Sunteți pe pagina 1din 9

PODISUL MOLDOVEI

Podiul Moldovei este un podi situat n prile de est i nord-est


ale Romniei,
continundu-se
i
dincolo
de Prut,
n Republica
Moldova i Ucraina. Limite acestei forme geografice sunt:

Nord: Prutul superior


Est: Valea Nistrului (Republica Moldova)
Sud: Cmpia Romn, Dunrea i Marea Neagr
Vest: Culoarul Siretului i Subcarpaii Moldovei

Podiul Moldovei este cel mai ntins podi din ar, desf urat aproximativ
de la N la S. Acesta prezint altitudini diferite n func ie de subunitate: este mai
nalt n partea de N-V unde(atinge 500-600 metri). Prezinta altitudini mai joase
n N-E (200 metri) iar in partea de sud altitudinile coboar uor de la 500 m la
200 m.
Relieful este alctuit dintr-o alternan de culmi, depresiuni i culoare
orientate spre S-E. n partea de N-E, relieful este alctuit din dealuri scunde
desprite de vi largi i joase. n partea central i sudic este un relief de coline
joase i o succesiune de dealuri prelungi cu interfluvii netede. Vile sunt adnci
cu versani nclinai, lrgindu-se spre sud. Pe versani se evideniaz intense
alunecri de teren.
Subdiviziuni i diviziuni
a. Podiul Sucevei este situat n partea de nord-vest, ntre grania
cu Ucraina la nord (se prelungete chiar i dincolo de grani), Cmpia
Moldovei (Jijiei) la est i valea rului Moldova la vest.
Acesta cuprinde:
Dealuri: Dragomirnei, Flticenilor, Ciungi (688 m), Ibneti, Bour, Cozancea,
Dealul Mare.
Depresiuni: Rdui, Culoarul Moldovei, Culoarul Siretului.
b. Dealurile Nistrului:
Podiul Hotin
Podiul Basarabiei de Nord
Colinele Nistrului (Colinele dintre Nistru si Rut)
c. Cmpia Moldovei ocup partea central-nordic, fiind delimitat de Platoul
Basarabiei de Nord (la est), Colinele Nistrului (la est), culmea Bour-Dealul Mare

(la vest), Podiul Hotin (la nord) i Podiul Central Moldovenesc (la sud).

d.

Subdiviziunile sunt:
Cmpia Jijiei (n vest),
Cmpia Prutului Mijlociu (n centru) i
Cmpia Rutului (n est)
Podiul Central Moldovenesc este situat n partea central i de sud a Podiului
Moldovei. Acesta cuprinde:

Podiul Brladului (seciunea din Romnia), care include:


Colinele Tutovei,
Dealurile Flciului,
Podiul Covurlui.
Depresiuni: Depresiunea Elanului.

Masivul Codru (seciunea din Republica Moldova), numit Podiul


Moldovei Centrale care include:

Dealurile Ciuluc-Solone,

Dealurile Cornetilor,

Colinele Tigheciului,

Podiul Basarabiei de Sud (Dealurile Nistrului Inferior),

Valea Prutului Inferior

e. Cmpia Nistrului Inferior (Cmpia Bugeacului)


f. Culoarul Siretului, orientat de la nord spre sud constituie o zon de trecere ntre
Podiul Brladului i Subcarpaii Moldovei. Acesta este constituit dintr-o
succesiune de lunci i terase.
Clima:
Climatul podiului este fie unul caracteristic dealurilor nalte (Podiul
Sucevei), fie unul specific dealurilor joase (n Cmpia Moldovei i Podi ul
Brladului). Temperatura medie anual este de 68C (Podiul Sucevei) i 8
10C pe cea mai mare parte. Precipitaiile medii anuale sunt de 400500 mm
(Cmpia Moldovei, Podiul Brladului) i 500800 mm (Podiul Sucevei).
Vnturile specifice sunt crivul (pe timp de iarn) i Vntul de Vest (n partea

nordic). Influenele climatice ntlnite sunt cele baltice (n nord) i cele de


ariditate pe cea mai mare ntindere.
PRINCIPALELE LOCALITATI

Iai (capitala Moldovei) avnd o populaie de - 343 000 locuitori


Bacu - 175 000 locuitori
Botoani - 126 000 locuitori
Suceava - 114 000 locuitori
Brlad 76 000 locuitori
Vaslui - 74 000 locuitori

ntre 25.000 - 50.000:


Rdui;
Flticeni;
Dorohoi;
Hui.
Sub 25.000:
Siret;
Solca;
Darabani;
Hrlu;
Trgu Frumos;
Negreti;
Bereti;
Trgu-Bujor.
Caracteristici economico-geografice
Subcarpaii Moldovei reprezint o zona activ din punct de vedere
economic.
Petrolul, cunoscut si exploatat nc din secolul trecut, se extrage in prezent
la Solon, Balcani, Prjol, Stneti, Tescani, Tazlu, Tigru Ocna si Ca in ; alte
exploatri (Moineti, Zeme, Medirzau, Lucaceti) se afla situate nspre vest,
spre zona fliului. Petrolul extras din zona fliului si din Subcarpai se
prelucreaz la Borzeti si Drmaneti. La Bereti-Tazlu se exploateaz gaze
naturale. La Borzeti, pe ling produse de rafinare a petrolului se obin si diferite
produse ale industriei petrochimice (cauciuc sintetic, fire si fibre sintetice, mase
plastice). Din Depresiunea Transilvaniei ajunge aici o conducta de gaz metan.

Centrele electroenergetice principale sunt termocentrala Borzeti, alte


termocentrale mai mici (Piatra Neam, Buhui) si cteva hidrocentrale, pe
Bistria (intre Piatra Neam si Bacu).
Industria chimica produce diverse produse petrochimice (Borzeti), fire
sintetice (Svineti), ngrminte azotoase (Roznov), produse clorosodice (la
Borzeti pe baza extraciei de sare de la Trgu Ocna), celuloza si hrtie (Piatra
Neam). Srurile de potasiu exploatate la Tazlu sunt folosite in industria de
ngrminte complexe. Industria lemnului este mai reprezentativa la Piatra
Neam(cherestea de rinoase) si Oneti (cherestea de fag). Industria
materialelor de construcii este reprezentata la Piatra Neam, unde se obin
prefabricate din beton, ceramica pentru construcii si ceramica fina. Industria
textila realizeaz produse de prelucrare a lnii la Buhui si tricotaje la Piatra
Neam.
Fondul funciar bun, cu terenuri arabile ntinse in depresiuni, permite
cultura cerealelor, a plantelor industriale, furajere si pomicultura.
Creterea animalelor se face pe baza unor puni si a culturii plantelor furajere;
exista efective notabile de bovine, ovine, porcine, precum si de psri.
Cile de comunicaie:
Transporturile feroviare. Se realizeaz pe 1180 km cale ferata ce aparin
la 2 magistrale (Adjud-Vicani si Tecuci-Iai-Botoani) unite prin patru legturi.
Din acestea, pornesc spre Carpai si alte regiuni 12 trasee secundare. Prin trei
puncte (Vicani, Ungheni, Flciu) se face racordul cu reeaua feroviara din
Republica Moldova si Ucraina. Densitatea reelei feroviare este de 5,3 km/100
km2 (mai mare dect media pe tara). Este principalul mijloc ce asigura
transportul de calatori si de mrfuri.
Transporturile rutiere. Se realizeaz pe o reea de drumuri cu grad de
modernizare variat. Cele mai nsemnate artere urmresc culoarele vilor mari
(Siret, Prut, Brlad, Bistria, Jijia). Pe ansamblu, densitatea re elei rutiere este de
38km/100 km2. Prin drumurile modernizate se asigura in mai multe puncte,
legturi cu Republica Moldova si Ucraina sau treceri spre Transilvania si
judeele din sud. Faciliteaz traficul de calatori si transportul de mrfuri si
materie prima pe distante scurte. Principalele noduri rutiere sunt: Suceava, Iai,
Botoani, Roman, Bacu, Vaslui, Brlad etc., iar ca puncte de trecere spre
Ucraina- Siret si Moldova-Stanca, Secuieni, Ungheni, Albita, Oancea etc.
Transporturile aeriene. Dispun de trei aeroporturi (Iai, Suceava, Bacu)
cu legturi zilnice cu Bucuretiul. Vara sunt si curse directe Suceava-Constanta..

Transporturile prin conducte. Se transporta gaze naturale din


Transilvania (magistrala de pe Trotu care se ramifica spre Suceava, Boto ani,
Iai, Vaslui), iar ap din lunca Moldovei (Timiesti-Iai).
Exista o reea electrica cu linii de nalta tensiune (110 KV, 220 KV, 440
KV) ce leag centrele electrice din regiunile cu cele din afara si care asigura
necesarul de energie pentru industrie i consumul casnic.
Hidrografia.
Podiul Moldovei
bazine (Siret si Prut).

se

desfoar

in

cadrul

a doua

Cele mai multe ruri aparin unei reele autohtone cu


lungimi variate (cele mai mari Jijia, Bahlui, Sitna, Brladul,
omuzul etc. depesc 30 km; cele mai multe sunt ns cele cu
lungimi sub 30 km care frecvent vara seaca sau au o scurgere
slaba ).
Densitatea reelei hidrografice permanente variaz intre 0,3
si 0,6 km/km2. Panta medie a albiilor este ceva mai ridicata in
podiurile nalte (20 m/km) si mai redusa in dealurile joase si
spre cursul inferior (2-5 m/km).
Scurgerea lor este puternic influenata de cantitatea de
precipitaii, evapotranspiraie si constituia litologica. Se
apreciaz c din totalul precipitaiilor czute in regiunile mai
nalte, circa 70% reintr n atmosfera prin evapotranspiraie, 9%
se infiltreaz alimentnd pnzele de apa si 21% participa direct
la scurgerea. In regiunile cu altitudini mici (in est si sud) 90%
din precipitaii revin in atmosfera, 2-5% se infiltreaz si 5-8%
alimenteaz direct rurile. Deci, alimentarea directa din
precipitaii fiind redusa, fenomenul de secare are, la majoritatea
rurilor, o frecventa ridicata.
Alimentarea rurilor din Podiul Sucevei si Podiul Central
Moldovenesc se face dominant din precipitaii (70 85%) sub
forma de ploi (60-70%) si zpad (30-40%) si moderat din ape
subterane (15-30%), situaie care le asigura o scurgere bogata.
In regiunile din est si sud, alimentarea subterana este mai

redusa (10-15%), iar cea din precipitaii (mai ales apa provenita
din topirea zpezii) are o pondere ridicata (40-50%).
Regimul scurgerilor se caracterizeaz prin ape mari,
primvara si la viituri si intervale lungi cu ape mici in a doua
parte a verii si toamna.
Primvara, ploile bogate si topirea zpezii asigura o
scurgere de 40-50% din volumul anual, vara se produc 5-7%
viituri ce dau creteri brusc ale scurgerii provocnd inundaii,
toamna si iarna debitele mai reduse fiind ntreinute doar de
alimentarea subterana.
La rurile din sudul podiului, uneori la nceputul iernii, pe
fondul unei circulaii ciclonice sudice active se produc viituri ce
dau creteri ale debitelor. La rurile din Podiul Sucevei
diferenele dintre extremele scurgerii sunt mai reduse, dect in
est si sud. Scurgerea solida se face in proporie de peste 95%
sub forma de suspensii. n peste 80% din Podiul Moldovei
turbiditatea variaz intre 1000 si 2500 g/m 3 fiind favorizata de
alctuirea petrografic a dealurilor cu altitudini de 300-500 m,
panta si lipsa pdurii, condiii ce stimuleaz splarea in
suprafaa, iroirea etc. Este mai mica in regiunile joase, unde
pantele reduse ale albiilor determina viteze mici ale apei si
stimuleaz depunerea.
Lacurile. In Podiul Moldovei exista numeroase lacuri,
majoritatea de proveniena antropica. Lacurile a cror cuveta a
rezultat prin procese naturale (tasri, alunecri, prsirea si
rectificarea albiilor) au adncimi mici si sunt frecvent invadate
de vegetaie hidrofila (ndeosebi in Cmpia Moldovei, luncile
Prutului, Jijiei etc.). Intre lacurile antropice se impun, prin numr
si suprafaa, heleteiele (ndeosebi in Cmpia Moldovei) a cror
apa este folosita pentru irigaii, piscicultura, alimentare cu apa
etc. Intre acestea sunt Dracani pe Sitna, Podu Iloaiei pe
Bhlite, Circi pe Nicolina si mai multe pe Baeu. Se adaug
iazurile (in Podiul Sucevei), lacurile de baraj a cror apa este
folosita in scopuri variate (alimentarea oraelor, hidroenergie

etc.) de pe Prut (Stanca-Costeti), Siret, Bistria, Racova la


Puca, Circi lng Iai.
Clima
Podiul Moldovei se ncadreaz in climatul temperat al
dealurilor cu altitudine medie. Distribuia si regimul de
manifestare al tuturor elementelor climatice ce li caracterizeaz
sunt determinate de mai muli factori:

larga deschidere a regiunii spre nord, est si sud ce faciliteaz o


circulaie activa a maselor de aer din aceste direcii (din est,
mase continentale, iarna reci si uscate ce dau temperaturi
joase, viscole, geruri si vara calde si uscate ce imprima nuana
continentala; din sud, mase de aer calde, umede sau uscate
care accentueaz fenomenele de seceta sau provoac in sud
desprimvrri sau precipitaii la nceputul iernii; din nord,
mase baltice, polare reci si umede);
desfurarea Carpailor Orientali constituie o bariera in calea
maselor de aer vestice, oceanice, care coboar de pe acetia,
mai uscate uneori crend efecte foehn-urile;

amplitudinea reliefului podiului pe cca 600 m si structura


orohidrografica (culoare de vale largi ncadrate de interfluvii de
podi) impun diferenieri topo-climatice evidente (al platourilor
si culmilor situate la peste 400 m, al culoarelor de vale si
dealurilor joase);

desfurarea podiului pe mai mult de doua grade de latitudine


se reflecta in variaia cantitii de radiaie globala (112,5
kcl/cm2/an in nord si 122 kcl/cm2/an in sud), urmare a unei
durate diferite a strlucirii Soarelui.
Podiurile si dealurile cu nlimi mai mari de 350
m. Acestora le sunt caracteristice: temperaturi medii anuale de
8 90 C, in ianuarie de 20; - 40 C, in iulie de 18 200 C; peste
120 de zile cu nghe si peste 40 de zile de iarna; precipitaiile
depesc anual 600 mm, cad preponderent in intervalul aprilie-

septembrie (peste 70%), multe fiind generate de prezenta


maselor de aer baltice; variaii de la an la an si de la luna la
luna in cantiti czute (sunt ani cnd valoarea totala reprezint
50 70% din cea multianuala si ani ploioi cnd aceasta valoare
este cu mult depita; in lunile de vara, aversele din cteva zile
includ peste 50% din cantitatea medie a acestora); in sezonul
rece, se nregistreaz cca 40 de zile cu ninsoare, iar stratul de
zpad persista 75 de zile; se produc brume in peste 20 de zile
(ndeosebi in mai si septembrie), oraje, grindina, secete.

Dealurile si culoarele de vale, cu altitudini mai mici de 350


m, au drept caracteristica de baza nuana continentala
accentuata. Aceasta este susinuta de valorile medii ale
temperaturii anuale si din lunile calde care sunt cu 1 2 0 C mai
ridicate dect in situaia anterioara (9 100; 20 210), gerurile
de durata si inversiunile de temperatura cauzate de stagnarea
in timpul iernii a maselor de aer rece nordice si nord-estice in
culoarele de vale si Cmpia Moldovei (Podiul Jijiei),
amplitudinile termice accentuate (in jur de 70 0), numrul ridicat
al zilelor de vara (70 90), tropicale (peste 30), a frecventei
perioadelor de uscciune si de seceta favorizate de masele de
aer cald de proveniena estica si sudica, cantitatea medie
anuala a precipitaiilor (450 500 mm) distribuite extrem de
neuniform sezonier, lunar (una-doua zile cu ploi alterneaz cu
lungi intervale in care acestea lipsesc) si de la an la an, viscole
cu durata, frecventa si intensitate din cele mai mari in tara
noastr.
Apele
Poziia geografica la exteriorul Carpailor de unde vin si cele
mai nsemnate artere hidrografice (Siret, Prut, Suceava,
Moldova etc.), sedimentarul gros ce faciliteaz ptrunderea apei
la adncime mare, condiiile climatice continentale cu influenta
determinanta in scurgere sunt principalii factori care dau un

anumit specific hidrologic si hidrografic apelor din Podiul


Moldovei. Analiza acestora releva urmtoarele aspecte:
Ape la adncime cu debite mari si grad de mineralizare
deosebite. Infiltrarea apei se face cu uurina la peste 1000 m,
dar prezenta unor orizonturi impermeabile faciliteaz existenta
unor pnze de apa la adncimi diferite. Acestea au grad de
mineralizare
deosebit,
sunt
cloruro-sodice,
sulfuroase,
bicarbonatate si au caracter artezian sau ascensional. Duritatea
mare nu permite utilizarea economica a lor.
Ape freatice cantonate in depozite pliocene superioare si
cuaternare la adncime redusa. Sunt dependente de regimul
precipitaiilor si de temperaturile ridicate din sezonul cald.
Unele apar la zi pe aliniamente de izvoare la baza cuestelor,
frunilor de terasa avnd debite mai mari si caliti ce permit
folosirea pe plan local. Cele mai multe izvoare, ndeosebi din
dealurile joase, au debite reduse si un grad de mineralizare la
limita de potabilitate acceptata. Daca in aezrile mici
alimentarea cu apa se face din pnzele aflate la baza aluviunilor
teraselor sau a celor din lunci, in ora in condiiile unei dublri a
populaiei si a construciei a numeroase uniti industriale
problema apei se pune cu stringenta. In prezent, aici necesarul
este acoperit parial prin transportul prin conducte din alte
regiuni (la Iai este racordata o conducta de la imieti din
Valea Moldovei) sau din lacurile de acumulare amenajate in
acest scop (pe Prut, Racova, Bistria etc.).