Sunteți pe pagina 1din 8

Popescu Daiana-Valentina

AMG anul 3, grupa 4

ACCIDENTUL VASCULAR
CEREBRAL HEMORAGIC

ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL HEMORAGIC


Accidentul vascular cerebral const n revrsarea sngelui n parenchimul cerebral,
produs prin ruptur vascular sau eritrodiapedez.
Hemoragia cerebromeningee reprezint revrsarea sngelui din parenchimul cerebral
n spaiul subarahnoidian.
Hemoragia cerebral (HC) cu inundaie ventricular reprezint ptrunderea sngelui
din parenchimul cerebral n ventriculi.
EPIDEMIOLOGIA HC reprezint 10-30% din totalul AVC.
Frecven crescut n ultima perioad datorit ameliorrii metodelor de diagnostic paraclinic
(n primul rnd CT cranian). Vrsta de inciden maxim este de 50-60 de ani.
ETIOLOGIA HC
1. HTA - asociat cu HC n 50-70% din cazuri;
2. Ateroscleroza ruperea pereilor arteriali;
3. Hemopatiile i alte diateze hemoragice: hemofilie, trombocitopeniile, anticoagulante;
4. Traumatismele cranio-cerebrale.
5. Boli de colagen (LED, PAN);
6. Boli infecioase bacteriene (TBC, sifilis) i virale (herpes, rujeola, gripa);
7. Intoxicaiile (n special cu CO);
8. Tumori cerebrale (ruptura vaselor de neoformaie);
9. Angiopatia amiloid cerebral.
Exist 3 mecanisme de producere al HC:
a. rupturi vasculare cerebrale;
b. rupturi capilare;
c. diapedez eritrocitar.
a. Rupturile vasculare cerebrale
Sunt condiionate de 2 factori:
- conformaia pereilor arteriali (arterele cerebrale au pereii mai subiri dect arterele
sistemice i nu au limitant elastic extern).
- arterele de la nivelul ggl. bazali i cele pontine se ramific direct i perpendicular pe vasul
de origine transmind o presiune sanguin mare n ramurile lor terminale.
b. Rupturile capilare (provocate de o cretere brusc a TA la un bolnav hipertensiv)
c. Diapedez eritrocitar apare n infarctul transformat hemoragic.
Se datoreaz alterrii patului capilar n urma ischemiei cerebrale de dimensiuni mari
Frecven mai mare la nivelul ganglionilor bazali i n substana alb cerebral.
TABLOUL CLINIC AL HC
Simptomele premonitorii pot preceda cu cteva ore instalarea HC, constau n:
- cefalee
- vrsturi
- ameeli

- simptome focale tranzitorii


Perioada de stare: HC apare mai frecvent la brbai cu HTA, n jur de 50 de ani, de obicei n
cursul unei activiti intense sau dup o stare de tensiune psihic.
Semnele clinice constau n:
- cefalee intens
- vrsturi
- agitaie psihomotorie
- deficit motor flasc ntr-un hemicorp
- redoare de ceaf
- tulb. vegetative: HTA, tulb. cardio- respiratorii
Localizarea HC
-Clasic, este n zona capsulostriat (artera recurent a lui Heubner): deficit motor masiv de
tip hemiplegic, hemi-hipoestezie, afazie, hemianopsie;
-Intraparenchimatos, n centrul semioval: sindrom de HIC+semne de focar;
-Pontin: tetraplegie flasc, pupile miotice, paralizii de nervi craniani, bobbing ocular;
-Hemoragie capsulostriat;
-Hemoragie cerebeloas;

Prognostic:
Mortalitatea tuturor formelor de HC: 70%
Elemente de prognostic nefavorabil:
- infarct miocardic concomitent
- rigiditate prin decerebrare
- HTA malign (peste 250 mmHg)
- sindrom de HIC cu midriaz unilateral
- inundaie ventricular
- hemoragie digestiv concomitent
DIAGNOSTIC PARACLINIC
PL: LCR hemoragic (peste 50 hematii/mmc)
FO: hemoragii retiniene, edem papilar (n HIC)
Arteriografia: anevrism, malformaie AV, TU, hematom
CT cranian: zon hiperdens intracerebral. Stabilete sediul, extinderea leziunii, edemul,
compresiunea, snge n sistemul ventricular i spaiul subarahnoidian;
RM cranian: microhemoragiile din fosa posterioar, mduva spinrii
TRATAMENTUL HC
Mare urgen medical, tratat de preferin ntr-o UNV
Cuprinde:
a. tratamentul medical
b. tratamentul chirurgical
c. tratamentul de recuperare
a. Tratamentul medical
-Monitorizare respiratorie i cardiovascular
-Edemul cerebral
-Tulburrile hidroelectrolitice i acidobazice

-Hemostatic
-Convulsiile i strile de agitaie
-Vrsturile
-Hipertermia
-Tulburrile sfincteriene
-Monitorizarea respiratorie i cardiovascular
Monitorizare respiratorie:
- administrare de O2 (pulsoximetrie)
- aspirarea secreiilor bronice
- presiunea parial a CO2 la 25-30 mm Hg
Monitorizare cardiovascular:
- scderea TA i.v. sau sond nazogastric cu betablocante sau IECA
- blocantele canalelor de Ca sunt c.i. (cresc presiunea intracranian)
- tratamentul tulburrilor de ritm i al
ischemiei cardiace
b. Tratamentul chirurgical este indicat n funcie de localizare (ct mai superficial), de
dimensiuni, de efectul de mas cu iminenta producere a unor anga-jri de lob temporal sau de
amigdale cerebeloase.
Contraindicat la bolnavii n vrst (peste 70 de ani) i la cei n stare de com.
c. Reabilitarea dup HC
-Schimbarea periodic a poziiei la 2 ore pentru profilaxia escarelor
-Masaje
-Kinetoterapie pasiv i activ
-Tratament de recuperare balneo-fizioterapic

Obiectivele ngrijirii pacientului cu AVC hemoragic


n literatur se disting 14 nevoi fundamentale. Atingerea de catre pacient a independentei in
satisfacerea acestor nevoi este telul profesiei de asistenta medicala. Dupa Virginia Henderson
nevoia fundamentala, este o necesitate vitala, esentiala fiintei umane pentru asigurarea starii
de bine din punct de vedere fizic si mintal. Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
1. a respira;
2. a se alimenta si hidrata;
3. a elimina;
4. a se misca, a pastra o buna postura;
5. a dormi, a se odihni;
6. a se imbraca si dezbraca;
7. a-si mentine temperatura corpului in limite normale;
8. a fi curat, a-si proteja tegumentele;
9. a evita pericolele;
10. a comunica;
11. a actiona dupa credintele sale si valorile sale;
12. a se realiza;
13. a se recreea;
14. a invata.
Scurta prezentare a nevoilor
1. A respira
a. Aspectul bio-fiziologic al acestei nevoi se manifesta in respiratia pulmonara si tisulara;

b. Dimensiunea psiho-socio-culturala. este influentata de urmatorii factori: emotii, furia,


frica, exercitiile fizice, fumat. Aceste nevoi prezinta particularitati functie de varsta,
antrenament, starea de sanatate etc.
2. A bea si manca
a. Dimensiunea bio-fiziologica i-ntereseaza ritualul mancatului (ducerea alimentelor la gura,
masticatia, deglutitia), digestia, necesarul de calorii;
b. Dimensiunea psiho-socio-culturala se manifesta in obiceiurile legate de rasa, religie,
nationalitate, cultura. Aceste nevoi se modifica odata cu etapele vietii:
3. A elimina: aceasta nevoie cuprinde eliminarea renala, intestinala, respiratorie, cutanata.
a. Aspectul bio-fiziologic variaza mult cu varsta si starea de sanatate si este in acelasi timp
mecanic, chimic, hormonal, nervos;
b. Dimensiunile psiho-soeio-culturale sunt numeroase. Emotiile de orice fel modifica
frecventa urinara, calitatea si cantitatea scaunelor, transpiratia etc.
4. A te misca, a te mentine intr-o buna postura
a. Aspectul bio-fiziologic difera functie de varsta, starea de sanatate, antrenament. Sistemul
muscular, scheletic, cardiovascular, nervos, influenteaza miscarea si adaptarea cu evitarea
anumitor posturi.
b. Din punct de vedere psiho-socio-cultural miscarea si pozitia corpului reflecta constient sau
inconstient starea de spirit a individului. Miscarea este influentata si de nivelul cultural.
Aceasta influenteaza mersul, gesturile, mimica etc. Probleme de sanatate pot duce la
modificari in domeniul motricitatii.
5.A dormi si a te odihni
a.Din punct de vedere biologic si fiziologic, somnul sau odihna variaza cu varsta si starea de
sanatate. Calitatea somnului, ca si repaosul mintal si fizic influenteaza sistemele cardio
vascular, digestiv, neuro-muscular. O persoana privata de sornn manifesta tulburari fizice si
psihice.
b.Psiho-socio-cultural somnul si repaosul sunt afectate de emotii si obligatii sociale (munca).
Exista persoane care uzeaza de droguri pentru a ramane treji sau pentru a dormi.
6. A se imbraca si a se dezbraca
a. Bio-fiziologic, activitatile cotidiene necesare independentei in acest domeniu cer o anumita
capacitate neuro-musculara, aceste nevoi fiind diferite, functie de varsta, starea de sanatate.
b. Psiho-socio-cultural se manifesta prin afirmarea personalitatii si a sexualitatii in alegerea
vesmintelor, anumite grupuri socio-culturale si religioase au exigent particulare: voal, turban
etc.
7. A mentine temperatura corpului in limita normale
a. Componenta bio-fiziologica este cea mai importanta. Odata cu inaintarea in varsta
temperatura corpului este mai influentata de cea a mediului inconjurator Temperatura
corpului depinde de imbracaminte, hidratarea organismului, controlul hipotalamic.
b. Componenta psihica este influentata de emotii, anxietate, acestea crescand temperatura
corpului.
8. A fi curat si a-ti proteja tegumentele
a. Componenta bio-fiziologica se manifesta functie de capacitatea fizica de a face gesturile si
miscarile necesare precum si de factorii biologici varsta si sexul.

b. Componenta psihica si emotiva se reflecta in starea epidermei, in atentia acordata parului.


Emotiile afecteaza transpiratia si secretiile, normele de curatenie difera de la un grup social la
altul. Curatenia este influentata de cultura grupului
9. A evita pericolele. Pericolele pot proveni din mediul intern sau extern.
a. Pe plan bio-fiziologic independenta rezida din a evita anumite alimente si medicamente si
de a se proteja in desfasurarea anumitor activitati zilnice. Este nevoie de a analiza aceasta
nevoie functie de varsta, anumite afectiuni (depresii).
b. Componenta psihica simpla prezenta a unei rude, a unei persoane apropiate pacientului,
ascultarea unui gen de muzica preferata, existenta unei personae apartinatoare aceleiasi
comunitati, respectarea obiceiurilor proprii, sunt elemente care dau impresia de siguranta.
10. A comunica cu semenii. Este o nevoie fundamentala flintelor umane.
a. Dimensiunea biologica se manifesta sub forma de comunicare verbala sau non-verbala.
Comunicarea yerbala cuprinde limbajul, in timp ce comunicarea non- verbala cuprinde
gesturile, mimica, pozitia corpului, mersul etc.
b. Componentele psiho-socio-culturale se manifesta prin alegerea continutului exprimat:
sentimente, idei, emotii. Comunicarea cuprinde sexualitatea. Aceasta componenta importanta
a fiintei umane se exprima din copilarie pana la batranete prin afirmarea de sine, alegerea
vesmintelor, in relatiile sociale. Cand un pacient nu are posibilitatea de comunicare, el trebuie
sa fie ajutat de asistenta.
11. A-ti practica religia
a. Componenta bio-fiziologica se exprima prin miscari, gesturi, atitudini specifice cultului:
pozitia ingenunchiata, anumite posturi, interzise anumite alimente, tratamente.
b. Componenta psiho-socio-culturala evolutia practicilor religioase este in functie de
fenomenele psiho-sociale si relatiile interpersonale. Alterarea starii de sanatate poate antrena
cresterea sau diminuarea adeziunii la religie, in ingrijirea bolnavilor, respectarea acestei nevoi
cere asistentei o educatie liberala.
12. A fi ocupat pentru a fi util.
De-a lungul etapelor vietii fiinta umana are nevoie sa se realizeze, sa studieze, sa munceasca.
Aceste activitati pot fi legate de sex, dar cea mai mare parte depind de capacitatea fiziologica
si dezvoltarea psihosociala a individului. Normele culturale influenteaza satisfacerea acestei
nevoi. O problema de sanatate poate sa diminueze temporar sau permanent posibilitatea de a
fi util prin diverse activitati.
13. A se recrea. Este o nevoie comuna tuturor flintelor umane.
a. Componenta bio-fiziologica persoanele se pot recrea specific varstei si functie de starea de
sanatate. Persoanele cu un anumit handicap (orbi, surzi, member amputate) au alte cai de
recreere decat cei sanatosi.
b. Fenomenele psihosociale, culturale pot influenta nevoia de a se recrea. Aceasta nevoie
poate fi satisfacuta atat de familie cat si de societate.
14. A invata. Nevoia de descoperire, de satisfacere a curiozitatii, de a adauga cunostinte noi
este specifica tuturor, dar mai evidenta la copii.
a. Componenta biologica este reprezentata de inteligenta
b. Apectul psiho-socio-cultural se manifesta prin dorinta de a afla si a cunoaste valoarea
acordata educatiei de grupul socio-cultural. Problemele de sanatate fac sa se iveasca nevoi de
invatare variate: sa faca pansamente, sa-si administreze insulina, alte medicamente, regim

alimentar etc. Nevoia de a invata poate fi legata de dorinta de a fi util, de a se recrea, dar in
acelasi timp si de a fi independent.

Prezentare de caz clinic


Prezint cazul pacientului SL n vrst de 64 de ani domiciliat n Boia ce s-a prezentat
la spital pentru urmtoarele motive: cefalee intens, vertij, afazie, convulsii; simptomatologie
debutat brusc.
AHC: ambii prini cu HTA.
APP: Dintre bolile infecioase ale copilriei: rubeol, rujeol, infecie urlian.
- La 16 ani apendicit acuta operat (apendicectomie).
- La 45 ani HTA, Hipercolesterolemie i ICC n tratament cu Propanolol, Ramipril,
Aspenter, Diurex i Atorvastatin.
CVM: pensionat de 3 ani, a lucrat n construcii, locuiete la cas (condiii corespunztoare).
Dieta hiposodat, hipolipidic, hipoglucidic.
Consum toxice: fost fumator (a renunat de 6 ani- a fumat timp de 30 de ani aproximativ
10/zi); cafea 1/zi, alcool- neag.
Istoricul bolii: Pacient cunoscut cu HTA, ICC, DZ II se interneaz prin serviciul de urgente in
urma cu 2 zile pentru cefalee intens, vertij, afazie, convulsii debutate brusc. Este internat n
secia de Neurologie pentru investigaii i tratament de specialitate.
Date de ordin general: Urina-fiziologic, scaun-fiziologic.
Examen obiectiv:
Pacient supraponderal (IMC 29.4)
Cord: Zgomote cardiace ritmice 64 batai/minut
Fara sufluri vasculare supraadugate
TA150/90 mm/Hg
Jugulare de aspect normal
Pulmonar raluri de staza
Ficat palpabil la 2 cm sub rebordul costal si deconsistenta usor crescuta
Ex paraclinice: modificari:
Col. Total: 270mg/l; HDL 37mg/dl, LDL 170mg/dl, TG 320mg/dl
G 160mg/dl
INR 10
CT cranian: Zona hipodensa cu localizare lenticulara.
Dg.: Accident vascular hemoragic (sustinut de datele anamnestico-clinice si CT-zona
hiperdensa cu aspect hemoragic in lobul prefrontal stg). HTA grad I cu risc foarte inalt
(TApeste 160/96mmHg si asocierea ICC si a dislipidemiei), dislipidemie cu
hipercolesterolemie si hipertrigliceridemie, ICC si DZ II noninsulino dependent.
DD: AVC ischemic (CT)
Tratament:
Mare urgen medical, tratat de preferin ntr-o UNV
Cuprinde:
a. tratamentul medical
b. tratamentul chirurgical
c. tratamentul de recuperare

a. Tratamentul medical
-Monitorizare respiratorie i cardiovascular
-Edemul cerebral (manitol iv)
-Tulburrile hidroelectrolitice i acidobazice (NaCl 0.9%)
-Hemostatic
-Convulsiile i strile de agitaie (Sedare Diazepam 25mg si Fenobarbital)
-Vrsturile (Metoclopramid)
-Hipertermia
-Monitorizarea respiratorie i cardiovascular
Monitorizare respiratorie:
- administrare de O2 (pulsoximetrie)
- aspirarea secreiilor bronice
Monitorizare cardiovascular:
- scderea TA i.v. sau sond nazogastric cu betablocante sau IECA
c. Reabilitarea dup HC
-Schimbarea periodic a poziiei la 2 ore pentru profilaxia escarelor
-Masaje
-Kinetoterapie pasiv i activ
-Tratament de recuperare balneo-fizioterapic
Ramipril 5mg/zi
Atorvastatin 40mg/zi seara
Lypanthil 80mg/zi
Metformin 500mg/zi
Evolutie si Prognostic: Mortalitatea tuturor formelor de HC: 70%
Elemente de prognostic nefavorabil:
- infarct miocardic concomitent
- rigiditate prin decerebrare
- HTA malign (peste 250 mmHg)
- sindrom de HIC cu midriaz unilateral
- inundaie ventricular
- hemoragie digestiv concomitent

S-ar putea să vă placă și