Sunteți pe pagina 1din 28

U.A.U.I.M.

CURS

MORFOLOGIE URBANA/
ANALIZA MORFO- TIPOLOGICA
URBANA
ANUL II - A/U/P

CURS 6
SISTEMUL CONSTRUIT
ANALIZA MORFO- TIPOLOGICA A CLADIRII
ASEZAREA CLADIRII PE PARCELA

Procese

Cladiri
Grupari
Relatii

(sociale/culturale)

>> comportamente

Forme (tipuri, configuratii)


Scara
Strada/trame
Parcelar
Cladiri
Tesut

Dr Karl Kropf "Urban Morphology and Design Theory: open up from the inside out

Structura generica- forma urbana ca


textura materiala/ tesut > diversitatea ca
rezolutie

HABIT

Structura specifica- forma urbana ca


si cultura > diversitatea ca stil
Procese / forme/ scara > control/

regulament

DIVERSITY
CONTROL

>> proprietate/ capital/ resurse

forma urbana ca politica

Dr Karl Kropf "Urban Morphology and Design Theory: open up from the inside out

SISTEMUL CONSTRUIT e compus din:


- Cladiri
- Grupari de cladiri (incluzand procesele care le-au
definit)
-Relatiile dintre cladiri (incluzand procesele pe care
le genereaza)

PE PARCELA (lotizari)
CLADIREA

GRUPAREA DE CLADIRI

IN ANSAMBLURI
(locuinte colective,
ansambluri culturale,
de sport-recreere, etc)

MORFOLOGIA SISTEMULUI CONSTRUIT


RELATII DE
COLABORARE
RELATII DE SCHIMB
INCOMODARE- TENSIUNE
CONFLICT

RELATII
- INTRE CLADIRI
-INTRE CLADIRI si GRUPARI / ANSMBLURI
- INTRE CLADIRI SI SPATIILE DINTRE CLADIRI

PROCESE

Caracterul spatiului
Identitatea locului
Ambianta

MODUL DE DEVENIRE / morfogeneza


Amprenta timpului legata de viata omului / familiei >> evolutia cladirii pe parcela
proprie

REGULAMENTUL DE URBANISM nu poate cuprinde TOATA cazuistica orasului.


Multe cazuri particulare nu se pot cuprinde in regulament- sunt exceptii, reglabile doar
prin studii dedicate.

CLADIRE

- GRUPARE / ANSAMBLU

ELEMENTE MORFOLOGICE GENERICE ALE


SISTEMULUI CONSTRUIT

1. ALTIMETRIA
2. DENSITATEA DE CONSTRUIRE
3. COMPOZITIA INTERNA

1. ALTIMETRIA

Modul de configurare a altimetriei generale a


oraului reflect tipul de societate i de sistem
politico-economic.
centre de
afaceri

centre de
afaceri
centru istoric

Europa
CBD

SUA
centru

Rusia

centre de
afaceri

industrie
CBD

America de Sud

centru
istoric

industrie

CBD

Asia, Africa

centru
istoric

industrie

. n oraele tradiionale, pn
n perioada industrializrii,
silueta oraului era
conformat pe baza unui
gradient al inalimilor i
ocuprilor de teren de la

centru ctre periferii.

Altimetria este tributar unor factori responsabili de


orientarea accentelor sau de distribuia acestora n
teritoriul urban.
Mobilitatea urban
Pretul terenurilor
Regimul de protectie al unor situri si monumente

Vecinatatea unor zone similare ca inaltime


Proximitatea unui element peisagistic (parc, padure, lac, etc)
Politicile urbane si Regulamentele de urbanism

2. DENSITATEA DE CONSTRUIRE
Sparcela=1200mp
CUT=3

Densitatea fondului
construit se exprim prin
raportul dintre suprafaa
construit desfaurat a
imobilelor (suma
suprafeei tuturor
planeelor) i suprafaa
parcelei pe care acestea
se afl.
Acest raport poart
denumirea de Coeficient
de Utilizare a terenului
(CUT).

Sc=400mp
Sd=3600mp
H=P+9/ 40m
Sparcela=1200mp
CUT=3
Sc=720mp
Sd=3600mp
H=P+4/20m

Dou situaii ilustrnd acelai CUT =3 pe o parcel cu


aceeai suprafa (1200m)- n primul caz POT este de
30% iar n al doilea de 60%.

(a) CUT = 2.66: Colonia Saconia, supranumit Ciudad de los Poetas Madrid, construit cca 1970,
(b) CUT= 4.84, cartierul Barrio de Salamanca, Madrid, zona planificat Castro, cca 1860 |sursa:
http://densityatlas.org

3. Compoziia intern
-3 mari tipologii de
compunere a sistemului
construit cunoscute ca fiind
cele mai frecvente i
caracteristice n special
esuturilor tradiionale
(Borie & Denieul, 1984).

Tipul punctual de construire - n care


distanele ntre imobile sunt suficient de
mari nct s permit o percepie
fragmentar, discontinu- imobile izolate
pe parcele proprii sau imobile detasate

Tipul linear de construire este marcat de


continuitate pe o singur direcie,dnd
natere frontului stradal continuu sau
cvasi-discontinuu (dar care e perceput ca
i continuu, prin dominanta plinului).

Tipul planar (de suprafa) - este cel n


care prevaleaz continuitatea pe toate
direciile spaiului, iar contiguitatea
construitului d natere unei continuiti
spaiale n mas. Este specific oraelor
mediteraneene i central-europene.

Sistem construit tip punctual/ linear/ planar (de suprafa), adaptare dup (Borie & Denieul, 1984).

ANALIZA MORFO-TIPOLOGICA a sistemului construit- ca METODA>

RECUNOASTEREA DIFERITELOR TIPURI


EXTRAGEREA SI CLASIFICAREA TIPURILOR

COMPARAREA TIPURILOR pe baza unui set de


criterii
RE-GRUPAREA TIPOLOGICA utila in
reglementarea urbanistica
(implica o generalizare si automat - o pierdere a
unor cazuri particulare)

TIPOLOGII MORFO-SPATIALE de
GRUPARI DE CLADIRI
IN BUCURESTI

CRITERII DE ANALIZA a sistemului construit

-Dupa forma in plan a cladirilor


-Dupa starea fizica a cladirilor
-Dupa valoarea arhitecturala
-Dupa vechime
-Dupa inaltime
-Dupa modul de percepere
-Dupa asezarea pe parcela / grupare
-Dupa modul de devenire
-Dupa relatia casa- strada/ front
-Dupa relatia casa parcela (POT, CUT)
-...

Gruparea
criteriilor de analiza:
- starea fizica a cladirilor
+ forma
- gabarit + inaltime + mod
de percepere
- valoarea arhitecturalambientala + vechime

Conduce la posibilitatea confruntarii unor tipologii


+ concluzii preliminare

Dupa forma cladirilor


-Cladiri in forma de punct, bara, lama..., in H, in L, in O, etc,
subcriteriu - Dupa tipul partiului arhitectural - casa-vagon, caas cu
incinta, cula, cu prispa, cu foisor, cu bovindow, etc

Dupa starea fizica a cladirilor


-Cladiri in stare foarte buna, medie, rea, ruine sau cladiri in constructie

Dupa gabarit
-Cladire- dominanta de masa, cladire- accent vertical, cladire-plomba-la-cornisa,
cladire- reper ( prin volumetria diferita de context)

Dupa valoarea arhitectural-ambientala


-Cladire- monument, cladire cu valoare arhitecturala, ambientala conform
LISTEI MONUMENTELOR ISTORICE SI SITURILOR ARHEOLOGICE
http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/bucuresti.pdf
http://www.cimec.ro/Monumente/ListaMonumentelorIstorice/listaMonIst.htm

Forma in plan - tip de spatiu generat


Tipologii de forme primare

CLADIRE - PUNCT
Spatiu centrifug
poli-orientat

CLADIRE - BARA
Spatiu dublu-orientat
divergent

CLADIRE - TURN
Spatiu centripet
mono-orientat

CLADIRE - LAMA
Spatiu dublu- orientat
convergent

Dupa vechime
- functie de vechimea generala a zonei inainte de razboi/ interbelice/ dupa
razboi, din perioada comunista, dupa 1990, etc

Dupa inaltime pe registre verticale PLANUL INALTIMILOR


- Cladiri P-P+2, P+3 P+5, P+6-P+8, P+9-P+11, P+13-15, accente foarte inalte

Dupa modul de percepere


- Direct axial-simetric/asimetric, secvential, ascendent/descendent
- Indirect - in planul secund, tert, etc.

Dupa asezarea cladirii pe parcela


TIPUL TEORETIC

Cladiri izolate pe parcela

Cladiri grupate

Cladiri insiruite

Cladiri covor

TIPUL CONCRET

Cladiri insiruite

Cladiri alipite la o latura


a parcelei

Cladiri cuplate partial

Sub- tipuri ale tipului izolat pe parcela

Monumental
cu curte de
onoare

Monumental
central

izolat
Front
(cu sau fara ax de simetrie)

Sub- tipuri ale tipului alipit

Alipit la
o latura

Alipit la
o latura
cu ax de
simetrie

Alipit la
2 laturi
pe fund
de lot

Alipit la
2 laturi
la
aliniament

Alipit la
2 laturi
partial

Alipit
la 3 laturi
pe fund
de lot

Alipit
la 3 laturi
partial

gradina, vie, livada

anexe gospodaresti
curte
prispa

Locuinta traditionala ....evolutie

Spatiu de primire
scara

Locuinta cu foisor

Locuinta culta

... apare etajul

casa vagon

Limita posterioara a parcelei

Limita
Laterala
a parcelei

Limita
laterala

Zona
non aedificandi
TROTUAR

ALINIEREA CLADIRILOR
ALINIAMENTUL PARCELEI

STRADA

PLANSA NR. 1.4. - ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE-

STAREA FONDULUI CONSTRUI

LEGENDA

LIMITA P.U.Z.

ZONE CU CONCENTRARI DE CONSTRUCTII IN STARE


REA- PRIORITATI DE INTERVENTIE IN SENSUL RENOVARII, REABILITARII

CONSTRUCTII IN STARE FIZICA BUNA SI FOARTE BUNA

INCOMPATIBILITATI FUNCTIONALE

CONSTRUCTII IN STARE FIZICA MEDIE

ZONE DEGRADATE, UTILIZATE NECORESPUNZATOR

CONSTRUCTII IN STARE FIZICA REA, RUINE

MAL DE RAU NEINTRETINUT, NEAMENAJAT CORESPUNZATOR

SPATII PLANTATE PUBLICE

POLUARE VIZUALA

CARTARE

SINTEZA

INTERPRETARE
tendinte

ELEMENTE DE REGULAMENT URBANISTIC

PARCELRI NOI P-P+2, N


CONFORMITATE CU R.G.U.
parcele minime i construibilul

S=150 mp.
18,75 m.

S=200 mp.

S=200 mp.
16,67 m.
16,67 m.

8,0 m.

12,00 m.

12,00 m.

INSERII N PARCELRI EXISTENTE P-P+2,


CONFORM P.U.G.
( n afara zonei protejate)
parcele minime i construibilul

S=200 mp.

S=150 mp.

S=200 mp.
16,67 m.

18,75 m.

20,0 m.

8.0 m.

12,0 m.
10,0 m.

CONDIII DE CONSTRUIBILITATE A PARCELELOR cf. P.U.G.


CONDIII MINIME DE CONSTRUIBILITATE

REGIM DE
CONSTRUIRE

U/M

OBSERVAII

PARCELRI NOI P P+2 NIVELURI - CONFORM


REGULAMENTULUI GENERAL DE URBANISM

front minim

suprafaa minim

raport ntre limea i adncimea parcelei

niruit

8 metri

cuplat, izolat

12
metri

niruit

150
mp.

cuplat, izolat

200
mp.

POT maxim n
zone exclusiv
rezideniale cu
P - P+2 niveluri =
35%

cel puin egal

INSERII N PARCELRI EXISTENTE P-P+2


NIVELURI CONFORM P.U.G.
front minim

suprafaa minim

raport ntre limea i adncimea parcelei

niruit

8 metri

cuplat, izolat

10
metri

niruit

150
mp.

cuplat,izolat

200
mp.

maxim 1/3

POT maxim n
zone rezideniale
din afara zonei
protejate = 45%