Sunteți pe pagina 1din 8

FIZICA CONSTRUCTIILOR

Curs 5-Lumina naturala


GEOMETRIA MISCARII SOARELUI
-A.CONFIGURATII1.casuta taraneasca
-prispa dispusa spre S astfel incat sa patrunda soarele
in incaperi pe timpul iernii , si sa asigure umbrire vara
-spatii anexe orientate N, NE, E astfel incat sa
protejeze impotriva crivatului si sa asigure un spatiu tampon
-pereti relativ usori , bun izolant termic
-realizata din materiale calde ( material invelitoare :
sindrila , paie , stuf, astfel incat sa contribuie la protectia termica )
2. megaronul lui Socrate reconstructia casei ideale
descrise de Socrate (dupa Xenofon)

3. orase medievale fortificate- console succesive(ii interesa sa


aiba cat mai mult spatiu, astfel incat sa incapa un numar cat
mai mare de locuinte in interiorul fortificatiilor, si mai putin
cantitatea de lumina care patrundea in incapere)

4.Renastere interesul pentru teoretizare


- Sala Hipostila -intrucat deschiderile erau mari , apare necesitatea existentei
stalpilor

5.Perioada interbelica - retrageri succesive (1920-1940)


-configuratie inteligenta intalnita si in Bucuresti
-cornisa este mai joasa catre boulevard, iar inaltimea ei creste catre strada mai putin
importanta

FIZICA CONSTRUCTIILOR
Curs 5-Lumina naturala
-panta este astfel dispusa incat sa nu ia din imaginea cerului si sa nu fie perceputa
inclinatia
-retragerile sunt dispuse astfel incat sa existe un unghi solid de cerc perceptibil atunci
cand se merge pe strada (reglementare existenta in perioada interbelica si care acum nu mai
exista)

bulevardul Ana Ipatescu


, langa biserica Anglicana)

!Configuratii cu atrium central :crater de lumina

-B.LUMINA NATURALA=lumina difuza care vine de la bolta cereasca


-minimul de lumina naturala este stabilit prin normative
-trebuie sa existe un anumit unghi solid de bolta
-suprafetele obturante sunt utile daca au acces la un petic de cer.

FIZICA CONSTRUCTIILOR
Curs 5-Lumina naturala

-Miscarea reala a Pamantului in jurul Soarelui-

1.orbita pamantului este o elipsa foarte apropiata de cerc (de aceea o vom considera ca fiind
cerc); viteza miscarii de revolutie este constanta
2.axa de rotatie a Pamantului (AXA POLILOR) face cu planul orbitei (ELI
un ung i de
apr imati
numit
( ; a a p lil r ramane mereu paralela cu ea insasi in timpul
miscatii de revolutie a Pamantului.
3.Intre axa polilor si directia Pamant-Soare , unghiul variaza in jurul valorii de 90
(
Distanta dintre Pamant si Soare este atat de mare fata de dimensiunile celor doi astrii, incat in
aprecierea miscarilor (reale sau aparente) vom putea face abstractie de acestea din urma. Astfel , vom
considera razele Soarelui la un moment dat paralele.( ca ordin de marime , ne putem imagina Pamantul
ca fiind gamalia unui chibrit , Soarele o minge de baschet , distanta S-P- in teren de baschet)
4.Vom considera atat razele de soare , cai si disrectia sub care vedem Soarele , ca fiind paralele
cu dreapta care uneste centrele celor doi astrii (pe care am numit-o directia Pamant-Soare)

*unghiul s este neglijabil din cauza distantei S-P

FIZICA CONSTRUCTIILOR
Curs 5-Lumina naturala
! marinarii au tabele cu pozitia Soarelui la fiecare ora si in fiecare zi , astfel incat sa gaseasca
intotdeauna locul in care se afla

FIZICA CONSTRUCTIILOR
Curs 5-Lumina naturala

-Miscarea aparenta a Pamantului in jurul Soarelui-

A.Pentru necestitatile dezvoltarii ulterioare a metodei , trebuiesc definiti urmatorii termeni:


1.Planul orizontului (Orizontul)- element cu centrul in punctul de observatie ;perpendicular pe raza
Pamantului in punctual considerat (si paralel cu orizontul locului) (H)
- se afla la inaltimea punctului de observatie (asa cum se considera si in
teoria perspectivei) si nu neaparat pe suprafata pamantului.
2.Bolta cereasca (aparenta) emisfera cu centrul in punctual de observatie si cu acelasi diametru ca si
orizontul
-vom considera orizontul si bolta astfel definite ca pe un sistem de doua
suprafete de proiectie
3.Miscarea de rotatie aparenta a Soarelui in jurul Pamantului( de fapt in jurul punctului de observatie),
ca pe o rotatie a sistemului orizont-bolta in jurul unei axe paralele cu axa polilor si care trece prin
punctul de observatie.Facem deci abstractie de miscarea de revolutie a punctului in timpul rotatiei
Pamantului, deoarece , asa cum am spus , deplasarea este neglijabila in variatia miscarii unghiulare
4.Consideram raza de Soare in punctul de observatie paralela cu directia Pamant Soare

FIZICA CONSTRUCTIILOR
Curs 5-Lumina naturala

5. Nordul ceresc-punctul in care paralela la a a p lil r care trece prin punctul de bser atie inteapa
bolta . Este punctual in care se observa Steaua Polara singura stea fi a este a a in jurul careia se
desfasoara miscarea aparenta a univesului in jurul punctului de observatie.
6.Zenit- cheia boltii; punct de intersecie al verticalei locului cu sfera cereasc situat deasupra capului
observatorului i opus nadirului;
7. Nadir-punctul diametral opus zenitului ; punct imaginar pe bolta cereasc, care coincide cu zenitul
din emisfera opus celei de unde privete observatorul.
8.Miscarea aparenta a soarelui proiectia pe bolta a miscarii reale , avand drept centru de proiectie
punctual de observatie (este deci o proiectie centrala pe o suprafata sferica)

B.Coordonate solare
1.Azimut- unghiul masurat in planul orizontal , intre planul meridian si cel vertical al razei de soare in
p zitia bser at rului zimuturile s arelui sunt simetrice fata de planul meridian (care c respunde
orei 12.00).
2.Inaltime-ung iul masurat in planul ertical al razei de s are cu arful in intre raza de s are si
pr iectia ei pe planul riz ntului e mas ara de la planul riz ntului in sus (

FIZICA CONSTRUCTIILOR
Curs 5-Lumina naturala
-DIAGRAMA SOLARA-grafic al miscarii aparente a Soarelui
-proiectia pe planul orizontului a pozitiei aparente a Soarelui pe bolta
-dubla proiectie pentru ca :
a)pozitia aparenta a fost definita ca o proiectie pe bolta
b)aceasta proiectie se proiecteaza a doua oar ape planul orizontului
-proiectia prin care se realizeaza diagrama (a doua dintre cele descrise mai sus) se poate face dupa mai
multe metode:
1.Diagrama ortogonala se realizeaza prin proiectie paralela si
ortogonala ; prezinta dezavantajul ca deformeaza mult zonele de pe
bolta si din vecinatatea orizontului

Diagrama octogonala si sectiunea vertical prin bolta cu determinarea traseelor


aparente ale soarelui (V. OLGYAY)

2.Diagrama echidistanta in care zone de inaltime


egala pe bolta se proiecteaza dupa cercuri concentrice.Nu
este o proiectie propriu-zisa ci una conventionala
3.Diagrama stereografica- in care se foloseste drept
centru de proiectie punctul Nadir. Dam in continuare
c nstructia de principiu a pr iectiei unui punct pe b lta
care presupunem ca este pozitia aparenta a Soarelui la un
moment oarecare , in sistemul de proiectie orizontala
centrala in care se reprezinta diagrama stereografica,
-se da proiectia vertical (paralela si
ortogonala) pe planul meridian
-se cere proiectia orizontala , centrala prin
Nadir
-se secti neaza b lta prin cu planul riz ntal H (H H in care H este cercul
determinat pe b lta de t ate punctele cu aceeasi inaltime
cu punctual
-pr iectand cercul riz ntal H prin se btine pe planul riz ntal h, raza proiectiei
cercului.
-se sectioneaza bolta cu un plan proiectant (care trece prin N), perpendicular pe planul
meridian (
Urma riz ntala intersectata cu cercul H da 1 si
care sunt cele d ua s lutii
posibile ale problemei .Ele corespund cu doua momente ale zilei , simetrice fata de ora 12.00.
-diagrama se poate realiza , theoretic, construind astfel prociectiile tuturor
momentelor care ne intereseaza.
-reprezentand pe diagrama cercuri care reprezinta inter ale de inaltime egala
pe b lta putem citi direct pe diagrama c rd nata de
( a unui punct
rd nata
U a se p ate citi direct pe circumferinta

FIZICA CONSTRUCTIILOR
Curs 5-Lumina naturala