Sunteți pe pagina 1din 5

Cmpul protetic edentat total cuprinde totalitatea esuturilor cu care proteza

vine n contact. Aceste esuturi sunt: crestele alveolare, bolta palatin, mucoasa
care acopera aceste formaiuni, mucoasa fundurilor de sac vestibulare i orale,
precum i mucoasa situat la trecerea dintre palatul dur i palatul moale.
La nivelul cmpului protetic sunt difereniate morfo-clinic dou zone :
- zona de sprijin reprezentat de suprafaa pe care se sprijin proteza,
care preia maximum de presiuni, alctuit de: crestele alveolare, bolta palatin i
tuberozitile maxilare i tuberculul piriform la mandibul ;
- zona de nchidere marginal sau zona de succiune este situat la
periferia zonei de sprijin, are o suprafa foarte redus; este format de mucoasa
care tapeteaz fundurile de sac i de o poriune din mucoasa mobil ce are raport
cu proteza pe faa ei extern;

cuprinde mucoasa neutr situat la nivelul

fundurilor de sac vestibulare, orale i la nivelul zonei distale zona Ah. In


aceast zon se situeaz marginile viitoarei protezei totale mobile.
CAMPUL PROTETIC MAXILAR
Este reprezentat de creasta edentat, tuberozitile maxilare i bolta
palatin.
COMPONENTA OSOAS
Creasta alveolara este reprezentat de proeminenele intraorale ale oaselor
maxilare. Au forma de potcoav i sunt rezultatul restructurrii osoase a
proceselor alveolare. Pot prezenta forme i volum diferit. Pot fi mai mult sau
mai puin proeminente, terse sau chiar disprute.
Tuberozitatea maxilar
Extremitatile distale ale crestelor alveolare sunt reprezentate de
tuberozitati . Tuberozitatile maxilare poat fi voluminoase sagital sau transversal,
sau pot fi inegale, pot fi de volum redus sau pot fi sterse. Reducerea sau
disparitia tuberozitatii poate fi cauzata de parodontopatii sau extractii laborioase.
Tuberozitatea maxilara ca si tuberculul piriform ( mandibula) sunt zone
biostatice care se rezorb foarte lent datorita unei structuri osoase rezistente si
prezinta un rol foarte important n meninerea i stabilizarea protezei.

Bolta palatin
Formeaza peretele superior al cavitatii bucale ; este formata din apofizele
palatine ale oaselor maxilare unite pe linia mediana in cele doua treimi
anterioare si lamele orizontale ale osului palatin in treimea posterioara.
Forma boltii palatine difera: adanca, medie sau plata. Adcimea medie este de
15-17 mm.
Forma medie a bolii palatine este cea mai benefic protezrii, deoarece
opune rezistena optim forelor verticale i orizontale, dizlocante ale protezei.
COMPONENTA MUCOASA
Din punct de vedere topografic si functional este difereniat n mai multe
zone : mocoasa fix, neutr i mobil.
Zona de mucoas fix
Acoper bolta palatin i crestele alveolare. La nivelul bolii palatine
prezinta trei zone diferite, n funcie de gradul ei de elasticitate sau
comprimabilitate numit rezilien .
Zona de mucoas neutr sau pasiv mobil
Constituie un element morfologic deosebit de valoros pentru mentinerea
protezei, deoarece intervine favorabil in formarea fenomenului de succiune. Se
afla la periferia campului protetic unde mucoasa fixa se rasfrange spre cea
mobila, in apropierea fundurilor de sac
Zona de mucoasa mobila
Cuprinde mucoasa care acopera buzele, obrajii, valul palatin si planseul
bucal. Aceasta mucoasa nu apartine campului protetic, dar fiind situata in afara
limitelor acestuia are raporturi cu proteza.
Zona de nchidere marginal
Succiunea protezei

(contactul strns i rezistent la separare ntre 2

corpuri, obinut prin crearea unui spaiu vid sau care conine aer rarefiat ntre
corpurile respective) este reprezentat de mucoasa pasiv mobil.
Zona vestibular central

Este amplasat de o parte i de alta a frenului buzei superioare, ntre cele


2 frenuri bucale. Spaiul se poate evidenia prin traciunea moderat a buzei
superioare.
Spaiul vestibular lateral i punga lui Eisenring
Incepe n dreptul tuberozitilor (anul pterigomaxilar) i se termin la
nivelul frenurilor bucale.
Zona distal (zona Ah)
Zona funcional distal este limita posterioar a cmpului protetic
maxilar. Este o zona deosebit de important deoarece aici se realizeaz
nchiderea marginal posterioar a piesei protetice maxilare sau ndiguirea
posterioar.
Foveele palatine sunt dou depresiuni din zona palatului moale, situate de o
parte i de alta a rafeului median, care rezult din coalescena unor ducte
glandulare din mucoas.
CMPUL PROTETIC MANDIBULAR
Spre deosebire de maxilar, mandibula prezint un support dur mult
diminuat, constituit doar din crestele alveolare reziduale i tuberculii piriformi.
Zona de sprijin este reprezentata de creasta edentat mandibular, sub
form de arc, care se ntinde de la un trigon retromolar la altul i face parte din
corpul mandibulei.
COMPONENTA OSOASA
Creasta alveolara
Este foarte mult redusa, comparativ cu cea de la maxilar. Suprafata de sprijin
este mai mica.
Tuberculul piriform
Este o formatiune morfologica ce se formeaza dupa extractia molarului de minte
inferior, in urma rezorbtiei mai reduse a peretelui distal al alveolei.
COMPONENTA MUCOASA
Mucoasa fixa

Acopera creasta alveolara, prezinta unele particularitati (nefavorabile


pentru proteza) in sensul ca are o relativa mobilitate de glisare pe planul
periostic, iar alteori, datorita neconcordantei intre atrofia osului si mucoasei se
formeaza bride (pliuri) longitudinale de-a lungul crestei.
Mucoasa pasiv mobila sau neutra
La campul protetic mandibular, limita de trecere de la mucoasa fixa la cea
pasiv mobila si mobila, de cele mai multe ori nu este posibil sa fie localizata.
Campul protetic mandibular desi este reprezentat de o suprafata foarte redusa,
nu are nici o delimitare precisa.
Zona de mucoasa mobila
Aceasta mucoasa nu apartine campului protetic, dar fiind situata in afara
limitelor acestuia are raporturi cu proteza.
Zona de nchidere marginal
Zona vestibular central
Aceast zon se ntinde ntre cele 2 frenuri bucale, iar fundul de sac este ngust.
Zona se afl sub influena unor muchi, dintre care orbicularul buzelor care are
fibre orizontale ce ajut la stabilizarea protezei i la aciunea de ventil extern.
Zona vestibular lateral
Se ntinde de la frenurile bucale la tuberculii piriformi i de la coama crestei
pn la linia oblic extern.
Zona lingual central
Se ntinde pe o suprafata de 3cm : l,5 cm la dreapta i 1,5 cm la stnga frenului
lingual, ea fiind modificat de micrile funcionale ale limbii.
Zona lingual lateral
Este o arie pereche, este delimitat de spaiul dintre canin i premolar pn la
limita anterioar a tuberculului piriform.
Zona tuberculului piriform
Este o zon cheie n asigurarea nchiderii marginale a protezelor
mandibulare, nchiderea se realizeaz la limita dintre cele 2/3 anterioare cu 1/3
distal.
Zona retromilohioidian

Se afl sub linia oblic intern i nu ine de tuberculul piriform, aripioarele


retromilohioidiene situate n aceast zon cresc suprafaa unei proteze totale
mandibulare.
Musculatura din vecinatatea cmpului protetic
Pentru stabilitatea i meninerea protezei este important raportul dintre direcia
de inserie a fibrelor musculare i marginea cmpului protetic.