1.

Corelatie raport juridic-norma juridica

2. Corelatie izvoarele dreptului-norma juridica
3. Principiile legiferarii
Principiul (cerinta) fundamentarii stiintifice a activitatii de elaborare a normelor juridice
Principiul (cerinta) asigurarii unui raport firesc ntre dinamica si statica dreptului
Principiul (cerinta) corelarii sistemului actelor normative
Principiul accesibilitatii si al economiei de mijloace n elaborarea normativa
Cerintele principale pe care le implica realizarea acestui principiu constau n:
a) alegerea formei exterioare a reglementarii;
b) alegerea modalitatii reglementarii juridice;
c) alegerea procedeelor de conceptualizare si a limbajului normei.

4. Obiectul actului juridic

5. Principiile de functionare ale institutiilor juridice
1. Principiul egalitii
este un principiu de rang constituional, fiind vorba despre egalitatea n faa legii. Aici este vorba
despre egalitatea n faa judectorului,
2. Principiul gratuitii
Are n vedere gratuitatea accesului la tribunal i faptul c accesul la concursul
personalului auxiliar de justiie trebuie s fie gratuit i accesul gratuit la serviciile avocailor.
3. Principiul neutralitii
Neutralitatea trebuie analizat pe dou coordonate: o coordonat tehnic i alta, social i
politic. Neutralitatea tehnic difer dup cum este vorba despre sistemul acuzatorial sau
sistemul inchizitorial.
4. Principiul continuitii
Continuitatea presupune o funcionare fr ntrerupere a instituiilor judiciare, deoarece
continuitatea este o tr stur a serviciului public al justiiei.

6. Definitia (continutului) raport juridic

Raportul juridic este acea legatura sociala, reglementata de norma juridica, continnd
un sistem de interactiune reciproca ntre participanti determinati, legatura ce este
susceptibila a fi aparata pe calea coercitiunii statale.
7. Modul in care este sesizata ICCJ in legatura cu solutiile prezentate in prealabil
8. Jurisprudenta ca izvor de drept in general. Comparatie intre sistemele anglo-saxon si
romano-germanic dpdv al jurisprudentei.
Practica judecatoreasca, denumita si jurisprudenta, este alcatuita din totalitatea
hotarrilor judecatoresti pronuntate de catre instantele de toate gradele. Potrivit scopului
lor, instantele de judecata solutioneaza anumite cauze ce se deduc n fata lor si pronunta
hotarri (sentinte) pe baza legii.
Sistemul anglo-saxon (common law), opus celui romano-germanic (civil law), are trei ramuri
principale: Common law, Equity si Statutary law. Common law este alcatuit din reguli stabilite
pe cale judecatoreasca.Equity este alcatuit din reguli de drept pronuntate anterior unificarii
jurisdictiilor engleze, de catre curti speciale. Statutary law reprezinta ramura alcatuita din
reguli de drept create prin lege (statute).
n general, se considera ca sistemele juridice de traditie romanista (romano-germanica) se
clasifica n: sisteme care cunosc o mai pronuntata influenta franceza; sistemul germanoelevetiano-italian si sistemul tarilor nordice.

9. Actul juridic. Relatia dintre actul juridic si contracte

10. Sistemul hindus de drept

11. Aplicarea legii in spatiu si asupra persoanei

Este de principiu faptul ca norma juridica este teritoriala si personala. Norma juridica romna
se aplica asupra cetatenilor sai. n privinta persoanelor juridice, acestea au nationalitatea statului
pe al carui teritoriu si-a stabilit, potrivit actului constitutiv, sediul social. Daca exista sedii n mai
multe state, determinant este sediul real, prin care se ntelege locul unde se afla centrul principal
de conducere si de gestiune a activitatii statutare. Teritorialitatea normei juridice nu este absoluta.
Exceptia extrateritorialitatii priveste sediul misiunii diplomatice si, n parte, personalul acesteia
Sunt cunoscute trei forme de reglementare, de catre state, a regimului juridic al strainilor: regimul
national, regimul special si regimul ce rezulta din clauza natiunii celei mai favorizate.
12. Tehnici de sistematizare a actelor juridice
13. Capacitatea juridica-premisa a subiectelor de drept
14. Definitia dreptului
cuvntul drept semnifica stiinta dreptului ansamblul de idei, notiuni, concepte si principii
care explica dreptul; nu este numai stiinta, el este, n egala masura, tehnica si arta; este o
tehnica a convietuirii umane; si facultatea unui subiect de a-si valorifica sau de a-si apara
mpotriva tertilor un anumit interes, legalmente protejat.

15. Persoana fizica ca subiect de drept

16. Analogia in drept
Atunci cnd organul de aplicare, fiind sesizat cu solutionarea unei cauze, nu gaseste o
norma corespunzatoare, el face apel fie la o norma asemanatoare (analogia legis), fie la
principiile de drept (analogia juris). Atunci cnd reglementarea este neclara sau lipseste,
judecatorul va cauta n alte norme pentru a gasi o rezolvare a cazului (prin analogie cu o
dispozitia asemanatoare). Mai complicata este situatia cnd el nu gaseste o asemenea
reglementare n nici o norma. El va solutiona pe baza principiilor de drept care reprezinta
acel ideal de ratiune si justitie, care sta la baza dreptului pozitiv. n acest caz, analogic se
nalta la principiul general pe care-l implica, spre a-l putea aplica unei ipoteze pe care
legea nu a prevazut-o. Observam faptul ca aplicarea dreptului prin analogie are la baza
constatarea unei lacune a legii, fapt ce obliga pe judecator, n dreptul privat, sa solutioneze
cauza prin aplicarea fie a unei dispozitii asemanatoare, fie prin apelul la principiile dreptului.
n dreptul penal o asemenea posibilitate nu este recunoscuta

17. Sistemele atipice de drept

Ele prezinta un regim juridic mixt, de tip hibrid, ceea ce determin s nu poat fi
ncadrate n niciuna din marile familii de drept. Faptul c nu aparin niciuneia dintre
familiile clasice de drept nu nseamn c aceste sisteme nu prezint importan.
Sistemele atipice preiau elemente din marile familii de drept, romano-germanic i
anglo-saxon, iar aceast preluare creatoare este o dovad a armonizrii diversitii
juridice i a unitii sistemelor
18. Actiunea in timp a normei juridice
19. Faptul juridic-premisa a raportului juridic.
20. Comparatie intre sistemul francez si german
21. Structura logica a normei
22. Raspunderea juridica
23. Comparatie intre sistemul britanic si cel american de drept
24. Definitia normei
25. Capacitatea juridica, premisa a calitatii subiectului de drept

Omul este subiect de drept. Aceasta aptitudine recunoscuta de lege omului, de a avea
drepturi si obligatii juridice, poarta denumirea de capacitate juridica. capacitatea
juridica ne apare ca o premisa a calitatii de subiect de drept; n lipsa ei nu ar fi posibila
participarea oamenilor sau a organizatiilor acestora la relatiile soiale reglementate de
drept. Capacitatea juridica generala este aptitudinea de a participa ca titular de drepturi si
obligatii juridice, n principiu, n toate raporturile juridice, fara ca legea sa conditioneze
aceasta participare de ndeplinirea unor calitati. Capacitatea juridica speciala este
posibilitatea recunoscuta de lege de a participa ca subiect de drept n raporturile n care
trebuie ndeplinite anumite conditii.
26. Obiceiul-izvor de drept
27. Conduita ilicita-conditie a raspunderii juridice
28. Comparatie intre continutul dreptului si al raportului juridic
29. Principiile organizarii justitiei
30. Incorporarea actelor juridice
31. Obiceiul si jurisprudenta in sist anglo-s si romano-g prin raportarea la legea scrisa
32. Metoda logica de interpretare a normei
Metoda logica este cel mai larg ntlnit procedeu de interpretare a normei juridice. Ea implica
aprecieri rationale, realizate prin operatiuni de generalizare, de analiza logica a textului
normei juridice, de analogie etc., prin aplicarea legilor logicii formale.
Interpretarea prin reducerea la absurd nseamna stabilirea adevarului tezei de demonstrat prin
infirmarea tezei care o contrazice.
Argumentul per a contrario (sau a contrario) se bazeaza pe legea logica a tertului exclus
(tertium non datur). Acest argument pleaca de la premisa ca n cazul notiunilor contradictorii
care se neaga una pe alta, doar una poate fi adevarata, cealalta este falsa, o a treia posibilitate
nu exista.
Argumentul a majori ad minus (cine poate mai mult poate si mai putin) este o inferenta
silogistica.
Argumentul a minori ad majus care nsoteste argumentul a majori ad minus si care semnifica
faptul ca daca legea interzice mai putin, ea interzice implicit si mai mult.
Argumentul a fortiori consta n aceea ca ratiunea aplicarii unei norme este si mai puternica
ntr-o alta ipoteza dect aceea indicata expres n norma respectiva.
Argumentul a pari se ntemeiaza pe rationamentul ca pentru situatii identice sa se pronunte
solutii identice
33. Caracterul valoric al raportului juridic
n raporturile juridice si gasesc concretizarea valorile esentiale ale societatii.
Raporturile juridice pot fi caracterizate ca instrumente de transmitere a continutului valoric al
normelor de drept n planul relatiilor sociale concrete si reale. Normele juridice, ca modele
valorice, si gasesc concretizarea n raporturile juridice.