Sunteți pe pagina 1din 20

COROANELE DE INVELIS METALICE

Coronale de invelis sunt proteze unidentare fixe ce acopera


partial sau total preparatia dentara (bontul dentar).
Clasificare
Dupa suprafata de acoperire, coronele de invelis metalice se
clasifica:
coroane totale (acopera in totalitate preparatia
dentara, acopera intotdeauna suprafetele axiale)
coroane ecuatoriale ce acopera circa 2/3 pana la
coletul anatomic; acopera suprafata ocluzala si fetele
axiale.
coroane
partiale
(incrustatii
extracoronare
tip
onlayuri), reprezentate de coroana (3 din 4 fete sunt
acoperite : canin, incisiv central, rar incisivii laterali) si
coroana 4/5 (premolari, molari).
Indicatii:
1. In scop bioprofilactic:
pentru prevenirea fracturilor coronare pe dintii cu
obturatii voluminoase (amalgam, rasini compozite);
prevenirea eroziunilor cervicale ce pot apare datorita
agregarii protezelor partiale prin crosete;
prevenirea hipersensibilitatii cervicale si a cariilor de
colet;
prevenirea afectarilor parodontale in absenta zonelor
de contact (cand spatiul e pana la 2mm se aplica o
singura coroana de acoperire si cand spatiul este mai
mare de 2mm se indica acoperirea cu 2 coroane
metalice si restaurarea zonelor de contact proximale.
prevenirea iritarii, inflamatiei, sangerarii locale
(absenta zonelor de contact proximo-proximale
favorizeaza
tasarea
alimentelor
pe
papilele
interdentare).
2. In scop morfofunctional:
Pentru restaurarea morfologiei ocluzale atenuata,
distrusa prin :
atritie (tocire datorita frecarii a 2 suprafete de
smalt) - bruxism;

abraziune (frecare cu alimente exogene);


Pentru corectarea nivelului planului de ocluzie in
disfunctii mandibulare (ocluzii blocate in propulsii
,antero-lateralitate). Planul se aduce in normofunctie.
Pentru
restaurarea
dintilor
posteriori
(premolari/molari) din zona de sprijin, pentru
conservarea dimensiunii verticale de ocluzie (D.V.O.);
In corectarea abraziunilor patologice rezultate pe
fondul frecarii cu un aliment sau obiect exogen;
Cea mai importanta indicatie din punct de vedere
morfofunctional este pentru echilibrarea ocluzala a
cazului clinic (etapa clinico-tehnica foarte dificila, dar
indispensabila);
3. In scop protetic:
pentru agregarea puntilor dentare
ca element proprotetic de ancorare a protezelor
mobilizabile (P.P.S.)
ca element de imobilizare a dintilor potential mobili
din afectiunile parodontale - scop protetic parodontoprofilactic.

COROANA TURNATA
Etapele clinico-tehnice:
Obtinerea coroanelor metalice
parcurgerea unor etape clinico-tehnice:

de

invelis

necesita

1. Prepararea dintelui:
Elementul dentar (odonto-parodontal) este pregatit cu o
forma specifica -bont dentar.
Bontul dentar reprezinta forma subdimensionata a
elementului dentar (asemanator morfologic), rezultat in urma
prepararii fetelor axiale si a suprafetei ocluzale. El prezinta
diametrul maxim la colet, in final avand o forma cilindro-conica.
Etape:
1. Prepararea suprafetei ocluzale:

Se reduce din suprafata ocluzala prin frezare cu


freze diamantate, fissure ,o grosime de 0,5-1mm tesut
dentar (smalt) urmarind morfologia suprafetei ocluzale.
Se contraindica reducerea plana (exista riscul sa ne
apropiem foarte mult de coanele pulpare cu deschiderea
camerei pulpare).
Prepararea morfofunctionala ocluzala favorizeaza
modelajul machetei.
2. Prepararea fetelor axiale:
Se reduc convexitatile planandu-se aceste fete si
dandu-le o inclinatie spre axul central de 3 pana la 5.
Reducerea se realizeaza cu freze diamantate
cilindro-conice cu dimensiuni medii, lungi asemanatoare
de talia coronara astfel incat in final sa rezulte o forma
cilindro-conica.
Inclinatia peretilor axiali si forma cilindro-conica
favorizeaza insertia coroanei metalice.
Prepararea ideala a peretilor axiali este cea
cilindrica, dar inseram cu mare dificultate cand sunt mai
mult coroane.
3. Preparatia cervicala:
Se realizeaza in 3 variante.
Curent preparatia cervicala este plasata prin
limita terminala subgingival, 0,5-0,75mm pana
la 1mm, desi este o preparatie generatoare de
iritatii locale. Preparatia subgingivala se indica
pentru
prevenirea
cariilor
de
colet,
hiperestezii, aspectul inestetic, preparatiile
vechi subgingivale. Daca este mai mult de 1mm
generam inflamatii prin deranjarea sistemului
epitelial.
Caracteristic: Preparatia subgingivala curent e
realizata fara o limita decelabila, in muchie de
cutit sau in bizou (Knife ridge) pe care realizam o
inchidere aproximativa. Ideal, ar fi ca limita
terminala plasata subgingivala sa fie decelabila.
Preparatia la nivelul marginii gingivale.
Bontul se preparara pana aproape de limita
cervicala. Este o preparatie noninvaziva
(negeneratoare de iritatii). Se indica la tineri.
Preparatia
supragingivala.
Prepararea
supraecuatoriala se realizeaza pe traseul
ecuatorului anatomic. Bontul prezinta un prag
axial la nivelul coletului anatomic. Pe aceasta

limita sub forma de prag , coroana se inchide


foarte precis. Preparatia e decelabila si se
poate observa clinic calitatea inchiderii
marginale. Pentru acest tip de preparatie se
indica utilizarea numai a aliajelor nobile. Se
obtin turnaturi de mare precizie ca pot fi
adaptate pe preparatie
Observatie clinica:

Aceasta preparatie este curent indicata (in scop parodontoprofilactic,


la pacientii parodontopati si cu anumite inaltimi ale dintilor afectati
(diametrul cervico-ocluzal mai mare , retractie gingivala curenta,
dupa interventia chirurgicala de stopare).
Se contraindica aliaje nenobile (substituente) Ni-Cr, baza cupru
deoarece sunt generatoare de metaloza (boala neinflamtoarie ce
accentueaza rapid fenomele parodontale locale, rezorbtie,
mobilitate).

2. Amprentarea
Amprentare reprezinta reproducerea elementelor campului
protetic cu materiale specifice aplicate in portamprente diferite:
standard, individuala, speciale(Kettenbach).
Metode de amprentare:
1. Amprente de arcada:
Amprenta de arcada bifazica =de corectare-cea maides
utilizata in practica.
In primul timp se ia amprenta primara (chitul nu
reproduce toate detaliile campului protetic).
In timpul 2 se ia amprenta de precizie (se evita
impreciziile datorate produselor expirate).
Amprenta de arcada intr-un singur timp (monofazica)
Elastomerii se aplica in portamprenta individuala.
Amprenta clasica cu inel si material siliconic in
portamprenta standard rar utilizata.
Amprenta dublului amestec cu 2 procedee:
aplicarea elastomerului fluid pe bont cu seringa si
a siliconului chitos in portamprenta cu care se
amprenteaza campul protetic;
aplicarea
ambelor
materiale
(a
ambilor
elastomeri: chitos+fluid) in portamprente cu
aplicare imediata pe campul protetic conditionat
(SANDWICH TECHNIC)

Observatie:

Amprenta dublului amestec necesita produse elastomerice de


calitate.

2. Amprente segmentare (de hemiarcada):


Amprenta rigid-elastica (STENTS+elastomer)
Este neindicata in tehnologia protezelor de inalta
precizie.
Pentru coroanele metalice poate fi utilizata pentru
coroane solo (este de o mare imprecizie).
Genereaza inaltari de ocluzie.
Amprenta cu lingura Kettenbach:
Se aplica material siliconic in dublu amestec.
Amprenta e de hemiarcada in ocluziune.
Neindicata in tehnologia protezelor fixe de
precizie.
Imprecizia se datoreaza grosimii elastomerului ce
determina distorsiuni in masa elastomerului si
imprecizii in obtinerea modelului de lucru.
Amprentele, dupa priza materialului se examineaza cu
foarte mare atentie pentru a constata eventualele erori de
amprentare. Amprentele cu materiale elastomerice nu reproduc
toate detaliile preparatiei (unghiurile drepte se reproduc
rotunjite).
Erori de amprentare:
strat neuniform de material;
Desprinderi ;
Microglobule in materialul elastomeric ;
Zone trase la nivelul cavitatii, bonturi;
Incorecta inregistrare a conturului cervical si a
terminatiei cervicale.
Toate aceste erori impun reamprentarea.
Amprentele unidentare cu inel sau tub metalic:
Sunt cele mai exacte amprente ale preparatiilor
coronare, in special cele inel +material termoplastic
STENTS ;
Reproduc praguri, casete, limita subgingivala cu mare
exactitate.
Redau si erorile de preparatie.

Au indicatia de electie in amprentari pentru coroana


de substitutie si coroane mixte (metalo-compozit,
metalo-ceramice) pentru a reproduce preparatiile cu
prag (infundat subgingival, proximo-proximal).
Grosimea materialului de amprenta este uniforma in
amprenta determinand precizia.
Conditionarea locala a campului protetic:
Conditionarea campului protetic pentru amprentare consta
in:
hemostaza;
dilatarea santului gingival;
spalare/uscare;
aplicare rapida a materialului siliconic Pentru
amprentarea zonei subgingivale preparate se indica
indepartarea tesuturilor parodontale adiacente de
bont.
Procedee de dilatare a santului gingival:
mecano-chimic: snur sau fir textil imbibat cu
substante vasoconstrictoare (adrenalina 1-2%, efedrina
5%, saruri de aluminiu tip alaun, saruri de fier :sulfat
feros si cu rol hemostatic local). Se contraindica
utilizarea
clorurii
de
zinc
neconditionata
(nediluata).Are efect caustic local. Dupa 5-10 minute
are loc o indapartare a parodontiului marginal cu
expunerea zonei subgingivale.
Mecanic: EXPANSIL substanta se aplica cu seringa
in sulcusul subgingival pentru a obtine o dilatare fara
fir.
Chirurgical: contraindicata.
Conditionarea locala este obligatorie, pentru obtinerea unei
amprente de foarte buna calitate.

3. Turnarea modelului
Modelul reproduce la scara naturala (1/1) elementele
morfologice ale campului protetic : bont , dinti vecini, dinti
antagonisti, relatia de ocluzie. Modelul se poate obtine din
materiale si prin tehnici diferite. Curent arcada se toarna (1
timp) din gipsuri clasa III (dure) tip MOLDANO, si clasa IV
(gipsuri superdure).
Tipuri de modele:

Modele segmentare:
curent se toarna model de hemiarcada cu bont
fix=model monobloc ;
model de hemiarcada cu bont mobil ;
Se obtin consecutiv turnarii amprentelor de
hemiarcada (segmentare) prevazute cu chei
distale de ocluzie.
In tehnologia coroanelor turnate solo se
recomanda modelul segmentar cu bont mobil ;
Modele de arcada:
cu bont fix=monobloc (in tehnologia protezelor
fixe ample=punti totale, punti de hemiarcada)
model de arcada cu bont mobil cu pinuri (tije)
metalice-in mod curent, si fara pinuri tip ACCUTRACK.
Etapele turnarii modelului de hemiarcada cu bonturi
mobile:

conditonare
amprenta ;
igienizare,
dezinfectie cu hipoclorit de sodiu sau glutaraldehida,
aplicare lamele)

turnare
gips
superdur
in
amprenta
(FUJIROCK) ;

plasarea tijelor in pozitia verticala si


solidarizarea in sens transversal sau orizontal a tijelor;

priza gipsului superdur;

turnare soclu cu prelungire distala (din gips


dur compatibil cu cel superdur);

priza gipsului pentru soclu (20-30minute) ;

turnarea antagonistilor din gips dur cu


prelungire distala pentru a modele cheia de ocluzie;

priza;

demularea amprentei;

obtinerea bonturilor mobile prin sectionare


cu panza de fierastrau;

presiune pe tije sau lamele.


Etapele turnarii modelului de arcada prin tehnica PINDEX:
consta din turnarea amprentei in timpul 1 din gips
dur ;
priza gipsului 20 minute ;

demularea amprentei cu prelucrarea plana la polizor a


modelului arcadei ;
frezarea lacasurilor pentru fixarea pinurilor prin
cimentare in dreptul fiecarui bont ; controlul frezajului
cu 1 spot luminos ;
modelul de arcada cu pinuri fixate se introduce in
amprenta ;
se toarna soclul (priza gips dur) ;
obtinerea bontului mobil prin sectionarea proximoproximala si presiune verticala pe tija ;
PINDEX este un procedeu tehnologic modern recomandat in
tehnologia de precizie a coroanelor metalice de invelis.

4. Macheta coroanei turnate:


Reproduce in volum si forma viitoarea coroana turnata. Se
obtine prin mai multe metode si prin procedee diferite pentru
coroana turnata cu grosime totala (nedirijata) fata de cea cu
grosime dirijata.
Coroana turnata cu grosime totala
Caracteristici:
Fetele interne ale coroanei vin in contact intim cu
bontul (pe toata suprafata) ;
Peretii laterali (axiali) au grosimi neuniforme, variabile
0,5-1mm (ocluzal la nivelul cuspizilor activi 1,5mm) ;
Grad mare de frictiune datorita contactului intim cu
bontul ;
Transmit diferentele de temperatura din mediul oral
bonturilor dentare (mai ales celor vitale) ; bontul nu e
suficient de izolat (stratul cimentului 40 ) ;
Indepartarea de pe bont (ablatia) se face cu dificultate,
chiar dupa taierea a 2 pereti (la nivel ocluzal se
fractureaza frezele, se sparg discurile) ;
Necesita mai mult aliaj, deci prt de cost mai mare ;
Indicatia de electie : ca element de agregare a puntilor,
aplicandu-se de regula pe dintii posteriori (cu
deosebire molarii cu diametre crevico-incizale mici).
Indicatii:
element de agregare a puntilor, aplicandu-se de regula
pe dintii posteriori.

Sisteme de machetare:
1. Tehnica prin picurare. Ceara este aplicata pe bontul
izolat. Se depune ceara in limitele dimensiunii coroanei
dintelui de restaurat. Ulterior, se continua modelajul
fetelor laterale si al suprafetei ocluzale asemanator
tehnicilor descrise.
2. Tehnica racirii gradate. Intr-un prim timp, bontul
izolat este introdus in ceara topita. Pe bont se depune
un strat subtire de ceara (0,30-0,40mm), solidificata in
urma contactului cu bontul rece. Acest prim strat de
ceara, ce acopera fetele laterale si suprafata ocluzala a
bontului este asa numita capa din ceara . Peste
capa, prin picurare, se adauga ceara pentru
convexitatile fetelor laterale si morfologia fetei
ocluzale. Prin modelare (sculptare cu spatula) se da
forma finala a machetei. Macheta este modelata in
functie de dintii vecini (sunt refacute punctele de
contact),
de
dintii
antagonisti
(un
angrenaj
corespunzator) si de ocluzia inregistrata.
3. Tehnica cu capa ADAPTA.Discurile din material
plastic cu grosime de 0,15-0,20 mm, prinse in pense
speciale sunt plastifiate la flacara.Cand discul este
plastifiat se aplica pe un silicon vascos depus intr-o
chiuveta. Bontul este introdus peste discul plastifiat in
masa de silicon. In acest fel plasticul este presat
asupra bontului luand forma acestuia. Surplusul ce
depaseste zona de colet se taie cu foarfeca, capa din
plastic se adapteaza cervical pe bont, prin picurare de
ceara in aceasta zona. Bontul cu capa din plastic este
aplicat pe model, se continua modelarea machetei
picurandu-se ceara pe fetele laterale pentru
convexitati si pe suprafata ocluzala pentru cuspizi. Prin
sculptare, ceara picurata in exces este indepartata,
incat in final sa rezulte o macheta care reda cu
fidelitate morfologia fetelor laterale si suprafata
ocluzala a dintelui ce se restaureaza.
Avantaje:
ergonomica;
exacta;
se obtin machete cu pereti uniformi;
metoda rapida, cea mai indicata in
tehnologia coroanei turnate cu grosime
totala.

4. Tehnica aditiei de ceara: Putin utilizata, metoda


laborioasa, necesita instrumentar specific, metoda
foarte exacta. Este o metoda contrara principiilor de
modelare prin sculptarea cerii, folosite in tehnicile
descrise. Pusa in circuitul tehnic de Thomas si Payne
necesita aparatura complexa (articulator adaptabil, arc
facial). Modelarea propriu-zisa cuprinde mai multe
etape : se dispun varfurile cuspidiene pe suprafata
ocluzala a bonturilor preparate, sunt unite, prin creste
marginale de ceara, se insera crestele triunghiulare si
cele oblice, se stabilesc santurile si crestele secundare.
In final sunt inserate fosetele. Metoda necesita o
cunoastere exacta a morfologiei ocluzale pentru
imbinarea criteriilor morfologice, geometrice si
functionale. Conform acestei metode, macheta va avea
o suprafata ocluzala cuspidata, ideala redata anatomic
(santuri, fose, versante, convexitati).
Indicatii: Tratamente protetice complexe, in ocluziile
cu point centric, conceptul gnatologic de reechilibrare
ocluzala.
Coroana turnata cu grosime dirijata
Caracteristici:
Peretii laterali au grosime uniforma 0,30-0,45mm ;
Peretii laterali sunt situati la distanta de bont ;
Coroana prezinta contact partial, cervical si ocluzal, cu
bontul ;
In spatiul dirijat se aplica cimentul pentru fixare
coroana (rol termoizolant) ;
Transmite variatiile termice mai putin ;
Cantitate de aliaj mai mica ca la coroana cu grosime
totala ;
Indepartare de pe bont (ablatia) mai usoara ;
Indicatii:
ca element de agregare punti totale /de hemiarcada,
coroane solo pe dintii posteriori( molari) ;
ca element de agregare datorita relatiei de contact cu
bontul ; acest tip de coroane sunt mai favorabile pe
bonturi pe care se aplica piese protetice ample (punti
de hemiarcada/totale).

Machetarea:
1. Din
machete
prefabricate metoda
rapida,
ergonomica ;luate din cutiile in care sunt vandute,
adaptate pe bontul cervical si ocluzal; Este o metoda in
care nu putem vizualiza marimea spatiului dintre bont
si peretii machetei , generatoare de imprecizii. In
practica nu e curent utilizata.
2. Cu folie din ceara calibrata - metoda curenta ; se
vizualizeaza subetapele cu exactitate;
3. Metoda cu model duplicat:
Mai intai se modeleaza macheta preliminara, fixa,
subdimensionata pe bontul mobil. In zona
cervicala :limite
2-3mm
de
colet ;
peretii
externi :grosime 0,15mm ; ocluzal in contact.
Rezulta in acest fel macheta preliminara. Etapa a2-a:duplicarea machetei preliminare. Bontul si
macheta se introduc in material siliconic aplicat
in conformator, rezultand amprenta duplicat.
Turnare model duplicat (din mase de ambalat
specifice din care se va obtine tiparul pentru
coroana respectiva, fosfatice);
Modelare macheta definitiva: Se modeleaza pe
bontul duplicat in contact intim cu acesta pana la
forma finala a acesteia, rezultand o macheta fixa,
nedeformata care va fi ambalata impreuna cu
modelul, facand parte din viitorul tipar. Procedeu
tehnologic foarte exact, indicat de regula in
tehnologia clasica de obtinere a coroanelor si
puntilor (din elemente unite) turnate din aliaje
inalt fuzibile (Ni-Cr, Co-Cr) care prezinta
coeficienti mai mari de contractie. Sistemul de
machetare cu model duplicat actualmente are
utilizare restransa.
4. Metoda aditiva: Consta din modelare cuspid cu
cuspid (dupa aplicarea conurilor pentru fiecare lob) ,
prin picurare pana la realizarea contactului static cu
fosa antagonista. Se indica in tratamente protetice
complexe
(reechilibrari
ocluzale
inn
varianta
gnatologica =ocluziile cu POINT CENTRIC=pozitia
mandibulei
fata
de
craniu
=cu
pozitia
de
intercuspidare maxima ; putine glisari. Tehnica de
modelare prin aditie de ceara necesita modele de
arcada montate in articulatoare semiadaptabile dupa

inregistrari prealabile (pantograf +arc facial), trusa


speciala de modelaj+tehnician experimentat.
Examinarea machetei:
Dupa prelucrare, finisare, macheta examinata cu atentie,
trebuie sa prezinte:
Puncte de contact cu vecinii;
Un relief ocluzal cu toate elementele morfologice
fosete , versante corect modelate;
Pe fetele axiale santuri de descarcare, convexitati;
Modelajul de ansamblu sa se inscrie in curbura
vestibulara a arcadei.
Observatie

Modelajul anatoform, functional are eficienta masticatorie, rol


parodontoprofilactic.
Prepararea clinica a dintelui prin reducere morfofunctionala
favorizeaza redarea morfologiei anatomo-functionale.

5. Obtinerea tiparului:
Tiparul reprezinta o cavitate cu volum si forma identice cu
ale machetei, situata in interiorul unui material refractar
specific(masa de ambalat).
Etape de obtinere: - identice cu cele prezentate la incrustatia
metalica:
Pregatire macheta pentru ambalare (modelaj final,
detensionare, tijare, degresare) ;
Ambalarea cu material refractar (mase de ambalat
specifice) ;
Evacuare macheta din ambalaj prin conditionare
termica=obtinere tipar;
Pregatirea machetei pentru ambalare
Sistemul de tijare:
1. Sistemul clasic (vezi inlayul metalic)
2. Sistemul modern;

Sistemul clasic de tijare consta in aplicarea unei tije cu


lungimea de 30mm, grosimea de 1-1,5-2mm, pentru turnarea
aliajelor nobile +accesorii ce se aplica pe tija principala.
Cand se toarna coroane de acoperire multiple sau coroane
ca elemente de agregare a puntilor se indica metoda moderna
de tijare (metoda/sistemul BEGO-HERAEUS).
Aceasta metoda consta din aplicarea pe cuspizii inactivi a
canalelor secundare, cu diametrul variabil pentru nenobile
2,5mm cu o inaltime de pana la 3mm unite de un canal
intermediar cu diametrul variabil asemanator de aliaj. Din
canalul intermediar emerg convergent 2 canale principale.
Dimensiuni ale tijelor:
Pentru aliajele nobile utilizate in tehnologia metaloceramica si nenobile substituente (Ni-Cr, Co-Cr) se indica un
sistem de tijare mai gros, cu dimensiuni mari : 3,5mm canal
secundar ; 5mm canal intermediar ;5mm canalele principale ;
Aliajele nobile si nenobile pentru tehnologia metaloceramica, metalo-compozita in stare topita sunt mai vascoase ,
curg mai greu in tipar.Utilizand acest procedeu se toarna mai
exact, cu coeficient de contractie compensabil fara incluziuni
gazoase in turnatura.Canalul intermediar=rezervorul de metal
fluid, situat in centrul termic al tiparului care se raceste cel mai
tarziu. Are un rol esential in scaderea contractilor.Tijele se
plaseaza in unghi drept sau mai mare de 90C pentru a evita
turbionarile aliajului fluid in momentul turnarii. Se utilizeaza tije
calibrate (varianta moderna) sau necalibrate (metalice : agrafa,
freza sau ceara varianta clasica)
Cu cat aliajul este mai dificil de turnat cu atat se iau masuri
suplimentare de contracarare erori.
Pentru aliaje nenobile (baza cupru), macheta rezervorului
de metal si diametrul tijelor vor fi mai mari , de 5-8mm deoarece
aliajul are conductivitate termica foarte mare (se raceste relativ
repede).
La nivelul rezervorului de metal avem nevoie de o cantitate
mai mare de material fluid.
Se forteaza aliajul sa intre in tipar prin catapultare.
Plasarea tijelor se realizeaza pe cuspizii inactivi sau pe
fetele proximale pentru a se evita obtinerea de porozitati la
nivelul cuspizilor activi. Plasarea in unghi mai mare de 90,
combate turbionarea aliajului.
Se va plasa macheta rezervorului de metal fluid in centrul
termic al tiparului.
Machetele propriu-zise-plasate excentric.

Dupa tijarea machetei urmeaza aplicarea pe conul


conformatorului
a
machetei
cu
plasare
in
centrul
conformatorului a machetei rezervorului de metal fluid.
Ambalarea:
Ambalarea se poate realiza prin trei metode:
Modern:
intr-un timp
in 2 timpi (nucleu +masa de ambalat de acelasi
tip) - procedeul cel mai indicat.
Clasic - din 2 materiale (1 specific+1 nespecific) contraindicat
Timpi:
Se vor respecta dozele indicate ;100g pulvis +4550cm3 apa distilata
Se va prepara electromecanic la vacuummalaxor (se
obtine o masa de ambalat fara incluziuni de aer),
rezultand
tipare
cu
pereti
cu
grosimea
corespunzatoare ;
Aplicarea masei de ambalat se va realiza cu vibrare
electromecanica (pe masuta vibratorie) ; intr-un timp
pana la umplerea conformatorului sau in 2
timpi :vibrare mixta :manuala+mecanica
Observatie practica

Se aleg mase de ambalat specifice ; cele mai indicate cele pe baza de


fosfati. Pot fi utilizate si cele pe baza de sulfat de calciu, dar numai
pentru aliajele nobile, deoarece prezinta coeficientul de dilatare
1,25-1,40% care compenseaza coeficientul de contractie al aliajului ;
sunt contaminante pentru aliaj daca nu se respecta reginul termic.
Pot fi utilizate mase fosfatice pentru aliaje inalt fuzibile Ni-Cr, CoCr+nobile.
Nu au efect contaminat asupra aliajului fluid si au coeficentul de
dilatare ce compenseaza coeficentul de contractie al aliajelor NiCr /Co-/Cr moderne.
Pentru turnarea titanului se folosesc mase speciale pe baza de
alumina, oxid de siliciu si magneziu/zirconiu(Titavest).

Eliminarea machetei:
Macheta se elimina din ambalaj prin conditionare termica,
in subetapele termice de preincalzire-incalzire. Incalzirea are loc
in regimul termic, in intervalele de temperatura si durata
indicate de fabricant.
Se contraindica nerespectarea parametrilor indicati.
Preincalzirea:
Pentru aliaje nobile :0-200C lent (vezi inlay).
Pentru aliaje nenobile : 0-400C. timp de 1 ora.
Fenomene produse: eliminarea partiala prin topire a
machetei din ceara sau eliminarea prin ardere a machetei din
rasini acrilice simple.
Incalzirea:
Pentru aliaje nobile 200-750C strict in ritm lent; depasirea
valorii expune ambalajul la descompunerea liantului sulfat de
calciu, rezultand produsi sulfurosi (anhidride) care vot contamina
aliajul fluid.
Pentru aliaje nenobile :400-1000C, cu mentinerea mai
lunga la aceasta temperatura (de la 30minute la 1 ora) , functie
de clasa de aliaj din care turnam coroana.
Consecutiv conditionarii termice , prin eliminarea totala a
machetei si pregatirea masei de ambalat, rezulta tiparul.

6. Topirea, turnarea:
In practica, aliajele alese cantitativ si pe grupe de aliaj
pentru turnare sunt topite cu :
1. flacara oxigaz (oxigen+gaz metan) direct (in palnia
tiparului) , procedeu tehnic depasit si contraindicat;
flacara prin aportul de carbon are efect contaminat
asupra aliajului fluid.
2. flacara oxigaz indirect in microincinte tip creuzet
ceramic acoperit cu nitriti de siliciu pentru ca aliajul sa
se mentina mai mult in stare fluida. Topirea se face cu
protectie chimica (aplicare de borax). Introducerea
aliajului se realizeaza cu centrifuge semiautomate
ROTOJET/SCHLODER.
3. curentilor de joasa, medie, inalta frecventa,
eliberati de bobiele de inductie ale aparatelor de topitturnat. Reprezinta sursa cea mai indicata pentru
aliajele nobile/nenobile. Topirea se realizeaza indirect

in incinte ceramice. Se contraindica folosirea


creuzetelor grafitice pentru turnarea aliajelor nobile
deoarece contamineaza aliajul in stare fluida. Aliajul
fluid este protejat de un flux de gaz nobil. Introducerea
aliajului se realizeaza prin centrifugare automata.
Varianta
ideala
de
topire-turnare-procedeul
Heraeus- cel mai putin contaminant, cel mai indicat
pentru aliajele nobile, ceramica, structura P.P.S.
Pentru obtinerea unei turnaturi de calitate se indica:
sistemul de tijare modern Bego-Heraeus ;
ambalare in 2 timpi ;
preparare masa de ambalat la vacuum malaxor cu
vibrare mecanica;
aplicarea machetei rezervorului de metal in centrul
termic al tiparului (la 10mm de marginea superioara a
conformatorului) ;
topire-turnare (metoda cu centrifuga automata cu
curenti de inalta frecventa si mediu de protectie)
Rezulta turnaturi de mare precizie, fara defecte de
turnare.

7. Dezambalare, prelucrare:
Este o etapa efectuata in laborator.
Apoi coroana e trimisa in cabinet pentru examenul clinic pe
bontul
real
(relatia
de
ocluzie,
zone
de
contact
proximale+constatare nivel convexitati), prezenta santurilor de
descarcare, inscrierea modelajului pe hemiarcada, echilibrare
ocluzala riguroasa.

Prelucrarea finala, lustruirea se realizeaza cu


polipant/pasta de lustruit-vezi inlay metalic. Rezulta o
proteza ce poate fi fixata prin cimentare provizorie (de
durata).
COROANA TURNATA DIN DOUA BUCATI
A fost inlocuita tehnologic de coroana cu grosime dirijata.
Obtinere:
Se realizeaza inelul din banda de aliaj ;
Se realizeaza capacul prin picurare ;

Urmeaza lipirea capacului de inel, rezultand o coroana


superioara celei stantate, bine adaptata cervical si
ocluzal.

COROANA STANTATA
Se obtine prin ambutisarea unor cape metalice din aliaje
nobile (aur) si aliaje nenobile (Ni-Cr-Fe tip Wipla).
Caracteristici:
coroana cu pereti subtiri;
modelaj ocluzal aproximativ;
inchidere marginala deficitara.
Avantaje

fata de coroana turnata:


toleranta in prepararea bontului si insertie;
tehnologie putin costisitoare;
termoizolarea cu strat gros de ciment.

Dezavantaje:
riscul perforarii ocluzale;
adaptare cervicala aproximativa;
absenta convexitatilor;
imposibilitatea turnarii Wiplei datorita coeficientului
mare de contractie (nu existau mase de ambalat
specifice in anul 1940).
Ambele coroane au valoare istorica.
Sporadic este utilizat procesul stantarii; el se mentine in
tehnologia metalo-ceramica pentru obtinerea capei din aliaj nobil
(aur, Au-Pt), in tehnologia coroanelor fizionomice ceramice.

DEFECTE DE TURNARE
I. Lipsa piesei protetice :
a) totala (absenta turnaturii din tipar, cu obtinerea
sistemelor de tijare) ;
b) partiala (absenta unei margini, perforarea coroanelor).
A. Lipsa totala :
aliaj insuficient topit in palnia tiparului (procedeul
clasic) ;

aliajul este topit dar este declansata tardiv


centrifugarea (creste vascozitatea prematura a
turnaturii)
B. Lipsa partiala:
cantitate insuficienta de aliaj;
topirea insuficienta , prin nerespectarea intervalului
de topire al aliajului ;
incalzirea tiparului la o temperatura inferioara,
neconcordanta ;
absenta machetei de evacuare a gazelor ;
existenta unor zone inguste, subdimensionari ale
tiparului , ce devin obstacole in curgerea aliajelor in
tipar ;
forta de centrifugare si timpul insuficiente.
II. Defecte de turnare pozitive :
1. Sfere :
incorecta degresare a machetei ;
absenta vibrarii mecanice ; cea manuala genereaza
microspatii in care patrunde aliajul fluid ; aceste
defecte de turnare daca sunt fara porozitati pot fi
corectate.
2. Aciforme, lamelare:
conditionarea termica a ambalajului refractar
defectuoasa;
evaporarea apei accelerata;
ambalajul preincalzit brusc este expus la microfisuri,
unde patrunde metalul fluid;
aliajul catapultat in zonele de minime rezistenta in
momentul topirii-turnarii;
III. Defecte de turnare negative:
Microcavitatile, porii:
subdimensionarea canalului principal, a machetei
rezervorului de aliaj fluid si plasarea rezervorului
excentric ;
supraincalzirea aliajului ;
forta de impingere si topirea insuficiente ;

absenta mediului de protectie.


IV. Defecte de turnare volumetrice :
1. Supradimesionarea :
restaurarea fixa nu se insera pe bont :
datorita detensionarii incorecte a machetei ;
neconcordanta coeficientului de dilatare al masei
de ambalat, mai mare decat coeficientul de
contractie al aliajului la racire.
2. Subdimesionarea :
restaurarea se insera lejer ;
coroanele nu se insera pe bont deoarece :
s-a racit repetat macheta in etapa de modelare; sa contractat macheta si a rezultat o incrustatie
mai mica;
izolare excesiva cu vehicul gras a cavitatilor;
masa de ambalat nespecifica.
Evaluarea corecta a cantitatii de aliaj se realizeaza prin
cantarirea pe balanta a machetei cu sistemul de tijare
*densitatera aliajului = cantitatea de aliaj (Heraeus).

Capitolul

COROANELE DE INVELIS NEMETALICE


Sunt coroane care se obtin din materiale fizionomice ca:
Rasini acrilice ;
Rasini (mase )compozite ;
Mase ceramice.
De electie, coroanele fizionomice acrilice (polimerice),
ceramice, compozite sunt indicate pe dintii frontali pentru
restaurarea functiei estetice.
Coroana acrilica este indicata preponderent pe dintii
frontali. Are un caracter provizoriu pentru unele scoli. Este pe
cale de a fi inlocuita de tehnologiile materialele moderne (rasini
diacrilice = compozite, polisticle, ceromeri)-materiale moderne,
superioare rasinilor polimerice.