BAZELE MASURATORILOR PRIN UNDE SUPORT DE CURS PENTRU ANUL 2 KeGeneralitati Disciplina masuratorilor prin unde studiaza notiunile fizico-tehnice aferente metodelor si instrumentelor care utilizeaza undele in procesul de masurare al distantelor. Unda este fenomenul de propagare a unei oscilatii intr-un mediu elastic. Dupa modul de oscilatie al particulelor mediului fata de directia de propagare se deosebesc doua tipuri de unde: Unde transversale; exemple: vibratia unei bare care a fost lovita transversal, oscilatia unei corzi elastice; Unde longitudinale; exemple: undele sonore care se propaga in aer sub forma unor variatii continui ale presiunii aerului Lungimea de unda(1) este cea mai scurta distanta ce separa unda in doua Puncte identice la un moment dat; este un parametru de baza al oricarui fenomen ondulatoriu(unda) Unde: vid A= lungimea de unda; v= viteza de propagare a undei in mediul respectiv: v = frecventa undei, inversa perioadei temporale; T= perioada undei , viteza se noteaza de obicei cu litera ¢ Li este 299.792.458 mis in joar puLlin mai mica in aer.Lumina vizibila este o unda electromagnetica ou freeventa medie de 500THz(500-10"7Hz), Oscilatia reprezinta un fenomen in care se transforma energie dintr-o forma in alta, periodic, aproape periodic sau pseudoperiodic, reversibil sau in parte reversibil, Legea de miscare a unei oscilatii periodice este: Y(t) = A sin(wt+Z) Unde: y(t) = elongatia sistemului la momentul t: A= amplitudinea miscariielongatia maxima = deplasarea extrema fata de pozitia de echilibru); Pulsatia miscarii(frecventa unghiulara); Op = faza initiala a miscarii Timpul necesar pentru efectuarea unei oscilatii se numeste perioada de oscilatie(T) si se masoara in secunde. Marimea inversa a perioadei este frecventa, Msi = 1s Undele electromagnetice sunt fenomene fizice, in general naturale, care constau dintr-un camp magnetic si unul electric in acelasi spatiu, care se genereaza unul pe altul pe masura ce se propaga; ele au fost prezise teoretic de ,ecuatile lui Maxwell’ (fizician scotian,n. 13.06.1831, Edinburgh-d.05.11.1879, Cambridge), apoi descoperite experimental de Heinrich Hertz (fizician german,n.22.02.1857,Hamburgh-d.01.01.1894, Bonn). Maxwell a descoperit in anul 1865 ca lumina este un fenomen electromagnetic. 1 FoHo c= Unde: ¢ = viteza luminii in vid (viteza de propagare a undelor electromagnetice este egala cu viteza luminii) ; ©o = permitivitatea electrica; Ho = permeabilitatea magnetica a vidului; Int-un mediu in care avem permitivitatea electrica ¢, si y permeabilitatea magnetica, viteza de propagare a luminii va fi data de relatia:Undele electromagnetice: +—Freeventa spe I 20h te gt ame igh ata atin : io ; reruns 1M] [AR ue vis db tiocvenss oats | Yrs rout aie Jill ¥ i A or eae ate) ae Lungimea de unda(Q) — 6 = a 0 Lvagimea de unde) (oni) —> In functie de frecventa sau lungimea de unda cu care radiatia se repeta in timp, respective in spatiu, undele electromagnetice se clasifica dupa cum urmeaza: - Radiatii y; sub 0,005 Angstrom; - Radiatii X (Rontgen); 200 - 0,005 Angstrom; - Radiatii UV (Ultraviolete); 0,4 - 0,01 micrometrii; - Radiatii din spectrul vizibil; 0,75 - 0,4 micrometri; ~ Radiatii infrarosiu; 4 - 0,75 micrometrii; Optica generala; - Microunde - Radiatii radio Undele radio - se folosesc la transmiterea semnalelor de televiziune, comunicatii prin satelit si telefonie mobile; Microundele - se folosesc atat in comunicatii cat si in domeniul alimentar; se bazeaza pe absorbtia puternica a radiatilor de aceasta freoventa in apa si materiile vegetale sau animale; Radiatia infrarosiu - se foloseste pentru transmiterea de date fara fir la distante mici(telecomenzi) si este de asemenea foarte utila in analizele fizico-chimice prin spectroscopie, Lumina este cel mai ta indemana exemplu de unde electromagneticen= indicele de refractie a mediului de propagare 'n cazul in care mediul de propagare nu este unul omogen, indicele de refractie a mediului depinde de 0 serie de parametri(presiune, temperatura, umiditate si lungime de unda), a caror cunoastere poate imbunatati precizia masuratorilor: In acest caz indicele de refractie al mediului este o variabila de genul: n n(p, T, e, 1) Unde : p = presiune T= temperatura e = umiditate lungime de unda 'n cazul in care se utiizeaza unde de lumina, unitatea R are un rol pasiv, reflecta unda fara a schimba aspectul acesteia. In cazul in care se utiizeaza unde radio, unda sufera anumite transformar inainte de a fi reflectata. Modulalia este un proces prin care se modifica unul sau mai mullii parametri a unui semnal purtator, pentru a transmite informaciii. Exist trei semnale ce intrA in procesul de modulaCie: Semnalul modulator = semnalul original ce se doreste a fi transmis : Semnalul purtator = semnal al carui parametrii vor fi modoficati pentru a transmite semnalul modulator; Semnalul modulat = semnalul ce se transmite care reprezinta semnalul purtator modificat corespunzator. Demodulatia reprezinta procedeul invers modulatiei, prin care pornind de la semnalul modulat se reconstruieste semnalul modulator. © unda exprimata printr-o ecuatie de forma: y=A cos(wt#), nu poarta nici un fel de informatie. Modularea ei poate fi efectuata in funetie de tipul marimii pe care o facem sa varieze in timp. Avem in acest fel trei tipuri de modulati: Modulatie de amplitudine — cand se utiizeaza undele luminoase: A = A(t) Modulatie de frecventa — cand se utilizeaza undele radio : w = w(t) Modulatie de faza: = Ot)Unde 9 = ct =lungimea drumului optic n= (Na + Np) / 2 = valoarea medie a indicilor de refractie locali na si ng observati la capetele distantei de masurat Indice _de_refractie _asumat reprezinta 0 valoare considerata de. firma Constructoare ca fiind reprezentativa pentru refractia atmosferica la lungimea de unda Purtatoare 1 care caracterizeaza aparatele respective. Cele mai multe aparate moderne destinate masuratorii de distante sunt calibrate pentru un indice de refractie asumat. Do =o /m=o/ Mn Relatia reprezinta distanta ca raport intre lungimea drumului optic si indicele de refractie asumat, Indicele de refractie asumat np corespunde de regula unui anume triplet de valori (Po, to, €9), find caracteristice unor conditii atmosferice medi Indicele de refractie asumat depinde si de lungimea de unda purtatoare 1 Prin urmare avem relatia finala No = N(Po, to, 0, 10) In cazul masuratorilor unde nu se solicita precizie, distanta Dp afisata de aparat, poate fi folosita ca atare In cazul in care se urmaresc distante de precizie, distanta corecta se calculeaza cu formula D=Do (mo/n) Indicele de refractie este dependent de lungimea de unda a lumini Exemple de indicele de refractie (n), in functie de mediu : Aer 1,003 Apa 1,33 Alcool etic 1,36 Sare 1,54 Sulfura de carbon 1,63 Diamant 2,42 Vid 1,000 incidente.Pentru rezolvarea problemei se pleaca de la relatia Ct =0=) x? n(xyz) ds= min © atare curba odata aflata, calculul distantei intre punctele A si B nu mai Constituie o problema; dificultatea de ordin practic consta in construirea functiunii n(xyz), pe baza observatillor atmosferice executate in puncte izolate; aceste observatii se refera de regula la valorile locale ale parametrilor presiune, temperatura si umiditate a aerului(P, t, €) de care depinde valoarea locala a indicelui de refractie atmosferica Notiuni privind masurarea electronica a distantelor Masuratoarea este determinarea valorii unei marimi. 123) Erori grosolane — erori care se datoreaza unor greseli de masurare, in general datorate neatentiei In practica, obtinerea valorii reale a unei marimi fizice este imposibila. Valoarea teala poate fi doar aproximata, precizia ei depinzand de cel putin trei factori si anume + precizia instrumentelor de masurare; + metoda de masurare; + indemanarea operatorulul. Cunoasterea cauzelor, calcularea erorilor si inlaturarea acestora reprezinta una din problemele de baza in efectuarea masuratorilor. Folosindu-se proprietatile undelor radar precum si a radiatillor luminoase din il al spectrului undelor electromagnetice, au fost create aparate optico-electronice pentru masuratori de distante de mare precizie. Acest lucru a adus 0 tie importanta la determinarea cu precizie ridicata a distantelor in cazul retelelor de trilateratie. Dintre avantajele determinarii distantelor utilizand aceste tipuri de aparate mentionam: - posibilitatea masuratorilor pe orice tip de conditii meteo(in cazul aparaturii ce utilizeaza microundele) - automatizarea culegerii si prelucrarii datelor este mai usoara - feducerea costurilor datorate constructillor geodezice necesare in cazul utilizarii aparaturilor clasice ~ fezultatele masuratorilor de distante cu echipamente electronice sunt mai putin subiective fata de cele cu aparatura clasica(se elimina erorile datorate citirii de catre operator a valorilor unghiulare) Dintre dezavantajele utilizarii aparaturilor de acest gen mentionam influenta parametrilor atmosferici in cazul utilizarii undelor de lumina(presiunea, temperatura si in mod special umiditatea). Utilizarea acestor aparaturi, implica instrumente anexe pentru masurarea acestor parametrii. Aceste instrumente, la randul lor, implica existent unor laboratoare si personal specializat Aplicatille masuratorilor prin unde sunt nelimitate datorita preciziei si razei de actiune a aparatelor, de la masuratori foarte precise de distante mici pana la masuratori 14No = 255 — indicele de refractie de baza n= (79.146:P)/(272.479+T) — indicele de refractie curent .001 — coeficientul de corectie pentru presiunea vaporilor T = temperatura curenta in °C P~ presiunea atmosferica curenta in hPa(mbar) Distanta redusa la planul orizontal Dk, este determinata de relatia: Dx = (Dy + Do) M Unde: Dy = Lesin(V#R) V = unghiul vertical zenital masurat pe aliniamentul respective R=6.5-107-Lisin(V) — efectul refractiei atmosferice 57-10°-Ah- Lysin(V) — efectul curburii Pamantului Ah = diferenta de nivel intre capetele distantei masurate M = coeficientul de scara Metode de masurare a distantelor Trilateratia este metoda geodezica bazata pe masurarea laturilor iriunghiurilor fetele, avand ca scop determinarea coordonatelor punctelor retelei Datorita aparitiei instrumentelor ce utilizeaza undele in procesul de masurate a cistantelor si tinand cont de faptul ca precizia acestora este foarte buna precum si faptul a realizarea masuratorilor este mult mai usoara decat cea a masuratorilor unghiulare, trilateratia se poate considera ca una din metodele economice de creare a retelelor planimetrice de sprijin. Executia trilateratiei presupune ca toate punetele retelei sa fie accesibile deoarece la fiecare latura masurata, la un Capat se instaleaza instrumentul sia celalalt reflectorul. 16Atmosfera, cuvant de origine greaca(athmos=aer, spherein=sfera, invelis), ce reprezinta invelisul gazos al Pamantului, mentinut in jurul acestuia prin forta gravitationala a acestuia La nivelul mari si la temperatura de 0°C, un litru de aer uscat cantereste 1.293gf ; pe masura ce urcam, atmosfera se rarefiaza si de asemenea greutatea unitatii de volum se reduce. Moleculele aerului sunt supuse la doua forte: gravitatia si forta centrifuga determinata de rotatia Pamantului, distanta la care cele doua forte isi fac echilibrul, (cca. 2500Km) reprezinta grosimea maxima posibila a atmosferei terestre. Compozitia gazoaza a atmosferei Pamantului s-a schimbat de-a lungul celor aproximativ 4.5 miliarde de ani de existenta, trecand prin mai multe faze intermediare modificandu-si atat compozitia chimica cat si densitatea, grosimea sau transparenta In prezent, atmosfera terestra contine : ~ azot(nitrogen) No = 78.2% - oxigen Oz = 20.5% - argon Ar= 0.92% ~ bioxid de carbon CO2 = 0.03% > Testul de 0.35%, este constituita din alte gaze dintre care mentionam: * hydrogen © heliu = xenon * cripton * ozon Procesele de formare a atmosferei sunt legate de compozitia sa chimica, care la randul sau a influentat procesele climatice. In urma cu 4.56 miliarde de ani(formarea globului pamantesc), hidrogenul si heliul erau gazele predominante; datorita densitatii scazute a celor doua gaze, acestea incep sa se disipeze progresiv in spatiu, nepitand fi atrase de gravitatia Pamantului; 18termosfera : intre 80km si 550km exosfera.: intre 50km si 1000km pana la 100000km cu o trecere la spatiul interplanetar Mesosfera, termosfera si exosfera aletuiesc zonele exterioare ale atmosferei terestre. Atmosfera terestra constituie mediul de propagare a undelor de orice fel Dupa cum se stie, acest mediu nu este momogen, starea lui este determinata de trei parametri principali presiune; temperatura; umiditate; Acesti parametrii variaza in functie de: fenomenele meteorologice. 20+ 1ata(atmosfera absoluta) = n ata = (n#1) at Presiunea statica(pg)) = presiunea interioara a unui fluid, masurata cu un aparat care se misca cu aceeasi viteza ca si fluidul. Presiunea dinamica(P.in) = presiunea suplimentara a unui fluid care s-ar lovi de o suprafata si ar fi obligat sa-si consume complet energia cinetica. Pain (7/2) Unde : p = densitatea fluidului in kg/m? v= viteza in m/s Presiunea de stagnare = presiunea pe care ar exercita-o un fluid in miscare daca ar fi fortat sa se opreasca. Daca un fluid se misca mai repede, presiunea de stagnare creste. Presiunea hidrostatica = este presiunea datorita greutatii unui fluid. P=pgh Unde: = densitatea fluidului in kg/m? g = acceleratia gravitational(9.8066m/s" la suprafata mari) h = inaltimea coloanei de fluid(in metri) Presiunea de explozie = presiunea creeata in urma aprinderii gazelor explozive, a aerosolilor sau a suspensiilor in medii inchise sau deschise si care se propaga sub forma undei de soc. Temperatura aerului(t) Temperatura este o marime care variaza continu de la un punct la altul, astfel incat, in functie de locul in care este masurata, poate prezenta diferente notabile fata de valorile obtinute in vecinatate. 22Exist4 trei moduri de a exprima umiditatea: umiditatea relativa, umiditatea absoluté si umiditatea de saturatie. Umiditatea absoluta de saturatie reprezinta cantitatea maxima de apa in stare gazoasa pe care o poate contine un esantion de aer. Aceasta poate sa difere in functie de temperaturile la care se afla aerul, De exemplu: ~ la 20°C aerul dintr-un metru cub poate contine maxim 17,3 grame de apa; ~ la 25°C aerul dintr-un metru cub poate contine maxim 23,1 grame de apa; ~ la 30°C aerul dintr-un metru cub poate contine maxim 30,4 grame de apa. Umiditatea absoluta reala este cantitatea reala de vapori de apa existenta in aer. Raportul dintre umiditatea absoluta reala la un anumit moment dat si umiditatea absoluta de saturatie la acea temperatura se numeste umiditate relativa. Altfel spus, starea de saturatie este atunci cand umiditatea relativa a aerului este de 100%. Umiditatea relativa(H,.1) - reprezinta raportul dintre umiditatea absoluta si cea de saturate. Umiditatea absoluta( H,,.)- reprezinta cantitatea de apa continuta intr-un volum definit de aer, Umiditatea de saturatie(H,.) - reprezinta cantitatea maxima de apa ce poate fi continuta intr-un volum definit de aer; Umiditatea aerului variaza in functie de anotimp, latitudine geografica sau diversi factori local Umiditatea aerului reprezinta parametrul cel mai dificil pentru tehnica masuratorilor prin unde, deoarece acest parametru influenteaza cel mai mult viteza de Propagare a undelor. Vaporii de apa patrund in atmosfera in timpul procesului de evaporare si revit stare lichida prin procesul de condensare. In urma procesului de evaporare si Condensare in atmosfera se produce un circuit al apei, in care intra in joc o mare cantitate de apa. Aceste procese influenteaza evolutia vremii si totodata si bilantul termic al suprafetei terestre. Unitatea de masura pentru umiditate este molul care se defineste cu ajutorul constantei lui Avogadro: 24In masuratorile prin unde, pentru determinarea presiunii atmosferice se intrebuinteaza mai multe tipuri de instrumente, cunoscute in general sub numele de barometru. In linii mari acestea sunt 1. Barometrul cu_mercur, bazat pe principiul echilibrarii presiunii atmosferice prin greutatea unei coloane de mercur. Acest principiu elaborat de Torricelli in anul 1643 este utilizat in constructia orcarui barometru cu mercur. 2, _ Barometrul aneroid, functionand pe principul mecanic al deformatilor unei capsule Partial vidate, sub influenta presiunii atmosferice. 3. Barometru electric, este in esenta un barometru aneroid perfectionat, ale carui indicatii de presiune sunt redate sub forma numerica de un dispozitiv digital cu citire directa de 0.1 mbar. 4. Altimetrul, este de asemenea un barometru aneroid, care pe langa scara presiunilor gradate de regula in mm Hg, poseda si o scara suplimentara care indica valoarea altitudinii in metri deasupra nivelului mari. 5. Hipsometrul, cunoscut si sub numele de termobarometru, acesta functionand pe principiul fizic al dependentei temperaturii de fierbere a apei distilate, de presiunea atmosferica a mediului in care se face experienta, 6. Altimetru_interferential, acesta fiind in esenta un barometru aneroid la care deformatille capsulelor Vidi sub influenta variatilor presiunii atmosferice, se masoara cu foarte mare precizie utilizand interferenta luminii in pana optica de aer. Barometrul cu mercur Acesta poate fi de doua tipuri: 1. cu rezervor fix asa numitul barometru de tip Fess 2. curezervor mobil, cunoscut sub numele de barometru tip Fortin. Din punct de vedere al principiului pe care se bazeaza, ambele tipuri sunt identice, ele functionand pe principiul tubului lui Torriceli: Barometru cu mercur cu rezervor fix. 26din mm in mm. Pentru aprecierea zecimii de milimetru scara poseda un Vernier V, care se manevreaza dintr-un surub cu cremaliera E. Alte tipuri de instrumente pentru masurarea presiuni Alte aparate cu ajutorul carora se poate masura presiunea se numesc manometre. Dupa principiul de functionare, acestea se pot clasifica in doua categorii principale: = manometre cu lichid(functionarea acestora se bazeaza pe legea de variatie a presiunii in lichideleaflate in repaus; se mai numesc si__piezometre); ~ manometre cu element elastio(functionarea acestora se bazeaza pe dependenta dintre valoarea _presiunii si__marimea deformatiei__elementului elastic) Masurarea presiunii se poate face si cu aparate ce functioneaza pe baza altor Principii, precum cele ce utilizeaza traductoare electrice sau pneumatice. Manometre cu lichid Sunt aparate ce se caracterizeaza printr-o constructie simpla si o precizie ridicata, fiind utilizate in laboratoare si industrie ca instrumente etalon Manometrul cu lichid functioneaza pe baza legii fundamentale a hidrostaticii: diferenta de presiune dintre doua puncte aflate la adancimi diferite intr-un lichid este egala cu produsul dintre greutatea specifica a lichidului si diferenta de nivel intre cele doua puncte. Principiul lor de functionare se bazeaza pe echilibrarea presiunii de masurat prin presiunea hidrostatica produsa de o coloana cu lichid. Domeniul de masurare al acestor aparate este cuprins intre: 0,1 — 0,15 ane Clasificarea manometrelor cu lichid : A) Dupa valoarea presiunii masurate ~ _Manometre: masoara presiuni mai mari decat presiunea atmosferica: ~ _vacuummetre: masoara presiuni mai mici decat presiunea atmosferica; ~_Manovacuummetre: masoara presiuni atat mai mari cat si mai mici decat presiunea atmosferica; 28Scara gradata permite citirea directa in unitati ale presiunii. Sensibilitatea aparatelor este invers proportionala cu greutatea specifica a lichidului manometric. Constructiv, tuburile se realizeaza pana la o inaltime de 2 m, iar in cazuri speciale, pentru laboratoare se construiesc si tuburi cu indltimea de 3m. Limita inferioara de masurare pentru acest tip de aparate este 100 mm H,0, deoarece sub aceasta limita cresc erorile relative de masurare. Aparat cu rezervor si tub vertical > EI E Ey EI of me UF eS =| Aceste aparate se folosesc in laboratoare, ca manometre sau vacuummetre etalon de verificare (lichidul utilizat fiind mercurul), sau se folosese in industrie, caz in care lichidul manometric este apa. Scara aparatelor este etalonata in unitati de presiune, gradarea facandu-se prin comparare cu un aparat etalon. Domeniul de masurare este limitat la valori cuprinse intre 0,15-0,3, aay a pentru suprapresiuni si pana la 0,1 “/ , , pentru depresiuni. P m Erorile de masurare sunt cuprinse in intervalul +1-3 mm coloana de lichid, 30Manomotre cu element elastic(numite si traductoare elastice) Sunt aparate de masurare a presiunii care au in componenta lor, un element elastic, care afiseaza direct valoarea masurata, au constructie simpla si robusta, asigura 0 precizie ridicata si se utilizeaza simplu. Functionarea lor se bazeaza pe deformarea traductorului elastic sub actiunea presiunii, deformatia elastica find Proportionala cu valoarea presiunii de masurat. Scara gradata a acestor aparate are diviziuni cu valori ale unitatilor de presiune. Clasificarea aparatelor cu elemente elastice: Cu tub elastic: - cu tub Bourdon; - cu tub elicoidal; cu tub spiral. Cu membrana: = cumembrana; - cu capsula; Cu burduf. Materialele folosite pentru elementele elastice sunt: aliaje Cu — Be, bronz fosforos; aliaje Cu- Ni si oteluri inoxidabile aliate cu Ni, Cr, Ti, Mo. La aparatele care masoara presiunea unor lichide agresive, piesele aparatului, care vin in contact direct cu lichidul trebuie sa fie din materiale inerte din punct de vedere chimic. Aparatele sunt protejate impotriva prafului, a apei si a umiditati Aparate cu tub elastic: au elementul elastic sub forma de tub curbat (Bourdon) sau tub spiralat. Sectiunea tubului este ovala. 32Aparatele cu tub spiral sau cele cu tub elicoidal, permit o deplasare mai mare a capatului liber, fiind preferate atunci cand masurarea este insotita de inregistrare Domeniul de masurare al aparatelor cu tub este: - la aparatele de tip Bourdon: 1000 yy, ~ 1000 MY ; - i Ny -25MN/,- la aparatele cu tub spiral: 1000, -25MN/, : : icoidal: N/, -60.MN, la aparatele cu tub elicoidal: 10 000N/, -6oMN/, . Aparate cu membrana: Functioneaza pe baza deformarii elastice a membranelor sub influenta presiunii, Membranele se pot folosi singure sau combinate doua cate doua, formand capsule Manometru cu membrana: Elementul elastic la aceste aparate este o membrana montata intr-o camera de presiune. Transmiterea presiunii si transformarea ei in indicatie pe cadranul aparatului se face prin acelasi mecanism multiplicator ca la manometrele cu tub. Membranele sunt placi metalice subtiri, cu fete plane sau ondulate concentric, confectionate din aliaje metalice: bronz fosforos, bronz sau beriliu. ‘Sub actiunea presiunii, membrana se deformeaza, centrul ei se deplaseaza si transmite miscarea la mecanismul amplificator. 34Au constructie asemanatoare cu celelalte manometre, cu diferenta ca elementul elastic este un tub elastic numit silfon(burduf) Sifonul (burduful) este un tub cilindric cu pereti ondulati , ale carui variati’ de lungime, sub actiunea presiunii de masurat, sunt transformate,. printr-un mecanism cinematic, in deplasari circulare ale acului indicator. Presiunea de masurat poate actiona atat din interior cat si din exterior Deplasarea capatului liber al silfonului este direct proportionala cu presiunea aplicata si este transmisa la acul indicator. Se utiizeaza, de regula, cu dispozitive de inregistrare sau in sisteme de reglare automata. i intre: N/ , si0,5.MN, Domeniul de masurare este cuprins intre: 50 Vo si 0,5 Nf 36Mercurul, frecvent folosit ca substanta termometrica sensibila, se afla atat in rezervor cat si in prima portiune a tubului capilar. Tubul capilar este aplicat pe o scara termometrica fiind confectionata din portetan alb (opal), Prinderea tubului de scara termometrica se face cu ajutorul a doua bucati de sarma subtire. Scara termometrului meteorologic obisnuit este gradata de la -35°C la +80°C, fiecare grad fiind impartit in cinci parti, cu ajutorul unei lupe se poate estima usor 0.1°C. Masurarea temperaturii aerului cu termometrul meteorologic simplu se face numai la umbra, la inaltimea de cel putin doi metri deasupra solului, termometrul distantat la cel putin 40-50 cm de operatorul care efectueaza lucrarile. In afara de termometrul obisnuit de felul celui descris mai sus in meteorologie se mai folosesc termometre de maxima si minima, termografe de diferite tipuri, termometre cu rezistenta electrica si termistori. Dintre acestea un interes deosebit Pentru masuratorile geodezice prin unde, il reprezinta aparatul inregistrator de temperatura - termograful si termometrul cu rezistenta electrica, descrise pe scurt in cele ce urmeaza. Termograful Este un aparat folosit pentru inregistrarea continua a temperaturii aerului atmosferic pe parcursul a 24 ore sau chiar o saptamana In acest sens termograful comporta o piesa sensibila la variatia de temperatura, un sistem de parghii de transmisie, si partea inregistratoare formata dintr-o rola de hartie speciala antrenata de un mecanism de ceasomic. Pe rola de hartie, o penita cu cerneala speciala deseneaza in mod continu curba variatiei de temperatura a aerului, care este apoi interpretata la birou. Termograful aduce servicii masuratorilor geodezice prin unde in studiul variatiei diume a indicelui de refracttie atmosferica. 38Instrumente pentru determinarea umiditatii aerului Pentru determinarea umiditatii aerului, in functie de scopul urmarit, se folosesc doua categorii de instrumente si anume. a - Instrumente pentru masurarea vaporilor (e) b - Instrumente pentru masurarea umiditatii relative (r) |In prima categorie de instrumente denumite psihrometre de diferite tipuri si Constructii, iar in a doua instrumentele numite higrometre, de asemenea de mai multe tipuri Psihrometrul Assmann Este instrumentul cel mai folosit pentru masurarea cu precizie a presiunii vaporilor de tel TT Wt Fg Psihrometrul Assmann apa din atmosfera. Psihrometrul este format din doua termometre identice, unul dintre acestea avand rezervorul infasurat intr-un tifon care se imbiba cu apa distilata inaintea inceperii masuratoril (fig 1). Acesta poseda chiar denumirea de termometru umed pe cand celalalt se numeste termometrul uscat. Functionarea psihrometrului se bazeaza acum pe urmatoarele: cu cat aerul este mai uscat, cu atat procesul evaporarii apei distilate de pe tifonul umezit, este mai intens; evaporarea facandu-se cu absorbtie de caldura. Temperatura indicata de termometrul umed va fi mai joasa fata de a termometrului uscat, care este chiar temperatura aerului, Conform legii lui Dalton, cantitatea Q de caldura absorbita in timpul evaporarii este data de relatia: KSE; -e)a . P 40cP =E,-—(-+, ending Notand: c RA” (constanta psihrometricai) avem formula uzuala, numita si formula Sprung 2 = Ey AP(t-t) 422) Dupa metoda de masurare a distantelor: - telemetre cu impulsuri; masoara distanta prin masurarea directa a timpului_de propagare _a_unui_impuls(principiul impuls-ecou); se utilizeaza pentru determinarea de distante foarte mari; ~ telemetre fazice; determina distanta prin masurarea indirecta_a timpului, prin diferenta de faza dintre modulatile transmise si cele receptionate(procedeu fazic). 3) Dupa tipul modulatiei: - modulatie de frecventa; utilizata in special la radiotelemetre; - modulatie de amplitudine; utilizata la telemetre electro-optice ; - modulatie a planului de polarizare; utilizate la aparatele electro-optice cu precizie submilimetrica a distantei. 4) Dupa distantele masurate ~ distante mici; sunt utilizate in scopuri topografice sau ingineresti speciale; - distante geodezice terestre; - distante cosmice; echipamente complexe de tip radar cu microunde sau laser, utilizand procedeul impuls-ecou. 5) Dupa puterea de rezolutie a distantelor: - aparate cu rezolutie centimetrica ; majoritatea aparatelor cu microunde sau unde de lumina; > aparate cu fezolutie milimetrica; majoritatea aparatelor cu microunde sau unde de lumina; ~ aparate cu rezolutie submilimetrica; se intalneste la putine aparate cu unde de lumina, concepute pentru masuratori speciale In general, dispozitivele electronice pentru masurarea distantelor din statiile totale, utilizeaza ca unda purtatoare lumina infrarosie, cu o frecventa de circa 10"? pana la 10'*Hz(lungimi de unda de circa 0.76-10um) si ca unda modulatoare 0 unda radio de tip metric, cu frecventa de circa 6-30-10°Hz(lungimea de unda de circa 10-50m). Tinand cont de aceste elemente, numarul de perioade intregi contorizat de dispozitiv, poate varia intre zero si cateva sute, pentru distante masurate in ecartul 0.5-10000m. 44Unde: Dj = Lesin(VeR) V = unghiul vertical zenital masurat pe aliniamentul respective R=6.5-10-L.-sin(V) — efectul refractiei atmosferice Dz = -1.57-10*-ah- Ly-sin(V) — efectul curburii Pamantului Ah = diferenta de nivel intre capetele distantei masurate M = coeficientul de scara 46