Sunteți pe pagina 1din 11

REFERAT

IEPURI

Guzganu Dragos-Cristian
Zootehnie, anul III, sem. I

1 | Page

Despre cresterea iepurilor


Inmultirea iepurilor

Ai unul sau mai multi iepurasi acasa, care au ajuns la


maturitate, si te-ai gandit ca e momentul sa ai si "nepoti", fie pentru a-ti mari familia, fie
pentru a-i face cadou prietenilor sau doar a-i comercializa. Iepurii sunt mamifere care se
inmultesc foarte usor si cu o prolificitate printre cele mai ridicate din lumea animala. Insa si
aici trebuie tinut cont de niste reguli de baza, simple, dar esentiale pentru a avea animale
sanatoase si fericite.

Varsta
Iepurii pot fi inmultiti numai cand ajung la maturitate, cand organele sexuale sunt complet
formate si adaptate pentru a procrea. La rasele mici de iepuri maturitatea sexuala e atinsa la 5
luni (femelele), respectiv 6 luni (masculii). Rasele medii la 6 luni (femelele) si la 7 luni
(masculii). La rasele mari si uriasi acest stadiu e atins mai tarziu: 8 luni pentru femele si 9 luni
pentru masculi.

Frecventa

Iepuroaicele, spre deosebire de alte mamifere, nu au


ciclu mentrual periodic, deci nu intra in calduri. Ele elibereaza ovulele la 10-12 ore de la
2 | Page

imperechere. Astfel putem spune ca iepuroaicele sunt apte de procreat tot timpul. O femela
poate fata si de 10 ori pe an, insa aceasta e o suprasolicitare a organismului si nu e
recomandata. Pentru a evita suprapopularea nu lasati niciodata femelele impreuna cu masculii
in aceeasi cusca. Zicala "a se inmulti ca iepurii" e cat se poate de adevarata. Mai ales ca
iepurii beneficiaza si de o prolificitate foarte buna, aproximativ 8-12 pui la o fatare. Inmultind
aceste valori cu numarul de potentiale imperecheri dintr-un an ajungem undeva la peste 100
de urmasi de la o singura mama. Asa ca pentru a controla inmultirea tineti separati indivizii de
sexe opuse.
Masculii la fel sunt dispusi a se imperechea in orice moment. Totusi pentru o eficacitate
maxima a actului sexual, adica fecundarea tuturor ovulelor este bine ca un mascul sa nu fie
dat la monta mai mult de 7 ori pe saptamana, arareori de 2 ori pe zi. Intr-o crescatorie mica, de
familie, ar trebui sa fie cam un mascul la 8-9 femele.

Alegerea viitorilor parinti


Pentru a avea urmasi de calitate trebuie in primul rand sa avem genitori (parinti) de valoare.
De aceea vor fi alesi pentru reproducere doar acele exemplare care corespund cat mai bine
standardului rasei respective sau care au cel mai bine exprimate caracteristicile pe care dorim
sa le obtinem de la urmasi. Nu inmultiti iepurii daca: doriti sa experimentati ce va rezulta din
combinarea a doua rase sau a doi indivizi de culori diferite (pentru aceasta studiati
determinismul genetic al culorilor). Intotdeauna imperecheati indivizi ai aceleiasi rase sau cel
putin din categorii asemanatoare (nu un pitic cu un urias). Scoateti de la reproductie acei
indivizi cu boli genetice sau care nu au o stare de sanatate propice imperecherii. Daca unul din
parteneri are de exemplu diaree sau orice boala contagioasa, o poate transmite si celuilalt.
IMPORTANT nu imperecheati frate cu sora! Pot rezulta urmasi cu abnormalitati sau mai
firavi. In schimb orice combinatie de tipul mama-fiu sau tata-fiica este posibila. Desi idealul
in genetica e sa imperechem indivizi cat mai diferiti genetic, pentru a avea urmasi cat mai
viabili.

Imperecherea
Intotdeauna puneti femela in cusca masculului, altfel daca faceti invers masculul va fi prea
ocupat cu adulmecarea incaperii partenerei decat sa incerce sa o monteze, iar pe de-alta parte
femelele isi apara cu strasnicie teritoriul, astfel masculul poate fi atacat sau nu i se va permite
sa "presteze". Deci regula de baza: femela vine la mascul; care la inceput o va mirosi, o va
alerga cateva ture de cusca pana cand iepuroaica se va aseza, va ridica coada si ii va permite
masculului sa se urce pe ea. Actul sexual va dura doar cateva secunde si se va termina printrun sunet scos de mascul si caderea intr-o parte a acestuia, adesea cu un smoc de par al
partenerei in gura. Moment in care procesul s-a terminat, iar femela poate fi transportata in
cusca ei. E recomandat ca dupa 8-10 ore acest fenomen sa se repete pentru a fi siguri ca
masculul si-a facut treaba ca la carte si nu cumva a nimerit pe langa vulva partenerei, in plus
astfel poate creste numarul de ovule fecundate. Notati in calendar data la care s-a facut monta.
Gestatia
3 | Page

La iepuri gestatia dureaza 30-32 de zile din momentul in care a avut loc monta. Totusi pentru
a fi siguri daca iepuroaica e gestanta la 14 zile se poate efectua o palpare a abdomenului, cu
blandete, simtind la un moment dat intre degetul mare si index niste formatiuni ca boabele de
strugure (puiutii). Acest control nu trebuie facut mai devreme deoarece pot fi afectati
iremediabil puii. O alta tehnica folosita de unii crescatori e imperecherea femelei inca o data
la 14 zile. Daca e gravida atunci ea va refuza masculul. Totusi unele femele pot accepta
iepuroiul si daca sunt gestante. Cum la iepuri uterul are forma de Y e foarte posibil ca prima
gestatie sa fie doar intr-un corn, iar a doua sa se produca in celalalt corn. Astfel pot aparea
dificultati in sarcina si la nastere, puii din a doua runda de imperechere fiind nascuti prematur.
Deci cel mai bine e sa se renunte la aceasta metoda de verificare a gestatiei.

Nasterea

Survine la
aproximativ o luna de la imperechere. Cu cateva zile inainte sau chiar de la debutul sarcinii, e
bine sa puneti in cusca iepuroaicei un cuib/o cutie pentru fatat. In apropierea momentului
nasterii mama va incepe sa-si amenajeze cuibul strangand paie si smulgandu-si par de pe piept
si burta pentru a amenaja cat mai confortabil culcusul. Nasterea are loc repede, in general
noaptea. Puii sunt fara par si cu pleoapele alipite, ascunsi prin culcus. Nu e recomandat sa fie
atinsi in primele zile, deoarece femela detectand mirosuri straine ar putea sa ii refuze de la
alaptat sau chiar sa-i arunce din cuib, uneori chiar sa ii manance. E bine ca femela sa aiba in
cusca dupa fatare apa si hrana.
Iepuroaicele sunt mame extrem de devotate si grijulii cu puii lor, care sunt niste nazbatii
ambulante si extrem de dragalasi. Nu inmultiti iepurii doar pentru a va bucura de simpaticia
puiutilor, luati in considerare si faptul ca acestia vor creste si vor deveni adulti, iar asta se
intampla destulde repede, au un ritm de crestere alert. Respectati animalele pentru ceea ce
4 | Page

sunt ele nu doar pentru aspect. Cu multa afectiune daruita iepurasul poate fi un animal de
companie ideal.
n programarea reproducerii ntr-o cresctorie de iepuri de cas, este necesar s posedm
cteva cunotine elementare privind particularitile reproducerii acestei specii.
n programarea reproducerii ntr-o cresctorie de iepuri de cas, este necesar s posedm
cteva cunotine elementare privind particularitile reproducerii acestei specii. n acest
context, trebuie s tim c:
iepuroaicele manifest clduri tot timpul anului;
n ovarele iepuroaicelor, exist permanent foliculi pe cale de maturare, ovulaia fiind
provocat de actul montei;
femelele n clduri sunt nelinitite, se agit n cuc, rscolesc aternutul, i smulg prul de
pe abdomen, fac cuib, stau ntinse, au organele genitale externe de culoare rou-aprins,
introduse n cuca masculului, accept monta;
la tineretul femel, prima mont se realizeaz prin tatonare, dup atingerea a 70-75% din
greutatea de adult a rasei i a vrstei optime (tabelul 1);
la femelele multipare (care au ftat de mai multe ori), pentru programarea la mont, trebuie
s se aib n vedere: numrul de pui ftai i nrcai, starea de ntreinere i vrsta;
ntr-o cresctorie de iepuri, raportul ntre sexe este de un mascul la 9 femele;
n vederea montei, femela se introduce n cuca masculului (niciodat invers);
dup dou monte consecutive (la interval de 10 minute ntre ele), iepuroaica se readuce n
cuca ei;
masculii pot fi folosii la mont dou zile consecutive, dup care li se asigur o zi de pauz;
diagnosticul gestaiei, se poate face prin mperecheri de control la 5-6 zile de la mont, sau
prin palparea abdomenului la 10-15 zile dup mperechere;
dup o gestaie de 30-31 zile, femelele fat ntre 1-12 pui, cu o greutate medie cuprins ntre
50-70 g;
la 24 ore dup ftare se face controlul cuibului, ocazie cu care se numr puii, se observ
viabilitatea lor i se elimin resturile placentare i puii mori;
n funcie de sistemul de cretere practicat, puii de iepure de cas se narc la vrste
cuprinse ntre 28-60 de zile.

Ritmul de reproducere
Pentru stabilirea ritmului de reproducere a iepurilor de cas ntr-o cresctorie, trebuie s inem
cont de condiiile de cretere asigurate (hrnire i adpostire) n cadrul acesteia.
5 | Page

Productivitatea iepuroaicelor dintr-o ferm, estimat prin numrul de pui nrcai pe cuc i
pe an, depinde de intervalul ntre dou ftri succesive, de numrul de pui la ftare i de
procentul de supravieuire a puilor pn la nrcare.
Dup intervalul de timp ntre dou ftri succesive, ritmul de reproducere poate fi:
Ritmul de reproducere extensiv, este caracteristic cresctorilor care dispun de condiii de
hrnire i adpare precare i se bazeaz pe realizarea a dou ftri pe an, n urma crora se
obin 12-18 pui nrcai pe femel. Un ciclu de reproducere este alctuit din 30 zile de
gestaie i 60 zile de alptare. Cele dou cicluri de reproducere nsumeaz 180 zile pe an i se
deruleaz ntre 1 martie-15 septembrie.
Ritmul de reproducere semiintensiv const n realizarea a 3 ftri pe an, n urma crora se
narc 26-28 pui/femel. Intervalul ntre dou ftri succesive este de 75 zile (30 zile de
gestaie i 45 zile de alptare). Cele trei cicluri de reproducere nsumeaz 325 zile.
Ritmul de reproducere intensiv se bazeaz pe realizarea a 4 ftri pe an i obinerea a 30-35
pui nrcai/femel. Durata unui ciclu de reproducie este de 75 zile, iar femela este n
activitate 300 zile/an.
Ritmul de reproducie foarte intensiv const n obinerea a 6 ftri/an/femel i a 36-48 pui
nrcai/an/femel. Ftrile au loc la interval de 60 de zile (30 zile de gestaie i 30 zile de
alptare), iar femela este n activitate 360 zile/an.
n funcie de ritmul de reproducere ales se ntocmete n ferm un plan de mont i ftri (tab.
2).

Tabelul 1 Caracteristici reproductive

Tabelul 2 Planificarea montelor i a ftrilor

6 | Page

Boli frecvente la iepuri


Iepurii sunt animale sensibile, mai ales cei crescuti in captivitate. Trebuie acordata multa
atentie comportamentului iepurelui, intrucat acesta va indica daca iepurele se simte sau nu
bine. Daca iepurele dumneavoastra nu mai este vioi, sta retras si mai mult culcat este cazul sa
apelati la un medic veterinar.
Pot fi mai multe cauze ale imbolnavirii iepurilor. Printre cele mai frecvente se afla
urmatoarele:

Alimentatia neadecvata;
Ingrijire deficitara;

Infectarea cu virusi, bacterii, ciuperci, etc.

Deficiente ereditare;

Raniri.

Printre cele mai des intalnite boli la iepuri se afla:

Avitaminoza
Cresterea neregulata a dintilor

Boli digestive

Boli respiratorii

Boli infectioase

Boli parazitare

Insolatii si degeraturi

Foarte important de retinut este ca nu trebuie consumate sub nici o forma carne sau organe
provenite de la un iepuri bolnavi sacrificati.
7 | Page

Hranirea Iepurilor
Atunci cand va horarati ca doriti sa cresteti iepuri, fie ca animale de casa sau in vederea
dezvoltarii unei afaceri proprii, trebuie sa constientizati caracteristicile si nevoile acestor
animale.
Iepurii sunt mamifere cu o durata de viata cuprinsa in general intre 8 si 12 ani pentru iepurii
care traiesc in captivitate in conditii bune de viata. Durata de viata pentru iepurii care traiesc
in salbaticie este mult mai mica atat din cauza conditiilor grele de viata cat si a animalelor de
prada.
Pentru cei care dorec sa creasca iepuri in vederea dezvoltarii unei afaceri un avantaj major
este perioada de gestatie mica la iepuri, de numai 31 de zile.
Iepurii sunt animale sociabile, prietenoase care au nevoie de compania altor animale de
acelasi fel.
Inainte de a iti cumpara unul sau mai multi iepuri trebuie sa te asiguri in primul rand ca detii
spatiu necesar pentru cresterea acestora.

Nutritie
Iepurii ar trebui sa aiba intotdeuna la dispozitie apa proaspata si cat mai multe legume.
Adaparea cantitatii de apa se face in functie de temperatura mediului ambiant, de tipul
furajelor ( in cantitati mai mari in cazul hranirii cu furaje concentrate si in cantitati mai mici in
cazul hranirii cu furaje verzi ), de starea de sanatate sau de starea de gestatie.
Iepurasii adora salata, laptucile, varza, telina, napi, conopida, sfecla (atat frunze cat si
radacini), gulii, castraveti, dovleci si dovlecei, trifoi, lucerna, grau (verde) sau ovaz.
Nu se recomanda cartofii in hranirea iepurilor datorita continutului ridicat de carbohidrati.
Exista o gama larga de hrana in magazinele dedicate conceputa si produsa de specialisti
pentru nevoile iepurilor. Pentru aceasta trebuie sa va interesati in magazinele de specialitate
pentru a afla exact de ce cantitate are nevoie iepurele dumneavoastra, in fuctie de concentratia
produsului, greutatea si varsta iepurelui.
Pentru a se obtine o dezvoltare normala a iepurilor, trebuie sa li se asigure o alimentatie
variata, care sa contina:

Substante minerale
Vitamine

Proteine, lipide ( grasimi ), glucid

In cadrul sistemului familial de crestere a iepurilor (in gospodarie) , vom folosi pentru furajere
fan si graunte de cereale. Acestea le vom pune la dispozitia urechiatilor , fie ca atare (asa cum
sunt),fie prelucrate prin procedee mecanice simple (macinare, tocare, zdrobire,etc).
Hranirea cu nutreturi din gospodarie se completeaza in cazul sistemului semiintensiv de
crestere cu supliment furajer concentrat. In urma acestui sistem de hranire, iepurele se va
ingrasa cu aproximativ 25 de grame pe zi.
Furajele vor fi oferite in hranitori speciale (jgheaburi pentru nutreturi) , altfel iepurii vor face
risipa de hrana , imprastiind furajele pe podea si calcandu-le, ceea ce le va face improprii
consumului.
8 | Page

NUTRETURI FOLOSITE :
Furajele verzi
Sunt ierburi provenite de pe pajisti de buna calitate , amestecate cu lucerna si trifoi si pot
reprezenta cam 50 - 100 % din hrana iepurilor .
Furajele verzi nu se ofera proaspete, ci la o zi dupa ce au fost cosite ( acestea nu vor fi lasate
la uscat la soare ci la umbra ).
In nici un caz insa , nu vom oferi ca hrana iepurilor furaje verzi , daca :

sunt ude cu roua ;


sunt prafuite ;

sunt impurificate cu pamant ;

contin plante posibil toxice .

De asemenea , nu vom recolta niciodata furaje verzi de pe terenuri fertilizate excesiv cu


ingrasaminte azotate sau de pe terenuri unde s-a efectuat tratamente cu substante chimice (ex.
pesticide ).

Fanurile de lucerna, trifoi si graminee


Acestea sunt destul de bogate in substante nutritive si au calitatea de a asigura volum mare
ratiei si suficienta celuloza pentru desfasurarea normala a digestiei.
Este preferabil sa utilizam mai mult fanul de trifoi , deoarece in cazul celui de lucerna iepurii
au tendinta de a consuma doar frunzele, provocand o mare risipa.
Pentru iepurii adulti si chiar pentru tineret, fanurile pot constitui singura sursa de hrana pentru
toata durata sezonului rece.
In afara acestei perioade, fanurile pot avea o pondere in ratia zilnica de 40 - 50
%.
Furajele grosiere
Furajele grosiere , paiele, vor fi introduse in hrana iepurilor doar pentru a corecta ingestia de
substanta uscata si celuloza ( adica in cazul in care le-am oferit anterior prea multe furaje
suculente cum ar fi ,de ex. sfecla furajera).
Paiele au un efect favorabil asupra starii de sanatate a efectivelor de iepuri in randul carora
exista cazuri de enterita (diaree).
Tocmai de aceea administrarea furajelor de acest tip trebuie sa fie o masura de prevedere (de
igiena alimentara) si nu doar un mod de a combate o boala digestiva aparuta deja.

9 | Page

Morcovul reprezinta nutretul preferat al iepurilor, datorita gustului sau placut si dulce.
Sfecla furajera
Poate fi administrata in cantitati moderate. Frunzele de sfecla furajera vor fi administrate
iepurilor in cantitati foarte mici , intrucat contin oxalati (substante ce provoaca diaree si
intoxicatii).
Grauntele de cereale

Grauntele (ovaz, grau, orz, secara, porumb) se pot administra intregi sau macinate.
In cazul macinarii utilizarea lor digestiva va creste.
Tarata (care este un produs secundar al macinarii grauntelor) poate fi folosita numai in
cantitati mici , deoarece are efect laxativ.
Boabele de soia si mazare
Pot fi utilizate doar in cazul iepurilor adulti (maxim 20 %) din portia zilnica. Pot fi
oferite ca atare sau dupa tratarea lor termica (fierbere).
HRANIREA IEPURILOR IN CRESCATORIILE INTENSIVE
In cadrul fermelor specializate in cunicultura , exista cerinta intensificarii proceselor de
crestere. In ferme vor fi utilizate tehnologii de preparare a furajelor care sa permita o
productivitate ridicata. Cel mai performant sistem de preparare din acest punct de
vedere este granularea (este vorba de compactarea mecanica a sortimentelor furajere
maruntite).
Prin granularea furajelor se obtin cateva avantaje majore :

timpul de conservare a furajelor creste;


temperatura din timpul compactarii imbunatateste starea sanitara a furajelor;

creste digestibilitatea si randamentul de valorificare al hranei;

se evita consumul preferential al furajelor (iepurii nu mai pot alege);

se previne aparitia unor afectiuni a cailor respiratorii .

10 | P a g e

Iepurii tineri hraniti astfel realizeaza 1 kg de spor in greutate pentru fiecare 2,5 - 3,5 kg
de nutret granulat.

11 | P a g e