CAPITOLUL 1

Rezumat introductiv
In perioada actuala, cand turismul a devenit o activitate de mare importanta
sociala, economica si, chiar politica, atat pe plan national cat si international, necesitatea
cunoasterii potentialului turistic, a valorificarii lui rationale se impune din ce n ce mai
mult.
Determinarea potentialului turistic prin metode cantitative a preocupat pe multi
specialisti, rezultatele fiind de un real ajutor actiunilor de sistematizare turistica a
teritoriului, de amenajari si dotari corespunzatoare valorii potentialului respectiv.
In acest sens potentialul turistic trebuie cercetat prin prisma celor doua componente ale
sale:
componenta naturala, reprezinta prin peisaje spectaculoase, configuratia variata a
reliefului, conditiile climatice favorabile (frecventa redusa a fenomenelor negative,
absenta temperaturilor excesive), valoarea terapeutica si abundenta unor factori naturali,
(ape minerale si termominerale, namoluri curative, topoclimat si microclimat, fauna si
flora, etc);
componenta antropica, reprezinta prin vestigii ale civilizatiilor ce s-au succedat pe
teritoriul Romaniei din vremuri imemorabile, monumente si obiecte de arta laice sau
religioase, muzee si colectii muzeale, elemente de etnografie si folclor de mare frumusete
si originalitate, realizari actuale de prestigiu .
obiectivul turistic, reprezentat de o singura unitate cu caracter turistic, al carei potential
constituie o valoare de atractie;
localitatea sau centrul turistic, reprezentata de o asezare n care sunt mai multe
obiective turistice, constituind un punct de atractie al turistilor;
1

 complexul turistic, corespunde unei grupari de mai multe obiective turistice sau a unei
suprafete restranse, n care se concentreaza cateva localitati, centre turistice, sau
obiective turistice izolate;
arealul turistic, reprezentat de o suprafata nu prea ntinsa, n care se includ mai multe
obiective turistice izolate sau mai multe complexe turistice, iar cand este situat n jurul
unui centru urban constituie o zona turistica periurbana;
regiunea sau zona turistica, este o categorie cuprinzatoare, reprezentata de un teritoriu
ntins, caracterizata de o concentrare evidenta a obiectivelor turistice.

CAPITOLUL 2
Potentialul turistic al Muntilor Apuseni - Prezentarea potentialului
turistic
Cadrul natural
Resursele turistice naturale sunt cele care, de-a lungul anilor s-au pastrat ntr-o
forma sau alta, neatinse de activitatile umane. Prin specificul, continutul si valoarea lor,
resursele turistice naturale reprezinta pe de o parte, atractii turistice, pretabile pentru
vizitare, iar pe de alta parte ele pot fi valorificate direct n activitatea de turism ca
"materie prima".
Muntii Apuseni ofera resurse turistice naturale prin componentele sale legate de:
relief, conditii climatice, rauri, lacuri, ape subterane, vegetatie si fauna, etc.
Teritoriul acestor munti dispune de un fond bogat si foarte variat de resurse
naturale, componente ale peisajului sau geografic cu importante atribute definite de
numar si densitate relativ mare si de valente estetice, stiintifice, recreative si educative
superioare. Aceste valente au facut ca zestrea naturala a teritoriului, valorile sale
originare, sa reprezinte si principalele elemente de atragere si retinere a turistilor.
Principalul element atractiv l constituie relieful, valoarea sa turistica fiind
amplificata si de particularitatile celorlalti factori geografici, clima, retea hidrografica,
vegetatie, fauna.
Relieful Muntilor Apuseni
Se nscrie drept cel mai variat potential turistic, prezentand interes prin valoarea
sa peisagistica, cat si prin posibilitatile de acces, de desfasurare a activitatilor turistice si
de amenajare pentru turism.
Muntii Apuseni si impun frumusetea cadrului natural luat n ansamblu,
remarcabil pentru frumusetea peisajelor sale.
3

Sub acest aspect, cea mai interesanta este zona carstica a Muntilor Bihor care,
prezinta cea mai spectaculoasa, interesanta si originala zona carstica din tara noastra,
similara sau superioara unor zone carstice consacrate din Europa.
Ea ntruneste cele mai reprezentative formatiuni carstice de suprafata (doline, vai
carstice, izbucuri, ponoare, sorburi etc.) si de adancime (pesteri, avene), unele din ele
comparabile cu formatiuni similare din alte parti ale lumii, multe dintre aceste formatiuni
reprezentand de altfel, obiectivele turistice majore ale Muntilor Apuseni, printre ele
evidentiindu-se:
chei pitoresti si impresionante, precum sunt cele de pe Valea Garda Seaca (cheile Garda
Seaca, Cerbului; Tauzului, Brusturului, Sohodolului, Gardisoara), de la Coiba Mica, pe
valea Ordancusa, valea Ariesului Mare (cheile Mandrutului), Albacului, sau de la Zugai si
Valea Stearpa;
pesteri de marimi diferite, cu formatiuni spectaculoase sau elemente de interes stiintific
printre care: pesterile Ghetarul Scarisoara si Vartop, pesterile de pe Valea Garda Seaca
sau din apropierea ei, Coiba Mare, Coliba Ghitului, Sura, Pestera cu Apa de la Fata
Balacenii, izbucul Sura Apei, pe Valea Ordancusa (pe Zgurasti) Pestera lui Ionele, Pestera
Ursilor etc;
izbucuripe valea Garda Seaca (izbucul Tauzului, Coliba Ghiobului, Gura Apei);
cascade si praguripitoresti, pe valea Gardisoara si Ariesul Mic (cascada Varciog);
ponoare, doline, lapezurin depresiunea nchisa, ocoale, n mprejurimile catunelor
Ghetari si Ocoale, si pe platoul carstic Scarisoara.
Relieful carstic reprezinta aspecte pitoresti n perimetrul Muntele Mare, unde pot
fi admirate zonele de defileu de pe cursul mijlociu al Ariesului, cheile Posagii,
Pociovalistei, Runcului, Ocoliselului, Sagagelei, etc. renumitele izbucuri Feredeu si
Bujori de pe valea Posaga, cascadele sipote si izbucul de pe valea Ariesului, n aval de

comuna Salciua, precum si masivul calcaros Scarisoara - Bailoaia, cel mai interesant
sector al acestor munti.
Muntii Trascau sunt prezenti n teritoriu cu formatiunile calcaroase din versantul
sudic al masivului Bedeleu, pesterile Huda lui Papara si Zmeilor, cheile Morilor,
Ponorului, Bulzului si cascadele de pe vaile Poienii.
Muntii Metaliferi, care prezinta aspectele lor cele mai impunatoare n sectoarele
cu relief carstic alcatuit din abrupturi spectaculoase create de vai sau varfuri izolate.
Astfel atrag atentia abrupturile din Muntele Gaina, abrupturile calcaroase din dreapta
Ariesului Mic si Muntele Vulcan, lapezuri, doline, pesteri (Stiubeni, Lelesti si "La
Carja"), izbucuri, rezervatia naturala Dealul cu Melci, cascada Nemes, ntalnite tot n
acest masiv, etc.
Pitorescul cadrului natural al zonei este sporit si de peisajele create de celelalte
formatiuni geologice aflate n alcatuirea muntilor ce strajuiesc Valea Ariesului, retinand
atentia n mod deosebit "claile" vulcanice ce domina formele n general montane ale
ramurii estice (Muntii auriferi) a Muntilor Metaliferi, printre care Poienita, Detunatele
(Goala si Flocoasa), Valcioiu si Gemenele. In morfologia de detaliu chiar si unele roci
sedimentare din alcatuirea acestor munti au generat forme ce se impun n peisaj (stanci
abrupte, varfuri ascutite, mici creste) cum ar fi Margaia de langa Lupsa, Negrileasa,
Culmea Mogosului din Muntii Trascau.
Frumusetile peisagistice constituie de asemenea o nsemnata bogatie a Muntilor
Apuseni, acestea gasindu-se n marea majoritate a zonelor de vai sau de culmi montane
(Muntii Bihor n zona Vartop, comuna Arieseni, Muntele Mare, Muntii Trascau,). De la
platoul Muntelui Gaina se zaresc n departare sesurile Aradului, extremitatile vestice ale
Muntilor Apuseni, padurile de molid si de brad de la Dragu, Culmea Bihorului nvecinat,
cu cei 1848 m. ai sai, fermecatoarea vale a Crisului Alb cu satele ei, forma piramidala a
Magurei, Varful Stramba, masivul plesuv al vulcanului si, n ultimul plan, dar nu mai
putin nsemnata, Detunata, cu coloanele ei de bazalt, monument al naturii.

Clima
Un alt element de atractie turistica l reprezinta particularitatile climatului
deoarece favorizeaza desfasurarea de variate activitati turistice pe parcursul ntregului an.
Zona Muntilor Apuseni are un climat continental moderat cu particularitati determinate
de pozitia sa, fiind sub directa influenta a maselor de aer umed si racoros dinspre vest,
peste care se suprapun influente sudice si sud-vestice care aduc n tot timpul anului mase
de aer cald de origine tropicala. Se mai resimt de asemenea influentele circulatiei nordice
si nord-estice purtatoare a unor mase de aer rece, de origine polara si respectiv arctica.
In acest cadru, cea mai mare parte a zonei Muntilor Apuseni, are temperaturi
medii anuale de 6 o C, ele descrescand spre marile naltimi. In functie de regimul termic
se constata:
zile de iarna, cu temperatura maxima sub 0 o C, n depresiuni, n intervalul noiembriemartie (30-35 zile) si octombrie - aprilie (60-100 zile), n zona nalta a Muntilor Bihor;
zile cu nghet se produc n intervalul septembrie - aprilie pe vaile raurilor, uneori si n
august-iulie, la mare altitudine;
zile de vara, cu temperatura maxima de peste 25 o C, apar numai n bazinele inferioare
ale raurilor n perioada martie - noiembrie (circa 80 zile). Numarul lor scade o data cu
altitudinea, pana la o zi, sau deloc (peste 1500 m).
Datorita influentei circulatiei vestice umezeala aerului are valori medii de 75-85
%. Nebulozitatea cea mai accentuata (6, 5-7 zecimi) se nregistreaza n Muntii Bihor si
Muntele Mare corespunzator umezelii de 85%. In zona nalta zilele cu cer acoperit sunt
mai numeroase, n timp ce zilele senine se remarca mai ales spre estul teritoriului.
In zona Muntilor Apuseni precipitatiile sunt abundente, ele variind de la 1400
mm, n vestul teritoriului, pe culmile nalte ale Bihorului si Muntele Mare pana la circa
1100 mm, la Arieseni (800 mm) si Avram Iancu (680 mm) si mai putin de 800 mm spre
est.
6

In lunile mai, iunie, iulie, se nregistreaza maximul pluviometric. Cele mai mici
cantitati de precipitatii cad n februarie si martie. Ninsorile cad timp de 50-60 zile n
munti si 20-30 zile anual, n vale. Stratul de zapada dureaza 150 zile pe an n zona
montana nalta si 30-50 zile n vale. In zona de munte stratul de zapada este stabil din
luna decembrie pana n luna martie. Regiunile cele mai favorabile pentru practicarea
sporturilor de iarna sunt naltimile de peste 900 m, unde stratul de zapada atinge 30-40
cm. Vantul este adaptat liniilor mari ale reliefului. Astfel, n zona montana predomina
circulatia vestica, la Campeni, directiile dominante sunt cele de vest, sud-vest etc.
Importanta pentru zona Muntilor Apuseni este existenta unui calm atmosferic mai ridicat
ca n alte zone (ex. la Campeni el reprezinta 60%), ceea ce pune n evidenta un
topoclimat de adapost, n special n depresiunile de pe Valea Ariesului.
Particularitatile climatului creaza ambianta pentru activitatea de turism, dar
constituie n acelasi timp si un important factor natural de cura (climatoterapie); se
disting trei tipuri de bioclimat: excitant - solicitant (de campie); sedativ - indiferent (de
dealuri si podis) si tonic - stimulent (de munte). Unele dintre elementele climatice se
constituie chiar n factori indispensabili practicarii turismului (de exemplu zapada pentru
sporturile de iarna) reprezentand n acelasi timp si un important potential turistic,
interesand activitatea de turism, atat n sezon, cat si n extrasezon.
Elementele hidrografice
Se constituie si ele ca resurse naturale de importanta turistica ridicata, impunanduse prin elementele estetice pe care le introduc n peisaj, prin aspectele stiintifice complexe
ce le prezinta sau prin posibilitatile oferite pentru practicarea de activitati de recreere si
de agrement nautic.
Astfel, atat Ariesul cat si afluentii sai, prezinta vai pitoresti marcate cu sectoare de
chei sau defilee spectaculoase, ntrerupte de bazine sau lunci. In lungul acestor vai este o
importanta retea de drumuri feroviare si poteci care asigura accesul n versantii muntilor,
n toate directiile, ele alcatuind de altfel si principala retea de trasee turistice.

Pentru balneoturism n sezonul estival functioneaza ca bazine, complexele

lacustre de la Turda, Cojocna, Ocna-Dejului, Baita-Gherla etc.
O atractie deosebita o constituie numeroasele fenomene hidrologice din zonele
carstice. Dirijate n subteran prin sorburi si ponoare (frecvente n platourile carstice
Scarisoara, Ghetari si Ocolis), apele strabat distante mari n interiorul calcarelor si reapar
la suprafata prin guri de pestera, izvoare carstice sau izbucuri puternice (ex.: izbucurile
Cotetul Dobrestilor, Taut si Gura Apei).
In peisajul teritoriului exista o serie de lacuri antropice, unele amenajate la
nceputul secolului pentru asigurarea apei necesare exploatarilor minere. Este vorba de
cele 9 lacuri realizate n perimetrul comunei Rosia Montana cu o suprafata nsemnata, de
6, 4 ha, dintre care cel mai mare este Lacul Mare - 2, 5 ha. Lacul Mihoiesti amenajat la
confluenta Ariesului Mare cu Ariesul Mic este alt lac de acumulare antropic, ce prinde
contur n peisajul pitoresc al Vaii Ariesului.
Vegetatia
In Muntii Apuseni apar toate etajele si subetajele de vegetatie. Vegetatia subalpina
se ntalneste insular n Curcubata Mare si Muntele Mare, limita ei inferioara coborand la
1550 m. Asociatiile de tufarisuri apar n alternanta cu pajistile alpine. Tufarisurile sunt
formate din jneapan, ienupar pitic, arin de munte, smardar. Gramineele alcatuiesc n
special pajistile: parusca, iarba vantului, firuta si mai multe dicotiledonate.
Etajul molidului este ntalnit n Muntii Bihorului si Muntele Mare, mai jos de
vegetatia subalpina, limita inferioara coborand pana la 1250-1350 m. Padurile de molid
mbraca versantii abrupti ai acestor munti coborand uneori spre vai. Elementul principal
este molidul, la care se adaoga bradul, fagul, iar n lungul vailor arinul alb.
Subetajul molidului se afla n etajul padurilor de foioase cu mai multe etaje.
Padurile de fag si rasinoase apar ntre 1300 m si 900 m, deci n toti muntii situati n zona
studiata. Speciile caracteristice sunt fagul si bradul, la care se adaoga molidul, paltinul de
munte, tisa, frasinul, carpenul, teiul, alunul s.a.
8

Padurile de fag (fagetele) ocupa cea mai mare suprafata de padure din bazinului
Ariesului. Pajistile secundare, foarte raspandite n Muntii Metaliferi, n Muntii Trascau si
n depresiuni, ocupa azi locul fostelor paduri de fag defrisate si apartin formatiei de
paiusca cu diverse specii. In sfarsit, subetajul gorunetelor este dezvoltat la poalele
Muntelui Mare, Muntilor Trascau si n regiunea deluroasa, limita superioara aflandu-se la
700-800 m. Gorunetele sunt nsotite pe alocuri de stejar, garnita, cer, fag, carpen, frasin
etc.
Vegetatia luncilor este deosebita de cea a etajelor strabatute de rauri, factorul
hotarator n cazul lor fiind inundatiile periodice, dar si apropierea apelor freatice. Speciile
lemnoase caracteristice luncilor sunt: salcia, rachita, plopul, arinul negru, iar dintre cele
ierboase rogozul, stanjenelul de balta etc. Vegetatia de lunca nsoteste mai ales raurile
Aries, Ariesul Mic, Abrud, Posaga, Ocolis, Iara.
Vegetatia de mlastina, cunoscuta si sub numele de "molhas" n graiul localnicilor,
este prezenta n Varful Capatanii (1559 m) din Muntele Mare si este formata n special
din muschi, fanerogame, merisor, roua cerului s.a.
Potentialul natural generat de vegetatie complecteaza, de regula, gama atractiilor
proprii altor compartimente naturale din cadrul peisajelor geografice. Alteori, potentialul
fitogeografic devine esential pentru activitati turistice, chiar n regiuni atractive
(rezervatii stiintifice, parcuri nationale, monumente ale naturii, parcuri dendrologice, etc).
Fauna
Din punct de vedere turistic fauna prezinta importanta mai mult prin valoarea sa
cinegetica. Fauna de mare interes vanatoresc se concentreaza n unitatile montane, (urs,
mistret, cerb, cocos de munte etc) dar si n padurile de deal si campie (caprior).
In padurile de rasinoase pasarile au reprezentanti tipici: ierunca, pitigoiul, buha, mierla
etc.

In fagete traiesc: soarecele gulerat, viezurele, lupul, ursul brun, jderul de padure,
cerbul, mistretul, iepurele si veverita. Dintre pasari, tot acestor zone este caracteristica
iernuca. Caprioara este mai des ntalnita nsa n padurile de stejar decat n fagete. Pasarile
sunt foarte numeroase aici, ntalnindu-se: sturzul de vasc, potarnichea, ciocarlia de
padure, graurul, ghionoaia sura s.a.
O atractie deosebita n cazul Ariesului si majoritatii afluentilor sai o prezinta
fauna piscicola, cu o zonalitate bine evidentiata:
zona pastravului ocupa o buna parte din Ariesul Mare si afluenti, Ariesul Mic, Bistra,
Valea Mare, Lupsa, etc. (urca pana la 1400-1500 m, limita inferioara aflandu-se chiar sub
600 m). Aici se pot gasi si alte specii de pesti, precum sunt zglavoaca, sau boisteanul;
zona lipanului si moioagei se gaseste pe cursul superior si partial al Ariesului; dar
nainteaza si pe gaturile afluentilor mai importanti. Predominante sunt specii ca lipanul si
moioaga, sau mreana de munte;
zona scobaruluicuprinde o buna parte din cursul mijlociu si inferior al Ariesului.
Specia dominanta este scobarul, urmata de clean;
zona cleanului, suprapusa cursului inferior al Ariesului, este dominata de specia de la
care i vine numele.
Rezervatiile naturale
Pentru a se pastra nealterata frumusetea lor, o parte din monumentele naturii sunt
ocrotite de lege, spre a putea fi transmise n cat mai buna stare generatiilor care vor urma,
chiar n conditiile puternicelor influente pe care le exercita omul.
Ocrotite si declarate monumente ale naturii sunt plante ca: floarea de colt,
ntalnita pe stancile calcaroase din Muntii Bihor, Muntele Gaina, Muntele Mare si Muntii
Trascau; strugurele ursului de la Scarite-Belioara (Muntele Mare); pinul de pe stanca din
albia Ariesului de la Salciua; "Fagul mparatului" de la Baia de Aries; frasinul de la Aiton,
avand varsta de circa 300 de ani si circumferinta de 7 m.
10

In cadrul faunei sunt declarate "monumente ale naturii" acvilele, corbii, pasarile
insectivore.
De asemenea, n zona Muntilor Apuseni se individualizeaza o serie de rezervatii
naturale de mare interes cu regim special de vizitare, dar cu mare atractivitate pentru
turisti.
a) Rezervatiile geologice:
Dealul cu melci (1 ha) se afla n vestul comunei Vidra, reprezentand un celebru recif
senovian prin ntinderea apreciabila, variatia speciilor de animale si marea diversitate a
organismelor. Forma dominanta o reprezinta melcul Acteonella cu speciile Gigantea si
Lamavki Cenura, care, asa dupa cum apreciaza specialistii, se afla ntr-un numar foarte
mare, respectiv sute de mii de exemplare, acumulate pe un spatiu relativ restrans n marea
senoviana (Cretacic superior), cu peste 70 milioane de ani n urma;
Detunata Goala si Detunata Flocoasa (24 ha) se constituie ntr-o faimoasa rezervatie,
remarcabila prin prezenta coloanelor de bazalt, de forma prismatic hexagonala. Aflate n
nesfarsita "mare" de culmi ale Muntilor Metaliferi, aceste varfuri deja modeste ca
altitudine, reprezinta puncte de puternica atractie pentru iubitorii naturii. In timp ce
Detunata Flocoasa (1258 m), care si datoreaza numele padurii de molid, nu ofera din
cauza acesteia, posibilitatea examinarii structurii geologice Detunata Goala (1158 m)
fiind lipsita partial de padure, dezvaluie spectaculoasa "anatomie" magmatica;
Complexul carstic Scarisoara (200 ha) este format dintr-un sistem exo-carstic cu o
vale oarba ce are puncte de pierdere regresive si un sistem etajat de pesteri, rezultat n
urma adancirii retelei hidrografice. Accesul n aceasta pestera se face printr-un aven care
da ntr-un sistem de galerii etajate nsumand 2500 m lungime si o denivelare de 220 m.
Unele galerii sunt active, apa disparand ntr-un mic sifon, pentru a iesi la zi prin izbucul
ce formeaza Paraul Politii, un afluent raului Garda.
Un al doilea sistem de drenaj, complet fosil, se gaseste deasupra precedentului,
fiind constituit din renumitele pesteri Scarisoara si Pojarul Politei. Intrarea n aceste
11

pesteri se face prin avene, ambele avand decoratiuni de calcit extrem de bogate si de
spectaculoase. Pestera Pojarul Politei se distinge prin formatiuni perlate (coralite) si
cristalictite - un adevarat muzeu cristalografic, fiind socotita astfel pe buna dreptate una
din cele mai frumoase pesteri din tara. Faima pesterii Scarisoara este data de blocul de
gheata fosila, avand grosime de 20 m si un volum de 40.000 mc, care se pastreaza de
circa 3000 de ani. El este alcatuit din straturi succesive de iarna (gheata pura) si de vara
(praf, frunze, crengi, conuri de rasinoase s.a.).
Acest bloc este situat n marea sala a "Bisericii", de o parte a lui aflandu-se o
adevarata lume de basm, cea data de stalagmitele si coloanele de gheata, iar de cealalta
cascandu-se un abis care da spre Sala Mare, ce duce n rezervatia stiintifica, unde apar
formatiuni concretionare de mari dimensiuni (draperii, stalagmite, domuri etc).
Complexul carstic Scarisoara, pe langa faptul ca se constituie ca una dintre cele
mai interesante formatiuni de acest gen din tara sub raport stiintific, prezinta totodata,
datorita frumusetii sale, o deosebita atractivitate turistica, fiind absolut necesara
amenajarea ei pentru vizitare.
b) Rezervatii botanice:
Rezervatia naturala de la Scarisoara - Belioara este situata la o altitudine de 1350 m
n nordul masivului calcaros cu acelasi nume din estul Muntelui Mare. Desi are caracter
botanic, nu este lipsit de interes nici relieful carstic, n general relieful calcaros, ce se
remarca prin peisaje de o mare spectaculozitate. Zona ocrotita este situata n partea
superioara a masivului, avand aspectul unui platou. Aici cresc smocurile de ierbi tepoase,
nsotite de plante saxofile. In aceasta subasociatie regionala se remarca si argintica,
precum si strugurii ursului, sau dupa numele dat de localnici sarbazele. Reprezentand
specia caracteristica a rezervatiei, strugurii ursului se remarca printr-o nsemnatate
deosebita pentru procesele migrationale ale florei din Romania. De mare interes este si
padurea de pe versantul nordic al masivului calcaros, unica n felul ei, alcatuita din molid,
pin, ienupar si bradu-ciumei, cetena de negi si larice.

12

Cu alte cuvinte, rezervatia Scarisoara - Belioara impresioneaza atat prin exceptionala

importanta stiintifica, cat si prin frumusetea peisajului, dat n special de prezenta
reliefului carstic;
Rezervatia Capatana se afla pe culmile largi dintre Balomireasa si Muntele Mare, unde
se gasesc cele mai nalte tinoave din tara, numite de moti "molhasuri". Situata la peste
1600 m, rezervatia este formata din muschii Sphagnum si Holytrichum, cu mai multe
specii de Vaccinum si elemente arctice foarte rare, palcuri de Pinus mugho s.a.
Molhasurile de la Capatana cuprind de asemenea numeroase alge, n varietati si forme
noi;
Rezervatia Negrileasa este formata din poienile de narcise care apar n masiv.
c) Rezervatii forestiere:
Paduricea de larice de la Vildom este situata pe stancile calcaroase ale Muntilor
Trascau, la sud de Aries. Laricele apare mai ales n locurile luminate, n palcuri sau
arborete destramate. In timp ce n alte zone ale Carpatilor laricele creste la altitudini mai
mari, corespunzatoare limitei superioare a etajului boreal, respectiv a coniferelor, n
Muntii Trascau el se ntalneste n cadrul etajului nemoral (al fagului). Este vorba de
prezenta unei formatiuni relicte, ramasa aici din epoca glaciara;
d) Rezervatii mixte:
Cheile Turzii (125 ha) reprezinta o uriasa spintecatura n bara de calcare jurasice, la
jumatatea Culmii Petrestilor. Desfasurata pe 15 km lungime, ntre Buru si Tureni, culmea
respectiva este formata din stive de calcare jurasice cu grosimi de peste 600 m.
Avand peste 2900 m lungime, cheia este strajuita de pereti verticali ce ating
naltimi de peste 300 m si care pe alocuri sunt surplombati. Raul Hasdate coboara de la
460 m, cat are la intrarea n cheie, pana la 420, la iesire, realizand astfel o panta medie de
13 m/km.

13

Deosebit de interesanta este fauna din rezervatia Cheile Turzii, dar mai ales flora
ntalnita aici. In timp ce n raul Hasdate traiesc specii comune de pesti si batracieni, fauna
de pasari este n schimb foarte bine reprezentata, numarand 67 de specii, dintre cele mai
interesante fiind cojoaica de munte, presura de stanca, acvila etc. Dintre mamifere, vulpea
este cea mai comuna.
Flora din Cheia Turzii cuprinde raritati remarcabile, nu numai pentru Romania, ci
si pentru Europa. Interesanta este astfel, o specie specifica de usturoi, care constituie de
altfel faima cheii, aceasta planta gasindu-se n afara tarii noastre numai n Turkestan.
Iata asadar ca Cheia Turzii, pe langa importanta geologico-geomorfologica, se
remarca si n raport biogeografic prin existenta unor specii de animale, dar mai ales de
plante, deosebit de importante pentru stiinta. Astfel, toate componentele amintite mai sus
fac din Cheile Turzii una dintre cele mai renumite rezervatii ale naturii.
Zona Muntilor Apuseni dispune de o mare bogatie de factori naturali de cura, care
pot fi structurati dupa importanta lor n turismul balnear n:
ape minerale si termominerale;
lacuri si namoluri terapeutice;
plante medicinale;
factori climatici (aeroterapie si cura de teren);
cure de aeroionizare.
Resursele turistice antropice
Reprezentand creatia umana, resursele turistice antropice sunt rodul eforturilor
tehnice, culturale si economice, cat si elementele materiale si spirituale traditionale ale
oamenilor de pe vaile ce strabat Muntii Apuseni, manifestate de-a lungul timpului ntr-o
mbinare armonioasa cu natura.
14

In zona Muntilor Apuseni se afla un tezaur imens de vestigii arheologice,

monumente istorice, de arhitectura sau de arta, ca si un inestimabil patrimoniu care atesta
evolutia si continuitatea de munca si de viata pe aceste meleaguri, dezvoltarea culturii si
artei poporului roman. Tot acest fond cultural-istoric constituie o parte nsemnata a ofertei
turistice potentiale si o componenta a imaginii turistice nationale si internationale a
Muntilor Apuseni.
Intre componetele resurselor turistice antropice ale zonei Muntilor Apuseni, cele
mai reprezentative sunt:
Vestigiile arheologice legate de geneza poporului roman si paternitatea sa pe aceste
meleaguri: cetatile dacice, ruine ale unor cetati milenare etc.;
Monumente istorice, de arhitectura si de arta cu valoare de unicat, unele de
notorietate mindiala ca: bisericile si manastirile cu fresce interioare; bisericile si cetatile
taranesti fortificate din Transilvania; monumentele istorice din principalele orase-vechi
capitale sau orase medievale;
Muzeele si casele memoriale, multe dintre ele de interes international sau national muzeele judetene si orasenesti;
Marturiile civilizatiei si culturii populare (elemente de etnografie si folclor);
arhitectura si tematica populara traditionala (Campeni, Salciua etc.); creatia artistica:
mestesuguri, artizanat, ceramica, port popular, folclor literar, muzical si etnografic.
Aceste elemente se concentreaza n principalele puncte etnografice ale zonei cercetate;
Satele turistice, care prin specificul lor, originalitatea si valoarea turistica, culturalistorica, prin ambianta cadrului natural si bogatia resurselor sale pot sa se constituie ca un
produs turistic inedit satisfacand o gama variata de motivatii n turismul intern si
international;
Resursele turistice legate de activitatea ecnomica care includ la randul lor lucrari
ingineresti si arhitectonice cu o valoare turistica inedita cum sunt barajele si acumularile
15

de apa cu interes hidroenergetic (de pe Somesul Mic), hidrocentralele si alte obiective

economice (Astileu, Tarnita etc.). Desigur, sunt si alte obiective eonomice si sociale care
pot fi integrate ntr-o anumita forma de turism specializat.
Din multimea atractiilor antropice de interes pentru turism precizam:
Elemente de arhitectura populara ntalnite la bisericile si casele de lemn specifice
Tarii Motilor, zonei Buciumului si a mocanimii din Muntele Mare si la unele constructii
tehnice (piue de apa sau mori), ntalnite n mare numar pe vaile din Muntii Metaliferi,
Muntele Mare etc. Toate variantele de case din cursul superior si mijlociu al Ariesului se
caracterizea prin monumentalitate datorita acoperisului lor tuguiat si mai nalt, facut din
sindrila si din paie. Multiplele detalii de constructie, de cele mai multe ori sculptate n
lemn, confera arhitecturii acestora un pronuntat caracter arhaic original;
Portul popular, deosebit de pitoresc, purtat nca n mod frecvent, n special n zona
Ocolis-Salciua si n Lupsa, sau n toata zona, cu ocazia sarbatorilor si targurilor;
Elementele de arta populara caracterizate prin simplitate, sobrietate si functionalitate,
specifice Tarii Motilor; este vorba n special de: obiectele executate din lemn (tulnice,
fluiere, dolnite, ciubere etc.), unelte cu decoratii ornamentale, sumane, tesaturi, pieptare
ornate cu piele, cusaturi, unelte din metal cu ornamentatii;
Manifestari folclorice dintre care prezinta interes datinile si obiceiurile traditionale ce
se tin la date calendaristice fixe, anuale, saptamanale, sau cu diferite alte ocazii, mai
cunoscute fiind cele de pe Muntele Gaina (iulie), Poiana Calineasa (14 iulie), Poiana
Negrileasa si Salciua de Jos, Lupsa si Campeni;
Monumente si locuri legate de trecutul istoric al locuitorilor Tarii Motilor, foarte
numeroase si importante fiind cele care amintesc de luptele duse de iobagi mpotriva
mpilarii, sub conducerea lui Horea, Closca si Crisan, de eroica lupta a lui Avram Iancu
mpotriva exploatarii austro-ungare sau cea a Ecaterinei Varga, supranumita si "Doamna
Muntilor";

16

 Monumente de arhitectura religioasa, remarcabile prin valoarea artistica si vechimea

lor, prezente n majoritatea localitatilor din teritoriu. Amintim de asemenea muzeele
etnografice si memoriale valoroase prin bogatia, valoarea si autenticitatea exponatelor.
Un element antropic deosebit de complex, specific zonei studiate, se refera la
faptul ca meleagurile Muntilor Apuseni pastreaza urme de straveche locuire, prin
numeroasele marturii arheologice. Astfel n pesterile de la Sohodol (Lucia Mare si Lucia
Mica), de langa Salciua (Poarta Zurcilor din Masivul Bedeleu) si din CheiaTurzii au fost
descoperite urme datand din paleolitic.
In aceeasi cheie se mai afla "Pestera Calastur", situata la cea mai mare cota,
"Pestera Morarilor" (660 m) si "Pestera Binder" (520 m) care au fost populate de catre
omul primitiv n paleoliticul mijlociu.
Zonarea turistica a Muntilor Apuseni
Obiectivele turistice din Salaj
Chei
-

Cheile Babei-(pe valea Poienii), se desfasoara intre Poiana Blenchii si Baba, fiind
otite de soseaua ce leaga localitatea Galgau de orasul Tg. Lapus (jud.
Maramures);

Cheile Barcaului-( localitatile Tusa si Sag), impresionante si neasteptate prin

pitorescul lor.
Rezervatii si Monumente ale Naturii

"Gradina Zmeilor"-(langa Galgaul Almasului), rezervatie geologico-geomorfologica

ce prezinta un interesant relief ruiniform, rezultat in urma eroziunii si a numeroaselor
alunecari;

Poiana cu narcise-Racas;

Rezervatie de lalele pestrite-Cehu Silvanei.

Vestigii Istorice

17

Cetatea Porolissum-Moigrad, cetate dacica langa care a fost ridicat un castru (pe
Dealul Pomat), era o constructie monumentala, printre cele mai mari din Dacia.
Langa el s-a dezvoltat asezarea civila care ulterior a fost ridicata la rang de
municipium, devenind capitala Daciei Porolissensium. Din antica asezare s-au
descoperit temple, amfiteatru (ce indica o intensa viata culturala), necropole, bai;

Castrul roman-Buciumi, un puternic punct fortificat sistemul defensiv al Daciei

romane, asigurand apararea zonei Porolissum. Castrul de piatra s-a construit in114
d.Hr., si era sediul garnizoanei Cohors II Augusta Brittonum;

Cetatea medievala-Almas, una din cele mai vechi si mai puternice cetati ale
Transilvaniei din evul mediu, construita intre 1249-1278, a fost folosita ca loc de
refugiu si aparare, si a reprezentat proprietatea voievozilor Transilvaniei si apoi a lui
Petru Rares (1545-1546), astazi doar ruine;

Ruinele cetatii feudale-Cheud, mentionata documentar in 1387, impunatoare ruine,

inalte de 8 m;

Cetate-Magura Simleului (sec. XVI), construita de Sigismund Barhory,

reprezentativa pentru arhitectura reanascentista din Transilvania, azi doar ruine;

Cetate-Simleu Silvanei, construita in 1532 de familia Bathory, mai pastreaza

fragmente de ziduri, doua turnuri si poarta de intrare;

Castrul roman-Romanasi;

Castrul roman-Jibou;

Castelul Wesseleny-Jibou, ridicat intre 1779-1810, pe doua nivele, reprezinta una

dintre cele mai mari constructii in stil baroc din Transilvania;

Castel fortificat-Cehu Silvanei, construit in1526, de comitele Dragffi Janos;

Castelul "Csaky"-Almasu (1815-1819), in mijlocul unui parc.

Edificii Religioase

Biserica din lemn-Fidu de Sus, monument istoric de o mare valoare artistica, una dintre
cele mai frumoase realizari ale arhitecturii populare din Romania. Construita in 1727, are
turnul de 40 m inltime, picturile interioare fiind executate in 1856;
Biserica-Uileacu Simleului, constuita intre 1260-1300, in stil romanic, singura
fortificata din regiune, are o mare importanta istorica;
18

Manastirea Benedictina-Simleu Silvaniei (1300);

Biserica-Crasna, ridicata intre 1380-1400 in stil gotic, cu picturi din 1736;
Biserica reformata-Cehu Silvaniei, ctitorie a familiei Dragu din 1519;
Biserica romano catolica-Magura Simleu (1532), construita in stil gotic;
Biserica reformata-Almasu (1640), cu tavan pictat;
Biserica de lemn-Cricova (sec. XVIII).
Obiective turistice din Alba Iulia
Cetatile Ponorului,Groapa Ruginoasa,Cascada Miresei,Muzeul National al
Unirii,Obeliscul lui Horea, Closca si Crisan ,Palatul Apor si Palatul Bethlen Miklos ,
Palatul Voievodal ,Ruinele Vechii Cetati medievale ,Sala Unirii ,Statuia ecvestra a lui
Mihai Viteazul ,Teatrul de vara
Obiective tutistice din Arad si Hunedoara
Petera Liliecilor (lng Moneasa), Cetatea de piatr de la iria , Monumentul
ostailor romni din Arad; Petera Cioclovina, Cetile Dacice din Hunedoara.
Obiectivele turistice din Cluj
Casele memoriale

Dr. Ioan Raiu la Turda i Octavian Goga la Ciucea,

Grdina botanic, Statuia ecvestr a lui Matei Corvin, Statuia ecvestr a domnului
romn unificator Mihai Viteazul, Bastionul Croitorilor, Cldirea Redutei - de care se
leag memorabile evenimente din istoria transilvan
Principalele trasee turistice
Luate n functie de gruparea pe masive muntoase, traseele turistice ale Apusenilor sunt
foarte numeroase; dintre acestea le mentionam doar pe cele mai reprezentative:
a) Muntii Bihor:

19

- Stana de Vale - Pestera Meziad.

Traseul este accesibil pe tot parcursul anului, fiind marcat printr-un triunghi albastru.
Distanta: 23 km. Tmp de mers: 6 ore.
b) Muntii Codru-Moma:
- Dumbravita de Codru - Moneasa.
Traseu nemarcat. Distanta: aproximativ 30 km. Timp de mers: 12-13 ore. Este accesibil
atat vara, cat si iarna.
c) Muntii Padurea Craiului:
- Cabana Vadu Crisului - Pestera Vantului.
Marcajul este un triunghi albastru. Timp de mers: 5 ore, dus-ntors.
d) Muntii Metaliferi:
- Geoagiu Bai - Cheile Mazii - Cheile Ardeu - Glod - Cheile Cibului - Cheile Bacaiei Bozes - Geoagiu Bai.
Traseu nemarcat. Timp 8-10 ore. Circuitul pune n evidenta numeroasele forme carstice
din sectorul sudic al Muntilor Metaliferi.
e) Muntele Gaina:
- Bulzestii de Sus - Pastravaria Bulzestii de Sus - Muntele Gaina si retur.
Traseu nemarcat. Timp 6-8 ore. Itinerarul permite ascensiunea pe platoul situat ntre
varfurile La Targ si Gaina de unde se deschide o larga panorama asupra Muntilor
Metaliferi si Bihor.
f) Muntii Vladeasa:

20

- Cabana Scarisoara - Ghetarul Scarisoara - Arieseni.

Marcajul este constituit dintr-un punct rosu pana la ghetar si triunghi rosu la Arieseni.
Distanta este de aproximativ 11, 3 km. Timpul de mers: 2, 5-3 ore, iar traseul este
practicabil tot timpul anului.
g) Muntii Trascau:
- Lacul Ighel - Intregalde - Cheile Rametilor - cabana Sloboda.
Timp de mers 9 ore: Lacul Ighel - Intregalde 3, 5 ore; Intregalde - Cheile Rametilor 3.5
ore; Cheile Rametilor - Sloboda 2 ore. Traseul este variat, de culme si vale practicabil n
sezonul cald.
h) Muntele Plopis (Muntele Ses):
- Hanul Piatra Craiului - Sub Vf. Magura Mare - Comuna Tusa.
Marcaj: banda rosie. Timp de mers: 3-4 ore Traseu este nerecomandabil iarna si permite
traversarea masivului de la sud la nord, n apropierea varfului principal.
i) Muntii Meses:
- Zalau - Culmea Meses - Ruinele cetatii Porolissum - Moigrad.
Marcaj: banda rosie, timp de mers 3-3, 5 ore. Traseul este ne recomandabil iarna.
j) Muntii Zarand:
- Obarsia (Rosia Noua) - Saua Rosia - Izvorul Iacobini - Iacobini - Gurahont.
Marcaj: triunghi galben, Iacobini - Gurahont; nemarcat, Obarsia - Iacobini. Timp de
mers: 5, 5-6, 5 ore. Traseu nerecomandabil iarna, care traverseaza culmea principala a
Muntilor Zarandului.
k) Muntii Gilau (Muntele Mare):
21

- Cabana Muntele Filii - Varful Huzii - Varful Ierii - Cetatea Lita - Plopi - Varful Rasca
Mare - Cabana Somesul Rece.
Timp de mers: 6-7 ore. Marcajul este o cruce rsie. Punct de acces recomandat, gara ClujNapoca. Traseul face legatura ntre cabane la o altitudine joasa.
l) Cheile Turzii:
- Cabana Cheile Turzii - Prin Cheile Turzii - La moara si napoi.
Puncte de acces recomandate sunt garile Cluj-Napoca, Campia Turzii, Turda. Traseul este
nerecomandabil iarna, marcajul l constituie o banda rosie si o cruce de aceeasi culoare.
Timpul de mers este de aproximativ 2-2, 5 ore.

Potentialele unitati de cazare

Din punct de vedere administrativ, unitatile de cazare sunt raspandite in sase
judete: Alba, Arad, Bihor, Cluj, Hunedoara si Salaj.
Printre cele mai pitoresti unitati de cazare ale Muntilor Apuseni se numara cabanele,
exemple de marca fiind cele prezentate mai jos:
Cabana Baisoara (Munti Gilaului), cu o capacitate de 85 de locuri in camere cu 4-5
paturi si dormitoare comune cu priciuri.
Cabana Cheile Turzii (Muntii Gilaului) are 24 locuri, in acmere cu 2, 3 si 4 paturi si 20
de locuri in casute, in apropierea ei aflandu-se si terenuri de schi pentru incepatori.

Cabana Scarisoara (Muntii Bihorului) are o capaciatte de 57 de locuri, in camere cu 310 paturi si un dormitor cu priciuri.
22

Cabana Somesul Rece (Muntii Gilaului) in camere cu 2, 3, 4, 6, 12 paturi cumuleaza

un numar de 71 locuri.
Cabana Stana de Vale (Muntii Vladeasa) are 104 locuri in camere cu 3-15 paturi. Si
aici se gasesc in imprejurimi terenuri de schi pentru incepatori, dar si pentru avansati.
Cabana Vadu Crisului (Muntii Padurea Craiului) are o capacitate de 131 de locuri in
camere cu 2-10 paturi si priciuri.
Cabana Vladeasa (Muntii Vladeasa) intruneste un numar de 33 locuri in camere cu 315 paturi. Nici de aici un lipsesc terenurile de schi.
In anul 2002 situatia locurilor de cazare si a gradului de ocupare a acestora era
urmatoarea: numarul total al locurilor de cazare din zona Muntilor Apuseni este de 425,
din care 288 in tabere scolare.
In ceea ce priveste numarul total al turistilor care si-au petrecut vacantele aici,
acesta este de 8537, dintre care 4577 in taberele scolare. Tot aici, numarul turistilor
romani este de 8532, lasand ca turistii straini sa fie in numar de doar 51.
Raportat la numarul innoptarilor din zona Muntilor Apuseni, situatia se prezinta
astfel: 24110 numarul total de innoptari, dintre care 16917 in taberele scolare, iar luat in
functie de provenienta turistilor, 23890 de innoptari au fost ale romanilor, restul de 220
ramanand ale strainilor.
Din situatia de mai sus reies cateva aspecte interesante privind echiparea cu
structuri de primire a zonei turistice a Apusenilor:
- desi este o zona montana, predomina numarul locurilor de cazare in hoteluri (53, 64%),

23

explicatia fiind legata de prezenta aici a unor statiuni balneoclimaterice renumite, precum
Geoagiu Bai, Moneasa, Stana de Vale;
- in cadrul hotelurilor se remarca ponderea mare a numarului de locuri de categoria o stea
(76, 5%), ca si lipsa locurilor de categoria 3-5 stele, respectiv a conditiilor pentru
desfasurarea unui turism de calitate superioara sau chiar de lux;
- in cazul vilelor, desi ocupa locul al doilea ca pondere (16, 0%), dupa hoteluri, structura
pe categorii de confort este destul de diversificata, desi, si in acest caz, predomina (62,
3%) cele de o stea, urmata de cele de doua stele (32, 5%);
- motelurile, desi reprezinta doar 10, 2% din totalul bazei de cazare, are proportii
aproximativ egale de locuri de o stea (59, 0%) si de doua stele (41, 0%).
In privinta cabanelor, un paradox il constituie faptul ca circa 55% din totalul
locurilor de cazare il reprezinta cele de 2-3 stele; (insa, unele dintre cabane ar putea intra
usor in randul hotelurilor);
Pe ansamblu, se poate concluziona ca baza de cazare din Muntii Apuseni este
necesar sa fie suplimentata; de asemenea, este necesara o mai buna repartitie in teritoriu a
unitatilor, si in special a cabanelor.
Alte exemple de unitati de cazare din Muntii Apuseni
Casa Teodora *** margarete este situata intr-o zona pitoreasca de pe Valea
Ariesului din Muntii Apuseni, Casa Teodora ofera cazare in Arieseni, 3 camere duble cu o
baie, hol tip living cu spatiu pentru servit masa, TV, curte mare cu parcare, bucatarie
utilata la dispozitia turistilor.

24

Pensiunea La Milu***margarete- :aflata in Muntii Apuseni la doar 1.3 Km de partia

Vartop la drumul national, pensiunea La Milu va ofera cazare in 5 camere duble, 2 bai,
sala de mese, bucatarie utilata la dispozitie, curte cu parcare, grill.

Pensiunea Galbena :*** margarete- asezata pe Valea Ariesului Mare din Muntii
Apuseni, pensiunea ofera cazare in Arieseni in 6 camere duble cu 3 bai, bucatarie utilata
la dispozitie, 2 sali de mese, helesteu cu peste, curte mare, loc de parcare, la cerere se
prepara masa. Pensiunea agreeaza animalele de companie.

Pensiunea Terra Mythica: *** margarete- Pensiunea este amplasata in localitatea

Ighiu la 12 km distanta de Alba Iulia, drumul spre Zlatna.
Servicii : piscina, terasa cu foisor si barbeque ,agrement, crama, acces internet, iaz si
gradina.
Pensiunea ofera cazare in camere single, double,triple,camere pentru 4 persoane,
apartament si casuta.

25

Pensiunea Agape: ***margarete- Pensiunea este amplasata la aprox. 7 km de Zalau,

judetul Salaj.
Servicii si facilitate: ofera conditii moderne de cazare si masa , sala de conferinte,
traininguri, reuniuni, curte,trasee, loc de joaca, cicloturism.
Pensiunea ofera cazare in camere single, double,triple,camere pentru 4 persoane,
apartament si casuta.

Din bucataria pensiunilor, cabanelor si hotelurilor nu lipsesc mancarurile si

bauturile ramanesti traditionale, cum ar fi: bulzul in paturi cu branza in coaja de brad,
pastrama, palincuta Agroturism. Un loc aparte il ocupa vinurile din zona pentru ca
viticultura zonei este colinara, viile cauta adapostui muntilor, care nu lipsesc si
deschiderea spre soare si lumina a versantilor. Unele din cele mai cunoscute vinuri sunt
Feteasca regala si Muscat Ottonel.
Obiceiuri si traditii
De asemenea turistii se pot bucura de spectacolele oferite de catre gazde cu
ocazia diverselor sarbatori. Spectacolele includ portul national si obiceiuri care inca se
mai pastreaza.
Dansurile populare
Dansul popular traditional este asemanator celui din Muntii Apuseni, adeverind
nca o data ca nu degeaba Tara Zarandului este numita si Tara motilor criseni. Dansul
cel mai frecvent este tarina sau abrudeanca, dar se mai joaca si nvrtita, jianca si
sdruhaita. A prins radacini si caluserul, adus din alte zone ale Ardealului.

26

Cele mai multe elemente de cultura populara sunt aproape identice cu cele ale
motilor din Muntii Apuseni, cu care locuitorii Vaii Crisului Alb s-au aflat n contact
permanent, de-a lungul veacurilor.
Nedeile
Sunt serbari cmpenesti, asociate de regula cu hramurile bisericilor din satele
respective. Nedeia e una din cele mai mari sarbatori ale satului. E ocazia cu care se
ntorc, pentru cteva zile, acasa cei plecati pe alte meleaguri. Familiile se rentregesc n
jurul mesei de sarbatoare, iar spre seara ncepe jocul, asemenea horelor de pe vremuri.
Ciorolita
Este un obicei unic, care se pastreaza ntr-un singur catun din satul Tebea. Ciorolita
este un personaj colectiv care bntuie ulitele satului n noaptea ajunului de Boboteaza (5
spre 6 ianuarie). Tineri mascati parcurg un traseu de aproape zece kilometri, nsotiti de
aproape ntregul sat. Procesiunea ncepe, nsa, numai dupa ce preotul a dus Botezul si n
ultima locuinta. Straniul alai se opreste doar la doua case: a preotului si a unei gazde care
omeneste (le da mncare si bautura) mastile. Ele personifica toti raii posibili din
omenire: betivul, hotul, ucigasul, trfa s.a., iar n arsenalul lor intra orice obiect care
poate face zgomot. n noaptea respectiva, pare ca tot satul arde. La toate raspntiile sunt
aprinse focuri, n jurul carora danseaza, fac zgomot si scot chiote nfricosatoare mastile si
nsotitorii lor, ca sa alunge spiritele rele din preajma satului. Drumul se ncheie, nsa, n
fiecare an, n cimitirul de le Tebea, la mormntul lui Avram Iancu. Mastile si fac jocul,
dupa care toti cei care le nsotesc se descopera si se roaga.
Originile obiceiului nu sunt cunoscute. Desi e legat, ca data, de o sarbatoare religioasa,
ntreaga desfasurare sugereaza un obicei laic si chiar cu note barbare. Unii spun ca a fost
adus din Bucovina, de pe lnga Radauti, dupa Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, de
catre tineri care fusesera jandarmi n acea zona, sub stapnirea austriaca.

27

CAPITOLUL 3
Segmentarea pietei turistice
Segmentarea pietei se va face in functie de urmatoarele criterii de
segmentare:
- geografice - impartirea pietei in grupuri de persoane care locuiesc in aceeasi zona (arie
geografica - regiune, judet, oras, sat), segmentare in functie de clima, relief,
infrastructura;
- demografice - impartirea pietei in grupuri de persoane care au aceleasi caracteristici
demografice (varsta, sex, numar de membri de familie , venituri, ocupatie, nivel de
instruire, nationalitate, religie );
- psihografice - impartirea pietei in grupuri de indivizi care au moduri de gandire
apropiate (personalitate, stil de viata, clasa sociala);
- de comportament (atitudinea fata de marca, fidelitate, scopul, timpul si frecventa de
utilizare a marcii, avantajele pe care consumatorii le asteapta de la produs, atitudinea fata
de risc ).
Firma se va orienta catre un grup de consumatori cu trasaturi si necesitati
similare si nu pietei in ansamblu. Esenta marketingului strategic modern este redata prin
conceptul de marketing-tinta: segmentare, tintire si pozitionare.
Piata tinta este reprezentata de tineri,studenti si profesori. Aceste categorii de
clienti beneficiaza de tarife speciale la biletele de autocar, la cazare si la asigurari
medicale, in baza cardurilor de reduceri ISIC (International Student Identity Card), IYTC
(International Youth Travel Card) si ITIC (International Teacher Identity Card) deoarece
ei au mereu nevoie de informatii noi pentru a-si putea dezvolta intelectul.
Urmatoarea categorie din piata tinta sunt femeile si barbatii cu varsta cuprinsa
intre 25-35 ani si cu venituri mai mari de 10 milioane pe luna, persoane care isi doresc
calatorii si sejururi de odihna si care acorda o deosebita atentie calitatii serviciilor si
confortului.

28

CAPITOLUL 4
Detalierea produsului turistic
Stabilirea itinerariului
Pret persoana: 370 Ron
Nr. maxim de persoane: 40
Durata: 3 zile
Transport : autocar
Cazare :pensiune (*** margarete )
Masa inclusa: mic dejun
Oferta valabila pana la: 31 decembrie 2007
Categorie oferta : generala
TRASEU: IASI- ALBA IULIA- HUNEDOARA-ARAD- SALAJ- CLUJ -IASI
ZIUA 1 IASI-ALBA IULIA ( ~ 242.1 mile )
Plecare din Iasi la ora 7:00 (Str.Anastasie Panu ,V) pe ruta Iasi Bicaz
Tarnaveni- Alba Iulia si ajunge la ora 13:29. Cazare orasul Alba Iulia, localitatea
Ighiu, pensiunea Terra Mythica: *** margarete. In ziua respective se ramane la Alba
Iulia, aici vizitand : Cetatile Ponorului,Groapa Ruginoasa,Cascada Miresei,Muzeul
National al Unirii ,Obeliscul lui Horea, Closca si Crisan ,Palatul Apor si Palatul Bethlen
Miklos ,Palatul Voievodal ,Ruinele Vechii Cetati medievale ,Sala Unirii ,Statuia ecvestra
a lui Mihai Viteazul ,Teatrul de vara .
ZIUA 2 ALBA IULIA- SALAJ ( 283.2 mile

Mic dejun. Plecare spre Salaj la ora 8:00 , cu oprire pe traseu la Hunedoara la ora
9:10 , pentru vizitarea orasului. Traseul continua spre Arad la ora 10:00 ,ajungand la
ora 12:39, cu alte opriri pentru vizite. Plecarea spre Salaj este la ora 15:00, calatoria
oprindu-se in ziua a 2-a la Salaj . Cazare judetul Salaj, pensiunea Agape

29

***margarete , amplasata la aprox. 7 km de Zalau. Obiectivele turistice vizitate sunt:

Petera Liliecilor (lng Moneasa), Cetatea de piatr de la iria , Monumentul ostailor
romni din Arad; Petera Cioclovina, Cetile Dacice din Hunedoara.
La Salaj se viziteaza: Cheile Babei pe valea Poienii, "Gradina Zmeilor"-(langa Galgaul
Almasului), rezervatie geologico-geomorfologica , Poiana cu narcise-Racas, Rezervatie
de lalele pestrite-Cehu Silvanei, Cetatea Porolissum-Moigrad, cetate dacica.
ZIUA 3

SALAJ IASI ( 281,3 mile )

Mic dejun. Tur de oras . Traseul se continua spre Cluj la ora 7:00, ajungand in oras
la ora 8:07. Oprire la Cluj , unde vor lua masa de pranz si vor vizita : Casele memoriale
Dr. Ioan Raiu la Turda i Octavian Goga la Ciucea, Grdina botanic, Statuia
ecvestr a lui Matei Corvin, Statuia ecvestr a domnului romn unificator Mihai
Viteazul, Bastionul Croitorilor, Cldirea Redutei - de care se leag memorabile
evenimente din istoria transilvan Plecare spre Iasi la ora 17:00 si ajung in oras la ora
23:04.
Descrierea traseului va fi prezentata detaliat, pe zile, in Anexa 1.
Serviciile incluse:
Transport autocar ; 2 nopti cazare in pensiuni de *** margarete (conform
normelor de clasificare locale) in camere duble cu baie proprie; 3 mic dejunuri
conform categoriei pensiunilor;
Excursiile si vizitele incluse

in programul turistic, parcare, ghid insotitor.

DATA PLECARE- 3.12.07=370 Ron/pers

30

CAPITOLUL 5. Politica de pret- Calculatia tarifara a circuitului

31

Servicii

U.M

Cost
unitar
(Ron)

Cantitate
pe grup

Cost grup in moneda

tarii

Cost platitor

Transport

Km

1290.56

2Ron*1290.56=2581.12Ron

2581.12/40=71,835Ron/pers

1 noapte cazare Alba Iulia

Nopti

75

1*75*43=3225 Ron

3225Ron/40=80.625Ron/pers

1 noapte cazare Salaj

Ghid turistic Alba Iulia

Nopti
Ore

80
7

1
5

1*80*43=3440 Ron
5*7*43=1505 Ron

Ghid turistic Arad

Ore

2*8*43=688 Ron

3440Ron/40=86/pers
1505 Ron/40= 37.625
Ron/pers
688 Ron/40=17.2 Ron/pers

Ore

2*7*43=602 Ron

602 Ron /40=15.05 Ron /pers

10

10*1*43=430

430 Ron /40=10,75 Ron /pers

Ghid turistic Salaj

Alte
taxe(autostrazi,parcari,
excursii)
TOTAL

319.085 Ron/pers

Comision agentie 15% - 47.86 Ron

Pret produs turistic 319.085 Ron +47.86 Ron = 366.945 Ron ~ 370 Ron

32

CAPITOLUL 6
Promovarea produsului
Agentia isi promoveaza produsul cu ajutorul reclamelor prin intermediul
televiziunii,a pliantelor,a panourilor publicitare asezate in diverse locuri cum ar
fi:Mall,Panoul publicitar din Fundatie (str. Independentei),etc
Mai jos se va prezenta reclama difuzata prin intermediul televiziunii, pe postul
Antena 1.
Mesajul va fi spus de catre o voce feminina calda si calma insotita de melodia lui
Richard Clayderman cu melodia Theme From Love Story (melodie lenta de
pian).Fiecare cadru contine imagini cu peisaje din orasele ce vor fi vizitate. Imaginile vor
fi corelate cu ceea ce se spune.S-a ales difuzarea prin televiziune pentru a se intelege mai
bine mesajul transmis
Voi da exemplu de cate o imagine la cadru pentru o orientare mai buna.
Cadrul 1. ( voce) Ai visat mereu sa ajungi aici?........(imagine) peisaje preluate din Muntii
Apuseni

Cadrul2.(voce)Visul ti s-a indeplinitpriveste!!!!(alte diverse peisaje )

33

Cadrul3.(voce) Iti place?....Vrei?....Apeleaza la noi si te vom ajuta!! (imagini cu

firma EvelinTravel, autocare pline de oameni veseli
Cadrul4.(voce)..si tot noi iti oferim clipe de neuitat..

Pentru a reusi sa inspire increde in clienti agentia apeleaza la fiecare sa

completeze o nota de comentarii pentru ca agentia sa poata raspunde la cerintele clientilor
si pentru rezolvarea problemelor.

34

35