Sunteți pe pagina 1din 15
Ministerul Culturii si al Cultelor Direcfia judefeand pentru Cultura, Culte gi Patrimoniu Cultural National Alba PATRIMONIUM APULENSE ANUAR DE: arheologie, istorie, cultura, etnografie, muzeologie, Conservare, restaurare Coordonatori: fon Margineanu Gabriel Rustoiu Dan Dorin Ovidiu Editura “ALTIP“ i Alba lulia - 2002 DAMIELA MARCU ISTRATE BISERIGA ORTODOXA “BUNA VESTIRE" DIN ALMASU MARE - JOSENI, JUD. ALBA DANIELA MARCU ISTRATE Biserica "Buna Vestire" din Almasu Mare este binecunoscut specialistilor ca una dintre cele mai vechi biserici roménesti de zid din Transilvania, construiti anterior anului 1418. Din acest motiv monumentul se bucuri de o Jiteraturd relativ bogati’, chiar daci pan’ in prevent nu a facut obiectul unor cercetiiri directe (arheologice si de parament). Incepnd din anul 1999 biserica, aflaté fntr-o stare de conservare problematicd, a fost inclusi in Programul Nagional de Restaurare al Ministeruloi Culturii, ceea ce a creat ocazia gi a oferit mijloacele pentru o cercetare interdisciplinard complex, cdreia fi apartine si demersul de fata. Biserica "Buna Vestire" este alcdtuiti dintr-un naos usor trapezoidal, o absidi decrogati de form aproximativ semicirculard si un turn cu plan pitrat pe fatada de vest’. (pl. I/l-2). In partea de vest a naosului se delimiteaz’ o tribund sprijinitd pe patra stalpi de ziditrie datorat unei etape mai trzii, din secolul XVII, Initial toate componentele clidirii au fost acoperite cu. bolti semicilindrice din piatri, dar cele din tum si navi s-au prabusit in secolul al X1X-lea si au fost inlocuite, Absida pastreazi si acum bolta original semisferied, completatil spre E cu 0 semicaloti pentry a se racorda la trasew! zidurilor, Eagena Greceanw, Joana Cristache Panait, Biserici roménesti din raion Ardealului, X1, 4-6, 966. pag. 320. Eugenia Greceanu, Influenta goticé in arhitectura bisericilor romenesti de sid din Transilvania, SCI4, 18, 1, 1971, pag. 34-39. Vasile Driigut, Dictionar enciclopedie de arti medievala romdneascd, 1976, pag. 1S, Marius Porumb, Cuitori si arta romdneased in Transilvania secolului al XV-lea, AHA Cluj, XXM, 1980, pag. 99. Gheorghe Curinschi_ Vorona, {storia arhitecturii in Romdnia, 1981, pag. 132. Marius Porumb, Pictura roméneased din Transitvania, 1981, pag. 28. Marius Porumb, Dicsionar de picturd veche romaneascd din Transilvania, sec. XIU-XVII, \9987 pag. 18, Gheorghe Petrov. Biserica roméneascé din) Almagu Mare, jud. Alba, studiu istoric, mss, 1999, Gheorghe Petrov, Biverici medievale romdnestt din SV Transilvaniei, tezi de doctorat, 2000. Gheorghe Fleser. Biserici romdnesti de zid din judetul Alba, 2001, pag, 40-42. Proigctantul general este SC Remonis SRL din Brasov, reprezentat prin ing. Carmen lon, ¢: a coordonat toate cercetirile de specialitate si a {ntocmit relevee exacte ale cladirii, Un excelen| proiect de restaurare a fost rezultatul final al acestei laborioase activittt Lungimea in ax este de 17 m, din care nava si absida 13:80 m; tifimea nagsului este de 5, m, jar deschiderea absidel de 3,70 m la pomire, * Gheorghe Fleser, op.cit.. pag. 42 112 Alba lulia, Mitropolia Biserica este luminat prin ferestre extrem de inguste prevazute cu ancadramente din piatra simple, 3. pe latura de N, 2 pe latura de S gi 2 la absid&. Accesul se poate realiza fie dinspre V, prin tum, fie dinspre S print-un portal simplu dreptunghiular, Pardoselile interioare sunt din lespezi de piatri nefasonate. tn absida altarului, se pAstreazi mai multe fragmente de fresci datind din sec. XVII gi cinci icoane pe iemn pictate de Sima Zugravu in 17645. Initial acoperigul a fost invelit cu lespezi de piatri, inlocuite in 1863, dupi pribusirea si refacerea boltilor din naos si tum, cu sindril&®, iar in 1962 cu figlt gi tabla’. in forma actual& clddirea este sprijiniti in exterior de 6 contraforturi, realizate in 1841 conform unei inscripfii pastrate pe unul dintre ele: 3 pe latura de N, 2 pe latura de S si unul dispus oblic oarecum in axul absii Biserica este mentionat& pentru prima dati intr-un document din 1418, si aceast dati, insofitt de analiza arhitecturii gi a solutiilor constructive, se afl la baza incadririi cronologice a constructiei Ja inceputul sec. XV*. Gheorghe Petrov a avansat ipoteza construirii bisericii in sec. XIV de cdtre mineri de etnie german’ a cliror prezenfi la Almasu Mare este legati de exploatarile aurifere din zona, in ambianja arhitecturii romanice, “avand in vedere planimetria absidei altarului precum gi anumite elemente constitutive ale constructiei".? in luna nojembrie 1999 au fost executate cinci sondaje arhealogice in exteriorul bisericii in vederea obtinerii informatiilor tehnice necesare intocmirii expertizei de rezistend’’. Degi sdpatura a fost extrem de limitaté, totusi am reusit si stabilim relatiile dintre. principalele componente ale cladirii (umn - naos - altar), evolutia nivelului de cdlcare precum $i caracteristicile tehnice ale structurilor. Biserica din Almagu Mare-Joseni este amplasat& pe un platou inalt, care prezinté o ugoard pant& atat dinspre vest catre est, cat gi dinspre nord spre sud: nivelul de cilcare se afl4 langi tum la + 0,16 m!', in axul absidei la - 0.08 m ias pe partea de nord a pronaosului la + 0,25 m. (plI/1; foto 1) Sub nivelul actual de calcare zidurile _bisericii sunt imbracate de o centuré de beton a c&rei limitd inferioari coboara dinspre vest spre est'*: din 3 Marius Porumb, Dicfionar.., pag. 18. ® Gheorghe Fleser, op.cit., pag. 40 7 Gheorghe Petrov, op.cit., pag. 8. * Opinie impantiyith de majoritatea amoribor - vezi nota 2. ” Gheorghe Petrov. op.cit. pag. 9 Sondajele au fost realizate 1a solicitarea proiectantulss general. in momentol respectiv sondajele au fost gandite ca etapa preliminari a unei cercetdri arheologice complexe in exteriorul si interiorul monumentului. intre timp ins& Ministerul Culturii a inrerupt finanarea, astfel c& nu 4 fost posibild continuarea cercetirilor. " Cotele de adancime menfionate in text sunt raportate la wagriss-ul stabilit de proiectant. ®. 030 m in S 1, - 015 min $ 5, - 041/048 min $3 gi S 4. 113 DANIELA MARCU ISTRATE acest motiv infrastructura nu a putut fi observatd decat partial, limita superioara a fundatiilor si felul in care se face trecerea la elevatie nefiind vizibile’”. (pl I-VI; foto 2-4) Fundatiile bisericii sunt realizate din bolovani mari de piatra asezati relativ regulat, pentru egalizarea asizelor folosindu-se pietre de dimensiuni mai mici; ca liant s-a intrebuingat lut amestecat cu p’mant. Urme de mortar s-au identificat doar in S 1 (tum gi latura de vest a naosului), deasupra cotei de - 0,60 m - deci aproximativ cu 0,30 m mai sus decat talpa fundatiei. santurile pentru fundajiile navei gi turnului s-au adancit oblic, astfel ci la nivelul primei asize de bolovani fundatiile sunt mai inguste cu 030 m. in jurul bisericii paméntul a fost riscolit de gropile mormintelor, astfel cA nu au rimas urme evidente din nivelul de constructie. Cel mai folosit nivel de cilcare, marcat printr-un strat de pamant brun amestecat cu fragmente de piatri si pigment de mortar urmeazi linia pantei'*, iar de fa limita sa superioara santurile de fundare au adancimi diferite, de ta - 0,70 m in partea de V pani la - 125 m in partea de E, la limita platoului'*. in punctele investigate structura fundatiilor este foarte asemanatoare, $1 nu s-a evidentiat nici o cezura intre actualele componente ale clidirii. In stadiul actual al cercetarilor construirca bisericii poate fi alribuiti unei etape unice. singurul adaos fiind un set de contraforturi din bolovani de piatra inecaji in mortar ale c&ror urme au fost identificate in secfiunile 2.3 gi 5, sub forma unor fundatii masive cu lungimea de 2,10 m'*. Nu se poate preciza perioada in care au fost construite acestea din urma, dar stim ci au fost demolate si inlocuite cu contraforturile actuale, realizate din blocuri de piatri. in 1841. Desi tot pamantul din jurul bisericii este rascolit, in sipatur’i au fost identificate $i cercetate doar 6 morminte concentrate, cu o singurd excepyie, in jurul absidei. (pl. V2) Scheletele sunt orientate V-E paralel cu biserica, mai putin M 2 si M 3 care sunt deviate NV-SE; toate au fost asezate pe spate, cu brafele intinse pe ling’ corp (2 cazuri) sau indoite din coate cu antebratele pe abdomen (3 cazuri). Gropile au fost sapate incepind de langé fundatiile bisericii: in cazul M 1 groapa a fost s&pati in forma de clopot, astfel incat scheletul sa fie lipit de zidaria fundajiei. Forma gropilor nu a fost vizibila, dar umplutura este alc3tuiti din solul viu amestecat totdeauna cu pigment de crbune gi in dou’ cazuri cu pigment de mortar. Nu au aparut urme de lemn. © Limita superioari a fundatici. marcatd printr-un decrog lat de 0.15 m. a fost vizibili numai_ pe latura de N, in S 5, Pe latura de S, in § 2, fundagia navei se Hteste bruse Ia - 0.45 m, formand vn fel de urechius, Pe latura de Na bisericii ganful larg spat pentru realizarea centurit a fost umplut cu bolovani mari de piatri, realizandu-se astfel un fel de dren. 020/028 m in apropicrea turnului, la - 0,35 m (medie) in partea de est, respectiv ~ 0.25 m (medie) pe partea de nord. 093 in $ 1, - 152 in S 3, - 1,62 in axul absidei, yi - 125 m pe latura de nord. “ Lagimea rimane pentru moment necunoscuta, de asemenea mumarul acestor contraforturi 114 PATRIMONIUM APULENSE dar au fost recuperate numeroase cuie, semn ci inmormantirile s-au efectuat in sicrie. Cel mai vechi mormént pare si fie M 5, care a fost distrus complet de M 4, datat cu monede la mijlocul sec. XIX. O monedi din 1545 (Saxonia)” si un jinel sigilar descoperite in umplutur’ in $ 3 au apartinut cu mare probabilitate acestui mormant"’, M 3 este datat cu moneda la mijlocul sec. XVII, iar M 6 a avut depusd in zona bazinului o moneda din 1702. Inelul sigilar este lucrat prin ciocanire din bari de argint cu sectiunea circular’ si are parjile laterale bogat impodobite cu motive vegetale derivate din palmet&; pe chaton are in negativ un blazon cu scobituri laterale in interiorul cAruia sunt reprezentate soarele, luna, luceafarul si 0 aripa stilizat, iar deasupra din nou soarele si luna. (pl. VI/3) Stratigrafia sitului este extrem de simpla. Solu) viu este reprezentat de un Tut feruginos brun roscat in care s-au adancit atat sanfurile de fundare (cu excepfia celor pentru absida) cat si gropile mormintelor (stratul 5), acestea din urmi cApicuite de un strat de pimént amestecat cu pigment de mortar si fragmente de piatrS a cirai limiti superioaré marcheazi si un nivel de caleare in jurul bisericii (stratul 4). O umplutufi din pimant amestecat cu pietrig (stratul 2) reprezinti o nivelare recent in care au fost sipate santurile pentru centura de beton (straturile 3 si 9) si in care de asemenea a fost adanciti o umpluturi de pietris care sustine actualul trotuar de lang’ peretii clidirii. (pl. II-VI) Concluzii. Aga cum am precizat, informafiile acumulate in acest stadiu al cercetarilor conduc la concluzia c& biserica este construiti intr-o singura etapi. Totusi este necesar si precizim faptul ci datorit’ absenfei mortarului este posibil ca eventuale interventii la nivelul fundafiilor si nu fie reperabile intr-o spaturd atét de restransa: in cazul in care s-a refolosit 0 constructie mai veche, fundafiile acesteia puteau fi demontate sau modificate (prelungite) fara si ramAni urme in stcuctura zidariilor. Aceasti rezervi se impune din dou motive: 1. asimetria general a bisericii precum gi grosimea diferits a 2idurilor par s& indice la prima vedere etape diferite de constructie - sau existenfa unei structuri mai vechi care a determinat abaterile respective: latura de vest a naosului este din interior pronuntat arcuitd, peretii naosului sunt mai grogi spre est si se subtiazi treptat spre vest, iar spatiul naosului se micsoreazit de asemenea dinspre V spre E. Arcuirea absidei este neregulati, pornind de " Identificarea monedelor aparjine lui Adsian Popescu de la Institutul de Arheologie Vasile Pirvan din Bucuresti. ™ Aceasti afirmatie se bazeazi pe faptul ci in afari de inventarul mormintelor in sipituri nu au apirut obiecte de inventar cu exceptia unor mici fragmente ceramice atipice, deci maneda si inelul sunt susceptibile a proveni de la un mormént. {ntrucat celelalte morminte au inventarul ‘intact, singurul posesor al acestor obiecte rimane M 5. 115 DANIELA MARCU ISTRATE fapt din dou& ziduri perpendiculare pe latura de E a navei, forma ce ar putea sugera 0 combinatie inte planul semicircular gi cel poligonal. in aceasti asimetrie general singura component& regulat este turnul, si nu este exclus ca acesta si aparfind unei etape mai tarzii care a remodelat fatada de vest a bisericii. Pe de alté parte ins& aceasti asimetrie poate s& fie si rezultatul unui santier improvizat, prea putin experimentat in construirea unei astfel de clidiri ale c&rei principii generale totusi le cunoaste gi incearc4 si le respecte. 2, fundatiile naosului si tumului sunt adancite in solul viu, pe cand fundatiile absidei intersecteazi si un pimfnt purtat cu pigment feruginos, c&rbune si mici fragmente de piatra foarte asemindtor cu umplutura mormintelor ~ semn ci partea de est a suprafetei a fost locuitS intr-un fel sau altul inainte de construirea bisericii. Aceste semne de intrebare nu pot fi rezolvate decft printr-o cercetare arheologicé extins& in exteriorul dar mai ales in interiorul monumentului. Spiturile efectuate nu ne permit nici clarificiri de ordin cronologic, astfel c principalul reper in acest sens riméne planimetria bisericii. Tipul de biseric’ sald cu absidd semicircular4 a fost deseori discutat in literatura de specialitate din perspectiva genezei, cronologiei si repartitiei geografice”. Atribuit indeobste arhitecturii romanice, acest tip este ins4 deseori expresia unor santiere provinciale, din medii in care stilurile culte au ecouri prea palide pentru a fi semnificative. Planul nu este singular in zona Muntilor Apuseni: cel mai vechi monument de acest tip este biserica M&nistirii Ramey datati in sec. XII-XIV™, construité in spiritul arhitecturii ortodoxe bizantine. Din aceeasi serie pot fi enumerate bisericile din Ampoita (com. Metes, Biserica "Cuvioasa Paraschiva", inc necercetat’, datati ipotetic in sec. XV), Cib (com. Almasu Mare, Biserica "Sf. Nicolae", necercetaté dar cu o planimetrie copiatd dup’ cea a bisericii din Joseni, cu o datare osciland intre secolele XV-XVIII) si Galda de Jos (Biserica "Nasterea Maicii Domnului", sec. XIV-XV), iar cercet&rile viitoare ne rezerva probabil inci niulte surprize la acest capitol. Pentru aceste biserici mai modeste in afara de o posibil& situare in sfera reminiscenelor romanice sau a influenjelor dinspre fara Roméneascd, trebuie si avem in vedere si existenfa unui model concret care a fost copiat in limitele posibilititilor (materiale si nu in ultimul rand tehnologice), iar in cazul de faya acest rol putea sd revind bisericii de la Ramet. Virgil Vatasianw, Astoria artei feudale in férile Romine, 1959, pag. 80-85. Eugenia Greceanu, Date noi asupra arhitecturii romanice din zona ceniralé a Transilvaniei, in vol. Pagini de veche arté roméneased, De la origini pand la sfarsitul secolului al XVI-lea, 1970, pasimn. | ® Pentru datarea clidirii in sec. XIII a se vedea Marius Porumb, Dictionar., pag. 230. Pentnt © Incadrare mai tarzie, in sec. XIV, Vasile Dréguj, Dictionar enciclopedic... pag. 259. 116 CATALOGUL MORMINTELOR 1, Sectiune, adancime varst4. 2. Forma si umplutura gropii. 3. Orientare. 4. Pozitie. 5. Inventar. 6. Relagii stratigrafice. Mi: J. S 2, -1,00 m, matur; 2. umplutura din pimant negra destul de curat, cu rar pigment de cirbune si mortar; 3. V-E; 4. intins pe spate, capul distras, cu maxilarul inferior c&zut fntr-o parte, braful drept indoit din cot in unghi de 90° cu antebraul peste abdomen, braul sting indoit in unghi ascutit cu antebraful oblic peste abdomen, picioarele paralele. M2: 1. S 4, - 0,80 m, matur; 2. umplutura gropii din pimiint negra cu pigment de carbune si rar mortar; 3. V-E; 4. intins pe spate, partea sting a corpului si bazinului partial distruse, brafele intinse pe ling corp, picioarele paralele. M3: 1, $3, - 1,50 m; adolescent; 2. umplutura gropii din pmant negru-maroniu destul de curat; 3, NV-SE; 4. intins pe spate, brafele intinse pe langa corp. 5. bentit4 din piele cu finte (aplice) din cupru agezati pe frunte si 0 moneda de la mijlocul sec. XVII pe bazin. 6. Partea inferioara a scheletului a fost suprapusi de groapa M 4. M4: 1. S 3, - 160m; matur; 2. umplutura din pamant negru-maroniu pigmentat cu cirbune; 3. V-E; 4. intins pe spate, capul c&zut pe umirul drept, bratul drept indoit din cot in unghi de 90° cu antebraful peste abdomen, braful sténg indoit in unghi ascufit cu antebraful oblic peste abdomen, spre umérul drept; picioarele paralele.5. 3 nasturi din os pe abdomen $i 2 monede din 1852 si 1859, Francisc Iosif in zona bazinului. 6. A distrus aproape complet M 5 si a suprapus partial M3. MS: 1. § 3, - 1,55 m, matur; 2. umplutura din pamAnt negru-maroniu pigmentat cu c&rbune; 3, V-E; 6. distrus aproape complet de M 4. M6: 1. S 3, - 1,30 m, matur; 2. umplutura din pamént negru-maroniu pigmentat cu c&rbune; 3. V-E; 4. intins pe spate, bratele indoite din coate in unghi de 90° cu antebrafele pe abdomen, picioarele paralele; 5, monedi 1702. LEGENDA STRATURILOR . strat vegetal. . umpluturd recent, pimant amestecat cu pietrig. . §anf pentru centura de beton transformat in dren, _ lentil cu pigment de mortar si fragmente de piatra. . umpluturi cu pigment feruginos, pigment de c&rbune, rar mortar (gropi pentra_morminte). WRYNS 117 DANIELA MARCY ISTRATE Sa. stratul 5 mai curat. 6. sol viu (sol feruginos brun - roscat cu bulgiri de lut). 7. pietrig (pat pentru trotuar). 8. pietre legate cu mortar. 9. san{ pentru centura de beton. L'EGLISE ORTHODOXE "L'’ANNONCIACION™ D’ALMASU MARE- JOSENI, DEP. D'ALBA Léglise présent une nef unique, une abside en hémicycle vottée en demi-calotte sphérique et sur la facade ouest un tour clocher. En 1999 on a fait cinq sondages archéologiques, 4 la demande darchitect qui coordonne Je projet de restauration. On a établie que T'édifice a &é construit dans un seule étape, probablement dans le XIV-éme siécle. Dans le XIX-éme siécle les votites de nef et du tour se sont écroulé et ont été remis en état avec une autre section; dans la méme période on a ajouté de contreforts. Dans les fouilles on a découvert six tombeaux d'inhumation, le plus ancien du XVi-éme siécle et les autres jusqu'au XIX-éme siécle. Explication des figures PL. 1 1, Le plan topographique. 2. La planimétrie de I’église et les sondages archéologiques. PL. 4. Le paroi nord du sondage 1. 2. Le paroi ouest du sondage 1. 3. Le paroi nord du sondage 2. PL. ITT 1. Le paroi est du sondage 3. 2. Le paroi est du sondage 2. 3. Le paroi sud du sondage 4. PL. IV 1. Le paroi nord du sondage 3. 2. Le paroi ouest du sondage 3. PL. V. |. Le paroi ouest du sondage 2. 2. Le paroi ouest du sondage 5. 3. Le paroi sud du sondage 5. PL. VI 1. Le paroi est du sondage 5. 2. Le paroi ouest du sondage 5. 3. Lanneas découvert dans les fouilles. Photographies 1.Vue générale de l'église du cété de nord-est. 2.Les fondements du tour et de la nef. 3. Les fondements de I'abside et de la nef., vue générale 4. Les fondements de l'abside et de la nef, ‘détail. 118 PL.I 1. Detaliu din planul topografic, sc. 1:1000, 2. Planut bisericii la nivelul fundatillor si sectiunile realizate, sc. 1:100. 119 PLII 1. Secfiunea I, profil N. 2. Sectiunea 1, profil V. 3. Sectiunea 2, profit N. == Be wea 202 PL. HI I. Secfiunea 3, profil E. 2. Sectiunea 2, profil E. 3. Sectiunea 4, profil S. 121 assiod PL. IV 1. Sectiunea 3, profil N. 2. Sectiunea 3, profil V. 122 PATRIMONIUM APULENSE q 1 islrie Yo : 2 caocetd 2 ws — PL. V. I, Sectiunea 2, profil V. 2. Sectiunea 5, profil V intermediar, 3. Sectiunea 5, profil S. 123 DANIELA MARCY ISTRATE 1” PL. VI 1. Sectiunea S, profil E. 2. Sectiunea 5, profil V. 3. Inel descoperit in sdpaturd, se. 1:1. 124 PATRIMONIUM APULENSE 1.Vedere generalii a bisericii dinspre NE. 2. Fundatiile turnului si navei. 3. Fundasile absidei si navei, vedere generali. 4. Fundatiile absidei si navei, detaliu. 125