ANALIZĂ ECONOMICOFINANCIARĂ

Lucrarea aplicativă nr. 1

1. Tema: Evaluarea globală a activităţii şi performanţelor firmei

2. Scopul: Sistematizarea şi actualizarea cunoştinţelor privind metodele şi

tehnicile de diagnosticare a activităţii şi sistemului de management al unei
firme.

3. Probleme de analizat: Diagnosticul global al activităţii şi rezultatelor firmei;

4. Indicaţii metodologice:
În realizarea diagnosticului global se vor folosi următoarele metode:
- modelarea fenomenelor economico-financiare (modele analogice -
cronograme, diagrama cu bare, diagrama sectorială, diagrama cu
coordonate polare etc şi modele simbolice);
- gruparea;
- diviziunea şi descompunerea rezultatelor;
- ritmurile de creştere sau metode statistice (abateri sau modificări
absolute cu bază fixă şi în lanţ, indici cu bază fixă şi în lanţ,
modificări relative sau rate de crestere cu bază fixă şi în lanţ, ritmul
mediu anual de creştere) - Anexa 1;
- balanţele;
- substituţia;
- coeficienţii de concentrare şi de sezonalitate - Anexa 2 şi Anexa 3;
- metoda ABC – Anexa 4.

5. Baza de date:

Prezentarea generală a societăţii comerciale ALFA SA

SC ALFA SA este o societate pe acţiuni provenită dintr-o fostă bază de

aprovizionare, specializată în construcţii-montaj energetice, aparţinând Ministerului
Energiei Electrice. Obiectul de activitate îl constituie aprovizionarea unităţilor de
producţie, transport şi distribuţie a energiei electrice cu materiale şi produse specifice
(aparataj electric, acumulatori, cabluri, sârmă de bobinaj, materiale electroizolante,
cărbune energetic, lămpi, becuri etc.).
Începând cu anul T+4, societatea şi-a extins activitatea prin comercializarea cu
amănuntul a unor produse electrice de larg consum. Potenţialul intern al întreprinderii
şi principalele rezultate economico-financiare sunt redate în anexele de mai jos.
ANEXA 1. Situaţia rezultatelor financiare ale SC ALFA SA

Mii RON
Indicatori Simbol T T+1 T+2 T+3 T+4
1. Cifra de afaceri CA 28 000 28 350 28 500 22 400 36 320
2. Active totale, din care: AT 4 975 6 370 6 480 8 760 8 250
2.1. Active imobilizate AI 320 285 435 1 685 1 720
3. Cheltuieli totale, din care: ChT 27 400 27 650 28 220 22 090 29 750
3.1. Cheltuieli de circulaţie ChC 270 289 356 522 789
4. Marja comercială MC 870 989 636 832 7 3599
5. Profit impozabil Pr 600 700 280 310 6 570
6. Număr mediu salariaţi Ns 110 105 98 97 88
7. Număr mediu zile lucrate Nz 250 249 252 240 238

ANEXA 2. Structura vânzărilor pe grupe de produse specifice la SC ALFA SA

%
Grupe de produse T+ T+3 T+4
2
Materiale şi aparataj electric de joasă tensiune, cauciucuri, lămpi, 58 30 37
becuri
Cabluri, sârmă de bobinaj, acumulatori, condensatori 20 21 34
Aparataj electronic de înaltă tensiune, izolatori din sticlă şi 22 49 29
porţelan, material electroizolant, cărbuni

ANEXA 3. Dinamica cifrei de afaceri anuale şi trimestriale la SC ALFA SA

Mii RON
Ani CA Totală Trim I Trim II Trim III Trim IV
T+2 28 500 7 125 6 250 6 120 9 005
T+3 22 400 5 900 5 320 5 115 6 065
T+4 36 320 8 700 7 150 7 090 13 380
ANEXA 4. Situaţia ieşirilor (vânzărilor) pe principalii clienţi ai SC ALFA SA (Met
ABC)

Mii RON
Nr.crt. Clienţi T+2 T+3 T+4
1 C1 33 15 980
2 C2 1 250 980 1 815
3 C3 456 328 650
4 C4 1 984 2 100 2 300
5 C5 3 520 3 241 3 960
6 C6 782 510 820
7 C7 12 3 16
8 C8 169 190 312
9 C9 4 680 1 687 2 540
10 C10 3 110 3 208 4 320
11 C11 3 461 2 543 3 650
12 C12 875 610 921
13 C13 446 650 655
14 C14 361 1 101 1 500
15 C15 698 584 420
16 C16 972 623 439
17 C17 125 28 167
18 C18 876 540 957
19 C19 4 321 3 010 4 310
20 C20 55 12 184
21 C21 21 84 632
22 C22 315 353 699
23 C23 294 - 542
24 C24 - - 1 500
25 C25 - - 21
26 C26 - - 11
27 C27 - - 23
28 C28 - - 7
29 C29 - - 2
30 C30 - - 1 967

Temă:

1. Analizaţi evolutia în timp a 4 indicatori din Anexa 1 (pe baza ritmurilor de

creştere);
2. Calculaţi coeficientii de concentrare pentru perioada T+4 (Anexa 2).
Interpretare
3. Calculaţi coeficientul de sezonalitate pentru perioadele T+3 si T+4 (Anexa 3).
Interpretate
4. Analizati puterea de negociere a firmei in raport cu clientii (Metoda ABC)
prntru perioada T+3 (Anexa 4).

Lucrarea aplicativă nr. 2

Tema: Analiza activitatii de productie si comercializare

A. Analiza factoriala a cifrei de afaceri

1. Model: CA= Σq ⋅ p
Mii lei RON
Grupe de CA0 CA1 Ip CArecalculată
produse Σq 0 p 0 Σq1 p1 Σq1 p 0
A 7 500 8 000 1,25
B 9 800 10 600 1,05
C 6 700 7 400 1,2
TOTAL 24 000 26 000

Σg i ⋅ pi
2. Model: CA= Q⋅p , unde p = ;
100

Grupe de Volumul fizic Preţul unitar Structura Cifra de afaceri

mărfuri vândut (buc) Q (lei RON) pi volumului fizic (mii RON)
vândut (%) gi
0 1 0 1 0 1 0 1
A 3 500 5 760 1 300 1 500
B 2 100 1 920 2 250 2 200
C 1 400 1 920 2 200 2 400
TOTAL

3. Modelele de analiză factorială:

CA
3.1. CA = Nc ⋅ sau CA = Nc ⋅ ca -
Nc
unde ca reprezintă cifra de afaceri aferentă unei comenzi;
CA
3.2. CA = Sc ⋅ sau CA = Sc ⋅ ca s ,
Sc
unde ca s reprezintă cifra de afaceri/m2 suprafaţă comercială;
Mf CA
3.3. CA = Ns ⋅ Ns ⋅ Mf .
Mii lei RON
Indicatori Simbol P0 P1 Indici
(%)
1. Cifra de afaceri CA 4 3648 47250
2. Valoarea medie a mijloacelor fixe MF 136,4 135
3. Numărul mediu de salariaţi Ns 110 100
4. Numărul mediu de zile lucrate Nz 248 252
5. Numărul mediu de ore lucrate pe zi Nh 8 7,5
6. Suprafaţa comercială (m2) Sc 2500 2800
7. Numărul mediu de comenzi Nc 128 150
8. Productivitatea medie anuală Wa 396,8 472,5
9. Productivitatea medie zilnică Wz 1,6 1,875
10. Productivitatea medie orară Wh 0,2 0,25
11. Gradul de înzestrare tehnică (mii lei Mf 396,8 472,5
RON/salariat) Ns
12. Randamentul (Eficienţa) mijloacelor fixe CA 320 400
(lei la 1 leu mijloace fixe) Mf
13. Desfacerea medie pe o comandă (Cifra de CA 341 315
afaceri medie/comandă) (mii lei /comandă) Nc
14. Desfacerea medie pe m2 suprafaţă CA 17,4592 16,875
comercială (Cifra de afaceri/m2) (mii lei /m2) Sc

B. Marja comercială şi valoarea adăugată în activitatea de comerţ

1. Analiza marjei comerciale în activitatea de comerţ

Model: MC = Vmf – Cmf

unde,
MC = Marja comerciala;
Vmf = Venituri din vânzări de mărfuri;
Cmf = Costul mărfurilor vândute;

2. Analiza valorii adaugate în activitatea de comerţ

Model: VA = CA - CI sau VA = MC – ACI, CI = Cmv+ACi

unde,
VA – valoare adăugată;
CA = Cifra de afaceri;
CI – consumuri intermediare;
MC – marja comercială;
Cmv – cheltuieli cu mărfurile vândute;
ACi – alte consumuri intermediare, provenind de la terţi.

Mii RON
Indicatori Simbol P0 P1 (%)
Valoarea adăugată VA
Venituri din vânzări de mărfuri Vmf 15 250 17 800
Costul mărfurilor vândute Cmf 10 200 11 940
Consumuri intermediare provenite de la terţi CI
Alte consumuri intermediare provenite de la terţi ACI 815 1 058
Marja comercială MC 5 050 5 860

3. Analiza factorială a marjei comerciale (adaosul commercial). Interpretarea

economică a rezultatelor. Propuneri de măsuri pentru creşterea marjei comerciale.

1 Σgi ⋅ rmci
Model: MC = CA ⋅ Rmc ⋅ unde, Rmc =
100 100

CA (mii RON) Structura (%) Rmc (%) MC (mii RON)

Grupe de 0 1 0 1 0 1 0 1
produse
Alimentare 6 240 6 650 22 24
Nealimentare 1 560 2 850 46 50
Total 7 800 9 500

în care,
MC = Marja comercială (adaos comercial);
CA = cifra de afaceri;
Rmc = rata medie a marjei comerciale;
Gi = structura cifrei de afaceri (vânzărilor) pe categorii de mărfuri;
Rmci = rata marjei comerciale aferentă produselor de tip “i”.

Tema:
1. Analiza factoriala a CA pe baza modelelor 3.1, 3.2, 3.3
2.Analizaţi marja comercială şi valoarea adăugată utilizând metoda balanţieră
 Lucrare aplicativa nr.3

Tema: Analiza potentialului intern al intreprinderii

Probleme de analizat:
A) Analiza potentialului uman
B) Analiza potentialului material

A) Analiza potentialului uman

Anexa nr.1 – Analiza dinamicii personalului firmei ALFA S.A. pe total si pe categorii

Nr. Categorii de personal T T+1 T+2

crt.
1 Total personal, din care: 870 843 759
1.1 Personal operativ 582 605 589
1.2 Personal de administratie si conducere 288 238 170

Anexa nr.2 – Analiza structurii personalului dupa varsta (Tabel nr. 1), vechime si
pregatire profesionala (Tabel nr. 2)
Tabel nr.1
Nr. T T+1 T+2
Grupe de varsta
crt. Numar % Numar % Numar %
Personal pana in 30 ani
1 69 85 94
Personal intre 31-40 ani
2 348 249 163
Personal intre 41-50 de
3 ani 279 294 313
Personal intre 51-60 ani
4 151 186 164
Personal peste 61 ani
5 23 29 25
6 TOTAL 870 843 759
Tabel nr.2
Nr. T T+1 T+2
Grupe de vechime
crt. S M P S M P S M P
Vechime pana la 5
32 48 95 29 41 98 20 12 68
1 ani
Vechime intre 6-10
68 206 51 69 185 58 70 143 63
2 ani
Vechime intre 11-15
42 146 23 40 162 21 41 158 26
3 ani
Vechime intre 16-20
37 63 11 34 49 14 32 57 10
4 ani
Vechime peste 21
22 23 3 26 15 2 32 22 5
5 ani
6 TOTAL 201 486 183 198 452 193 195 392 172
Unde: S = personal cu studii superioare; M = personal cu studii medii; P = personal cu
scoli profesionale

Anexa nr. 3 – Analiza corelatiei dintre dinamica celor trei niveluri de masurare a
productivitatii muncii (Wa, Wz, Wh); analiza factoriala a eficientei utilizarii
potentialului uman , pe baza modelului:
Wa = Nz . Wz, unde Wz = Dh/z . Wh

Nr. Indicatori Perioada Perioada

Indici
crt. precedent curenta
(%)
a
1 Cifra de afaceri
290 300 341 500
(mii lei)
2 Număr mediu
843 759
personal
3 Număr de zile 252 257
4 Durata unei zile de
7,5 7,9
lucru(ore)
5 Productivitatea
anuala(mii lei/sal)
6 Productivitatea
zilnica (mii lei/zi-
om)
7 Productivitatea
orara(mii lei/ora-
om)

B) Analiza potentialului material

Analiza stocurilor în activitatea de comerţ

Analiza factorială a stocului mediu de mărfuri. Interpretare economică. Propuneri

pentru optimizarea stocurilor în activitatea de comerţ.
Σgi ⋅ dzi
Model: S = CAz ⋅ Dz unde, Dz = în care,
100
S = stocul mediu de mărfuri;
Dz = durata medie de rotaţie exprimată în zile ( viteza medie de rotaţie);
CAz = cifra de afaceri zilnică;
gi = structura vânzărilor pe grupe de mărfuri;
dzi = viteza de rotaţie pe grupe de mărfuri;

Grupe de CAz Structura CAz Durata rotaţie Stocul mediu

mărfuri (mii RON) (%) (zile) (mii RON)
A 2 640 2 850 12 15
B 1 760 1 425 22 20
C 4 400 5 225 36 35
TOTAL 8 800 9 500
Tema:

1. Analiza dinamicii personalului firmei ALFA S.A. pe total si pe categorii

2. Analiza structurii personalului dupa varsta

Lucrarea aplicativă nr. 4

Tema: Analiza cheltuielilor

 1. Analiza factorilala a cheltuielilor de circulatie pe baza modelului
1
ChC = CA × RCh C × ; propuneri pentru eficientizarea utilizarii
1000
cheltuielilor.

Sector CA(mild lei)

Structura Rchc Rv Rf
activitate CA (%) (la mie) (la mie) (la mie)
0 1 0 1 0 1 0 1 0 1
Nealimentar 420 720 220 210 155 154 - -
Alimentar 980 1080 150 155 116 118 - -
TOTAL 1400 1800

2. Analiza factoriala a cheltuielilor salariale pe baza modelului

Sa
Cs 1000 = ×1000 . Analiza corelatiei Sa-Wa (Fs-CA). Consecintele
wa
economice ale respectarii/nerespectarii corelatiei dintre dinamica cifrei de
afaceri si dinamica fondului de salarii, respectiv dintre salariul mediu anual si
productivitatea medie anuala.

Indicatori TOTAL, din care A B

P0 P1 % P0 P1 P0 P1
Cifra de afaceri (mii RON) 11 550 13046,25 6 9132,37 4 3
930 5 620 913,875
Structura cifrei de afaceri (%)
Fondul de salarii (mii RON) 1 188 1 197 653, 7 780,05 534, 418,95
4 6
Rata cheltuielilor cu salariile
(0/00)
Numar mediu de personal (pers) 110 105
Salariul mediu anual (mii RON)
Productivitatea medie anuala
(mii RON)

Lucrarea aplicativă nr. 5

Tema: Analiza rentabilitatii intreprinderii

1. a. analiza factorială a profitului aferent activitatii de comert;
b. analiza ratei rentabilitatii comerciale;
c. analiza ratei rentabilitatii resurselor consumate;
d. interpretarea economică a rezultatelor;
e. propuneri de masuri pentru creşterea rentabilitătii în comerţ.

Model de analiza: Rc = Rmc – Rchc

Sector de CA(mild.lei) Structura Rmc(%) Rchc(% Rv(%) Rf(% Rc(%)

activitate CA(%) ) )
0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1
Alimentar 1638 2016 8 10 7 6,5 5 4 - -
Nealimentar 702 504 28 25 27 24 2 2 - -
0 0
TOTAL 2340 2520

În care: CA = cifra de afaceri;

Rmc = rata marjei comerciale;
Rchc = rata cheltuielilor de circulaţie;
Rv = rata cheltuielilor variabile;
Rf = rata cheltuielilor fixe;
Rc = rata rentabilităţii comerciale
ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ

Test nr 1.

1) Dacă:ICA= 126%; IWz= 122%; INs= 97%, atunci:

a) A crescut productivitatea anuală a muncii şi s-a redus numărul de zile lucrate de un
angajat;
b) S-a redus productivitatea orară, a crescut productivitatea anuală şi a crescut
numărul de zile lucrate în medie de un salariat;
c) A crescut productivitatea medie anuală şi a crescut numărul mediu de zile lucrate
de un angajat;
d) A crescut productivitatea medie anuală, a crescut numărul mediu de zile lucrate de
un angajat şi a crescut fondul total de timp de muncă, exprimat în om-zile;
e) A crescut fondul total de timp de muncă, exprimat în om-zile şi a crescut durata
zilei de lucru.

2) Influenţa modificării duratei de rotaţie pe grupe de mărfuri/sectoare de activitate

asupra stocurilor medii de mărfuri se determină astfel:
Σgi1 ⋅ dzi 0 Σgi 0 ⋅ dzi 0
a) CAz 1 ( − )
100 100
Σgi1 ⋅ dzi 1 Σgi1 ⋅ dzi 0
b) CAz 0 ( − )
100 100
Σgi 0 ⋅ dzi 1 Σgi 0 ⋅ dzi 0
c) CAz 1 ( − )
100 100
Σgi 0 ⋅ dzi 1 Σgi 0 ⋅ dzi 0
d) CAz 0 ( − )
100 100
Σgi1 ⋅ dzi 1 Σgi1 ⋅ dzi 0
e) CAz 1 ( − )
100 100

3) Dacă: ICA = 123%; IMF= 109%; IS= 120%, atunci:

a. S-a redus durata unei rotaţii şi a crescut gradul de înzestrare tehnică;
b. A crescut gradul de înzestrare tehnică şi s-a accelerat viteza de rotaţie;
c. S-a accelerat viteza de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi a crescut randamentul
mijloacelor fixe;
d. A crescut eficienţa muncii şi rentabilitatea întreprinderii;
e. S-a redus numărul de rotaţii, a crescut durata unei rotaţii, a crescut
randamentul mijloacelor fixe;

4) Dacă ∆gi CA = −x mii lei , atunci:

a. S-a modificat structura în favoarea produselor cu un preţ de vânzare mai mare
decât preţul mediu al întreprinderii;
b. A crescut volumul fizic al vânzărilor la produsele cu un preţ unitar mai mic
decât media pe întreprindere;
c. S-a redus preţul la produsele care deţin ponderea cea mai mare în totalul
vânzărilor;
d. S-a modificat structura vânzărilor în favoarea produselor cu preţul mai mic
decât cel mediu pe întreprindere;
e. S-a redus ponderea produselor la care preţul de vânzare a crescut;
5. Influenţa modificării volumului fizic al producţiei vândute asupra cifrei de afaceri
se determină astfel:
a. ∆Q = CA1 − CA recalculat
CA

b. ∆Q = CA0 − CA recalculat
CA

c. ∆Q = CA recalculat − CA0
CA

d. ∆Q = CA1 − CA0
CA

e. ∆Q = CA recalculat − CA1
CA

6. Dacă IQ= 120%, INs= 101% şi ICA= 122%, atunci:

a. S-a redus randamentul mijloacelor fixe, a crescut productivitatea muncii şi s-a
redus preţul mediu de vânzare;
b. A crescut productivitatea medie anuală şi a crescut preţul mediu de vânzare;
c. A crescut valoarea adăugată, productivitatea muncii şi preţul mediu de
vânzare;
d. A crescut timpul lucrat de o persoană şi productivitatea muncii;
e. A crescut preţul mediu de vânzare şi s-a redus durata unei zile de lucru;

7. Influenţa consumurilor intermediare provenite de la terţi asupra valorii adăugate se

determină pe baza relaţiei:
a. ∆CI = CA1 − (CI 1 − CI 0 ) ;
VA

b. ∆CI = CA0 − (CI 1 − CI 0 ) ;

VA

c. ∆CI = CI 1 − CI 0 ;
VA

d. ∆CI = (CA1 − CA0 ) − (CI 1 − CI 0 ) ;

VA

e. ∆CI = −(CI 1 − CI 0 ) ;
VA

8. Dacă ∆gi MC = +x mii RON , atunci:

a. S-a redus ponderea vânzărilor la produsele cu preţuri unitare mai mici;
b. A crescut ponderea vânzărilor la grupele de produse cu rate ale marjei
comerciale mai mari decât media pe întreprindere;
c. A crescut ponderea vânzărilor la grupele de produse cu preţuri unitare mai
mari decât media pe întreprindere;
d. A crescut ponderea vânzărilor la grupele de mărfuri cu viteze de rotaţie mai
accelerate;
e. A crescut rata marjei comerciale cu „x mii RON”ca urmare a modificării
structurii .

9. Dacă IVA= 125%, ICA= 123% şi IPr=130%, atunci:

a. S-au redus consumurile intermediare provenite de la terţi şi a crescut rata de
remunerare a întreprinderii;
b. Au crescut gradul de integrare pe verticală şi rata de remunerare a
întreprinderii;
c. A crescut gradul de integrare pe verticală şi s-au redus consumurile
intermediare provenite de la terţi;
d. Au crescut cheltuielile de circulaţie şi s-au redus costurile de cumpărare ale
mărfurilor;
 e. A crescut rata de remunerare a întreprinderii şi au crescut cheltuielile cu
salariile dar intr-o proporţie mai mică decât valoarea adăugată;

10. Influenţa modificării productivităţii orare asupra productivităţii anuale se

determină pe baza relaţiei:
a. ∆W h Wa = Ns 1 ⋅ Nz 1 ⋅ Nh1 ⋅W h1 − Ns 0 ⋅ Nz 0 ⋅ Nh 0 ⋅W h0 ;
b. ∆W hWa = Nz 1 ⋅ Nh 1 ⋅W h1 − Nz 0 ⋅ Nh 0 ⋅W h0 ;
c. ∆W h Wa = Ns 1 ⋅ Nz 1 ⋅ Nh 1 ⋅W h1 − Ns 1 ⋅ Nz 1 ⋅ Nh 1 ⋅W h0
d. ∆W h Wa = Nz 1 ⋅ Nh 1 ⋅W h1 − Nz 1 ⋅ Nh 1 ⋅W h0 ;
e. ∆W h Wa = Nh 1 ⋅W h1 − Nh 1 ⋅W h0 .

ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ

Test nr 2.

1. Dacă ICA=119%, IS=114%, IMF= 110%, atunci:

a. A crescut gradul de înzestrare tehnică şi durata de rotaţie a stocurilor;
b. A crescut randamentul mijloacelor fixe, gradul de înzestrare tehnică şi viteza
de rotaţie a mărfurilor.
c. A crescut randamentul mijloacelor fixe şi s-a accelerat viteza de rotaţie a
mărfurilor;
d. S-a accelerat viteza de rotaţie a mărfurilor şi a crescut productivitatea muncii.
e. A crescut randamentul echipamentelor, s-a redus rotaţia stocurilor şi s-a redus
eficienţa utilizării mijloacelor fixe.

2. Dacă ICA=124%, Iq=120%, INs=104%, atunci:

a. A crescut timpul lucrat de un salariat şi productivitatea muncii;
b. A crescut preţul mediu de vânzare şi s-a accelerat viteza de rotaţie;
c. A crescut productivitatea muncii, gradul de înzestrare tehnică şi s-a redus
preţul de vânzare;
d. A crescut productivitatea muncii şi preţul mediu de vânzare;
e. A crescut preţul mediu de vânzare şi profitabilitatea întreprinderii;

3. Dacă Iq= 112%, IS= 113% şi Ip= 109% atunci:

a. A crescut marja comercială şi cifra de afaceri;
b. A crescut cifra de afaceri şi s-a accelerat viteza de rotaţie;
c. A crescut cifra de afaceri, a crescut productivitatea muncii şi s-a accelerat
viteza de rotaţie;
d. A crescut viteza de rotaţie şi s-a redus timpul de muncă pe un salariat;
e. S-a accelerat viteza de rotaţie, a crescut eficienţa muncii şi cifra de afaceri.
4. Influenţa modificării numărului mediu de zile lucrate asupra productivităţii medii
anuale se determină pe baza relaţiei:
a. ∆N z W a = N s1 ⋅ N z1 ⋅ N h1 ⋅W h1 − N s1 ⋅ N z1 ⋅ N h0 ⋅W h1 ;
b. ∆N z W a = N s1 ⋅ N z1 ⋅ N h1 ⋅W h1 − N s 0 ⋅ N z 0 ⋅ N h0 ⋅W h0 ;
c. ∆N z W a = N z1 ⋅ N h1 ⋅W h1 − N z 0 ⋅ N h0 ⋅W h0 ;
d. ∆N z W a = N z1 ⋅ N h1 ⋅W h0 − N z1 ⋅ N h0 ⋅W h0 ;
e. ∆N z W a = N z1 ⋅ N h0 ⋅W h0 − N z 0 ⋅ N h0 ⋅W h0 .

5. Relaţia ∆pi CA = +x mii RON are semnificaţia:

a. S-a modificat structura cifrei de afaceri în favoarea produselor cu un preţ
unitar mai mare;
b. A crescut cifra de afaceri cu x mii RON datorită creşterii preţului mediu;
c. Creşterea cifrei de afaceri cu x mii RON s-a datorat creşterii preţurilor de
vânzare la principalele grupe de mărfuri;
d. A crescut cifra de afaceri datorită creşterii preţurilor de vânzare cu x mii lei;
e. Modificarea structurii s-a reflectat într-o creştere a cifrei de afaceri cu x mii
RON.

6. Dacă ICA= 120%, IMC=112% şi Ip= 121% atunci:

a. A crescut viteza de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi rata medie a marjei
comerciale;
b. S-a incetinit viteza de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi a crescut volumul fizic
al vânzărilor;
c. S-a accelerat viteza de rotaţie a stocurilor de mărfuri, a crescut volumul fizic al
vânzărilor şi s-a redus rata marjei comerciale;
d. S-a redus rata marjei comerciale şi volumul fizic al vânzărilor;
e. A crescut volumul fizic al vânzărilor şi s-a redus rata marjei comerciale la
principalele grupe de produse.

7. Influenţa modificării vitezei de rotaţie pe grupe de mărfuri (exprimată în zile)

asupra stocului mediu se determină pe baza relaţiei:
Σgi1 ⋅ dzi1 Σgi 0 ⋅ dzi 0
a. ∆dzi S = CAz 1 ⋅ − CAz 0 ⋅
100 100
Σgi1 ⋅ dzi1 Σgi 0 ⋅ dzi 0
b. ∆dzi S = CAz 1 ⋅ − CAz 1 ⋅
100 100
Σgi ⋅ dzi Σgi 1 ⋅ dzi 0
c. ∆dzi S = CAz 1 ⋅ 1 1
− CAz 0 ⋅
100 100
Σ gi ⋅ dzi Σgi 1 ⋅ dzi 0
d. ∆dzi S = CAz 1 ⋅ 1 1
− CAz 1 ⋅
100 100
Σgi1 ⋅ dzi1 Σgi1 ⋅ dzi1
e. ∆dzi S = CAz 1 ⋅ − CAz 0 ⋅ .
100 100

8. Dacă ∆gi MC = +x mii RON , atunci:

a. S-a redus ponderea vânzărilor la produsele cu preţuri unitare mici;
 b. A crescut ponderea vânzărilor la grupele de produse cu rate ale marjei
comerciale mai mari decât media pe întreprindere;
c. A crescut ponderea vânzărilor la grupele de produse cu preţuri unitare mai
mari decât media pe întreprindere;
d. A crescut ponderea vânzărilor la grupele de mărfuri cu viteze de rotaţie mai
accelerate;
e. A crescut rata marjei comerciale cu „x mii RON”.

9. Dacă INs= 99%, IWa= 120% şi INz= 113% atunci:

a. A crescut eficienţa salariaţilor şi s-au redus cheltuielile cu personalul;
b. A crescut cifra de afaceri şi productivitatea medie zilnică;
c. A crescut productivitatea medie anuală, productivitatea medie zilnică şi
productivitatea medie orară;
d. A crescut cifra de afaceri, productivitatea medie zilnică şi timpul total de
muncă exprimat în om-zile;
e. A crescut timpul total de muncă exprimat în om-zile şi s-a redus marja
comercială.

10. Influenţa modificării ratei medii a marjei comerciale asupra marjei comerciale se
determină pe baza relaţiei:
a. ∆Rmc MC = CA1 ⋅ Rmc 1 − CA1 ⋅ Rmc rec
b. ∆Rmc MC = CA1 ⋅ Rmc 1 − CA1 ⋅ Rmc 0
c. ∆Rmc MC = CA1 ⋅ Rmc 0 − CA1 ⋅ Rmc rec
d. ∆Rmc MC = CA 0 ⋅ Rmc 1 − CA 0 ⋅ Rmc 0
e. ∆Rmc MC = CA1 ⋅ Rmc 0 − CA 0 ⋅ Rmc 0 .

ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ

Test nr. 3.

1. Dacă Iq= 111%, IS= 113% şi Ip= 110% atunci:

a. A crescut marja comercială şi cifra de afaceri;
b. A crescut cifra de afaceri şi s-a accelerat viteza de rotaţie;
c. A crescut cifra de afaceri, a crescut productivitatea muncii şi s-a accelerat
viteza de rotaţie;
d. A crescut viteza de rotaţie şi s-a redus timpul de muncă pe un salariat;
 e. S-a accelerat viteza de rotaţie, a crescut eficienţa muncii şi cifra de afaceri.

2. Dacă ∆W h Wa = +x mii RON atunci:

a. A crescut productivitatea orară datorită creşterii productivităţii anuale cu x mii
RON;
b. A crescut productivitatea medie anuală cu x mii RON datorită creşterii
eficienţei utilizării timpului de muncă;
c. A crescut productivitatea medie anuală cu x mii RON datorită creşterii
productivităţii medii orare;
d. A crescut productivitatea medie anuală cu x mii lei datorită creşterii eficienţei
utilizării timpului de muncă şi a productivităţii medii pe un salariat;
e. Creşterea productivităţii medii cu x mii RON s-a reflectat într-o creştere a
cifrei de afaceri.

3. Influenţa structurii vânzărilor pe grupe de mărfuri asupra marjei comerciale se

determină pe baza relaţiei:
Σgi ⋅ rmci 0 Σgi 0 ⋅ rmci 0 1
a. ∆gi MC = CA1 ⋅ ( 1 − )⋅ ;
100 100 100
Σgi ⋅ rmci 1 Σgi 0 ⋅ rmci 0 1
b. ∆gi MC = CA1 ⋅ ( 1 − )⋅ ;
100 100 100
Σgi ⋅ rmci 0 Σgi 0 ⋅ rmci 0 1
c. ∆gi MC = CA0 ⋅ ( 1 − )⋅ ;
100 100 100
Σgi ⋅ rmci 1 Σgi 0 ⋅ rmci 0
d. ∆gi MC = CA1 ⋅ ( 1 − );
100 100
Σgi ⋅ rmci 0 Σgi 0 ⋅ rmci 0 1
e. ∆gi MC = CA0 ⋅ ( 1 − )⋅ .
100 100 100

4. Relaţia ∆pi CA = −x mii RON are semnificaţia:

a. S-a modificat structura cifrei de afaceri în favoarea produselor cu un preţ
unitar mai mic;
b. S-a redus cifra de afaceri cu x mii RON datorită reducerii preţului mediu;
c. Reducerea cifrei de afaceri cu x mii RON s-a datorat reducerii preţurilor de
vânzare la principalele grupe de mărfuri;
d. S-a redus cifra de afaceri datorită reducerii preţurilor de vânzare cu x mii lei;
e. Modificarea structurii s-a reflectat într-o reducere a cifrei de afaceri cu x mii
RON.

5. Dacă IQ= 119%, INs= 101% şi ICA= 125%, atunci:

a. S-a redus randamentul mijloacelor fixe, a crescut productivitatea muncii şi s-a
redus preţul mediu de vânzare;
b. A crescut productivitatea medie anuală şi a crescut preţul mediu de vânzare;
c. A crescut valoarea adăugată, productivitatea muncii şi preţul mediu de
vânzare;
d. A crescut timpul lucrat de o persoană şi productivitatea muncii;
e. A crescut preţul mediu de vânzare şi s-a redus durata unei zile de lucru.
6. Influenţa modificării duratei medii de rotaţie asupra stocului mediu se determină pe
baza relaţiei:
Σgi1 ⋅ dzi1 Σgi 0 ⋅ dzi 0
a. ∆ Dz S = CAz 1 ⋅ − CAz 0 ⋅
100 100
Σgi ⋅ dzi Σgi 0 ⋅ dzi 0
b. ∆ Dz S = CAz 1 ⋅ 1 1
− CAz 1 ⋅
100 100
Σgi ⋅ dzi Σ gi1 ⋅ dzi 0
c. ∆ Dz S = CAz 1 ⋅ 1 1
− CAz 1 ⋅
100 100
d. ∆Dz = CAz 1 ⋅ Dz1 − CAz 1 ⋅ Dz 0
S

e. ∆Dz S = CAz 1 ⋅ Dz1 − CAz 0 ⋅ Dz 0 .

7. Dacă ∆gi MC = +x mii RON , atunci:

a. S-a redus ponderea vânzărilor la produsele cu preţuri unitare mai mici;
b. A crescut ponderea vânzărilor la grupele de produse cu rate ale marjei
comerciale mai mari decât media pe întreprindere;
c. A crescut ponderea vânzărilor la grupele de produse cu preţuri unitare mai
mari decât media pe întreprindere;
d. A crescut ponderea vânzărilor la grupele de mărfuri cu viteze de rotaţie mai
accelerate;
e. A crescut rata marjei comerciale cu „x mii RON”ca urmare a modificării
structurii .

8. Influenţa modificării productivităţii orare asupra productivităţii anuale se

determină pe baza relaţiei:
a. ∆W h Wa = Ns 1 ⋅ Nz 1 ⋅ Nh1 ⋅W h1 − Ns 0 ⋅ Nz 0 ⋅ Nh 0 ⋅W h0 ;
b. ∆W hWa = Nz 1 ⋅ Nh 1 ⋅W h1 − Nz 0 ⋅ Nh 0 ⋅W h0 ;
c. ∆W h Wa = Ns 1 ⋅ Nz 1 ⋅ Nh 1 ⋅W h1 − Ns 1 ⋅ Nz 1 ⋅ Nh 1 ⋅W h0
d. ∆W h Wa = Nz 1 ⋅ Nh 1 ⋅W h1 − Nz 1 ⋅ Nh 1 ⋅W h0 ;
e. ∆W h Wa = Nh 1 ⋅W h1 − Nh 1 ⋅W h0 .

9.Dacă IMC= 113%, ICA=124% şi Ip= 121% atunci:

a. A crescut viteza de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi rata medie a marjei
comerciale;
b. S-a incetinit viteza de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi a crescut volumul fizic
al vânzărilor;
c. S-a accelerat viteza de rotaţie a stocurilor de mărfuri, a crescut volumul fizic al
vânzărilor şi s-a redus rata marjei comerciale;
d. S-a redus rata marjei comerciale şi a crescut volumul fizic al vânzărilor;
e. A crescut volumul fizic al vânzărilor şi a crescut rata marjei comerciale la
principalele grupe de produse.

10. Dacă: ICA = 124%; IMF= 111%; IS= 119%, atunci:

a. S-a redus durata unei rotaţii şi a crescut gradul de înzestrare tehnică;
b. A crescut gradul de înzestrare tehnică şi s-a accelerat viteza de rotaţie;
 c. S-a accelerat viteza de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi a crescut randamentul
mijloacelor fixe;
d. A crescut eficienţa muncii şi rentabilitatea întreprinderii;
e. S-a redus numărul de rotaţii, a crescut durata unei rotaţii, a crescut
randamentul mijloacelor fixe;

ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ

Test nr. 4.

1. Influenţa modificării ratei medii a marjei comerciale asupra marjei comerciale se

determină pe baza relaţiei:
a. ∆Rmc MC = CA1 ⋅ Rmc 1 − CA1 ⋅ Rmc rec
b. ∆Rmc MC = CA1 ⋅ Rmc 1 − CA1 ⋅ Rmc 0
c. ∆Rmc MC = CA1 ⋅ Rmc 0 − CA1 ⋅ Rmc rec
d. ∆Rmc MC = CA 0 ⋅ Rmc 1 − CA 0 ⋅ Rmc 0
e. ∆Rmc MC = CA1 ⋅ Rmc 0 − CA 0 ⋅ Rmc 0 .

2. Dacă IQ= 121, INs= 102% şi ICA= 128%, atunci:

a. S-a redus randamentul mijloacelor fixe, a crescut productivitatea muncii şi s-a
redus preţul mediu de vânzare;
b. A crescut productivitatea medie anuală şi a crescut preţul mediu de vânzare;
c. A crescut valoarea adăugată, productivitatea muncii şi preţul mediu de
vânzare;
d. A crescut timpul lucrat de o persoană şi productivitatea muncii;
e. A crescut preţul mediu de vânzare şi s-a redus durata unei zile de lucru.

3. Influenţa modificării vitezei de rotaţie pe grupe de mărfuri (exprimată în zile)

asupra stocului mediu se determină pe baza relaţiei:
Σgi1 ⋅ dzi1 Σgi 0 ⋅ dzi 0
a. ∆dzi S = CAz 1 ⋅ − CAz 1 ⋅
100 100
Σgi ⋅ dzi Σgi 1 ⋅ dzi 0
b. ∆dzi S = CAz 1 ⋅ 1 1
− CAz 0 ⋅
100 100
Σgi1 ⋅ dzi1 Σgi1 ⋅ dzi 0
c. ∆dzi S = CAz 1 ⋅ − CAz 1 ⋅
100 100
Σgi1 ⋅ dzi1 Σgi1 ⋅ dzi1
d. ∆dzi S = CAz 1 ⋅ − CAz 0 ⋅
100 100
 Σgi1 ⋅ dzi1 Σgi 0 ⋅ dzi 0
e. ∆dzi S = CAz 1 ⋅ − CAz 0 ⋅ .
100 100

4. Dacă ∆gi MC = +x mii RON , atunci:

a. S-a redus ponderea vânzărilor la produsele cu preţuri unitare mai mici;
b. A crescut ponderea vânzărilor la grupele de produse cu preţuri unitare mai
mari decât media pe întreprindere;
c. A crescut ponderea vânzărilor la grupele de produse cu rate ale marjei
comerciale mai mari decât media pe întreprindere;
d. A crescut ponderea vânzărilor la grupele de mărfuri cu viteze de rotaţie mai
accelerate;
e. A crescut rata marjei comerciale cu „x mii RON”ca urmare a modificării
structurii cifrei de afaceri.

5. Dacă: ICA = 122%; IMF= 111%; IS= 119%, atunci:

a. S-a redus durata unei rotaţii şi a crescut gradul de înzestrare tehnică;
b. A crescut gradul de înzestrare tehnică şi s-a accelerat viteza de rotaţie;
c. S-a accelerat viteza de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi a crescut randamentul
mijloacelor fixe;
d. A crescut eficienţa muncii şi rentabilitatea întreprinderii;
e. S-a redus numărul de rotaţii, a crescut durata unei rotaţii, a crescut
randamentul mijloacelor fixe;

6. Relaţia ∆pi CA = +x mii RON are semnificaţia:

a. S-a modificat structura cifrei de afaceri în favoarea produselor cu un preţ
unitar mai mare;
b. A crescut cifra de afaceri cu x mii RON datorită creşterii preţului mediu;
c. Creşterea cifrei de afaceri cu x mii RON s-a datorat creşterii preţurilor de
vânzare la principalele grupe de mărfuri;
d. A crescut cifra de afaceri datorită creşterii preţurilor de vânzare cu x mii lei;
e. Modificarea structurii s-a reflectat într-o creştere a cifrei de afaceri cu x mii
RON.

7. Influenţa modificării numărului mediu de zile lucrate asupra productivităţii medii

anuale se determină pe baza relaţiei:
a. ∆N z W a = N s1 ⋅ N z1 ⋅ N h1 ⋅W h1 − N s1 ⋅ N z1 ⋅ N h0 ⋅W h1 ;
b. ∆N z W a = N s1 ⋅ N z1 ⋅ N h1 ⋅W h1 − N s 0 ⋅ N z 0 ⋅ N h0 ⋅W h0 ;
c. ∆N z W a = N z1 ⋅ N h1 ⋅W h1 − N z 0 ⋅ N h0 ⋅W h0 ;
d. ∆N z W a = N z1 ⋅ N h1 ⋅W h0 − N z1 ⋅ N h0 ⋅W h0 ;
e. ∆N z W a = N z1 ⋅ N h0 ⋅W h0 − N z 0 ⋅ N h0 ⋅W h0 .

8. Relaţia ∆pi CA = −x mii RON are semnificaţia:

a. S-a modificat structura cifrei de afaceri în favoarea produselor cu un preţ
unitar mai mic;
b. S-a redus cifra de afaceri cu x mii RON datorită reducerii preţului mediu;
c. Reducerea cifrei de afaceri cu x mii RON s-a datorat reducerii preţurilor de
vânzare la principalele grupe de mărfuri;
d. S-a redus cifra de afaceri datorită reducerii preţurilor de vânzare cu x mii lei;
 e. Modificarea structurii s-a reflectat într-o reducere a cifrei de afaceri cu x mii
RON.

9. Dacă Iq= 110%, IS= 112% şi Ip= 115% atunci:

a. A crescut marja comercială şi cifra de afaceri;
b. A crescut cifra de afaceri şi s-a accelerat viteza de rotaţie;
c. A crescut cifra de afaceri, a crescut productivitatea muncii şi s-a accelerat
viteza de rotaţie;
d. A crescut viteza de rotaţie şi s-a redus timpul de muncă pe un salariat;
e. S-a accelerat viteza de rotaţie, a crescut eficienţa muncii şi cifra de afaceri.

10. Dacă INs= 99%, IWa= 120% şi INz= 113% atunci:

a. A crescut eficienţa salariaţilor şi s-au redus cheltuielile cu personalul;
b. A crescut cifra de afaceri şi productivitatea medie zilnică;
c. A crescut productivitatea medie anuală, productivitatea medie zilnică şi
productivitatea medie orară;
d. A crescut cifra de afaceri, productivitatea medie zilnică şi timpul total de
muncă exprimat în om-zile;
e. A crescut timpul total de muncă exprimat în om-zile şi s-a redus marja
comercială.

Analiza factorială a Stocului mediu de mărfuri.

Sector de activitate CAz (mii RON) Structura Durata de Stocul mediu (mii
CA (%) rotaţie (zile) RON)
0 1 0 1 0 1 0 1
Alimentar 1 050 990 70 60 20 18 21 000 17 820
Nealimentar 300 247,5 20 15 40 45 12 000 11 137
Alim. publică 150 412,5 10 25 15 10 2 250 4 125
TOTAL 1 500 1 650 100 100 23,5 20,5 35250 33825
ICAz= 110%
IS=95,95%
IDz=87,23
Dzrec=21,75zile

ΔS=-1 424,5 mii RON

1. ΔCA= +3 525 mii RON
2. ΔDz= -4 950 mii RON
1.1. Δgi= -2 887 mii RON
2.1. Δdzi= -2 063 mii RON

Lucrarea aplicativă nr. 3 – Continuare

Analiza factorială a stocului mediu de mărfuri:

Σgi ⋅ dzi
Model: S = CAz ⋅ Dz unde, Dz = în care,
100
S= stocul mediu de mărfuri;
Dz = durata medie de rotaţie exprimată în zile ( viteza medie de rotaţie);
CAz = cifra de afaceri zilnică;
gi = structura vânzărilor pe grupe de mărfuri;
dzi = viteza de rotaţie pe grupe de mărfuri;

Grupe de CAz Structura CAz Durata rotaţie Stocul mediu

mărfuri (mii RON) (%) (zile) (mii RON)
A 2 640 2 850 30 30 12 14 31 680 39 900
B 1 760 1 425 20 15 22 20 38 720 28 500
C 4 400 5 225 50 55 36 34 158 400 177 650
TOTAL 8 800 9 500 100 100 26 25,9 228 800 246 050

ICA=
IS=
Idz=
Dz rec = 26 ,7 mii RON
∆S =17250 mii RON
∆CA =18200 mii RON
∆Dz = −950 mii RON
∆gi = 6650 mii RON
∆dzi = −7600 mii RON
2. Analiza stocurilor de siguranţă
2.1. Analiza stocului de siguranţă alfa, impus de caracterul aleatoriu al cererii.

T= 180 zile;
∆= 20 zile
Luna Vânzări Vânzări (xi- x ) (xi- x )2
efective (xi) medii ( x )
mii RON
Aprilie 15 000 15 050 -50 2 500
Mai 16 400 15 050 1 350 1 822 500
Iunie 16 200 15 050 1 150 1 322 500
Iulie 15 200 15 050 150 22 500
August 13 000 15 050 - 2 050 4 202 500
Septembrie 14 500 15 050 -550 302 500
TOTAL 90 300 90 300 7 675 000
Σ( xi − x ) 2
s= = 1131 mii RON
n

Sα = t ⋅ s ⋅ y
Sα = 754 mii RON
CA
Caz= =501,67 mii RON
T
Sαzile = 1,47 zile.
Cu un stoc de siguranţă de 754 mii RON, societatea rre asigurată continuitatea
vânzărilor timp de 1,5 zile, fără riscul apariţiei rupturilor de stoc.

2.2. Stocul de siguranţă beta, creat în cazul neritmicităţii intrărilor.

 Termenul de Intrări conform Intrări Asigurarea Z-Δ (Z-Δ)2
reaprovizionare contractului efective vânzărilor
(zile)
1 IV-20 IV 10 030 9 027 18 20 -2 4
21 IV-10 V 10 030 9 528,5 19 20 -1 1
11 V-31 V 10 030 10 531,5 21 20 1 1
1 VI-20 VI 10 030 11 033 22 20 2 4
21 VI-10 VII 10 030 12 537,5 25 20 5 25
11 VII-31 VII 10 030 5 516,5 11 20 -9 81
1 VIII-20 VIII 10 030 7 522,5 15 20 -5 25
21 VIII-10 IX 10 030 7 021 14 20 -4 16
11 IX-30 IX 10 030 10 030 20 20 - 157

Σ( z − ∆) 2
s=
n

s=4,176 zile
t ⋅s
Sβ =
n −1
Sβzile =7,97 zile
SβmiiRON =3 997,59 mii RON.

Optimizarea stocului mediu total:

S = Sa + Sα + Sβ
S=19,44 zile
S=9749,16 mii RON

Analiza cheltuielilor de circulaţie (de distribuţie, aferente activităţii de comerţ)

Grupe CA (mii RON) Str. vânz Rchc Rv Rf

produse (%) (lei la mie) (lei la mie) (lei la mie)
A 4 400 4 200 50 40 150 155 130 125 - -
B 2 200 4200 25 40 125 120 110 115 - -
C 2 200 2100 25 20 165 162 150 145 - -
TOTAL 8 800 10 500 100 100 147, 142, 130 127 17,5 15,4
5 4

1
Chc = CA ⋅ Rchc ⋅
1000
Rchc=Rv+Rf CA gi
Ch Rv
Σgi ⋅ rvi
Rv = Rchc rvi
100
Rf CA
ChF
Rf = ⋅1000 , Rvrec= 126 lei la mie ChF
CA
ChFo=154 mii RON, ChF1=161,7 mii RIN
Rfrec=18,375 lei la mie

Unde:
CA- cifra de afaceri;
Chc- cheltuieli de circulaţie;
Rchc – rata cheltuielilor de circulaţie;
Rv – rata cheltuielilor variabile;
Rf- rata cheltuielilor fixe;
ChF- cheltuieli fixe;
gi- structura vânzărilor pe grupe de mărfuri;

Cheltuieli variabile: cu salariile, cu transportul, cu depozitarea şi vehicularea

mărfurilor, cu materiale, energie etc.
Cheltuieli fixe: cu amortizarea, cu chiria aferentă spaţiilor de depozitare închiriate etc.

∆Chc =1 495 200-1 298 000=197 200 mii RON

∆CA =250 750 mii RON
∆Rchc =-53 550 mii RON
∆Rv = -31 500 mii RON
∆gi =42000 mii RON
∆rvi = 10 500 mii RON
∆Rf =-22 050 mii RON
∆CA = 9 187,5 mii RON
∆ChF = -31 237,5 mii RON

Analiza cifrei de afaceri

Indicatori Simbol P0 P1 %
Cifra de afaceri CA 62 496 67 109,625 107,38
Producţia marfă fabricată Qf 69 440 78 952,5 113,7
Numărul mediu de personal Ns 124 110 88,7
Valoarea medie a mijloacelor fixe Mf 620 605 97,58
Valoarea medie a mijloacelor fixe direct Mf΄ 496 544,5 109,78
productive
Productivitatea anuală a muncii calculată Qf 560 717,75 128,17
in fu ncţie de producţia fabricată Ns
Gradul de înzestrare tehnică Mf 5 5,5 110
Ns
Ponderea mijloacelor fixe productive în Mf ' 0,8 0,9 112,5
totalul mijloacele fixe Mf
Randamentul mijloacelor fixe direct Qf 140 145 103,57
productive Mf '
Cifra de afaceri la 1 leu producţie CA 0,9 0,85 94,44
Qf
Cifra de afaceri recalculată Σq1 ⋅ p 0 - 64 500 -
Rata de eficienţă a cheltuielilor totale - Analiza nivelului cheltuielilor la 1000 lei
venituri
ΣChi Σgi ⋅ ci
1000
Chi
Rct = ⋅1000 sau Rct = , unde ci 1000 =
ΣVi 100 Vi
mii RON
Activitate Venituri Str. % Cheltuieli Rch lei la mie
Exploatare 51 888 57 760 96 95 41 510,4 43 320 800 750
Financiară 2 760 2 736 5 4,5 2 773,8 2 708,64 1005 990
Extraordia 552 304 1 0,5 1 269,6 699,2 2300 4200
ră
TOTAL 55 200 60 800 100 100 45 553,8 46 727,84 825,25 768,55

Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri

Indicatori Simbol P0 P1 Indici
Volumul fizic al producţiei vândute , Σqv ⋅ p 35 000 40 000 114.285
ecprimat în preţuri de vânzare
Volumul fizic al producţiei vândute Σqv ⋅ c 24 500 27 200 111.02
exprimat în costuri
Volumul efectiv al producţiei vândute Σqv 1 ⋅ p 0 - 36 000 -
exprimat în preţ de vânzare prevăzut
Volumul fizic al producţiei vândute la Σqv 1 ⋅ c 0 - 25 000 -
cost prevăzut
Cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri C 1000 700 680 97.142