Sunteți pe pagina 1din 2

.

Forme de turism forma de turism poate fi definita prin aspectul clar pe care il prezinta asocierea serviciilor ca:
transport, cazare, alimentatie, agrement, care alcatuiesc produsul turistic, precum si modalitatea de comercializare
a acestuia.
Trebuie facuta o delimitare pentru identificarea comportamentului vizitatorilor, in ceea ce priveste consumul si
cheltuiala, cat si pentru constatarea obligatiilor si responsabilitatilor ce le revin prestatarilor de servicii in turism.
Trebuie luate in considerare si anumite criterii de clasificare privind delimitarea formelor de turism : -motivul
calatoriei; -originea turistilor; -caracterul voiajului; -gradul de mobilitate a turistilor; - frecventa plecarilor in vacante.
Turistii merg in vacante, in cele mai multe cazuri, pentru a se relaxa, a se odihni, pentru ca simt nevoia de
distractie, pentru vizitarea unor zone noi, descoperirea de culturi si traditii noi, toate acestea sunt motivatii
turistice.
Clasificari:a) Dupa motivatia turistica:
-turism de odihna si recreere- o vacanta ceva mai lunga intr-o localitate cu o insusire specifica
-turism de agrement- vizitare de locuri , obiceiuri si traditii noi
-turism stiintific- participare la conferinte, vizitare de zone agricole sau alte rezervatii naturale. Are caracter
ocazional
-turism sportiv- include toate categoriile de sporturi
-turism de cumparaturi- deplasarea ocazionala intr-o localitate de unde se pot achizitiona produse ce nu se gasesc
pe piata locala
-turism de tratament- au loc in anumite statiuni cunoscute pentru proprietatile terapeutice, apele termale,etc.
b) Dupa locul de provenienta a turistilor
-turism intern- practicat de populatia unei tari in interiorul granitelor nationale
-turism international- turistii care se deplaseaza in afara granitelor tarii lor de resedinta. Turismul international
poate fi : -emitator- plecarea turistilor din tara.-receptor- sosirea de turisti din alte tari
c) Dupa modalitatea de comercializare a voiajelor:
-turism organizat presupune angajarea anticipata a prestatiei sau a principalelor servicii legate de calatorie;
angajarea se face pe baza unui contract sau a unor intelegeri care cuprind conditiile de plata, serviciile solicitate si
oferite; este o forma de turism foarte avantajoasa pentru client (preturi reduse) dar si pentru organizator prin
garantia utilizarii resurselor sale.
-turism pe cont propriu- turistul se hotaraste singur asupra destintatie, duratei deplasarii, mijlocul de transport.
Acesta va apela direct la unitatiile prestatatoare de servicii. Este o forma de turism practica de turisti cu experienta
si este una scumpa.
-turism semiorganizat (mixt)- imbina trasaturile primelor 2 forme de turism anterioare: angajarea in prealabil a unei
parti a serviciilor, cealalta parte fiind obtinuta direct.
d) Dupa gradul de mobilitate al turismului:
-turism itinerat sau de circulatie- grad de mobilitate ridicat, vizitarea mai multor locuri cu sederi scurte. este specific
persoanelor tinere dornice de a cunoaste cat mai multe locuri, nu este legat de un anumit sezon
-turism de sejur- grad de mobilitate redus, petrecerea vacantei in aceeasi statiune. Este specific persoanelor mai in
varsta care prefera zone linistite.
e) Dupa tipul mijlocului de transport folosit :
-drumetie, turism ecvestru rutier feroviar naval aerian
f) Dupa frecventa manifestarii cererii:
-turism continuu- organizat pe perioada intregului an calendaristic
-turism sezonier- cauze: conditiile naturale, manifestari; avem: turism de iarna (in zone specifice pentru cure helioterapeutice montane), turism de vara (zonele de litoral pt cura helio-marina) si turism ocazional-participarea la
manifestari
g) Dupa caracteristicile socio-economice ale cererii
-turism particular- pe cont propriu, persoane cu venituri ridicate
-turism social- persoane cu venituri reduse (pensionari, studenti). Exemple: tabere, cantonamente.
Agentia de turism Turismul organizat a aprut odat cu afirmarea turismului ca fenomen de mas. El se
desfoar numai pe baz de contracte ncheiate ntre prestatorii de servicii turistice i ageniile de turism. Agenia
de turism este principalul distribuitor al produselor turistice, deinnd monopolul vnzrilor i avnd dou mari
avantaje fa de alte forme de distribuie i anume: protecie aproape total a consumatorului de turism i
garaniile financiare acordate att prestatorilor de servicii turistice ct i turitilor.
Agenia de turism definete unitatea specializat care organizeaz, ofer i vinde pachete de sevici turistice sau
componente ale acestora.
Cele mai ntlnite tipuri de agenii de turism sunt:

1. agenii de turism cu ofert de servicii complet


2. agenii de turism de stimulare (incentive)
3. agenii de turism comerciale
4. agenii de turism pentru croaziere
5. ageniile de turism de tip implant
6. ageniile de turism organizatoare de circuite
7. ageniile de turism organizatoare de voiaje prin pot
ageniile turistice din Romnia pot fi de urmtoarele tirpuri: agenia de turism tour-operatoare avnd ca obiect de
activitate doar organizarea de produse turistice sub forma de pachete de produse turistice; ageniile detailiste care
comercilizeaz n contul unor agenii tour-operatoare, pe contracte, pachetele acesteia sau componentele acesteia
i agenii mixte care organizeaz pachete turistice, ns spre deosebire de cele tour-operatoare intervin i n
comercializarea lor.

Rolul preponderent al ageniilor de turism este de intermediere ntre prestatorii de servicii turistice i turiti.
Exist preri, care asimileaz ageniilor de turism rolul unei firme cu profil comercial, avnd ca obiect organizarea,
oferirea i vnzarea de pachete turistice consumatorilor turiti. agenia de turism este perceput de muli turiti ca
o legatur de ncredere ntre cei care ofer servicii de turism i beneficiarul acestora. De aceea a aprut i nevoia
unei foarte bune pregtiri n domeniu

Mecanismul de formare a fluxurilor turistice international


La scar global, cteva bazine turistice emitoare domin fluxurile turistice internaionale. Principalele 10 ri
emitoare de turiti, mprite ntre America (SUA i Canada), Europa (Germania, Marea Britanie, Franta, etc) si
Asia (Japonia) reprezint, mpreun, peste 40% din bazinele de cerere turistic la nivel mondial. Acestea reprezint
principalele ri bogate ale lumii.
rile cu economie dezvoltat reprezint att marii emitori de turiti, ct i principalele destinaii turistice ale
lumii, astfel c ambele capete ale fluxurilor turistice mondiale sunt situate, n principal, n Europa i America de
Nord
La nivel mondial, exist trei mari bazine de destinaie turistic: cel mai important dintre acestea este bazinul euromediteranean, cu o concentrare turistic mai mare pe rmul nordic al Mrii Mediterane. Celelalte dou sunt:
bazinul America de Nord Caraibe si bazinul Asia de Est i Pacific.
Fluxurile turistice internaionale se mpart n dou mari categorii, care se completeaz sau se alimenteaz
reciproc, respectiv:

1)
2)

Fluxuri intra-regionale (n interiorul acelorai regiuni turistice)

Fluxuri inter-regionale (ntre marile regiuni turistice ale lumii)


O caracteristic a fluxurilor turistice este sezonalitatea. Cauzele sezonalitii turistice sunt, pe de o parte,
naturale (poziia geografic, succesiunea anotimpurilor, condiiile de clim, atractivitatea i varietatea valorilor
culturale, istorice, de art), acestea datorndu-se, n principal, climei, ct i cauze (condiii) economicoorganizatoare i sociale (printre care, structura anului colar i universitar, regimul concediilor pltite i durata lor
etc.).
Sezonalitatea cea mai accentuat se nregistreaz spre rile cu industrie turistic dezvoltat, precum Austria,
Elveia, Portugalia, Italia. n alte ri, printre care Germania, rile scandinave, Japonia, Australia sau Marea Britanie,
circulaia turistic este etalat mai uniform pe parcursul anului, n principal datorit ofertei turistice, care nu
depinde de factorii naturali (clim, relief)