Sunteți pe pagina 1din 15

Universitatea Transilvania din Braov

Facultatea : tiina si Ingineria Materialelor


Specializarea: Ingineria i Managementul Materialelor Avansate metalice, ceramice i
compozite

Prelucrarea cu ultrasunete

Student:
Tocanie Simona

1. Definire. Fenomene fizice


Prelucrarea cu ultrasunete este un proces valoros utilizat pentru prelucrarea de
precizie a materialelor dure, casante. Materialul este indepartat prin actiunea a unei
suspensii de nisip (pietris) care circula intre piesa de lucru si unealta ce vibreaza la
frecventele ultrasunetelor. Unealta este alimentata treptat in piesa de prelucrat pentru a
forma o cavitate ce corespunde formei complete. Frecventele de la 20 pana la 40 Hz
sunt cele mai frecvent utilizate 1.
Prelucrarea cu ultrasunete este bazata pe efecte generate in zona de lucru prin
vibratii mecanice

cu o frecventa mai mare de 20 kHz. Valurile acustice care au

frecvente mai mari de 20 kHz sunt numite ultrasunet; pentru f =

se numesc

microsunete si pentr f= se numesc infrasunete 2.


Prelucrarea prin eroziune cu ajutorul ultrasunetelor se bazeaza pe efectele
erozive exercitate de catre o suspensie abraziva de granule in lichid, generate in
conditiile existentei in zona de lucru a unor vibratii cu frecevnta ultrasonica si a unei
presiuni statice intre semifabricat si scula 3.

Fundamentals of Metal Machining and Machine Tools, Third Edition - Winston A. Knight, Geoffrey , pag 506

Non traditional manufacturing processes - L Slatineanu, G. Nagit, O. Dodun , ed. tehnica, 2004- pag 153

Tehnologii neconventionale- Prelucrari cu scule materializate- O. Dodun, Ed. Tehnica Info, chisinau 2011, pag 146

2. Echipamentul pentru prelucrare cu ultrasunete


Echipamentul de prelucrare prin eroziune cu ajutorul

ultrasunetelor cuprinde blocul

ultrasonic, compus din ansamblul transductor - concentrator - pseudoscula si un sistem de


racire al acestuia, generatorul de frecvente ultrasonice, care genereaza oscilatiile electrice
sinusoidale sau in impulsuri cu parametri adecvati tipului de transductor si gabaritul masinii,
sistemul de avans cu rolul de a asigura o presiune constanta intre pseudoscula si semifabricat,
sistemul de alimentare cu suspensie abraziva, care cuprinde agitatoare pentru impiedicarea
segragarii granulelor abrazive fata de lichid, pompe si conducte de circulatie, blocul mecanic
care asigura fixarea, pozitionarea si deplasarile semifabricatului si subansamblurilor masinii. in
figura 1 se poate observa sistemul tehnologic de prelucrare prin eroziune cu ajutorul
ultrasunetelor 4.

Fig 1. - Echipamentul pentru prelucrarea cu ultrasunete

Tehnologii neconventionale- Prelucrari cu scule materializate- O. Dodun, Ed. Tehnica Info, chisinau 2011, pag. 147-

148

3. Caracterizarea tehnologica

Precizia de prelucrare prin eroziune abrazivo- cavitationala in camp ultrasonic poate

ajunge, in mod obisnuit, la valori de +0,01 mm in functie de oserie de factori cum sunt:
a) precizia utilajului, care,

prin precizia de executie si de pozitie reciproca a elementelor

componente, exercita o influenta semnificativa asupra preciziei de executie a pieselor 5.


b) uzura pseudosculei
c) granulatia abrazivului - s-a evidentiat faptul ca o data cu scaderea granulatiei, creste
precizia de prelucrare
d) marimea interstitiului dintre semifabricat si pseudoscula, care influenteaza in primul rand
printr-o eventuala variatie a valorii sale
e) caracteristicile geometrice ale suprafetei care trebuie prelucrate, prin adancimea eventualei
cavitati, diametrul echivalent, forma profilului etc.

Rugozitatea suprafetei prelucrate cu ultrasunete poate ajunge pana la valori

= 0.3

0,4 m in functie de: marimea particulelor abrazive, amplitutidinea oscilatiilor, de natura


lichidului suspensiei abraziv, de marimea fortei in avans etc.

Structura stratului superficial

se considera ca

obtinut prin eroziune cu ajutorul

ultrasunetelor nu prezinta tensiuni remanente,arsuri, fisuri sau alte alterari chimice ori electrice

Poductivitatea prelucrarii creste o data cu marimea granulatiilor particulelor abrazive, cu

gradul de ascutire a muchiilor acestora cu instensificarea circulatiei suspensiei arazive la nivelul


zonei de lucru 6.

Uzura pseudosculei si a granulelor abrazive. Uzura pseudosculei, reprezentata in

principal prin aparitia conicitatii si modificarea dimensiunilor sectiunii ei transversale, exercita


influenta asupra preciziei de prelucrare. De asemenea, un proces de uzura este si suportat de
granule abrazive care isi perd calitatile prin faramitare sau prin tocirea muchiilor aschietoare,
fapt care determina si o scadere a productivitatii. Problemele cauzate de ciobirea muchiilor
rezultate prin prelucrare pot fi evitate prin adaugare, pe suprafata de patrundere si pe cea de
iesire, a unor adaosuri care vor fi indepartate ulterior prelucrarii.

Tehnologii neconventionale. Pentru uzul studentilor - N. Ginet, Iasi 1998, pag. 212

Tehnologii neconventionale- Prelucrari cu scule materializate- O. Dodun, Ed. Tehnica Info, chisinau 2011, pag 150

4. Procedee de prelucrare
In continuare sunt prezentate cateva dintre aplicatiile cele mai des folosite in mecanica
fina 7:
1. Gaurirea
Operatia de gaurireconstituie una din cele mai des intalnite aplicatii ale prelucrarii
abrazivo-cavitationale in camp ultrasonic, la piese de mecanica fina. in timpul prelucrariii,
pseudoscula avand, de obicei, numai o miscare rectilinie pe directie verticala, este posibila
executia cavitatilor de orice forma, cu conditia alegerii pentru scula a unui profil corespunzator
(fig. ).
In mecanica fina, gaurirea ultrasonica se aplica cu succes la prelucrarea unor gauri de
forme complexe, in aplcile active ale stantelor si matritelor. In aceste cazuri se recomanda c
prelucrarea in placa sa se realizeze in sens invers sensului de patrundere a poansonului, astfel
incat sa se poate obtine simultan si o inclinare a peretilor cu circa 2530', necesara pentru
evacuarea pieselor sau a deseurilor. O tehnologie moderna prevede ca orificiul de dimensiuni
mari sa fie in prealabil realizat prin electroziune sau prin eroziune electrochimica, urmand ca
doar finisarea sa se realizeze in camp ultrasonic. prin prelucrarea cu ajutorul vibratiilor
ultrasonice pot fi obtinute si canale de forme complez, in semifabricate din materiale nemetalice,
de altfel, acesta fiind singurul prcedeu de prelucrare a unor asemenea canale.

Taierea cu ultrasunete
Pentru taierea semifabricatelor cu grosimi de pana la 56 mm din materiale
semiconductoare (cuart, rubin, pietre pretioase si semipretioase) folosite in mecanica fina,
sepoate face apel la ajutorul ultrasunetelor, utilizand de obicei, scule sub forma de lame (fig. )
Avantajele cel mai mari al tierii cu ultrasunete sunt capacitatea de a taia materialul dur
i / sau fragil i capacitatea de a taia modelele cu form neregulat. Dezavatajele cele mai mari
sunt: rata de tiere foarte mica i reducerea ratei de patrundere in adncime 8.
In scopul evitarii ciobirii muchiilor, la iesirea sculei din semifabricat exista si aici
recomandarea utilizarii, ca si in cazul prelucrarii prin gaurire ultrasonica, a adaosurilor de
material usor prelucrabil (de obicei sticla), pe care se lipeste semifabricatul, adaos care, ulterior
este indepartat.

Tehnologii neconventionale. Pentru uzul studentilor - N. Ginet, Iasi 1998, pag. 219- 234

Methods of experimental physics Ultrasonics - edited by Peter D. Edmonds, pag 351

Pentru executia pieselor de forma complexe, precum si pentru obtinerea de taieturi si


canale multiple, se utilizeaza taiere a in mai multe operati, caz in care precizia prelucrarii scade.

1. Marcarea, gravarea si reliefarea in camp ultrasonic


Exista situatii cand pentru suprafetele pieselor de mecanica fina este necesara
inscrierea diferitelor litel, cifre sau simboluri. Pe langa marcarea prin deformare plastica si prin
eroziune electrochimica, se poate utiliza si prelucrarea abrazivo cavitationala in camp ultrasonic
In acest caz, se folosesc pseudoscule din otel avand imprimata prin stantarea la rece, pe partea
frontala a suprafetei de lucru, negativul inscris ce urmeaza a fi obtinut pe semifabricat
Pentru gravare, se folosesc tije ascutite la un unghi corespunzator, care se deplaseaza
dupa un sablon (deplasarea se poate efectura si de semifabricat) in prezenta granulelor din
carbura de siliciu. Obtinerea unor imagini in relief se poate face utilizand pseudoscule pe a
caror suprafata frontala este imprimat, in prealabil, negativul imaginii dorite.

2. Aschierea in camp ultrasonic


Aceasta categorie de prelucrari utilizeaza efectul de reducere a fortelor de aschiere,
datorita vibratiilor introduse de campul ultrasonic, cu rezultate benefice in ceea ce priveste
reducerea rugozitatii suprafetelor prelucrate, cresterea durabilitatii sculei etc. Se mentioneaza
torusi ca e necesar un consum energetic suplimentar si un echipament adecvat.

a) Filetarea in camp ultrasonic


Utilizarea energiei ultrasonice in cadrul proceselor tehnologice de filetare se face atat in
scopul imbunatatirii conditiilor de aschiere, cat si in scopul obtinerii unei calitati cat mai bune a
suprafetelor prelucrate. Formarea filetului este in acest caz, un rezultat al miscarii de rotatie,
efectuate de obicei de semifabricat, al vibratiilor executate de scula si al miscarii in avans in
lungul axei filetului (figura). Astfel, datorita vibratiilor ultrasonice, se produce o diminuare a
frecarii de contact pe suprafetele active ale sculei, avand ca rezultat, reducerea probabilitatii de
obtinere a microsudurilor dintre piesa si sculasi, implicit o crestere de 2-3 ori a durabilitatii
sculei, insotita de imbunatatirea rugozitatii suprafetei.

b) Strunjirea in camp ultrasonic


Vibratiile datorate campului ultrasonic sunt aduse in zona de aschiere fie prin piesa, fie
prin scul. In primul caz, este necsara utilizarea unei papusi mobile de constructie speciala, cazul
introducerii vibratiilor ultrasonice prin scula fiind mai simplu din punct de vedere contructiv.
Fortele de aschiere se reduc de pana la 2,5 ori. Se pot prelucra materiale metalice cum sunt
otelurile carbon, oteluri aliate, aluminiu, duraluminiu,, bronzul, alama, titaniul etc, cazuri in care
fortele de aschiere de reduc de peste doua ori.

c) Frezarea si brosurarea in camp ultrasonic


5

Utilizarea ultrasunetelor la operatiile de frezare in mecanica s-a impus ca urmare a


faptului ca acest procedeu combinat permite obtinerea unor suprafete de forme diferite in
semifabricate din materiale greu prelucrabile prin aschiere. Se constata reducerea fortelor de
aschiere, cresterea productivitatii prelucrarii, cresterea durabilitatii sculelor precum si reducerea
tensiunilor remanente. Devine posibila prelucrarea canelulilor, a orificiilor etc., de dimeniuni
mici.

d) Rectificarea in camp ultrasonic


La aceasta operatie, semifabricatul se deplaseaza, de obicei, in raport cu scula, astfel ca
semifabricatul va executa o miscare de avans, longitudinal si transversal, in timp ce sculei i se
imprima, in afara miscarii oscilatori, o miscare de avans, pe directie verticala. Rectificarea
ultrasonica se desfasoara in prezenta unor particule abrazive, fie in suspensie, fie fixate pe
partea de atac a sculei.

3. Curatirea,

decaparea,

spalarea

si

debravurarea

cu

ultrasunete
Procedeul are la baza fenomenul de cavitatie ultrasonica, intalnit in hidrodinamica, cu
dezvoltarea de efecte mecanice extrem de violente. Agitatia puternica datorata scderii punctului
de fierbere al lichidului si formarii de bule in perioada in care presiunea este negativa, da
nastere la implozii violente bulelor, ce se traduc in incalziri locale, instantanee de ordinul a
1000C si a presiunii locale de 100 at. se produc,astfel, deprinderi ale particulelor straine de pe
suprafetele corpurilor de spalat. Se folosesc ca lichid de lucru alcoolul, benzenul, clormetilenul
acetona etc. Domeniile de aplicare sunt foarte variate, dar in special in cele de varf, cum sunt
tehnica aerospatiala, electronica, mecanica fina etc.

4. Sudarea si lipirea cu ultrasunete in mecanica fina


Sudarea ultrasonica presupune alaturarea celor doua componente cu ajutorul unei forte
statice de apasare si aplicarea unor vibratii cu frecventa ultrasonica dupa directii aproximativ
paralele cu suprafata de imbinare Combinarea efectelor fortelor statice de apasare si vibratiilor
ultrasonice genereaza tensiuni de expulzare a materialelor straine prin fenomene de alunecare,
fapt care permite constituirea unor nuclee sudate.
Avantajele sudarii ultrasunice constau in urmatoarele: energia necesara e considerabil
mai mica decat in cazul sudurii prin topire, fapt care determina distorsiuni minime, lipsa
defectelor caracteristic, precum si o rezistenta sporita a zonei de imbinare; suprafetele nu
necesita pregatiri laborioase, nu necesita intotdeauna curatirea de oxizi si impuritati; absenta
arcului electric reduce poluarea aerului

si diminueaza riscurile provocate de prezenta


6

descarcarii electrice; nu este consumat material de adaos sau flux si nu e necesara apa de
racire
Procesul se aplica cu succes metalelor si aliajelor moi, in special al celor neferoase
(cum e cazul metalelor pretioase), dar si fontei sau otelului. este posibila sudarea unor
semifabricate din metale diferite ca structura, greu de sudat prin alte procedee (cuprul cu
aluminiul), dar si imbinarea metalelor cu materiale izolatoare ( aluminiul cu ceramica sau sticla)
Lipirea cu ajutorul ultrasunetelor. Existenta vibratiilor ultrasonore la nivelul suprafetei de
imbinare va permite metalului de adaos utilizat la lipire sa patrunda cu mai multa usurinta in
zonele greu accesibile si amplasarea uniforma pe suprafata, prin reducerea tensiunii
superficiale si cresterea capacitatii de umectare. Avantajele procedeului constau in aparitia
posibilitatii de lipire a unor materiale greu sa imposibil de lipit in alte moduri si in rezistenta
sporita a imbinarii la solicitari mecanice sau coroziune 9.
5. Deformari plastice in camp ultrasonic. Utilizarea energiei ultrasonice in cazul
laminarii(de regula energia fiind transmisa prin cilindrii laminorului) reduce presiunea de
laminare necesara (cu 6065%) si duce la cresterea calitatii produselor finite, permitand astfel,
obtinerea benzilor si tevilor cu pereti foarte subtiri, din materiale greu deformabile (ex. titan).
O aplicatie relativ recenta este si aceea a introducerii ultrasunetelor in procesul de fritare
(presare) a pulberilor, pentru realizarea unor circuite magnetice. Se pot obtine, astfel, presiuni
uniforme in tot volumul, fara diferente de densitate in interiorul piese, cu cresteri ale duritatii si
ale rezistentei la rupere ale pieselor.
6. Procedee combinate de prelucrare alte aplicatii ale ultrasunetelor. Exista
situatii in care prelucrarea de degrosare se realizeaza prin operatii clasice si neconventionale,
iar finisarea se realizeaza prin eroziune abrazivo-cavitationala in camp ultrasonic. Un procedeu
in cadrul caruia are loc o prelucrare simultana, prin eroziune cu ajutorul vibratiilor ultrasonice si
prin eroziune electrochimica, ce asigura o crestere a productivitatii prelucrarii de peste 50 de ori
si o reducere a uzurii electrodului-scula de 810 ori fata de prelucrarea prin eroziune
electrochimica.
Scula este in acest caz conectata la polul negativ al unei surse de curent, in timp ce
semifabricatul este legat la polul pozitiv. ca lichid de lucru se foloseste o solutie continand
clorura de sodiu sau azotat de sodiu si granule abrazive in suspensie. aducerea lichidului in
zona de lucru se efectueza prin interiorul unui electrod-scula de forma tubulara.

5. Procedeul de indepartare a materialului


9

10

Tehnologii neconventionale- Prelucrari cu scule materializate- O. Dodun, Ed. Tehnica Info, chisinau 2011, pag 163

fig. 2 - Procedeul de indepartare a materialului ultizat in USM

Analiza propusa de Kazantsev presupune c materialul este ndeprtat prin rupere


fragil. Dou caracteristici importante ale procesului sunt considerate aici, pietrisul are o forma
neregulat i exist o distribuie a dimensiunii particulelor. Apoi unealta coboara la cel mai jos
punct su, provoac unele pelicule s ptrund att pe unealta cat i pe uprafaa piesei de
prelucrat 11

Factori care afecteaz rata de ndeprtare a materialului

6. Tendinta de dezvoltare a prelucrarii cu ultrasunete

10

Advanced machining processes. Nontraditional and hybrid machining processes- McGraw Hill, Mechanical

engineering, pag 53

11

Modern Machining Processes, P. C. Pandey, H. S. Shan, pag 30

Se pot constata o serie de similitudini intre prelucrarea cu ultrasunete si cea prin


electroziune. Totusi, utilizarea ultrasunetelor in prelucrarea materialelor are o serie de avantaje:
o gama mai mare de materiale care pot fi prelucrate (incluzandu-le si pe cele care nu sunt bune
conducatoare de electricitate), precizii si calitati de suprafata mai ridicate, productivitati
comparabile sau chiar mai ridicat. cu toate acestea in viitor se prevede o largire a ariei de
cuprindere a prelucrarii cu ultrasunete in domenii care sunt expuse in continuare 12.
Una din principalele directii viitoare de dezvoltare a procedelor de prelucrare cu energia
ultrasonica este inerent legata de perfectionarea instalatiilor respective. aceasta perfectionare
urmareste doua directii si anume:

perfectionarea tipodimensionala a instalatiilor ultrasonice care sa permita prelucrarea


celor mai diverse tipuri materiale si piese, incepand cu circuitele electronice si
componentele de microelectronica si pana la piese din industria aeronautica sau tehnica
nucleara. Aceasta va determina realizarea de generatoare de frecventa ultrasonica cu
puteri ridicate si cu domenii largi de reglare a frecventei de lucru si care sa asigure
maximal transferul de energie catre spatiul de lucru.

perfectionarea subansamblelor care intra in componenta instalatiilor ultrasonice prin


modulizarea si cresterea performantelor, concomitent cu utilizarea de noi materiale si a
dotarii cu echipamente optice de pozitionare, cu siteme de afisare a cotei, cu alte
sisteme de automatizare.
De asemenea, se urmareste imbunatatirea suspensiei de material abraziv din spatiul

dintre scula si semifabricat, construirea de noi sisteme de realizare a avansului de lucru,


extinderea folosirii ultrasunetelor pentru favorizarea utilizarii procedeelor clasice, precum si
asocierea cu alte procedee neconventionale, cum sunt electroziunea electrica si cea
electrochimica.

7. Ultrasunetele si utilizarea lor


Ultrasunetele in tehnica si industrie

12

Tehnologii neconventionale. Pentru uzul studentilor - N. Ginet, Iasi 1998, pag. 235-236

Ultrasunetele produc nclzirea i redistribuirea


substanei din celulele vii ceea ce duce la
folosirea lor n terapeutic (nclzirea anumitor
esuturi

conservarea

masaje

adnci)

alimentelor

(prin

precum
folosirea

la

unor

ultrasunete de frecven i intensitate potrivit


care distrug microorganismele) 13.

Principalele aplicatii industriale ale eroziunii cu


ajutorul ultrasunetelor sunt intalnite in mecanica fina, la prelucrarea lentilelor
microscoapelor optice, a pitrelor pretioase folosite la lagarele de alunecare ale
aparatelor de masura si control, a bijuteriilor, a diferitelor pietre din cuart, germaniu,
titanat de bariu, materiale semiconductoare, la executia filierelor din carburi metalice, a
elementelor active ale stantelor si matritelor, la gaure, taier, marcare si reliefare. se pot
obtine gauri strapunse si nestrapunse, fante sau taieturi de formeneregulat, in
concordanta cu scula de prelucrare si cu un raport intre adancimea si latime, de obicei
mai mic de 3:1 14.

Ultrasunetele sunt utilizate la spalarea lanii naturale.In urma spalarii cu sapun si


soda,lana isi micsoreaza rezistenta firului ,prelucrarea fiind mai dificila.Indepartarea
impuritatilor se poate realiza cu ultrasunete , care produc o emulsie in prezenta
sapunului .De asemenea ultrasunetele sunt aplicate cu foarte bune rezultate la vopsirea
fibrelor naturale si sintetice.Sub energia ultrasunetelor,vopseaua cuprinde in mod
uniform toata masa de fibre pe care se fixeaza bine.

O alta aplicatie activa a ultrasunetelor consta in perforarea si taierea materialelor


foarte dure (diamantul,otelurile speciale,cablurile de wolfram).Principiul metodei
seamana cu procesul de eroziune a rocilor si stancilor.

Ultrasunetele se utilizeaza si la comunicarile submarine, ceea ce nu se poate face cu


unde electromagnetice,deoarece acestea nu se propaga prin apa cu aceeasi usurinta ca
vibratiile mecanice. Ultrasunetele au si alte utilizari in tehnica contemporana la controlul
materialelor metalice,observandu-se astfel unele defecte ascunse ale obiectelor.

O alt aplicaie a ultrasunetelor este legat de msurarea adncimii mrilor. n esen


procedeul este acelai ca i n cazul folosirii sunetelor obinuite, prezentnd ns

13

Ultrasunetele si utilizarea lor - Iosif I. Nagy (1982)

14

Tehnologii neconventionale- Prelucrari cu scule materializate- O. Dodun, Ed. Tehnica Info, chisinau 2011, pag.

148

10

avantajul fasciculelor dirijate. De asemenea se pot produce semnale foarte scurte ceea
ce mrete precizia msurrii intervalului de timp dintre producerea semnalului direct i
nregistrarea celui reflectat.

Ultrasunetele se folosesc n diferite procese tehnologice cum ar fi : splarea, curarea,


uscarea sau sudarea unor corpuri i de asemenea pentru prelucrarea piese. n principiu,
prelucrarea cu ajutorul ultrasunetelor const n urmtoarele : se introduce piesa (sau
poriunea de pies) care trebuie prelucrat ntr-un lichid n care se gsesc n suspensie
particule de praf abraziv dur. Sub aciunea unei surse de ultrasunete n lichid apare
fenomenul de cavitaie. Datorit ocurilor hidraulice particulele de abraziv sunt lovite cu
putere de suprafaa piesei smulgnd achii din aceasta. Pe acest principiu se bazeaz
construirea unor maini unelte care s taie filetele i dinii pinioanelor fine, care rectific
piese complicate, taie i guresc plci etc.

Ultrasunetele in medicina

Terapia cu ultrasunete
Utilizarea ultrasunetelor in terapie se bazeaza pe efectele

benefice pe care acestea le au asupra organismului uman si


animal. Experientele efectuate pe animale au aratat ca, in urma
expunerii la ultrasunete, se produce cresterea temperaturii
materialului biologic tratat, prices dependent de coeficientul de absorbtie: in oase si in
tesutul nervos, cresterea de temperatura este mai pronuntata decat in tesutul adipos si cel
muscular.
Incalzirea selectiva a zonelor expuse la ultrasunete determina urmatoarele efecte:
cresterea capacitatii de dilatare a tesutului colaginos, scaderea rigiditatii articulatiilor,
cresterea pragului de durere a nervilor periferici si a terminatiilor nervoase, stimularea
mecanismului de aparare a corpului prin cresterea moderata a fluxului sangvin.. n urma
terapiei cu ultrasunete extensibilitatea tendoanelor creste de 5-6 ori. Daca dupa aplicarea
ultrasunetelor se fac exercitii fizice, potrivit alese, creste mobilitatea articulatiilor.
Folosire ultrasunetelor in scopuri terapeutice vizeaza mai ales afectiunile inflamatorii si
degenerative ale articulatiilor, ale coloanei vertebrale si ale musculaturii, afecctiunile
neurologice, traumatice si ale organelor interne.

Diagnosticul cu ultrasunete
11

Tesuturile pe care le traverseaza fasciculul ultrasonic au proprietati acustice


deosebite,producand absorbtii si reflexii diferite ale ultrasunetului. Astfel , ultrasunetele devin
utile in detectarea unor corpuri straine in organism sau in determinarea dimensiunilor unor
organe.

Ultrasonografia in oftalmologie
Nici un alt organ nu este asa de usor accesibil examinarii cu ajutorul fascicului ultrasonic

ca ochiul, pentru ca investigatia nu este deranjata de tesuturi vecine, care ar da ecouri improprii
globului ocular.In scop diagnostic,ultrasunetele se utilizeaza curent la determinarea distantelor
in globul ocular, la diagnosticarea tumorilor,dezlipirilor de retina,la stabilirea hemoragiilor, la
localizarea corpurilor straine.

Ultrasunete in neurologie
Un alt domeniu in care ultrasonografia a devenit o metoda foarte utila este explorarea

sistemului

nervos

central.Investigatia

fasciculului ultrasonor

ecoencefalografica

se

bazeaza

pe

proprietatea

de a traversa masa cranio-encefalica si de a fi reflectata .Medicul

specialist in timpul diagnosticarii bolii cerceteaza pozitia ecourilor normale si existenta ecourilor
suplimentare.

Ultrasunete in cardiologie
Anatomia si particularitatile fiziologice ale inimii determina o succesiune a fenomenelor

mecanice care se repeta cu fiecare contractie si relaxare.Examinarea miscarilor inimii sae


realizeaza prin impulsuri scurte de ultrasunete care se reflecta pe peretele inimii.Semnalele
receptionate sunt amplificate si vizualizate pe ecranul unui tub catodic.

Ultrasunete in medicina interna


Ecografia medical (ultrasonografia) este o metod imagistic medical de diagnostic

bazat pe ultrasunete, folosit pentru a vizualiza diferite structuri (ca muchi, tendoane, organe
interne). Ecografia permite deteminarea dimensiunilor, evaluarea structurii interne a organelor
i evidenierea unor leziuni, pe baza imaginilor obinute n timp real, frecvenele folosite n scop
diagnostic fiind ntre 2 i 18 Mhz. Ultrasunetele sunt unde sonore cu frecvena mai mare dect
limita superioar a auzului uman (>20 kHertzi) care pot penetra un mediu i pot fi folosite pentru
a msura caracteristicile undei reflectate, oferind detalii structurale interne ale mediului
respectiv, sau pentru a administra energie n mod intit pe diferite organe i esuturi.
Transductorul este un dispozitiv care transform un tip de energie n altul (n acest caz
transmite ultrasunetele i recepioneaz ecourile folosind efectul piezoelectric). Transductorul
conine cristale de cuar, care i schimb repede forma atunci cnd se aplic curent electric.
Schimbarea rapid de form sau vibraia acestor cristale produce unde sonore care se
12

exteriorizeaz. Similar, cnd undele sonore sau de presiune lovesc cristalele, acestea emit
curent electric. Aadar aceleai cristale pot fi folosite pentru a trimite i recepiona unde sonore.
ransductorul este conectat la un computer (o unitate central de procesare), care realizeaz
toate calculele i conine puterea electric pentru transductor; exist butoane de control ale
pulsului transductorului (care regleaz amplitudinea, frecvena i durata pulsurilor), un ecran
pentru afiarea imaginilor, un dispozitiv de stocare a informaiilor, tastatur sau cursor i o
imprimant 15.

15

http://www.med-as.ro/servicii-pacienti/articole/ecografia-o-metoda-diagnostica-utila

13

S-ar putea să vă placă și