de cicluri, iar frecventa de conectare fiind
de ordinal unei manevre pe ora sau chiar o manevra pe zi.
Din acesta categorie fac parte:
Intrerupatoare parghie
Sunt aparate de joasa tensiune, caracterizate prin faptul ca inchiderea si
deschiderea circuitului se realizeaza cu ajutorul unui contact mobil in
forma de parghie.Ele servesc pentru conectarea la retea si intreruperea
manuala a circuitelor de lumina si forta de joasa tensiune, atat in curent
continuu cat si in curent alternativ, la consumatori de importanta
redusa.Ele pot fi monopolare( utilizate indeosebi in circuite de putere
mica- semanlizare, siguranta); bipolare( utilizate in circuite de curent
continuu sau la circuite monofazate de curent alternativ circuite de
lumina); tripolare( in sisteme trifazate de curent alternativ.
73
74
a)
b)
c)
Fig. 5. Intrerupator cu came:
a) - sistemul de contacte; b) - sistemul de sacadare; c) - vedere
generala variante de baza
Prize si fise industriale
Sunt formate din doua piese: priza reprezentand partea fixa legata la retea;
fisa reprezentand partea mobila, la care este legata conducta flexibila de
alimentare a consumatorului mobil.
Sunt utilizate pentru conectarea la reteaua electrica de joasa tensiune a
consumatorilor mobili: grupuri de sudura, masini de gaurit, s.a..
Prizele si fisele sunt numai aparate de conectare si nu au putere de
rupere.Este interzis sa se intrerupa curentul prin scoaterea fisei. Pentru
intreruperea curentului este necesar sa se monteze in circuit un aparat de
intrerupere corespunzator.
In mod normal, prizele si fisele industriale sunt trifazate, dar au patru cai
conducatoare, cea de-a patra servind pentru legarea firului neutru al
cordonului, prin priza la masa. Stiftul de contact corespunzand firului
neutru este mai lung, astfel incat sa stabileasca primul contact si este astfel
plasat astfel incat sa nu fie posibila introducerea fisei decat in pozitia
corecta.
Prizele si fisele industriale se construiesc in mod normal pentru tensiuni
nominale de 380 V sau 500 V si pentru curenti nominali de 15,25,60 A.
76
77
78
79
80
Contactoare cu relee.
Pentru protectia si comanda motoarelor electrice se obisnuieste sa se
asocieze, in acelasi ansamblu (aceeasi carcasa), un contactor, trei relee
electromagnetice si doua sau trei relee termice, fiecare dintre ele
prezentand urmatoarele functii:
84
Caracteristici tehnice:
Tensiunea nominala de izolare 660V c.a.; Tensiunea nominala de utilizare
220/230; 380/400; 500V
Frecventa nominala a curentului 50; 60 Hz
Frecventa de conectare 15 Con/h
Durata de actionare 40; 100%
Tensiunea de comanda a bobinei 28; 48; 110; 220/230; 380/400; 500V
85
fig.14 Bloc de
relee termice
elemente
componente
1 - soclu; 2
borne de racord la circ. de forta; 3 - borne de racord in circ. de
comanda; 4 - lamele bimetalice; 5 - buton de rearmare; 6 - buton de
reglaj a intensitatii; 7 capac; 8 - parghie pentru rearmare de la
distanta;
9 - sistem mecanic de actionare.
86
o
Intrerupatoare automate tripolare comantate prin
buton, se executa pentru intensitati nominale de ordinul zecilor de amperi
si servesc pentru comanda si protectia circuitelor de forta si lumina acolo
unde este necesara comanda de la distanta si nu este dorita deconectarea
la scaderi temporare de tensiune.
88
o
Intrerupatoare automate capsulate, se construiesc
pentru intensitati nominale de ordinul sutelor de amperi si sunt folosite
pentru peotectia instalatiilor de pe nave sau in instalatii industriale.
o
Intrerupatoare automate limitatoare, se construiesc pentru
intensitati nominale de ordinul miilor de amperi si au proprietatea ca in
cazul aparitiei unor curenti de scurtcircuit in instalatie, se dechid atat de
repede si actioneaza atat de energic asupra arcului electric incat valoarea
curentului de scurtcircuit nu mai are timp sa atinga valoarea de varf pe
care ar fi atins-o in lipsa aparatului.
90
Chei de comanda
Se aseamana cu intrerupatoarele pachet deosebirea fiind aceea ca au
curentul nominal mult mai mic( 2..6A). Sunt utilizate numai ca aparate de
conectare a circuitelor de comanda, indeplinind aceeasi functie ca
butoanele de comanda. Cheile de comanda au doua pozitii de lucru stabile,
contactul fiind permanent si nu pasager ca la butoanele de comanda.
93
Microintrerupatoare
Sunt aparate de conectare de joasa tensiune, caracterizate prin:
- intrerupere brusca, indiferent de viteza de deplasare a organului
de actionare
- functionare foarte precisa (comutarea contactelor dintr-o pozitie
in alta se face la o anumita pozitie, foarte bine definita, a
elementului de actionare);
- efort mic si cursa foarte redusa a elementului de actionare;
- dimensiuni reduse;
- frecventa mare de conectare curenti nominali de ordinal 610
A in c.a. si 0.5..2 A in c.c.
Sunt utilizate ca elemente de comanda actionate mecanic, pentru comanda
inchiderii si deschiderii contactelor care deservesc instalatii complexe de
mecanizare si automatizare.
94
Relee intermediare
Sunt aparate de conectare foarte asemanatoare
contactoarelor, atat ca solutie constructiva cat
si ca principiu de functionare, dar sunt
dimensionate pentru curenti nominali mici (210 A). Sunt formate dintr-un electromagnet,
asemanator celor folosite la contactoare si 4-10
perechi de contacte actionate de armatura
mobila a electromagnetului. Rolul lor este de a primi comenzi de mica
putere de la aparatele care supravegheaza functionarea unei instalatii si a le
transforma in comenzi de curenti tari, capabile sa determine, de exemplu,
inchiderea unui intrerupator automat mare, actionat prin electromagnet.
Aparate de protectie - Sigurante fuzibile de joasa tensiune
Sigurantele fuzibile sunt cele mai simple aparate de protectie
impotriva scurtcircuitelor. Ele sunt formate, in principiu, dintr-un element
fuzibil constand dintr-un fir sau o banda subtire din metal, cu sectiunea
aleasa incat, daca sunt strabatute de un curent mai mare decat cel admis de
instalatie, sa se topeasca, intrerupand astfel circuitul protejat in care sunt
montate in serie.
Avantaje. Principalele calitati ale sigurantelor fuzibile sunt: constructia
foarte simpla si proprietatea de a intrerupe curenti mari de scurcircuit intrun timp foarte scurt, inca inainte ca acestia sa fi atins valoarea maxima
posibila.Se realizeaza deci o limitare a curentilor de scurtcircuit care
strabat instalatia, reducandu-se foarte mult solicitarile termice si dinamice
la care aceasta este supusa.
Dezavantaje:
- timpul in care se produce topirea fuzibilului (cand siguranta este parcursa
de curenti de suprasarcina) variaza in limite foarte largi si este influentat
de mediul inconjurator; de aceea sigurantele fuzibile raman prin excelenta
aparate de protectie impotriva scurtcircuitelor.
- sunt aparate cu functionare monofazata; se intampla, uneori, ca la
suprasarcini repetate, sa se arda numai una din cele trei sigurante fuzibile
95
ale unui sistem trifazat, situatie care poate provoca supraincalzirea si chiar
arderea motaoarelor electrice.
- sigurantele fuzibile nu pot fi reglate in exploatare in scopul realizarii unei
caracteristici de protectie.
Exista doua categorii de sigurante de joasa tensiune (in functie de
necesitatea de a suporta supracurenti de scurta durata fara deteriorari):
- Sigurante fuzibile rapide la care timpul pana la topire este foarte
scurt, chiar si in cazul unor supraintensitati care depasesc cu putin curentul
nominal al fuzibilului. Firul fuzibil este realizat dintr-un singur metal
(cupru, argint). Sunt cele mai utilizate, avand o constructie simpla si o
mare putere de rupere.
- Sigurante fuzibile inerte care suporta un timp relativ lung
(secunde, minute), supraintensitati de cateva ori mai mari decat curentul
lor nominal. Au o functionare intarziata numai la supraintensitati mici; la
scurtcircuite ele actioneaza practic tot atat de repede ca si sigurantele
rapide.
Dupa mediul in care se realizeaza intreruperea si dupa solutia constructiva
sigurnatele fuzibile de joasa tensiune se grupeaza in:
- sigurante cu intrerupere in aer;
- sigurante cu intrerupere in nisip.
Sigurante cu intrerupere in nisip - sunt sigurante cu puteri de rupere
superioare celor cu intrerupere in aer datorita umplerii tubului de portelan
cu nisip pur si uscat de o anumita granulatie. Efectul favorabil al nisipului
are doua explicatii si anume:
- conductibilitatea termica foarte buna a nisipului permite sa se
foloseasca, la acelasi curent nominal fire de cupru sau argint cu
sectiune mult mai mica decat in aer reducandu-se astfel cantitatea
de vapori metalici produsi in timpul topirii;
- nisipul exercita o actiune puternica de racire a arcului electric,
limitand atat valoarea cat si durata curentului de scurtcircuit.
o
Sigurantele cu filet sunt cele mai simple si mai folosite sigurante
de joasa tensiune cu stingere in nisip. Se utilizeza in instalatii pentru
protectia circuitelor de lumina si forta de intensitati mijlocii (6.200 A )
si sunt formate din patru elemente:
- soclul din portelan;
- patronul fuzibil - alcatuit dintr-un tub de portelan de anumita forma,
umplut cu nisip si inchis la capete cu capace de contact. Firele
fuzibile sunt intinse in masa de nisip intre capacele de contact;
96
Aparate de conectare
Intrerupatoarele si comutatoarele de instalatii servesc indeosebi pentru
conectarea si deconectarea circuitelor de lumina, dar sunt uneori montate
pe consumatori mobili (aspiratoare, radiatoare, plite electrice). Solutiile
constructive sunt foarte numeroase dintre care amintim aparatele la care
comutarea se face prin rotirea unui buton - intreruptoare si comutatoare
rotative; sau prin bascularea unei parghii basculante (cumpana). Cele mai
raspandite intrerupatoare si comutatoare sunt cele de tip cumpana. Oricare
ar fi varianta constructiva de intrerupator sau comutator el are in
componenta sa urmatoarele elemente constructive:
- soclul - din mase plastice;
- capacul si butonul de actionare - realizate prin injectie din
rasini, termoplaste, portelan s.a.;
- bornele de racord la circuitul exterior - din profile de alama;
- elemente de fixare mecanica;
- macanismul de sacadare - pentru realizarea intreruperii bruste;
- suruburile de fixare si suruburile de contact.
Dupa modul de instalare intrerupatoarele si comutatoarele pot fi:
- pentru montare aparente ( P.T.);
- pentru montare ingropata (S.T.); se introduce in cutii speciale, numite
doze de aparate, ingropate in perete si executate din tabla sau mase
plastice.
Dupa modul de protectie al aparatului impotriva loviturilor mecanice
sau a patrunderii umiditatii se deosebesc: - aparate normale - avand
carcasa din bachelita sau din portelan;
- aparate impermeabile sub tencuiala - destinate instalarii in bai, bucatarii
sau alte spatii cu atmosfera bogata in vapori de apa (ele au capacul si
butonul prevazute cu garnituri speciale din cauciuc);
- aparate capsulate in carcasa metalica, destinate a fi folosite in exterior
sau alte locuri unde aparatul ar putea fi deteriorat prin lovire;
- aparate capsulate in carcasa de bachelita de constuctie aparenta destinate
a fi folosite in spatii umede.
Dupa schema de conexiuni:
- intrerupatoare - pentru apriderea si stingerea dintr-un singur punct a unei
lampi sau a unui grup de lampi;
- comutatoare grup, care servesc pentru aprinderea a doua lampi sau a
doua grupuri de lampi, astfel incat, cand un grup este stins, celalalt sa fie
aprins;
99
101
102
103
105
106
cablurilor respective.;
111
Clasificarea bransamentelor
Branamentul aerian asigur legtura cu conductoare aeriene de la
linia electric aerian de distributie a ntreprinderii furnizoare de energie si
pna la firida de branament a abonatului.
n funcie de poziia consumatorilor faa de reeaua aerian de joas
tensiune, se deosebesc dou tipuri de branamente:
a.
Branamente fr traversare, cnd reeaua electric se afl pe
aceeai parte a drumului cu consumatorii (fig. 1, 2).
113
114
115
barierele se executa obisnuit din lemn ignifug sau din alt material rau
conducator de electricitate.
120
121
- bare neizolate.
Conductorul metalic (neizolat) este o cale unic de curent, format din
unul sau mai multe fire.Conductoarele neizolate profilate se utilizeaza
pentru constructia liniilor de alimentare cu energie electrica a sistemelor
electrice de transport.
In cazul liniilor aeriene de transport si distributie a energiei electrice
se folosesc conductoare neizolate rasucite din aluminiu pe un conductor de
tractiune din otel plasat central. Drept material se recurge la cupru (Cu)
sau aluminiu (Al) a cror conductivitate este ridicat (Cu > Al).
Avantajele cuprului sunt: consum mai mic, la aceeai solicitare termic
(aceeai sarcin); cdere de tensiune mai mic pe reea; conexiuni mai
sigure (prin lipire); rezisten mecanic mai mare.
Ca execuie, conductorul poate fi: unifilar/multifilar; rigid/flexibil.
Forma seciunii poate fi: circular; dreptunghiular; alte forme
geometrice (de exemplu, sector de cerc, elips).
Seciunea conductoarelor utilizate n instalaiile electrice are valori
normalizate, exprimate n mm2. La cablurile polifazate, cu conductor
neutru i/sau de protecie, seciunea conductorului respectiv se adopt:
- egal cu seciunea conductorului de linie, pentru s 16 mm2;
- valoarea normalizat cea mai apropiat de jumtate din seciunea
conductorului de linie, pentru s 25 mm2.
Conductorul izolat (conductor, conduct) (monofilare, multifilare sau
torsadate) sunt alcatuite din 1 - 61 de fire neizolate rasucite intre ele si
prevazute cu o izolatie si, eventual invelis de protectie. Materialul
conductor este cuprul sau aluminiul, iar izolatia este din PVC sau cauciuc.
Pentru a rezista la intemperii izolatia din PVC se impregneaza cu substante
speciale care maresc durata de viata dminuand efectul variatiilor de
temperatura si a radiatiilor ultraviolete.
Simbolizarea conductoarelor electrice izolate indica domeniul de
utilizare si modul de constructie. Astfel, pentru conductoarele utilizate in
instalatiile fixe se foloseste urmatoarea simbolizare:
- F - instalatie fixa:
- C - cu cauciuc;
- I - invelis rezistent la intemperii sau actiuni chimice;
- i - impletitura textila impregnata:
- A - aluminiu la inceputul simbolului sau armat in rest;
- p - executie plata:
- Y - material plastic.
130
Izolatie
Armatura/ecran
Conductor metalic
Izolatia conductorului
Manta
a - Tuburile cu manta rigida sunt realizate din metal sau PVC. Deosebim
urmatoarele tipuri:
Tubul de protectie (P) este realizat din tabla de otel laminat la cald
(fig.10.1), imbinat prin suprapunerea marginilor si lacuit in interior si
exterior impotriva coroziunii. Se monteaza aparent in incaperi uscate ferite
de praf sau agenti corozivi. La montare se utilizeaza o serie de accesorii:
doze de ramificatie din fonta sau tabla de otel curbe, coturi si mansoane de
legatura, scoabe.
- disjunctoare : 3 , 6 , 10 , 16 , 20 , 25 , 32 , 40 , 50 , 63 A .
Alegerea diferentialelor
La alegerea diferentialelor se va tine seama de urmatoarele caracteristici
ale acestora , corelate cu schema de montaj specifica fiecarei situatii in
care sunt folosite :
- curentul nominal
- curentul de defect (rezidual , sensibilitatea de declansare)
- timpul de declansare (instantaneu sau cu temporizare)
- modul de alimentare (monofazat sau trifazat)
- selectivitate
Recomandari utile (dar nu obligatorii)
1) Testati lunar buna functionare a diferentialelor prin apasarea butonului
T (Test).
Nota : Acesta actioneaza doar cu diferentialul aflat sub tensiune
(alimentat).
2) Protejati cu diferentiale doar circuitele cu pericol real de electrocutare.
Nu are rost sa cuprindeti in aceasta categorie de exemplu iluminatul
interior din camerele de locuit (sau macar lasati neprotejat un circuit ce
deserveste iluminatul in zona tabloului electric
pentru a putea remedia un eventual defect) .
3) In conditii normale , valoarea de 30mA a curentului de defect este
suficienta pentru protectia dumneavoastra . Nu exagerati alegand valoarea
de 10mA in idea ca veti fi mai bine protejat , aceasta folosindu-se in
conditii mai deosebite . In cazul folosirii valorii de 10mA exista riscul ca
diferentialul sa declanseze fara nici un defect in instalatie , doar datorita
interferentei dintre faza si impamantare daca s-au folosit conductoare sau
cabluri cu izolatie de mai slaba calitate .
4) Avand in vedere faptul ca pretul unui intrerupator diferential este
aproximativ egal cu al unui disjunctor diferential (100 120 RON) , iar cel
al unui disjunctor automat tip faza+nul este de circa 20 25 RON , pentru
locuintele cu instalatii electrice mai modeste se poate folosi un intrerupator
diferential pentru protectia mai multor circuite in locul disjunctoarelor
diferentiale (cate unul pe fiecare circuit).
Avantaje: se realizeaza o reducere a costurilor si a dimensiunii tabloului
140
U N U PE 50V
I n
I n
I n
R pa
Unadmis U PEadmis
Ia min
Ia min
50
I n
144
145
148
U
I n
, U = 50 V
149
152
peste +40C).
Pe toate poriunile de traseu pe care nu pot fi respectate condiiile de la
art. 3.3.2. i distanele minime din anexa 1 se vor lua msuri constructive
de protecie prin prevederea de separri, izolaii termice, evi metalice etc.
ce vor depi cu minim 0,50 mm de o parte i de alta, poriunea de traseu
protejat.
Amplasarea instalaiilor electrice n structura de rezisten a construciilor
se admite n condiiile prevzute de normativul P 100.
Trebuie evitat amplasarea instalaiilor electrice pe trasee comune cu
acelea ale altor instalaii sau utilaje care ar putea s le pericliteze n
funcionare normal sau n caz de avarie.
Nu se admite amplasarea instalaiilor electrice sub conducte sau utilaje pe
care se poate s apar condens. Fac excepie instalaiile electrice n
execuie nchis cu grad de protecie minim IP 33, realizate din materiale
rezistente la astfel de condiii (de ex. cabluri sau cordoane n execuie grea
pentru instalaii electrice mobile, aparate cu grad minim IP 33 cu carcas
din material plastic etc.).
Se interzice amplasarea instalaiilor electrice n interiorul canalelor de
ventilare.
Montarea n contact direct cu materiale combustibile se admite numai
pentru: cabluri rezistente la foc (conform PE 107), cu izolaie i manta din
materiale electroizolante, tuburi i plinte metalice sau din materiale
electroizolante greu combustibile de clas CA2a (C1) i CA2b (C2),
aparate i echipamente electrice cu grad de protecie minim IP 54.
Montarea pe materiale combustibile a conductelor electrice cu izolaie
normal, a cablurilor fr ntrziere la propagarea flcrii, a tuburilor din
materiale plastice, a aparatelor i echipamentelor electrice cu grad de
protecie inferior IP 54, se face interpunnd materiale incombustibile ntre
acestea i materialul combustibil sau elementele de distanare care pot fi:
- straturi de tencuial de min. 1 cm grosime sau plci din materiale
electroizolante incombustibile cu grosimea de min. 0,5 cm, cu o lime
care depete cu cel puin 3 cm pe toate laturile elementul de instalaie
electric;
- elemente de susinere din materiale incombustibile (de ex. console
metalice etc.) care distaneaz elementele de instalaie electric cu cel
puin 3 cm pe toate laturile elementul combustibil.
Msurile pentru evitarea contactului direct cu materialul combustibil se
aplic att la montarea aparent ct i la montarea sub tencuial a
156
Sisteme izolate fa de
pmnt
(scheme TT i TN)
(scheme IT*)
ntre faze
ntre faze
U 50
U 50
U 50
II
50 < U 600
50 < U 1000
50 < U 1000
Sisteme izolate fa de
pmnt*
ntre poli
ntre poli
U 120
U 120
U 120
II
Seciunea minim a
conductorului de
protecie (PE) SPE [mm2]
s 17
17 < s 35
17
s > 35
s/2
Conductorul pentru legturi principale de egalizare a potenialelor trebuie
s aib seciuni cel puin egale cu jumtate din seciunea cea mai mare a
conductorului de protecie din instalaie dar minim 10 mm2 Cu; seciunea
lui se poate limita la maximum 25 mm2 Cu sau o seciune echivalent
pentru alt material.
Conductorul pentru legturi suplimentare de egalizare a potenialelor ntre
dou mase trebuie s aib seciunea cel puin egal cu cea mai mic
seciune a conductoarelor de protecie legate la acele mase.
Legturile suplimentare se vor realiza prin elemente conductoare
nedemontabile (de ex. arpante metalice), prin conductoare suplimentare
sau prin combinarea acestor dou soluii.
Reeaua conductoarelor de legare la pmnt trebuie s fie format din:
- conductoare de ramificaie, care asigur legtura dintre receptor i
reeaua principal de legare la pmnt, cu seciunile minime:
10 mm2, dac conductoarele sunt de Cu i au o protecie mpotriva
coroziunii;
50 mm2 pentru OL.
- conductoare principale de legare la pmnt, cu seciunile minime:
17 mm2 din Cu masiv (grosimea minim 2 mm sau funie);
100 mm2 pentru OL (grosimea minim 3 mm);
- conductoare de legare a prozei de pmnt cu conductoarele principale, cu
seciunile minime:
100 mm2 pentru OL (grosimea minim 4 mm pentru oel Zn i 6 mm
pentru oel nezincat) sau 17 mm2 Cu.
Protecia conductoarelor i cablurilor electrice mpotriva supracurenilor
Conductoarele active ale circuitelor electrice trebuie protejate mpotriva
supracurenilor datorai suprasarcinilor sau scurcircuitelor.
a) Protecia mpotriva suprasarcinilor. Un circuit electric trebuie s fie
165
protejat prin dispozitive care s ntrerup curentul n circuit dac unul sau
mai multe dintre conductoarele sale sunt parcurse de un curent ce
depete valoarea curentului maxim admisibil i care, n cazul unei durate
prea lungi, ar putea produce deteriorarea izolaiei conductoarelor.
b) Protecia mpotriva scurcircuitelor. Un circuit trebuie s fie protejat prin
dispozitive care s ntrerup curentul n acest circuit dac unul sau mai
multe dintre conductoarele lui sunt parcurse de un curent de scurtcircuit.
ntreruperea trebuie s se produc ntr-un timp destul de scurt pentru a fi
evitat deteriorarea conductoarelor.
Protecia la suprasarcin
Dispozitivele de protecie la suprasarcin trebuie s ntrerup orice curent
de suprasarcin n conductoarele circuitului nainte ca acest curent s poat
provoca o nclzire care ar deteriora izolaia, legturile electrice sau buna
funcionare a receptoarelor.
Caracteristica de funcionare a unui dispozitiv pentru protecia unei
distribuii mpotriva suprasarcinilor i caracteristicile de funcionare a
distribuiei respective trebuie s fie coordonate astfel nct s fie
ndeplinite condiiile exprimate prin relaiile urmtoare
IC IN Iadm
I2 1,45 Iadm
n care:
IC curentul de calcul al distribuiei (circuitului), n A;
IN curentul nominal al dispozitivului de protecie (pentru dispozitive de
protecie reglabile, IN este curentul de reglaj ales), n A;
Iadm curentul admisibil n conductorul distribuiei (conform tabelului de
mai jos)
I2 curentul care asigur efectiv declanarea dispozitivelor de protecie
(Ideclanare) n condiiile stabilite n normele sau n prospectele pentru aparate
(cel mai mare curent de ncercare curent convenional), n A.
n cazurile n care suprasarcinile sunt de lung durat i valorile curenilor
de suprasarcin sunt superioare valorii curentului convenional al
dispozitivului de protecie, este asigurat protecia complet.
Cabluri i
Cabluri i
Conducte
cordoane cu conducte cu
electrice n
mai multe
un singur
tub (max 3
conductoare, conductor, n
conductoare)
n aer
aer
[mm2]
Cu
Al
Cu
Al
Cu
Al
11
14
19
1,5
13
18
24
2,5
19
15
25
21
32
26
25
19
34
27
43
33
32
25
44
34
54
43
10
46
34
60
47
74
58
17
60
44
80
63
98
78
25
79
62
105
82
130
101
35
101
78
130
100
159
125
50
127
97
170
125
198
156
70
171
124
200
155
246
194
95
206
157
245
190
293
232
120
236
180
285
230
345
270
150
264
202
325
250
392
312
185
370
285
449
355
240
435
340
528
417
300
500
390
610
485
Cabluri i
Cabluri i
Conducte
cordoane cu conducte cu
electrice n
mai multe
un singur
tub (max. 3
conductoare, conductor, n
conductoare)
n aer
aer
[mm2]
Cu
Al
Cu
Al
Cu
Al
10
10
1,5
10
10
20
2,5
17
10
20
17
25
20
20
17
25
20
35
25
25
20
35
25
50
35
10
35
25
50
35
63
50
17
50
35
63
50
80
63
25
63
50
80
63
100
80
35
80
63
100
80
125
100
50
100
80
125
100
170
125
70
125
100
170
125
200
170
95
170
125
200
170
250
200
120
200
170
250
200
315
200
150
250
200
250
200
315
250
168
185
315
250
400
315
240
400
315
400
315
300
400
315
500
400
n care:
t timpul, n secunde;
s seciunea conductorului, n mm2;
I curentul de scurtcircuit, n A, exprimat ca valoare eficace;
K constant, avnd valorile: 115 pentru conductoare de Cu izolate cu
PVC; 135 pentru conductoare de Cu cu izolaie de cauciuc, butilpropilen
reticulat; 143 pentru conductoare de Cu izolate cu polietilen reticulat
sau etilenpropilen; 74 pentru conductoare de Al izolate cu PVC; 87 pentru
conductoare de Al izolate n cauciuc, butilpropilen reticulat sau etilen
propilen; 115 pentru legturi la conductoare de Cu lipite cu cositor, pentru
o temperatur de 170C.
Dispozitivul care protejeaz mpotriva scurtircuitelor trebuie s fie instalat
la nceputul fiecrui circuit, precum i n toate punctele n care se produce
o reducere a seciunii conductoarelor.
Se admite ca dispozitivul de protecie mpotriva scurtcircuitelor s nu fie
amplasat n locurile precizate mai sus n urmtoarele dou cazuri:
- atunci cnd poriunea de traseu dintre locul n care apare reducerea de
seciune sau alt schimbare n distribuie i locul de instalare a
dispozitivului de protecie are o lungime de cel mult 3 m i este realizat
astfel nct riscul de scurtcircuit este redus la minim.
- atunci cnd n amonte de locul n care apare reducerea de seciune sau
alt schimbare n distribuie este instalat un dispozitiv de protecie cu o
170
conductoare neizolate
conductoare izolate
6,0
4,0
Acoperiuri
circulabile,
terase, balcoane
3,0*
3,0
0,3 sus
0,3
0,3
Ui, ferestre
174
1 jos
Elemente ale
instalaiilor i
utilajelor cu
manipulare sau
ntreinere
frecvent
3,0
1,75
1,2
1,0
Elemente ale
instalaiilor i
utilajelor fr
manipulare sau
ntreinere
frecvent
2,75
1,5
1,0
0,8
Montaj aparent
pe
orizontal
pe
vertical
0,60,8
0,70,9
0,91,1
1,01,3
1,21,6
1,42,0
1,53,0
1,53,0
2,04,0
acesteia; .
- rezistena de izolaie a instalatiei;
- rezistena prizei de pmnt.
Verificarea final trebuie s se fac cu deosebit spirit de rspundere pentru
a nu se strecura greeli, abateri sau omisiuni in executarea instalaiilor
electrice. Uneori, aspecte, chiar de detaliu scpate la verificare conduc la
accidente sau greuti n exploatarea instalaiilor.
Avnd n vedere cele de mai sus, enumerm n continuare cteva operaii
de detaliu.
Astfel, se verific dac tablourile de distribuie corespund din punct de
vedere calitativ, dac ele sunt montate (i protejare) potrivit prescripiilor,
dac bornele de intrare i de ieire sunt protejate, dac nu sunt inndiri n
spatele lor sau plecri de circuite neasigurate etc. .
Se verific dac s-au prevzut coloane corect dimensionate ntre contoar i
tabloul principal, ca i ntre acesta i tablourile secundare.
Se verific dac s-au montat pe tablourile de distribuie sigurante (sau
ntreruptoare automate) regulamentare pentru circuite, potrivit cu
intensitatea de regim a conductoarelor, respectiva receptoarelor.
Se verific dac numrul i sectiunile circuitelor corespund cu cele din
proiect.
Se verific daca nu s-au fcut nndiri n tuburi sau intercalri de
conductoare de slab calitate sau de seciune diferit. De asemenea, se
desfac capacele de la doze si se cerceteaz felul in care s-au fcut
legturile (cu clerne, respectiv prin cositorire).
Se verific dac s-au lsat n doze (de derivatie i de aparare) i la locurile
de lampi capetele de rezerv de lungimea prescris.
Se verific dac nu sunt montate ntreruptoare sau prize n bi (cu
excepia prizelor speciale pentru mainile de brbierit) i dac n buctrii
s-au prevzut prize speciale corespunztoare (prize cu contact de protecie,
in cazul pardoselilor bune conductoare de electricitate).
La instalaiile elecrice de for se va verifica dac electromotoarele s-au
ales potrivit cu mediul ambiant n care vor lucra. De asemenea, se verific
dac sunt prevzute cu dispozitive corespunztoare de protecie a
nfurrilor i de pornire (ntreruptoare automate, respectiv comutatoare
stea- triunghi sau reostate de pornire).
Se verific atent dac elecromotoarele, transformatoarele etc, au carcasele
lor metalice legate sigur la instalaia de protecie (pmnt sau nul) etc.
Msurarea rezistenei de izolaie a instalaiei se face cu megohmmetrul, la
tensiunea la care functioneaz instalatia, dar cel puin la 500 de V;
187
188
191
Nr.
crt
Destinatia conductoarelor
1
2
Seciuni, mm2
cupru
aluminiu
10
Nr. crt
Destinatia conductoarelor
Seciunile
minime ale
conductoarel
or
[mm2]
cupru
alumi
niu
- conductoare multifilare;
0,50
- conductoare unifilare.
0,75
2,5
1,5
2,5
1,5
2,5
2,5
2,5
1
Pentru interiorul corpurilor de iluminat:
197
2,5
1,5
2,5
10
- 25 mm2
17
25
- 35 mm2
17
25
- 50 mm2
25
25
- 70 mm2
35
35
- 95 mm2
50
50
-120 mm2
70
70
- 150 mm2
70
70
- 185 mm2
95
95
- 240 mm2
120
120
- 300 mm2
150
150
- 400 mm2
185
185
198
- la coloane individuale
13
2,5
14
2,5
15
- legturi lipite
0,5
0,75
2,5
1,5
- pn la 2 A
0,50
- pn la 6 A
0,75
- peste 6 A pn la 10 A
1,0
- peste 10 A pn la 17 A
1,5
- peste 17 A pn la 25 A
2,5
- peste 25 A pn la 32 A
- peste 32 A pn la 40 A
- peste 40 A pana la 63 A
10
17
20
21
- pana la 4 A
0,5
- peste 4 A pana la 10 A
0,75
0,5
Intensitile curenilor, A
Felul montajului
Cupru
Aluminiu
Oel-aluminiu
Oel
50
70
10
80
95
60
75
50
80
17
100
130
75
105
75
105
45
25
140
180
105
135
100
130
60
35
170
220
130
170
135
175
75
50
215
270
175
215
175
210
90
70
270
340
210
265
210
265
125
95
335
415
255
320
260
330
140
200
120
393
485
300
375
305
380
150
465
570
355
440
365
445
185
530
640
410
500
425
510
240
635
760
490
590
505
610
300
740
880
570
680
585
690
400
895
1050
690
815
715
835
500
820
980
600
930
1070
Conductoare de cupru
cu izolaie de PVC sau
de cauciuc FY, FcTi
Conductoare de
aluminiu cu izolaie de
PVC sau cauciuc AFY
Montate n tub
Nr.
conductoarelor
n tub
Montate n tub
Nr.
conductoarelor
n tub
5,6
14 12 11 10
Libe
re n
aer
Liber
e n
aer
5,6
10
20
201
1,5
17 14 13 11
25
2,5
24 20 18 17
34
18 17 15 13
27
31 26 24 21
45
23 20 18 17
35
40 34 31 27
57
30 27 25 21
45
10
55 49 45 39
78
41 38 33 29
61
17
73 64 58 51
104
55 47 43 38
82
25
10
84 76 67
0
137
74 66 60 53
107
35
12 10
98 87
5 8
178
95 83 76 65
132
50
15 13 12 10
0 5 3 9
210
11 10
94 82
8 3
175
70
20 17 15 13
0 1 6 7
260
15 13 11 10
5 1 9 4
205
95
24 21 19 17
1 8 8 4
310
18 17 15 13
7 6 1 3
245
120
27 25 22 19
2 0 8 6
365
21 19 17 15
7 1 4 3
285
150
31 28 25 22
0 0 5 4
415
23 21 19 17
8 4 5 1
330
185
475
375
240
560
440
300
645
510
400
750
605
OBSERVAII:
1. Intensitile curenilor pentru trei conductoare n tub sunt valabile i
pentru circuite trifazate (echilibrate sau nu) cu patru sau cinci conductoare
(3L + N, 3L + N + PE).
202
12
0,75
17
14
1,0
18
17
1,5
23
20
2,5
40
33
28
50
43
36
65
55
45
10
90
75
60
17
120
95
80
25
170
125
105
35
190
150
130
50
235
185
170
70
290
235
200
Temperatura
mediului ambient
+ 60 C (conductoare cu
izolaie de cauciuc)
+ 70oC (conductoare
neizolate i conductoare
cu izolaie de PVC)
+5
1,250
1,200
+10
1,195
1,156
+15
1,135
1,110
+20
1,070
1,053
+25
1,0
1,0
+30
0,926
0,943
+35
0,845
0,884
+40
0,757
0,818
+45
0,655
0,745
+50
0,535
0,667
+55
0,577
+60
0,471
(mm2)
1
12
12
17
17
20
20
25
1,5
12
17
17
20
20
25
25
2,5
12
17
20
25
25
25
32
17
20
25
25
25
32
32
17
25
25
25
32
32
40
10
17
25
32
32
32
40
50
17
17
32
32
40
40
50
50
25
25
32
40
40
50
50
63
35
25
40
40
50
50
63
63
50
25
40
50
50
63
75
75
70
32
50
50
63
75
90
95
32
50
63
75
90
120
40
63
75
90
90
150
40
63
90
90
185
40
75
90
90
OBSERVAII:
1. Linia ngroat din tabel separ evile PVC tip 1 (PVC-U).
2. n cazuri justificate, se admite nlocuirea tuburilor IPEY 50 i 63 cu evi
PVC tip 1/50 sau 63.
3. Tuburile IPEY - STAS 6690, Conducte FcTi-STAS 526.
ALEGEREA DIAMETRULUI TUBURILOR IPEY l EVILOR
PVC TIP 1 (PVC-U) N CAZUL CONDUCTELOR FY, AFY SAU
SIMILARE
Sectiunea
nominala
a
conductor
ului
2
(mm )
12
12
17
17
17
17
17
1,5
12
12
17
17
17
20
20
2,5
12
17
17
20
20
25
25
17
17
20
25
25
25
32
17
17
20
25
25
25
32
10
17
25
25
32
32
40
40
17
17
25
32
40
40
50
50
25
20
32
32
40
40
50
63
35
25
40
40
50
50
63
63
50
25
40
40
50
63
75
75
70
32
50
50
63
75
75
95
32
50
63
63
75
120
40
63
75
75
90
150
40
63
75
90
185
40
75
90
90
OBSERVAII:
1. Idem ca la anexa 12.1.
2. Conducte FY, AFY-STAS 6865.
ALEGEREA DIAMETRULUI TUBURILOR PEL N CAZUL
206
12,
7
12,
7
12,
7
12,
7
17,
1
17,
1
20,0
1,5
12,
7
12,
7
12,
7
17,
1
17,
1
20,
0
20,0
2,5
12,
7
12,
7
17,
1
17,
9
20,
0
25,
5
25,5
12,
7
17,
1
17,
9
20,
0
25,
5
25,
5
34,2
12,
7
17,
9
20,
0
25,
5
25,
5
34,
2
34,2
10
12,
7
20,
0
25,
5
25,
5
34,
2
34,
2
44,0
17
17,
1
25,
5
34,
2
34,
2
34,
2
44,
0
51,0
25
17,
9
34,
2
34,
2
44,
0
44,
0
51,
0
55,8
35
20,
0
34,
2
44,
0
44,
0
51,
0
55,
8
50
20,
0
44,
0
44,
0
51,
0
55,
8
70
25,
5
44,
0
51,
0
55,
8
207
95
34,
2
51,
0
55,
8
120
34,
2
55,
8
150
34,
2
185
34,
2
OBSERVAII:
Corespondena dintre notarea tuburilor PEL prin diametrul nominal
(interior) din anexa 12.3. i notarea tuburilor PEL prin filet IPE este
urmtoarea:
Notare
prin
diametru
nominal
Notare
prin filet
IPE
11
13,5
15
21
29
36
42
48
217
219
220
222