Sunteți pe pagina 1din 63

Tehnologia lucrrilor

de demolare pentru
cldiri de nlime
medie

1. Date generale
In procesul de dezvoltare si modernizare a
asezamintelor urbane si rurale apare uneori
necesitatea demolarii unor imobile izolate, grupuri de
imobile sau chiar cartiere intregi. Cel mai adesea
demolarile sunt necesare pentru inlocuirea cladirilor
vechi, lipsite de confort si ocupand suprafete intinse,
cu blocuri inalte, care, pe langa un confort superior,
permit o utilizare mai buna a terenului si dau
posibilitatea crearii unui peisaj urbanistic adecvat
epocii contemporane. In anumite situatii izolate
trebuie daramate chiar cladiri n stare buna si relativ
mari, atunci cand cerinte majore de sistematizare o
impun (de exemplu, crearea unui mare bulevard sau

amenajarea unui nod de circulatie etc).

Modul de demolare al cladirilor depinde atat de


natura sistemului structural de rezistenta cat si de
numarul cladirilor ce urmeaza a fi daramate. Cand
numarul este mare se organizeaza santiere de
demolare, in cadrul carora se pot folosi metode de
lucru bazale pe aspectul de masa al operatiilor.
Cand se demoleaza imobile izolate, in directa
vecinatate a altora care sunt locuite, metodele
folosite vor trebui sa tina seama de elementele
specifice ale fiecarui caz in parte.
Se urmareste recuperarea in masura cat mai
mare a materialelor de constructii, care pot fi
refolosite si pentru aceasta trebuie aplicate
metode si mijloace de lucru care sa permita
mentinerea calitatii acestor materiale.
Un alt aspect care trebuie avut n vedere la
lucrarile de daramari este acela al reducerii la
minimum a manipularilor repetate ale acelorasi
materiale sau utilaje.
Manipularile repetate sunt o consecinta a

unei proaste organizari a operatiilor de


demolare.

Demolarea imobilului nu este singurul scop, ci trebuie


tinut seama de dificultatile ce apar la eliberarea
amplasamentului, atunci cand in gramada de
daramaturi se gasesc amestecate diferite materiale caramida, elemente de beton armat, eventual profiluri
metalice, grinzi de lemn etc. Nici un fel de utilaj nu
poate fi folosit pentru incarcarea si transportul unui
astfel de amestec de materiale.
Acest aspect este,uneori, neglijat si, pe langa
cresterea ulterioara a volumului de munca al
oamenilor si utilajelor, se produce si o uzura
exagerata, sau o deteriorare a utilajelor de ncarcare
(excavatoare), care nu pot invinge rezistenta
blocurilor de beton sau a pieselor metalice
amestecate n gramezile de moloz.
La demolarea unei cladiri se tine seama de
inaltimea ei si de alcatuirea structurii de
rezistenta.Exista doua modalitati de daramare a
unei constructii, si anume demolarea element cu
element si demolarea cIadirii n ansamblu.
Cladirile cu mai multe niveluri, oricare ar fi tipul de
structura, se demoleaza prin metoda element cu
element, sau in ansamblu prin
implozii, iar cele cu un singur nivel, prin metoda
demolarii cladirii in ansamblu.
Pentru demolare se pot folosi buldozere, excavatoare
sau tractoare pe senile care actioneaza cabluri de
tractiune. Aceste utilaje pot fi folosite pentru ca
structura unei cladiri cu un singur nivel, in mod normal,
este din zidarie de caramida sau din materiale usoare
si nu

opune o rezistenta mare la daramare.

La demolarea element cu element, operatiile incep


de sus, de la acoperis, si se continua pana la baza
cladirii sau pana la o inaltime deasupra terenului de
la care, cand natura structurii o permite, se poate
folosi metoda doborarii.
In cazul unor cladiri importante ca naltime sau
volum, demolarea se executa pe baza unui proiect de
demolare, care, inainte de nceperea lucrarilor,
trebuie cunoscut de toti cei ce participa la demolare
lucratori sau personal tehnic de conducere.

Partile subterane ale constructiilor (ziduri de subsol,


fundatii) nu se demoleaza in mod obisnuit, ci urmeaza
a fi sparte local in zonele traversate de lucrarile
subterane ale noilor constructii (fundatii,
canale,conducte).Daca, totusi, apare necesitatea
daramarii unor ziduri de subsol, atunci trebuie luate
masuri de sprijinire a malurilor, pe toata durata, pana
la umplerea gropii sau turnarea altor elemente
apartinand noilor constructii.

Demolarile se realizeaza numai de catre societati


specializate, in urma unor studii si proiecte
eleborate in acest sens.

2. Masuri si indicatii privind


demolarea constructiilor
1. nainte de nceperea lucrrilor, obiectele propuse pentru
drmare vor fi verificate amnunit, dup care se ntocmete
un proces verbal n care se descrie situaia de fapt a cldirii i
prile care vor fi demolate, sau msurile de consolidare
provizorie sau definitiv. Pe baza procesului verbal se
ntocmete proiectul de organizare a lucrrilor de demolare a
construciei, care va fi aprobat de conducerea tehnic a
antierului.
2. Conducerea lucrrilor de demolare va fi ncredinat unui
tehnician cu experien n astfel de lucrri, care va
rspunde de execuia corect a lor.

3. Conductorul responsabil va aduce la cunotina muncitorilor


planul de demolare, metodele de executare a lucrrilor,
locurile cele mai periculoase i msurile de prevenire a
accidentelor.
4. nainte de nceperea lucrrilor de demolare, conductorul
lucrrii va lua urmtoarele msuri:
a. va mprejmui construcia ce urmeaz a fi demolat,
iar la punctele de acces spre locul de demolare va pune
placarde de avertizare;
b. va afia afie de interzicere a accesului
persoanelor strine pe teritoriul antierului;

c. va ntrerupe legturile conductelor reelelor de ap,


gaze, electricitate, termicitate i canalizare, lund msuri
pentru a nu fi deteriorate;

5. Demolarea prilor componente ale cldirilor


trebuie astfel executat, nct demolarea unei
pri din cldire sau a unui element de construcie
s nu atrag prbuirea neprevzut a altei pri
sau altui element.

6. Se interzice:
a. demolarea concomitent a elementelor de
construcii i a construciilor pe mai multe etaje;
b. utilizarea reelei electrice a cldirii sau
construciei demolate. Pentru iluminarea locului
de lucru, nainte de demolare se va amenaja o
reea electrica separat, care s nu aib nici un
fel de legtur cu construcia care se demoleaz.
7. n cursul lucrrilor de demolare se vor lua masuri
pentru a se evita praful (de ex. prin stropirea cu ap a
poriunilor de cldire care se demoleaz).
8. Gropile rmase dup demolare vor fi astupate sau
mprejmuite. Materialele rmase dup demolare vor
fi depozitate, pentru a nu constitui un pericol pentru
trectori.
9. n cazul unui front mic de lucru sau al unei rezistene
i stabiliti insuficiente a elementelor ce se
demoleaz, muncitorii vor fi legai cu centuri de
siguran de elementele fixe i rezistente ale
construciei, elemente care nu se demoleaz.

10. Este interzis suprancrcarea planeelor, precum


i retezarea i prbuirea coloanelor sau stlpilor pe
planee.
11. Este interzis drmarea courilor de sobe pe cldiri,
a stlpilor de zidrie sau a zidurilor despritoare prin
drmare (tiere la baza) i lsarea lor sa cada pe
planee.
12. La demolarea pereilor, stlpii portani vor fi lsai
neatini pn la demolarea construciei susinute de ei.
13. Sobele care se reazem pe grinzi vor fi n
prealabil demolate i apoi ndeprtate grinzile.
14. Fermele i elementele planeelor, precum i alte
elemente grele vor fi desfcute cu pruden i
coborte pe pmnt cu ajutorul frnghiilor i scripcilor.
15. Pereii spturilor care rmn liberi dup
demolarea fundaiilor vor fi sprijinii n cazul cnd
groapa de fundaie nu se umple cu pmnt.
16. La drmarea umpluturii ntre grinzile tavanului i
ale bolilor de crmida, sau a plcilor care constituie
umplutura ntre grinzi, este interzis staionarea

oamenilor pe aceste umpluturi.

3.
Utilaje
Ciocan
hidraulic:

Foarfece
pentru
armaturi si

concasat:

Cupa
concasor
pentru
incarcatoar
e:

Cupa
concasor
pentru
excavatoar
e:

Placi
compactoare:

Roti
compactoare:

Selectoare
tip
graifer sau site
rotative:

Concasor pe
senile:

4. Tehnologii
Metodele de demolare cunoscute sunt:
tehnologii de demolare manuale
manuale i cu utilaje nespecifice;

mijloace

tehnologii de demolare mecanizate - cu utilaje


specifice demolrii:cleste hidraulic,macara-bila,
schele mobile hidraulice,

tehnologie de demolare cu jet de ap sub presiune;


tehnologie de demolare mecanic
explozii i implozii controlate.

prin

Metoda exploziei controlate:


Metoda demolrii cldirilor prin explozie controlat
este des folosit, datorit avantajelor evidente pe care
le prezint. n ara noastr, folosirea ei a nceput s ia
amploare doar n ultimii ani, datorit legislaiei care a
devenit mai liber, permind unor firme civile s
abordeze i acest domeniu.
Dintre avantajele majore ale demolrii cldirilor
cu ajutorul explozivilor putem enumera:
1. consumul redus de timp,
2. consumul redus de for de munc,
3. cheltuieli reduse (aproximativ 5% din costul altor
metode),
4. valorificarea mai bun a materialelor rezultate din
demolare,
5. grad ridicat de securitate.
Exista nsa i dezavantaje. Unele dintre acestea pot fi
rezolvate cum ar fi:
1. protejarea seismic a cldirilor nvecinate,
2. continuitatea traficului imediat dup mpucare,
3. meninere n funciune a procesului de

producie pe timpul demolrii.

Altele, cum ar fi afectarea factorilor de mediu i a


biodiversitii, daune aduse ecosistemelor sunt de
cele mai multe ori ireversibile.
Pe plan mondial sunt consacrate dou metode
de demolare a cldirilor prin explozie controlat:
metoda blocurilor mari i metoda blocurilor mici.
1. Metoda blocurilor mari este folosit cu
predilecie n SUA i presupune distrugerea
capacitii portante a cldirii, fr a face o
mprire n trepte a acesteia.
2. Metoda blocurilor mici, folosit ndeosebi n
Frana (unde coeficientul care ia n considerare
natura solului este mai mare comparativ cu SUA)
presupune, spre deosebire de celelalte metode,
folosirea unor trepte de ntrziere.

Costul demolarii unei cladiri prin explozie


controlata, este semnificativ mai redus dect cel al
unei demolari mecanice. Ar fi bine ca naintea
nceperii activitilor specifice s se stabileasc
responsabilitile i penalitile.
Conceptia generala ce sta la baza demolarii prin
explozii controlate se stabileste in urma analizei
factorilor legati de pretul de cost, asigurarea
protectiei cladirilor invecinate, timp redus de
lucru si realizarea unei fragmentari impuse.
Metoda aleasa trebuie sa fie compatibila cu
amplasamentul cladirii, natura solului, forma
exterioara si interioara a cladirii, capacitatea
portanta si materialele explozive ce se folosesc.
Practica a demonstrat ca explozivii militari pot fi
folositi cu succes la demolarea prin explozie
controlata a cladirilor. In cazul aplicarii acestei
metode de demolare apar si unele probleme, care
pot fi rezolvate, legate de protejarea seismica a
cladirilor invecinate, continuitatea traficului imediat
dupa impuscare si de mentinere in functiune a

procesului de productie pe timpul demolarii.

In cazul exploziilor controlate, problemele care apar


sunt legate si de efectul toxic al gazelor degajate pe
timpul exploziei. Gazele degajate prin contactul cu
precipitatiile din atmosfera produc modificari asupra
compozitiei apei si a solului, crescand capacitatea
toxica a acestora. Demolarea standard implica insa
fragmentarea materialului de constructii in bucati
manevrabile ce sunt duse direct la casare, utilizarea lor
nemaifiind posibila. Rare sunt cazurile cand demolarea
traditionala are loc dupa ce se iau usile, aplicatiile,
ferestrele, parchetul etc. Chiar si atunci, acestea merg
direct la casare sau sunt vandute ca fier vechi. in
momentul demolarii, tone de material se amesteca cu
pamant, rezultand o risipa de materiale de constructii.
Batoanele de exploziv se debiteaza cu ajutorul
ferastraielor manuale, pentru a nu exista pericolul
detonarii explozivului din cauza caldurii degajate la
frecarea de la turatiile mari date de echipamentele
portabile actionate de diverse motoare.Taietura se
realizeaza pe o adancime egala cu inaltimea batonului

de incarcatura. Aceasta incarcatura este invelita de o


manta de spuma cu densitate mica care reprezinta, pe
langa suport si protectie.

La structurile mari si medii


se realizeaza o dezafectare
si o subrezire prin taierea
metalului in puncte cheie
pentru a putea mentine
structura destul de solida
incat sa ramana in picioare,
dar destul de slabita pentru
a se putea prabusi la
detonarea incarcaturii.
Incarcatura trebuie plasata
pe elementele de structura
astfel incat, dupa detonare,
sa se formeze o pana in
forma de V pentru ruperea
structurii si pentru iesirea
centrului de greutate din
planul structurii, ceea ce va
duce la prabusirea
controlata a structurii

Demontarea cladirilor:
Exista acum insa o alta metoda de demolare a
cladirilor neutilizabile in vederea curatirii terenurilor
ocupate de acestea. Acest procedeu poate reduce
costurile cu pana la 30-50% . Cunoscuta sub numele
de demontarea cladirilor, aceasta tehnica castiga din
ce in ce mai mult teren in defavoarea metodei
demolarii propriu-zise. . Demontarea este un nou
termen pentru a descrie un proces comun: extragerea
selectiva a materialelor de constructie din cladire
inainte de a fi distruse. Demontarea salveaza nu numai
componentele cele mai la indemana, dar, de
asemenea, se extrag materiale aditionale cum ar fi:
parchetul, scarile de lemn, balustradele, stalpii de
sustinere, cablurile, caramizile etc. Metoda este una
relativ simpla si implica spargerea peretilor, dar nu si
distrugerea lor. Astfel, se salveaza in jur de 30% din

totalul materialului utilizat iar posibiliatea reutilizarii


acestuia este o realitate.

Procesul de demontare implica cunoasterea procesului


de asamblare a cladirii: cantitatea de material utilizat,
tipul materialului, mana de lucru necesara demontarii.
Desi mana de lucru este mai scumpa datorita efortului
depus de angajati, costurile se reduc la jumatate.
Astfel, sunt necesari mai putini bani in achizitionarea
echipamentului, deoarece nu mai este nevoie de unul
sofisticat, ci de un echipament de baza, de multe ori
intrebuintabil (foarte atent) doar manual.
Odata demontate, materialele au o alta valoare
deoarece conditia lor este mult mai buna. Pretul lor
creste, luand un pret bun pe piata fierului vechi in timp
ce pretul procesului de casare scade vizibil.
De asemenea, dat fiind faptul ca unele
componente au fost demontate cu grija,
acestea pot fi reutilizate in procesul de
constructie al unei alte constructii
Mana de lucru, desi scumpa, este de gasit mult mai
rapid pentru ca nu necesita cunostinte avansate in
manevrarea unor aparate performante si nici
experienta precedenta. Procesul de demontare poate
fi de multe ori inlcus in procesul de demolare. Nu
trebuie luate ca doua procese distincte, demontarea
avand loc inainte de demolarea propriu-zisa.

Tehnologia japoneza Hat-Down:


Cnd se doreste demolarea unui cladiri n centrul
unui ora aglomerat, unde spaiul este limitat i
riscurile pentru muncitori i vecini este mare, exista
o problem deoarece nicio tehnologie curent de
demolare nu se preteaz.
Implozia unei construcii este extrem de
periculoas, pentru c orice greeal poate fi
fatal. Un alt dezavantaj il reprezinta faptul ca o
explozie, chiar si controlata, in centrul orasului
este inestetica. In plus, zona de excludere este
mare, ceea ce ar
nsemna blocarea traficului i a activitatilor
n tot centrul oraului.
Metodele mecanice de demolare sunt viabile
doar pn la anumite nlimi i, pe deasupra,
produc mult praf i deeuri care pot cdea n
afara perimetrului antierului, putnd accidenta

trectorii i muncitorii deopotriv.

O soluie extrem de ingenioas la problem a fost dezvoltat


de corporaia
Takenaka, care s-a inspirat din cofrajele autocataratoare
pentru a crea metoda Hat Down pentru demolarea
cldirilor medii si inalte. Astfel, ultimele etaje sunt
acoperite de o structur metalic nchis, care este de fapt
o schel ce se poate mica pe vertical. De tavanul acestei
structuri sunt agate trei macarele care deservesc fiecare
cte o treime din spaiul ce urmeaz a fi demolat.
Avantaje i aplicaii:

Prin aceast tehnologie se elimin poluarea cu praf a


vecinilor, acesta fiind reinut n structura nchis. O
ventilare adecvat acoperiul se poate chiar retracta
asigur c muncitorii vor lucra i ei n condiii mai bune,
nefiind nevoii s respire aerul plin de praf. De asemenea
nu vor mai fi expui cderilor de la nlime sau
accidentrilor provocate de cderi accidentale de
materiale.
Aceast metod de demolare a fost deja aplicat cu
succes la vechiul Hotel Plaza din Osaka. Dup ce
structura metalic a fost instalat, a nceput demolarea
elementelor de rezisten folosind mijloace mecanice.
Astfel pereii, stlpii i grinzile de pe un nivel au fost
tiai n 176 de buci, iar macaralele din interior au
cobort deseurile de
beton prin goluri tehnologice tiate n planee pn la

parter de unde au fost ndeprtate n siguran de pe


antier. Apoi gigantica plrie a cobort nc un nivel de
unde procesul de demolare s-a repetat.

Frumos, curat i aproape chirurgical! O abordare care nu prea


se intalneste n demolri, unde puterea barosului i fora
celui care l mnuiete primeaz. Ce este i mai util este
faptul c schela poate fi folosit i pentru structuri neregulate
n plan, putndu-i-se aduga module speciale.
Detalii despre structura metalica:

dimensiuni : 19 metri nlime, 19,6 metri lime


(lungimea, dar i limea se pot adapta gabaritului
structurii)
greutate proprie 412 tone (trebuie efectuat un calcul
static pentru a vedea dac structura de care se aga
suport greutatea n plus)
22 cricuri hidraulice ce asigur micarea pe vertical
poate cobor pe o nlime de 2,95 metri (nlimea tipic
a unui etaj) n aproximativ o or.

Demolarea Mecanica:
Cladirile care intra n categoria celor care se intalnesc cel
mai frecvent la demolare sunt de tip vechi, cu structura
din zidarie sau lemn, cu acoperisul din sarpanta de lemn
si cu nvelitoare din tabla, tigla sau
carton bitumat.La nceput se desface invelitoarea care, daca
este din tabla sau din tigla, n parte, se poate recupera. Apoi
se demonteaza sarpanta de lemn care, de asemenea,
trebuie, in cat mai mare masura, recuperata.
Urmeaza planseul ultimului nivel care se demonteaza pe
portiuni, daca este din lemn sau din profiluri metalice, sau
se sparge cu ciocanul pneumatic, daca este din beton
armat. In ultima etapa se demoleaza elementele
verticale, respectiv zidurile. Ordinea demolarii zidurilor
este determinata de o analiza concreta, la fata locului,
astfel incat daramarea unuia din ziduri sa nu atraga dupa
sine daramarea neasteptata a altora, caz n care pot avea
loc accidente. De exemplu, la o cladire cu ziduri
longitudinale de rezistenta si cu ziduri transversale de
rigidizare, nu se darama mai intai toate zidurile

transversale, pentru ca atunci cele longitudinale, ramase


fara legaturi pe toata lungimea, s-ar prabusi sub actiunea
unui vant puternic, in rafale.

La daramarea unor portiuni de zid se foloseste fie


sistemul demolarii treptate in special cand aceste ziduri
se afla la etaje superioare, fie

sistemul prin taiere la baza. Acesta din urma consta in


slabirea zidului la baza, prin cioplire pe o grosime egala
cu o treime din grosimea peretelui, si apoi tragerea lui
cu cabluri actionate prin trolii sau utilaje
puternice(tractoare, buldozere).
Zidul astfel daramat trebuie sa cada spre exterior,
respectiv spre zonele deja demolate, si nu spre interior,
pentru ca astfel s-ar opri pe planseele inca nedemolate
si evacuarea lui ar fi complicata. In acelasi timp, apare
si riscul prabusirii planseelor pe care cade zidul si chiar
a ntregii cladiri care, chiar daca nu da nastere unui
accident, determina amestecarea elementelor care sunt
foarte greu de separat si de transportat n afara
amplasamentului.

La cladirile cu schelet de beton armat si ziduri de


umplutura se ncepe demolarea cu zidurile neportante
si in final se taie, cu foarfeci speciale) element cu
element, scheletul de rezistenta.

Cand demolarea se produce progresiv, fara prabusirea


unor ziduri sau elemente structurale intregi, ia nastere
o mare cantitate de moloz
care trebuie coborat pe verticala sau pe un plan inclinat,
prin burlane sau jgheaburi inchise, astfel incat sa se evite
degajarea prafului. La partea

de jos, burlanul sau jgheabul este bine sa mearga intr-o


cutie mare de lemn sau tabla (buncar), din care sa se
incarce in mijlocul de transport (camion) prin cadere
libera, evitand astfel o manopera suplimentara de
incarcare.
In afara de materialele de constructii (lemn, tigla,
caramida), la demolarea unei cladiri de locuinte este
recomandabil a se recupera (in functie de starea lor):
- armaturi de otel;
- tamplaria (usi, ferestre);
- cahlele de la sobele de teracota;

- obiectele tehnico-sanitare;
- radiatoarele (in cazul incalzirii centrale).

Demolarea nu trebuie sa inceapa la etaje inferioare, cat


timp se
lucreaza mai sus.Planseele din lemn nu incep a se
demola pana ce sobele sau oricealte obiecte grele
de pe ele nu au fost inlaturate.
Demolarea boltilor de caramida poate provoca
prabusirea unor parti mari de cladire, de aceea
demolarea se executa progresiv, de la cheie spre
nasteri si, daca exista totusi riscul prabusirii, se
sprijina provizoriu cu popi sau esafodaje locale.
Cand zidurile de subsol nu se demoleaza, groapa
subsolului trebuie umpluta cu moloz sau pamant,
pentru a nu ramane terenul accidentat. In scopul
evitarii umplerii gropii subsolului, nu se
recomanda sa se pastreze nedemolat planseul de peste

subsol, peste care sa se realizeze numai o umplutura


usoara cu pamant; deoarece, datorita incarcarilor mari
ce pot apare sau a unor fenomene de durata, aceste
plansee se pot prabusi dand nastere la accidente.

Demolarea cu ajutorul echipamentelor cu


apa sub presiune:
Tehnologia de demolare cu jet de apa sub presiune se
bazeaz pe un sistem de pulverizare a apei, reglabil, n
funcie de necesitatea lucrrii, la o presiune cuprins ntre
100 i 2500 bar.
Aceasta metoda este destinata operatiilor cum ar fi
inlaturarea partii afectate si refacerea structurii,
pastrand partea neafectata a structurii Metoda este
preferabila altor echipamente pentru demolare cum ar
fi: ciocane pneumatice sau hidraulice manevrate manual
sau chiar freze rutiere (la drumuri si platforme);
Dislocarea cu jet de apa sub presiune inalta are mai multe
avantaje fata de alte echipamente utilizate la astfel de
activitati:
- folosete o gam diversificat de unelte i accesorii;
- impuritile i depunerile sunt ndeprtate ntr-un mod foarte
sensibil, fr a duna materialelor de baz;
- nu se folosesc aditivi chimici sau abrazivi;
- curarea i decontaminarea sunt de bun calitate.
- nu produce microfisuri in stratul bun de beton;
- indeparteaza doar stratul de beton degradat, datorita
controlului automat al parametrilor jetului (presiune, debit,

unghi de atac), parametri setati pe baza unor teste initiale;

- materialul rezultat in urma demolarii este imediat


indepartat de catre jet, chiar daca este situat sub armatura;
- barele armaturii vor fi curatate de coroziune fara a se
produce vibratii;
- se realizeaza inlaturarea stratului de beton de sub
armatura;
- permite realizarea unei bune suprafete de contact intre
stratul nou depus si stratul vechi de beton;
- productivitatea este mult mai mare decat la demolarea
manuala cu ciocane;
- pe langa cerinta de calitate ridicata a lucrarii, indeplineste
si cerintele de securitate;
- taierea cu ajutorul jetului de apa este de pana la 25 de
ori mai rapida decat demolarea cu ajutorul ciocanelor
manual
- nivel de zgomot, vibratii si praf mult mai putin decat in
cazul utilizarii de ciocane demolatoare portabile sau freze
rutiere;
Prin urmare, in cazul controlului automat al parametrilor
jetului, hidrodemolarea asigura o demolare selectiva,

indepartand doar stratul de material degradat, iar principalii


parametri ai echipamentului de demolare sunt monitorizati in
permanenta in vederea optimizarii procesului.

Echipamentul de lucru functioneaza pe mai multe


axe, se poata translata, roti sau inclina, ceea ce face
ca pozitionarea sa se poata realiza usor.
Toate miscarile robotului sunt controlate manual cu
ajutorul unei telecomenzi fara fir. Daca se doreste,
telecomanda poate fi conectata cu cabluri de robot.
De la telecomanda operatorul poate seta robotul pe
modul automatic, care poate fi programabil.
Robotul lucreaza selectiv, cu ajutorul jetului de apa
care penetreaza in stratul de beton deteriorat, robotul
deplasandu-se de-a lungul acestei suprafate. Jetul de
apa sparge stratul de beton deteriorat si il inlatura din
calea echipamentului de lucru.

Demolari in Romania:
1. Fabrica de paine Titan Bucuresti, noiembrie 2006
Pana la sfarsitul anului 2006 intreaga suprafata de
70000 mp trebuia sa fie curatata. In locul fabricii se
vor construi 14 blocuri de locuinte. S-au folosit 70 kg
de explozibil

2. Demolarea pavilionului administrativ de la


Dacia Mioveni, februarie 2009
In locul lui a fost construita o parcare cu 600 de
locuri care poarta numele de Poarta 3. Explozibilul a
fost amplasat la subsol si la etajul 5. Prelate speciale
au acoperit cladirea pentru ca bucatile de moloz sa nu
cada peste oameni. Au fost doua explozii, iar blocul a
sfarsit intr-un sant sapat din vreme.

3. Silozul de faina al fabricii de paine Pan GroupCraiova, august 2013


Cladirea a fost demolata prin explozii secventiale
si s-au folosit aproximativ 30 kg de explozibil
amplasate in gaurile realizate la baza primelor
doua randuri de stalpi din trei ai cladirii.

4. Fabrica de reparatii vagoane IRA Grivita Bucuresti,ianuarie 2010


A fost demolata mecanic in doar 4 zile. Lucrarile de
demolare si evacuare au fost finalizate in conditii de
maxima siguranta, fara socuri, vibratii sau caderi de
elemente masive de la inaltime. Pe tot parcursul
lucrarilor s-a folosit intens jetul de apa pentru a reduce
foarte mult praful rezultat in urma demolarii.Pentru
demolare s-a folosit un excavator de dimensiuni foarte
mari, Liebherr R 954 cu brat lung de 28 m si foarfeca
hidraulica de demolat.

5. Gestionarea
deeurilor
Colectarea deeurilor din construcii i demolri:
Cea mai mare parte a acestor tipuri de deeuri se
depoziteaz, de obicei, n depozitele municipale
de deeuri. O parte din acestea sunt eliminate
necontrolat datorit lipsei de responsabilitate a
factorilor implicai n gestionarea lor.
Stocarea temporar a deeurilor din construcii i
demolri: la locul de generare, urmnd apoi s
fie transportate la instalaiile de tratare
(recuperare resturi metalice, concasare beton i
crmizi) ori la depozitele de deeuri.

O alternativ este reprezentat de tratarea


deeurilor la locul de generare, pe
amplasamentul pe care se realizeaz demolarea,
n cazul amplasamentelor mai mari.

Activitatea de gestionare a deeurilor din


construcii i demolri nefiind reglementat n
mod special, productorii i deintorii acestei
categorii de deeuri nu acord atenie suficient
gestionrii acestui tip de deeu. Unele dintre
firmele de construcii ncheie contracte cu serviciile
de salubritate pentru preluarea ecestor deeuri,
dar acestea nu sunt sortate pe tipuri de material,
n vederea reutilizrii/ reciclrii/ valorificrii.
De asemenea, de multe ori, nu exist nici o
separare a deeurilor periculoase de cele
nepericuloase. Mari cantiti de deeuri nu ajung
n depozite autorizate sau pe amplasamentele
stabilite de ctre autoritile locale, ci se
depoziteaz ilegal (n spaii inadecvate depozitrii
deeurilor), nefiind respectate cele mai bune
practici pentru gestionarea deeurilor de acest tip.

Valorificarea deeurilor din construcii i demolri:


Beton:
Deeurile din beton pot fi reciclate i
transformate nr-o gam larg de produse cu rol
de pavare sau drenare.
Sfrmaturile de beton pot fi folosite drept
agregate pentru betoane proaspete. n acest scop
ele se concaseaz pn ajung la mrimea
obinuit a agregatului i la sorturile necesare
pentru realizarea unui anumit tip de beton.

Metalul provenit n urma demolrilor este


colectat n containere i transportat ctre
instalaiile de reciclare.

Activitatea de refacere a amplasamentului


Amplasamentele instalatiilor la care se demoleaza cladirile
vor fi curatate pana la nivelul solului de catre firma
contractanta a dezafectarii;

Cladirile instalatiilor la care se dezmembreaza utilajele si


traseele, fara demolare, vor fi curatate de firma contractanta
a dezafectarii;
Se vor indeparta de pe amplasament toate materialele
rezultate din dezafectarea si demolarea instalatiilor si
cladirilor, acestea fiind anexate la prezenta
documentatie;
Se vor colecta si separa pe categorii de materiale, dupa
care, in
functie de caracteristici, se vor valorifica/ elimina de pe
amplasament in corelatie cu legislatia in vigoare;
Amplasamentul se va reda in conditii de siguranta si se
vor
indeparta
pentru
recuperare,
valorificare,
eliminare,instalatiile,
echipamentele,
deseurile,
materialele sau substantele pe acestea le contin si care
pot genera poluarea mediului;

Se va reproiecta zona in functie de utilizarea viitoare a


amplasamentului.

Molozul, material de constructie (caramida,


mortar, tencuiala), provenit din demolarea cladirii.
Sticla provenita de la operatia de demolare este
colectata in containere depozit, acestea sunt golite
in vehiculele de colectare, iar sticla este direct
predata industriei prelucratoare.
Fierul provenit si el din urma demontarilor de
conducte este colectat in containere si
transportat catre otelarii.
Lemnul, rezultat de la desfacerea tamplariilor si a
elementelor de finisaj, este depozitat si valorificat
termic sau material.
Pamantul, rezultat din desfacerea drumurilor si
a aleilor este depozitat la groapa de gunoi.
Caramida rezultata este colectata de excavatoare,
sortata manual si depozitata in depozite, urmand a fi
data spre folosinta in reabilitarea constructiilor civile.
Deseurile din azbest, considerate deseuri
periculoase, vor fi consolidate mecanic sub jet de
apa fara presiune, dupa caz, apoi ambalate in saci
rezistenti din plastic si introduse in butoaie de
deseuri compatibile ce vor fi amplasate temporar
pentru deseuri periculoase.

Transportul deseurilor

provenite din constructii


si demolari se face in urmatorul mod:
Se utilizeaza numai mijloace de transport adecvate
naturii deseurilor transportate, care sa nu permita
imprastierea deseurilor si emanatii de noxe in timpul
transportului, astfel incat sa fie respectate normele
privind sanatate populatiei si a mediului inconjurator;
Sa asigure instruirea personalului pentru incarcarea ,
transportul si descarcarea deseurilor in conditii de
siguranta si pentru interventie in cazul unor defectiuni
sau accidente;
Sa detina toate documentele necesare de insotire a
deseurilor transportate, din care sa rezulte detinatorul,
destinatarul, tipurile de deseuri, locul de incarcare, locul
de destinatie si, dupa caz, cantitatea de deseuri
transportata si codificarea acestora conform legii;
Sa nu abandoneze deseurile pe traseu;
Sa respecte pentru transportul deseurilor periculoase
reglementarile specifice transportului de marfuri
periculoase cu aceleasi caracteristici;
Sa foloseasca traseele cele mai scurte si/sau cu cel mai
redus risc pentru sanatatea populatiei si a mediului si

care au fost aprobate de autoritatile competente.