Sunteți pe pagina 1din 3
Ministerul Culturii si al Cultelor Directia judeteand pentru Cultura, Culte gi Patrimoniu Cultural National Alba PATRIMONIUM APULENSE ANUAR DE: arheologie, istorie, cultura, etnografie, muzeologie, Conservare, restaurare Coordonatori: lon Margineanu Gabriel Rustoiu Dan Dorin Ovidiu Editura "ALTIP™ i Alba lulia - 2002 GRONICA CERCETARILOR ARHEOLOGICE DIN JUDETUL ALBA Raport preliminar de cercetare privind santierul Alba lulia - Catedrala Romano- Catolica si Palatul Episcopal - Str. Mihal Viteazul nr. 21-Campania anului 2002 Colectiv: dr. Daniela Marcu Istrate, Angel Istrate (SC Damasus SRL), Daniela Tanase (MBT), Szics Peter Levente (MJSM). Cod sit: 1026.11, 1026.12 Autorizatie nr: 63/2002, 64/2002 in perioada 14 iunie-J5 septembrie 2002 s-au desfigurat cercet’ arheologice in imediata apropiere a Palatului Episcopal, pe fatadele de nord, vest si sud ale aripii de N. Pe fatada de nord a fost investigata integral o suprafaté cu dimensiunile 46x4,5 m, careia i s-au, addugat 2 sectiuni cu dimensiunile 3 x 3 m, respectiv 4 x 3 m. Pe celelalte 2 fatade a fost efectuatd cate o sectiune de control. Cercetirile fac parte din programul de restaurare a complexului format din Palatul Episcopal si Catedrala Romano-Catolic&, pro- gram coordonat de arh. Sarkadi Mérton. Cele mai importante vestigii descoperite sunt urmitoarele: 1. Epoca romani ~ latura de vest a castrului roman, surprins& in sipdturi in. imediata apropiere a coljului de NV al palatului. A fost cercetati fundatia, iar din elevajie se pistreaz’ maxim 6 asize de blocuri fasonate. La o distant medie de 3 m de palat zidul castrului a fost demolat complet de fa nivelul fundatiei de © groapi care conjine materiale din sec. XVII. ~ jumitatea sudicl a unui turn amplasat perpendicular pe latura de vest a castrului. Nu se piistreaz decét fundatia, in perfect’ stare. = au fost surprinse partial 2 clidiri aflate in interiorul castrului. 2. Sec. V-VI - urme sporadice de locuire. 3. Epoca medievalit = urme sporadice de locuire din secolele VIII-XI. A fost cercetati 0 groap’ apartinand unui complex din secolele VIII-X, din care s-a recuperat 0 cantitate important de cerami - muinele unei clidiri civile din secolele XIII-XIV - probabil apartinand complexului primul palat episcopal. 146 = au fost stabilite principalele etape de constructie ale palatului actual, a clrui primA forma se poate data in sec, XIV-XV. - au fost descoperite si cercetate ruinele urmitoarelor constructii: = un tum de colf al palatului din sec. XIV-XV. - o fanténd din sec. XV-XVI. - doua latrine din sec. XVI-XVIII. - © anexd de mari dimensiuni din sec. XVI-XVI. un tum de scar din sec. XVI. - a fost cercetaté 0 poartd a cetitii medievale. Din sapaturd a fost recuperat extrem de mult inventar acoperind intervalul cronologic cuprins intre epoca romani si anul 1700. O cantitate impresionanté de ceramicd a fost descoperiti atdt in straturi cft gi in urmitoarele complexe inchise: groapi din sec. VIMI-X; groapa din sec. XIV-XV (sant de aprare?); umplutura unei pivnife, sec. XIV-XV; umplutura unei latrine sec. XVI-XVII; umplutura unei fantini, sec. XVII; groapd sec. XVII. Tot din categoria ceramicii fac parte numeroase fragmente de plici decorative parietale, de Iznik, din ceramic& alb& sau copii ale acestora din ceramicd rosie, si de asemenea cahle de soba - cele mai importante din sec. XV-XVI aruncate in sanqul de fundare al unui tum circular de scara. Dintre obiectele speciale mentiondm: fibule, un cercel bizantin, un pinten (sec, XV), catarame din diverse epoci, inele, si 120 de monede recuperate din straturi si complexe Cercetdrile arheologice de 1a Lopatiea Veche, Com. Mirasldu, Jud. Alba - Ruina bisericil medievale romanesti - Campaniile 1995-1996, 2002. Colectivul de cercetare: Gheorghe Petrov (MNIT Cluj), Paul Scrobota (MI Aiud) in apropierea orasului Aiud, intr-o zon bogati in vechi monumente apartinand arhitecturii medievale romanesti de zid, se afl satul Lopadea Veche, localitate retrasi pe una din vaile ce strabat partea vesticl a Muntilor Apuseni. Pe un deal, situat in partea de nord-vest a satului, se afld ruina unei vechi biserici romanesti de piatri ce purta hramul Adormirea Maicii Domnului. Constructia prezinté o dezvoltare longitudinald, fiind alcdtuité din trei compartimente: un altar poligonal, decrosat, cu cinci laturi, un naos aproximativ dreptunghiular si un pronaos ce reproduce forma unei potcoave. Lungimea bisericii de-~a lungul axei mediane este de 15,06 m la exterior si de 13,96 m in interior, Biserica a fost edificatd in doua etape de constructie. Initial, lacagul a fost de dimensiuni mai reduse, fiind alcatuit din actualele compartimente ale 147 ——