Sunteți pe pagina 1din 35

Test 1

1.1.Definiti dreptul financiar(cel putin 3 notiuni).


Dreptul financiar poate fi definit - totalitatea actelor norm. care reglem. relaiile de constituire,
repartizare i utilizare a fondurilor bneti ale statului i ale instituiilor publice, destinate
satisfacerii sarcinilor social-economice ale societii.
Dreptul financiar-totalitatea normelor de drept care reglementeaza raporturile sociale ce apar la
constituirea,utilizarea fondurilor banesti a statului,destinate satisfacerii sarcinilor si necesittilor
social-economice a societatii.
Drept financiar-reprezinta ramura de drept alcatuita din norme de drept in vederea reglementarii
relatiilor financiare,utilizarii fondurilor banesti,destinate interesului public..
1.2.Clasificati izvoarele dreptului financiar:
Izvoarele dreptului financiar sunt alctuite din totalitatea actelor normative care reglementeaz
raporturile juridice financiare. n raport de gradul de generalitate sau specificitate, se disting
urmtoarele izvoare:
A. IZVOARE COMUNE ALE DREPTULUI FINANCIAR
Astfel, n ierarhia izvoarelor, comune distingem ca prim izvor de drept financiar - Constituia.
Legea fundamental a rii prevede dispoziii referitoare la elaborarea, aprobarea i executarea
bugetului public naional i a contului de incheiere a exerciiului bugetar, de asemenea prin
normele constituionale sunt stabilite competentele statului cu privire la gestiunea banului public,
sarcini referitoare la controlul execuiei bugetare, politica valutar, politica fiscal etc.
Ca izvoare comune se mai disting, legile ordinare ale parlamentului, decretele prezideniale i
hotrrii ale guvernului.
B.IZVOARE SPECIFICE ALE DREPTULUI FINANCIAR
Izvoarele specifice sunt actele normative care cuprind dispoziii referitoare la relaiile financiare.
Ca izvoare specifice ale dreptului financiar citm:
1.Codul Fiscal al RM
3.Legea RM cu privire la bani
4.Legea RM cu privire la Banca
Nationala a Moldovei
5.Legea RM privind sistemul bugetar si procesul bugetar
8.Hotarirea Guvernului RM privind aprobarea normelor pentru efectuarea operatiunilor de casa
in economia nationala a RM s.a.
Dupa scop:
-acte de intocmire a bugetului de stat
-acte de imprumut public,de formare si intrebuintare a fondurilor banesti;
-acte de control financiar
Dupa efectele produse:
-acte financiare-acte juridice,manifestari de vointa.
-operatiuni financiare-nu prodic efecte juridice dar stau la baza emiterii actelor juridice
financiare,ele sunt acte de calcul a veniturilor,cheltuielilor savirsite de functionari de specialitate
financiar-contabila.
Dupa aparitie(organul care le-a emis):
-Legi-sunt emise de Parlament cu aplicabilitate asupra statului,al unitatilor administrativteritoriale si instintutiilor publice.
-Acorduri internationale-izvoare de drept cu conditia ca RM sa fie parte la acest accord si acestea
sa fie ratificate de Parlament.
-Hotaririle Guvernului-se emit pentru organizarea executarii legilor.
-Actele normative ale MF-acte normative prin care se instituie norme juridice care dezolta si
detaliaza cuprinsul dispozitiilor generale din legile de specialitate financiara.
1.3.Argumentati locul si rolul dreptului financiar in sistemul dreptului:
O opinie unanima este aceea conform careia dreptul financiar face parte din dreptul
public.Referitor la domeniul public putem afirma ca normele juridice financiare asigura

constituirea de fonduri in vederea finantarii si administrarii nevoilor de interes general, ca si


destinatia si modul de realizare a finantarii. In cazul domeniului privat, normele juridice care
privesc finantele publice isi indreapta atentia si eforturile in vederea: -delimitarii si colectarii
resurselor publice de la contribuabili; -incurajarii prin intermediul unor facilitati fiscale a unor
activitati economice; -stoparii unor activitati comerciale in functie de interesul public; -sustinerii
unor comercianti pentru progres si dezvoltare; Dreptul financiar prezinta o importanta sporita si
un puternic rol activ, avand in vedere ca prin normele juridice ce contribuie la formarea sa poate
sprijini si stimula anumite sectoare productive din economie.
In ceea ce priveste locul ocupat de catre dreptul financiar in cadrul sistemului de drept si tinand
cont si de existenta celor doua mari diviziuni ale dreptului, putem afirma ca ramura dreptului
financiar face parte din dreptul public deoarece reglementeaza prin propriile norme interese cu
carater general, public. In cadrul dreptului public, dreptul financiar se regaseste in legatura cu
dreptul constitutional, ramura de mare importanta care s-a consacrat prin intermediul
Constitutiei. Reglementarile constitutionale contureaza o serie de directii generale de actiune
catre bugetul de stat, procedura bugetara, impozite si taxe. O alta relatie o reprezinta relatia cu
dreptul administrativ, intrucat aceasta ramura de drept cuprinde dispozitii privitoare la organele
puterii execiutive, organele financiare de stat ce fac parte din administratia de stat si constituie
adminstratia finantelor publice. Tinand cont de faptul ca exista o serie de masuri coercitive in
domeniul dreptului financiar ce privesc constatarea si sanctionarea infractiunilor, putem afirma
ca acesta poseda relatii cu drept penal.
Legatura cu dreptul muncii rezida in formarea si
utilizarea fondurilor bugetului de stat, pentru asigurarile sociale de stat si alte resurse financiare.
O alta stransa legatura se remarca intre dreptul financiar, dreptul civil si drept comercial, avand
in vedere ca cele trei ramuri inglobeaza norme juridice ce reglementeaza intr-o maniera prioritara
raporturi patrimoniale ce au ca obiect anumite drepturi precum si obligatii ce pot fi cuantificate,
determinate si concretizate prin intermediul monedei.

2.1.Definiti notiunea de buget(inclusiv conf legislatiei RM):


Bugetul reprezint un procedeu economic-financiar, cu caracter evalutiv, programatic i
comparativ, compus din dou pri, respectiv din partea de venituri i partea de cheltuieli, care se
ntocmete pentru o perioad determinat, n legtur cu resursele financiare ale oricrei
persoane fizice sau juridice.
Legea privind sist. Bugetar i proces bugetar prevede c bugetul st cuprinde sursele de venituri i
destinaie cheltuielilor pentru un an bugetar. Conform legislatiei prin buget se intelege un
document(o lege votata de Parlament) in care sunt inscrise cheltuielile statuuli si veniturile
necesare pentru acoperirea acestora.Bugetul de stat este elaborat annual de catre Guvern si
aprobat ulterior de Parlament.
2.2.Argumentati importanta principiilor si ordinea repartizarii veniturilor si cheltuielilor
bugetare:
Repartizarea veniturilor si cheltuielilor in sistemul bugetar este subordonata unor reguli de
conduita in vederea solutionarii unor probleme principale:
-se acorda statului si administratiei de stat acel volum de resurse financiare care sa asigure
indeplinirea de cater aceste organe a functiilor puse in sarcina lor;
-sa asigure asa cheltuili bugetare care sa corespunda sferelor de activitate a acestor organe.
Procesul de repartizare a veniturilor si cheltuielilor se bazeaza pe urmatoarele principii:
1.Principiul reglementarii uniforme(centralizate)-se exprima in stabilirea prin acte normative a
bazelor commune care determina sistemul de venituri si cheltuieli de diferit nivel,ordinea de
aprobare a normativelor de defalcari sau modalitatea de utilizare a mijloacelor bugetare
imprumutate
2.Principiul echilibrarii maximal posibile a bugetului-se infaptuieste in conditiile deficitului
bugetar cronic printr-un system de masuri special elaborate care duc la inlaturarea sau la
micsorarea acestui fenomen.
3.Principiul subordonarii administrative,insemnatatii obiective si masurilor finantate-din buget
se finanteaza actiunile care se atribuie la competenta fiecarui organ de stat.
4.Principiul teritorialitatii trecerii in fond a veniturilor-foarte important la constituirea bugetelor
locale.
5.Principiul autonomiei autoritatilor publice locale la repartizarea unor venituri( i aprob
propriul buget i l cheltuie conform necesitilor unitii).
2.3.Evaluati natura juridica a bugetului de stat a RM:
Sub aspectul naturii juridice a bugetului de stat in literature de specialitate s-au formulat o serie
de teorii:
1.Bugetul este un act administrative pentru ca atit veniturile cit si cheltuielile bugetare sunt
evaluari realizate de agentii administativi.
2.Bugetul este un act legislative-este o decizie care emana de la puterea legislativa.
3.Bugetul este un act administrativ+legislative-bugetul este o lege in partea creatoare de
dispozitii generale si este un act administrative in partea creatoare de dispozitii individuale.
4. Bugetul este un plan financiar-imbraca forma unui act normativ.
5. Are natura juridica de lege-se considera ca bugetul este adoptat printr-o lege care poarta
denumirea de Lege bugetara anuala

Subiectul 3:Cheltuielile publice


3.1.Definiti cheltuielile publice:
Prin cheltuiele publice statul acopera necesitatile publice de bunuri si servicii considerate
prioritare in fiecare perioada. Cheltuielile publice exprima relatii economico - sociale in forma
baneasca care se manifesta intre stat, pe de o parte, si persoane fizice si juridice, pe de alta parte,
cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii functiilor
acestuia. Continutul economic al cheltuielilor publice se afla in stransa legatura cu destinatia lor,
unele cheltuieli publice exprimand un consum definitiv de produs intern brut, iar altele o
avansare de produs intern brut.
Cheltuielile publice inseamna numai acele cheltuieli care se acopera de la bugetul administratiei
centrale de stat, din bugetele locale sau din bugetul asigurarilor sociale de stat.
3.2.Clasificati cheltuielile publice:
Clasificaia cheltuielilor publice se face pe mai multe criterii:
1.Clasificaia administrativ pe criteriul instituiilor prin intermediul crora se efectueaz
cheltuieli publice (ministere, instituii publice autonome, uniti administrativ teritoriale etc.).
2.Clasificaia economic pe dou criterii: al scopului n care sunt efectuate plile (cheltuieli
publice curente sau de funcionare i cheltuieli publice de capital sau de investiii); al existenei
sau nu a unei contraprestaii (cheltuieli publice ale serviciilor publice, numite i administrative i
cheltuieli publice de transfer).
3.Clasificaia funcional pe criteriul sectoarelor de activitate ctre care sunt repartizate
resursele financiare publice (a) n domeniul social: nvmnt, sanitare, ocrotire social etc.; b)
n domeniul cercetrii; c) n domeniul economic (investiii, acordarea de subvenii i faciliti; d)
n domeniul aprrii i siguranei naionale; e) n domeniul administrativ public central i local;
f) n ceea ce privete dobnzile aferente datoriei publice).
4.Clasificaia financiar pe criteriul momentului efecturii i a efectului avut de acestea
(cheltuielile publice definitive caracterizate prin faptul c se finalizeaz cu pli la scadene
ferme, certificnd lichidarea total a angajrii statului pentru efectuarea cheltuielilor prevzute n
buget; cheltuieli publice temporare: majoritatea sunt operaiuni de trezorerie urmate de pli cu
scadene certe; cheltuieli publice virtuale: pe care statul le va realiza n anumite condiii doar).
5.Si pe criteriul formei de manifestare (cu/ fr contraprestaie; definitive/ provizorii; speciale/
globale)
3.3.Formulati structura cheltuielilor publice conform bugetului pentru anul 2005:
Nivelul si structura cheltuielilor publice sint stabilite in functie de nevoile publice care urmeaza
conform prioritatilor acestora,si ierarhizarii lor pe anumite criterii,sa fie realizat in perioada
considerate(anul financiar,anul bugetar).
Cheltuielile publice reflecta cererea de resurse,dar volumul veniturilor posibile de realizat
reflecta oferta de resurse.
Introducerea cheltuielilor publice in buget presupune diferite etape:
-Identificarea nevoilor;
-Stabilirea importantei nevoilor si ierarhizarea lor;
-Urgenta rezolvarii acestor cheltuieli;
-Eficacitatea cheltuielilor; -Eforturi si efecte.

Test 2
Subiectul 1:Circulatia monetara
1.1.Relatati despre functiile monedei:
Functia de evaluare a valorilor economice. Cu moneda se masoara valori materiale, se exprima
preturile, puterea de cumparare, creditul.
Functia de mijlocire a schimburilor de bunuri si servicii prin intermediul operatiunilor de
vanzare-cumparare. Moneda mijloceste circulatia marfurilor, ea insasi fiind o marfa
intermediara. Moneda a evoluat neintrerupt cu productia si schimbul de marfuri; prin schimb,
produsele devin marfuri a caror circulatie este inlesnita de moneda.
Functia de mijlocire a platilor. Moneda dobandeste calitatea de moneda legala pentru ca
creditorul este obligat sa primeasca moneda aflata in circulatie la data lichidarii unei datorii. Ea
poate fi intrebuintata la efectuarea oricaror plati, de catre oricare dintre subiectele de drept,
indiferent de categoria marfurilor ori serviciilor supuse acestui act commercial.
Functia de mijlocire a creditului. Creditul reprezinta transmiterea temporara a unei puteri de
cumparare; el este un imprumut de moneda.Moneda serveste ca mijloc de acordare a creditului.
Functia de mijlocire a economiilor. Disponibilitatile temporare ale populatiei se pot valorifica
prin intermediul monedei. In acest mod, moneda transforma in capital, care se poate utiliza
eficient in circulatia monetara.
Functia de tezaurizare. Cu ajutorul monedei se pot pastra si transfera valorile care se cer
mentinute in timp pe o perioada indelungata. De asemenea, valorile pot trece de la un detinator la
altul in modul cel mai eficient prin intermediul monedei. Tezaurizarea se realizeaza in conditiile
circulatiei banilor cu valoare integrala (de aur) cand functia de mijloc de circulatie si de plata
este indeplinita de catre monedele din metal obisnuit sau bancnote, acesti bani lipsiti de valoare
intrinseca inlocuindu-i pe cei din metal pretios, care sunt transformati in lingouri, putand fi
pastrati ori vanduti sub aceasta forma, dupa greutate, ca orice marfa.
Functia sociala de distribuire si redistribuire a bunurilor si serviciilor. Produsul social se
distribuie cu ajutorul monedei celor care au contribuit direct sau indirect la crearea lui. Moneda
inlesneste o buna utilizare a factorilor de productie nationala, asigurand o repartitie cat mai justa
a produsului social.
Aceste functii ale monedei nu se cer indeplinite cu necesitate, cumulativ, de catre o marfa
pentru a fi considerata moneda. Este suficient ca ea sa indeplineasca o singura functie din cele
amintite pentru a deveni moneda, daca este asimilata ca atare.
1.2.Determinati factorii care influenteaza suma de bani si viteza de circulatie a banilor:
Suma de bani necesara circulatiei monetare reprezinta un ansamblu de preturi ale marfurilor si
serviciilor vindute si incasate a platilor scadente influentate de preturile marfurilor si serviciilor
vindute pe credit sau compensatie toate acestea in functie de viteza de rotatie a banilor.
Factorii ce influenteaza suma de bani:
-Factorul de influen direct( -Volumul produselor; -Nivelul preturilor;)
-Factorul de influen indirect (-Dezvoltarea platilor fara numerar).
Viteza de circulatie a banilor exprima numarul de tranzactii la care poate servi o unitatet
baneasca.
Este influentata de urmatorii factori:
-Cu cit suma este mai mica viteza mai mare;
-Stabilitatea social-economica si conjunctura economic;
-Gradul de coincidenta intre incasarile veniturilor de catre populatie si momentul platilor
effectuate de catre populatie;
-Increderea populatiei in puterea de cumparare a monedei.

1.3.Evaluati rolul BNM in circulatia monetara:


Obiectivul principal al Bncii Naionale este de a realiza i a menine stabilitatea monedei
naionale. Banca Naional conlucreaz cu Guvernul n realizarea obiectivelor sale i, conform
legii, ntreprinde aciunile necesare pentru a realiza o astfel de conlucrare. Banca Naional
aduce periodic la cunotina publicului rezultatele analizei macroeconomice, evoluiei pieei
financiare i informaia statistic, inclusiv cea privind masa monetar, acordarea creditelor,
balana de pli i situaia pieei valutare.
n scopul ndeplinirii atribuiilor sale Banca Naional are dreptul s emit hotrri, regulamente,
instruciuni i ordonane. Actele normative ale Bncii Naionale, care snt obligatorii pentru
instituiile financiare i alte persoane juridice i fizice, se public n Monitorul Oficial al
Republicii Moldova i intr n vigoare fie la data publicrii lor, fie la o alt dat prevzut n
textul actului respectiv, cu condiia informrii publicului
In 1991, conform legislatiei a fost format un sistem bancar de doua niveluri, in care B.N.M.
indeplineste functia de banca centrala, dar nu este angajata in activitatea bancara comerciala.
Apoi Parlamentul a adoptat doua legi cu privire la B.N.M. si institutiile financiare. Aceste legi
includ elemente indreptate spre intarirea rolului B.N.M. in elaborarea si implimentarea politicii
monetare si valutare si spre o activitate sigura si durabila a sistemului financiar.
B.N.M. este responsabila pentru autorizarea, supravegherea si reglementarea activitatii
institutiilor financiare.
Atribuiile de baz ale B.N.M. sunt:
-stabilirea i promovarea politicii monetare i valutare n stat;
-emisiunea monedei naionale;
-autorizarea, supravegherea i reglementarea activitii instituiilor financiare;
-gestionarea rezervelor valutare ale statului;

Subiectul 2:Bugetul asigurarii sociale de stat


2.1.Indentificati continutul bugetului asigurarilor sociale de stat:
BASS este planul financiar annual care reflecta constituirea,repartizarea si utilizarea fondurilor
banesti necesare ocrotirii pensionarilor,salariatilor si a membrilor de familie.
BASS este o componenta a bugetului public national.
Continutul sau trebuie privit sub 2 aspecte:
1.La venituri cuprinde:
-contributia pentru asigurarile sociale de stat platite de catre agentii economici si institutii;
-contributia salariatilor si ale celorlalti asigurati;
-contributiile pentru asigurari sociale datorate de unitatile particulare bazate pe libera initiativa;
-dobinzi pentru disponibilitatile din conturi;
-contributiile differentiate ale salariatilor si pensionarilor care merg la tratament balnear sau
odihna.
1.La cheltuieli cuprinde:
-pensiile(pentru munca depusa si limita de virsta,invaliditate).
-indemnizatiile si ajutoarele de asigurari sociale(ajutor de deces,de ingrijirea copilului bolnav sau
cu handicap);
-trimiter la tratament balnear si odihna;
-cheltuieli cu plata taxelor postale ocazionate de traansimiterea pensiilor;
2.2.Selectati particularitatile executarii BASS:
Executarea BASS consta in realizarea contributiei si a celorlalte venituri,in corelatie practice
necesara cu plata pensiilor,indemnizatiilor si ajutoarelor banesti acordate din acest buget.
Particularitatile ce individualizeaza executarea BASS privesc in special:
1.Veniturile
2.Cheltuielile
Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat provin din contributii de asigurari
sociale( 23angaj/6sal), din transferul da la bug. de st. i din alte venituri (din dobinzi, din
majorari pentru plata cu intirziere a contributiilor)
Cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat acopera contravaloarea prestatiilor de
asigurari sociale din sistemul public, cheltuielile aferente organizarii si functionarii
sistemului public, finantarii unor investitii proprii, alte cheltuieli prevazute de lege.
Din veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat se preleva anual pina la 3% pentru
constituirea unui fond de rezerva.
Fondul de rezerva cumulat nu poate depasi 50% din nivelul cheltuielilor prevazute pentru
anul bugetar respectiv.
Fondul de rezerva se utilizeaza pentru acoperirea prestatiilor de asigurari sociale in situatii
temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin legea
bugetului asigurarilor sociale de stat.
2.3.Formulati adoptarea BASS:
Acest buget se intocmeste distinct de bugetul de stat,cuprinde relatiile financiare de
constituire,repartizare si utilizare a fondurilor benesti necesare asistentei si protectiei
sociale.Elaborarea BASS ets asigurata de MF publice in conformitate cu prevederile Legii prvind
finantele publice locale.
BASS este examinat de comisisa parlamentara de specialitate,celelalte comisii ale Parlamentului
si Directia juridical a organului legislative care prezinta Plenului Parlamentului un raport si aviz

la data stabilita de acesta.Concomitent,proiectul legii BASS este examinat de Curtea de Conturi


care prezinta Parlamentului un aviz la data stabilita de acesta.
In baza avizelor Comisiilor permanente si avizului Directiei juridice,Comisia de specialitate
intocmeste raportul si lista de recomandari asupra legii BASS si le prezinta Parlamentului.
Examinarea proiectului legii BASS in Parlament se efectueaza in 3 lecturi.In fiecare lectura
Parlamentul examineaza proiectul legii BASS si nota explicative.Legea bugetului poate fi
adoptata si in 2 lecturi daca toate chestiunile sunt examinate intr-o singura lectura.
La prima lectura se examineaza:
-directiile principale ale politicii bugetare ale asigurarii sociale de stat;
-conceptiile de baza a proiectului;
A doua lectura:
-veniturile estimate sub forma de calcul si structura lor;
-cheltuielile estimate:structura si destinatia lor;
-deficitul sau excedentul bugetului.
A treia lectura:Parlamentul la prezentarea Comisiei de specialitate:
-examineaza alocatiile detaliate care vor fi effectuate;
-stabileste alocatiile care vor fi finantate in mod prioritar;
-examineaza alte detalieri din proiectul legii.
Pina la 5 decembrie a fiecarui an Parlamentul adopta legea BASS care va fi promulagat de
Presedintele statului,apoi va fi publicata si va intra in vigoare la 1 ianuarie a urmatorului an.Daca
Legea BASS nua fost adoptat cu cel putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar,se
aplica Legea BASS al anului precedent.

Test 4
Subiectul 1:Finantele publice
1.1.Definiti notiunea de finante publice
In opinia unor autori, finantele reprezinta relatiile aparute in procesul de asigurare si repartizare a
fondurilor necesare statului exprimate valoric sub forma de bani. Aceste relatii se concretizeaza
in transferuri banesti de la agentii economici, institutii si persoane fizice la bugetul de stat, de la
bugetul de stat catre agentii economici, intre institutii si chiar in interiorul unor structuri
economice, cu prilejul formarii sau utilizarii diferitelor fonduri.1
O alta definitie a finantelor publice o propune D. D. Saguna sub urmatoarea forma:totalitatea
relatiilor sociale de natura economica ce apar in procesul realizarii si repartizarii in forma
baneasca, a resurselor necesare statului pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor sale.2
Tot in sensul definirii finantelor publice, profesorul I. Condor afirma ca:
sunt caracterizate ca relatii referitoare la formarea si intrebuintarea fondurilor banesti ce se
acumuleaza in bugetele publice si se utilizeaza in mod nerambursabil pentru satisfacerea
nevoilor generale ale societatii.3
1.2.Stabiliti si comparati trasaturile caracteristice ale conceptelor finantelor publice:
Conceptiile specialistilor care abordeaza problema finantelor publice sunt urmatoarele:
1.Finatele publice clasice(sec.VIII-incep.sec.XX)
2.Finantele publice moderne(primele decenii ale sec.XX-anii 1970
3.Finantele publice postmoderne(1970-prezent).
Primul concept classic al finantelor publice era strins legat de perioada in care statul isi desfasura
activitatea dupa principiul laisser faire,laisser passer.In acea perioada finantele publice serveau
doar pentru constituirea fondurilor banesti ale statului si aveau un character neutru.
In cel de-al doilea concept spre deosebire de primul,statul urmeaza sa joace un rol mai active in
viata economica a societatii in veedrea influentarii proceselor economice spre un curs mai
favorabil.
In comparative cu cele doua concepte,in cel de-al treile se contureaza armonizarea intereselor si
interventia statului in sectorul privat,insa interventia statului se pronunta doar pentru a stabili
cadrul juridic al acestei concurente de piata,in baza functionarii mecanismelor preturilor si
impiedicarii abuzurilor din partea monopolurilor.

1.3.Estimati activitatile financiare ale statului la etapa actuala:


La etapa actuala activitatea financiara a statului se bazeaza pe domeniul privat.statul constituind
un system financiar complex de acte,operatiuni si institutii publice de natura financiara sau cu
atributii financiare de control privind formarea si intrebuintarea fondurilor banesti ale
1
2
3

statului,unitatilor administrative teritoriale si ale altor entitati de interes public.Facind referire la


etapa actuala RM depaseste o perioada indelungata de tranzitie unde activitatea financiara isi are
rolul superior pentru ameliorarea situatiei.In asemenea conditii statul trebuie sa cunoasca
tehnicile de utilizare a disponibilitatilor banesti din partea contribuabililor pentru maximizarea
profitului si rentabilitatea.
O activitate financiara bine dezvoltata nu inseamna altceva decit intreprinderi sanatoase,business
orientat spre o dezvoltare continua,implimentarea noilor tehnologii,toate acestea pentru
mentinerea unui echilibru sistemului financiar. Sistemul financiar al RM la etapa actuala este
format din urmatoarele elemente - Sistemul bugetar - este un sistem unitar de bugete si fonduri,
care constituie bugetul public national si include: bugetul de stat -constituie totalitatea
veniturilor si destinatiei cheltuielilor pentru un an bugetar; Bugetul asigurarilor sociale de stat
- care cuprinde veniturile si cheltuielile si rezultatele financiare ale sistemului public; bugetele
locale - bugetele autoritatilor administrativeteritoriale; fondurile asigurarilor obligatorii de
asistenta medicala - aceste fonduri se examineaza si se aproba de Parlament RM, o data cu
bugetul de stat, acestefonduri se constituie din primele de asigurare obligatorii de asistenta
medicala, alteincasari prevazute de legislatie; fondurile speciale (extra bugetare) - in aceste
fonduri se colecteaza venituri cu destinatie speciala pentru realizare

Subiectul 2:Creditul
2.1.Definiti notiunea de credit si elementele lui
Creditul reprezinta suma de bani pe care o banca o acorda unei persoane fizice sau juridice pe o
anumita perioada de timp, pna la o anumita data numita scadenta si pentru care primeste o
dobnda.
Creditul reprez cedarea unei sume de bami efectuata la un moment dat din partea unui sub econ
altuia cu oblig ca cel din urma va restitui la o anumita data suma primita plus o sum de bani care
se numeste intere sau dobinda.
Elementele creditului:
1.Subiectele raportului de credit In calitate de creditori se afrima intreprinderile, care manevreaza
importante disponibilitati monetare. In calitate de debitori alaturi de intreprinderi si populatie se
afirma si statul, ca unul din principalii debitori.
2. transmiterea- valori, bani, puterea de cumparare pe care cred il transmite deb.
3.Termenul de gratie-perioada intre momentul angajarii creditului si inceperea rambursarii lui
(elem fac-v)
4. Ratele partiale-cele care se ramburseaza esalonat la anumite termene conform intelegerii
stipulate in contractul de credit.
5.Garantarea creditului(gajul)-ets format din anumite bunuri care se constituie la dispozitia
creditorului sau a unui tert pentru asigurarea indeplinirii de catre debitor a unor obligatiuni de o
valoare in general mai redusa.
6.Dobinda-o suma de bani platita de debitor creditorului sau pentru imprumutul acordat pe un
termen determinat.
7. Scadenta-momentul stabilit pentru intoarcerea bunului
8. penaliti(fac-v)
2.2.Clasificati creditul:
Formele principale sub care se prezinta creditul in economia de piata sunt:
1.Creditul commercial-reprezinta creditul pe care sil acorda egentii economici la vinzarea marfii
sub forma aminarii platii.
2.Creditul bancar-se acorda agen econ sau pers fiz sub forma baneasca de catre instit fin
bancare.
Din punct de vedere al calitatii debitorului si creditorului,se face distinctia intre:
1.Creditul privat-in care participantii la raportul de credit sunt subiect de dr privat;
2.Creditul public-in cadrul caruia debitorul este reprezentat de stat,iar populatia si agentii
econmici apar in calitate de creditori.
In functie de scopul acordarii creditelor:
1.Credite de productie,care pot fi:
-credite de consum pt consumul curent ale pers fiz
- de productie destinat pt investitii in sectorul de productie
Dupa natura garantiilor,se intilnesc urmatoarele forme de credite:
1.Credite reale-sunt cele pentru care garantia se prezinta sub forma de:
-garantie imobiliara concretizata intr-un contract de ipoteca asupra terenului sau cladirilor;
-garabtie mobiliara,care consat in valori mobiliare;
2.Credite personale-au la baza garantii morale,care se pot prezenta astfel:
Dupa intinderea drepturilor creditorului:
1.Credite denuntabile-care s emanifesta atunci cind creditorul isi rezerva dreptul ca
oricind,inainte de scadenta,sa ceara rambursarea acestui credit,cu sau fara avizarea debitorului.
2.Credite nedenuntabile-cind creditorul are dreptul de a cere rambursarea numai la o scadenta
dinainte stabilita.

3.Credite legate-caz in care creditorul conditioneaza acordara creditului de folosirea sa in


anumite scopuri convenite de debitor.
Dupa termenul de rambursare:
1.Credite pe termen scurt-de la 1 luna-pina la 12 luni.
2.Credite pe termen mediu-a caror rata de rambursare este de la 1 an la 5 ani.
3.Credite pe termen lung-a caror rata de rambursare depaseste 5 ani.
4.Credite overnight-o banca ce se afla pe un continent ce este z ice crediteaza o alta banca de pe
un alt continent(SUA-Europa).
2.3.Evaluati domeniul de utilizare a mijloacelor din imprumuturile externe:
Domeniul de utilizare a mijloacelor din imprumuturile externe:
1.Sustinerea balantei de plati;
2.Finantarea prectelor de investitii pentru dezvoltarea domeniilor prioritare ale economiei;
3.Acoperirea deficitului bugetar;
4.Finantarea cheltuielilor legate de lichidarea consecintelor calamitatilor naturale si altor situatii
extraordinare;
5.Finantarea cheltuielilor rezonabile legate de contractul datorat de stat;
6.Importul de materie prima;
7.Onorarea obligatiilor asumate prin acordarea garantiilor de stat pentru imprumuturi;
8.Serviciul de refinantare datoriei contractate anterior.

Subiectul 3:Veniturile publice


3.1.Definiti notiunea impozitului si taxei:
Impozitul reprez o contributie baneasca obligatorie i cu titlu nerambursabil datorata conform
legii buget de st de catre pers fiz si jur pt veniturile pe care le obtin sau bunuri pe care le poseda.
Taxa reprez suma datorata de pers fiz sau jur pt anumite acte sau servicii indeplinite sau prestate
la cererea si in folosul acestor pers de catre org de st, instit pub.
3.2.Clasificati impozitele:
Exist i se folosesc numeroase impozite. Gruparea lor n clase dup trsturi comune constituie
o necesitate deopotriv teoretic i utilitar.
a) Dup forma n care se percep, impozitele se clasific
- impozite n natur:
- impozite n bani:
b) Dup obiectul impunerii, impozitele se grupeaza in :
- impozite pe avere: care afecteaz bunurile de natur mobiliar sau imobiliar ale
contribuabililor (impozitul pe cldiri, pe terenuri,
- impozite pe venit: care vizeaz veniturile persoanelor fizice sau pe cele ale societilor
comerciale (impozitul pe profit).
- impozite pe consum (cheltuieli): care vizeaz cheltuielile de consum (accizele, tva).
c) n funcie de scopul urmrit exist:
- impozite financiare (cu caracter fiscal): care se instituie n vederea realizrii de venituri
necesare acoperirii cheltuielilor publice.
- impozite de ordine: introduse cu intenia limitrii unor aciuni sau pentru atingerea unui el ce
nu are caracter fiscal.
d) n raport cu frecvena realizrii lor, impozitele pot fi:
- permanente: adic se instituie i se ncaseaz periodic, prezint o anumit regularitate (sunt
anuale, trimestriale, lunare, chenzinale, decadale, etc), cuprinznd impozitele obinuit practicate.
- extraordinare: se introduc i se percep o singur dat (de pild, impozitul pe averea i ctigul
de rzboi).
e) Dup instituia care le administreaz, impozitele se pot clasifica n:
- impozite de stat: care n statele de tip federal sunt ale federaiei, ale statelor, provinciilor sau
regiunilor acesteia, iar n statele de tip unitar aparin administraiei centrale de stat. Cele mai
numeroase i importante impozite sunt incluse n aceast categorie.
- impozite locale: care sunt comunale i ale organului teritorial administrativ. Sunt considerate
impozite de interes local.
g) Dup incidena asupra pltitorilor, impozitele pot fi:
- impozite directe (convenionale): se percep drect de la contribuabili, ele fiind stabilite nominal,
n funcie de mrimea veniturilor i/sau a veniturilor acestora.
La rndul lor, impozitele directe pot fi grupate n:
impozite reale (obiective): se caracterizeaz prin aceea c se stabilesc asupra obiectivelor
impozabile, fr a ine seam de situaia personal a subiectului impozitului.
impozite personale (subiective): sunt aezate asupra veniturilor sau averilor
contribuabililor i in seama de situaia personal a acestora.
-impozite indirecte (neconvenionale): impozite care se percep cu ocazia vnzrilor de bunuri,
prestrilor de servicii sau executrii de lucrri.

3.3.Selectati modalitatile de stingere a obligatiei bugetare:


Stingerea obligaiilor fiscale prin plat:
Stingerea obligaiilor fiscale are loc, de regul, prin aceast modalitate, contribuabilii
executndu-i de bunvoie obligaia impus n mod unilateral de ctre stat. Plata sumelor
cuvenite bugetului de stat se poate realiza, n funcie de caracteristicile veniturilor bugetare,
potrivit prevederilor legale care le instituie, n una din urmtoarele modaliti: prin plat direct,
prin reinere la surs, prin aplicare i anulare de timbre fiscale mobile.
Compensarea:
Aceasta modalitate de stingere a obligatiei bugetare intervine in situatia in care un contribuabil a
platit bugetului general consolidat o suma nedatorata sau a platit mai mult decat datora. Sumele
astfel platite se vor compensa cu alte obligatii fiscale ale contribuabilului, restante sau viitoare.
Compensarea este alternativa cu restituirea acestor sume.
Compensarea se face de organul fiscal competent la cererea debitorului sau inainte de restituirea
ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia.
Organul fiscal poate efectua compensare din oficiu ori de cate ori constata existenta unor creante
reciproce.
Stingerea obligatiei fiscale prin anulare:
Stingerea obligatiei fiscale prin anulare se efectueaza prin acte cu caracter general sau individual,
adoptate conform legislatiei.
Data a stingerii obligatiei fiscale prin anulare este considerata data indicata n actul de anulare
sau data ntrarii n vigoare a actului legislativ privind anularea obligatiei fiscale.nscrierile n
conturile personale privind stingerea obligatiilor fiscale prin anulare se efectueaza n temeiul
documentelor fiscale interne, elaborate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, precum si tinnd
cont de lamuririle date organelor fiscale privind particularitatile executarii pentru fiecare act
legislativ privind anularea obligatiei fiscale.
Stingerea obligatiei fiscale prin prescriptie:
Stingerea obligatiei fiscale prin prescriptie se efectueaza n urma survenirii termenelor de
prescriptie pentru determinarea obligatiei fiscale sau stingerea ei prin executare silita.Data a
stingerii obligatiei fiscale prin prescriptie este considerata prima zi dupa data n care a expirat
termenul de prescriptie.nscrierile n conturile personale privind stingerea obligatiilor fiscale prin
prescriptie se efectueaza n temeiul documentelor fiscale interne, elaborate de Inspectoratul
Fiscal Principal de Stat, n scopul reflectarii n sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal de Stat a
deciziei scrise a conducerii organului fiscal sau organului Centrului pentru Combaterea Crimelor
Economice si Coruptiei, n functie de faptul care organ administreaza obligatia fiscala
respectiva.n cazul serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale, stingerea obligatiei
fiscale prin prescriptie se efectueaza n baza deciziei adoptate de catre consiliul local.
Stingerea obligatiei fiscale prin scadere
Data stingerii obligatiei fiscale prin scadere este considerata data deciziei emise de organul cu
atributii de administrare fiscala, care administreaza obligatia respectiva.nscrierile n conturile
personale privind stingerea obligatiilor fiscale prin scadere se efectueaza n temeiul
documentelor de uz intern, elaborate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, n scopul
reflectarii n sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal de Stat a deciziei conducerii organului
fiscal sau organului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, n functie de
faptul care organ administreaza obligatia fiscala respectiva.n cazul serviciului de colectare a
impozitelor si taxelor locale, stingerea obligatiei fiscale prin scadere se efectueaza n baza
deciziei adoptate de catre consiliul local.

Test 5
Subiectul 1:Finantele publice
1.1.Identificati trasaturile caracteristice ale finantelor publice:
Trsturile finanelor publice:

Sunt relaii cu caracter economic, ntruct ele apar n procesul formrii, repartizrii i
utilizrii produsului social.
Apar n form bneasc, deoarece n cadrul produciei de mrfuri i al aciunii legii
valorii, produsul de producie, reproducie i de circulaie a mrfurilor, repartiia
produsului social, relaiile de schimb, retribuirea muncii, precum i relaiile dintre agenii
economici sau dintre acetia i persoanele fizice, se exprim prin intermediul banilor, n
cadrul unor relaii bneti. Noiunea de finane publice sau relaii financiare nu poate fi
confundat cu cea de bani sau relaii bneti. Banii reprezint o marf, iar finanele sunt
relaii de constituire, repartizare i utilizare a mijloacelor bneti.
Sunt relaii fr echivalent, adic nu presupun n mod necesar o contraprestaie direct
din partea subiectului beneficiar al mijloacelor bneti.
Mijloacele bneti repartizate i utilizate de subiectele beneficiare nu se ramburseaz.

1.2.Argumentati deosebirile dintre finantele publice si finantele private:


Noiunile de finane publice i private sunt adecvate situaiei din rile cu economie de pia, n
care cea mai mare parte a mijloacelor de producie se afl n proprietate privat, fapt care face
posibil realizarea unei delimitri nete ntre sectorul public i cel privat. Finanele publice sunt
asociate ntotdeauna cu statul, unitile administrativ-teritoriale, cheltuielile, mprumuturile i
datoria acestora. Finanele private sunt asociate ntotdeauna cu activitile financiare ale
ntreprinderilor economice, ale bncilor i societilor de asigurri private, n legatur cu
resursele i necesitile acestora, mprumuturile primite sau acordate, creanele de ncasat i
obligaiile de plat, asigurrile i reasigurrile de bunuri, persoane i rspundere civil.
ntre finanele publice i cele private exist o serie de deosebiri dup cum urmeaz:

Resursele necesare statului pentru realizarea funciilor i sarcinilor acestuia se procur pe


calea impozitelor i taxelor, prin msuri de constrngere n principal, n timp ce resursele
ntreprinderilor private i ale persoanelor fizice se procur de pe pia, pe baze
contractuale.
Statul poate lua orice masur n legatur cu moneda naional, n timp ce ntreprinderile
private nu pot dect s o foloseasc.
Finanele publice sunt folosite n principal n scopul satisfacerii nevoilor generale ale
societii, n timp ce finanele private sunt folosite n slujba realizrii de profit de ctre
ntreprinztorii particulari.
Gestiunea finanelor publice este supus dreptului public, iar gestiunea financiar a
ntreprinderilor private urmeaz regulile dreptului civil i comercial.

1.3.Estimati functiile finantelor publice:


Finanele publice sunt necesare, n mod subiectiv i obiectiv, deoarece contribuie la realizarea
sarcinilor i funciilor statului, care nu ar putea fi nfptuite fr prghiile financiare. Mijloacele
prin care finanele publice, ca relaii financiare i ndeplinesc acest rol, sunt funciile acestora:

funcia de repartiie
funcia de control

Funcia de repartiie se manifest n procesul repartiiei produsului social (produsului intern brut)
i cuprinde dou faze:

constituirea fondurilor (resurselor) bnesti;


redistribuirea (utilizarea) acestora.

n prima faz are loc formarea fondurilor publice de resurse bneti, aciune la care particip
societi comerciale, regii autonome, instituii publice, alte persoane juridice i persoanele fizice,
indiferent dac sunt rezidente sau nerezidente. Fondurile publice de resurse se constituie n mai
multe forme concrete cum sunt: impozite , taxe, contribuii petru asigurri sociale, amenzi ,
majorri i penalizri de ntrziere ,rambursri ale mprumuturilor de stat acordate ,dobnzi
aferente i ajutoare primite Resursele din care se constituie fondurile publice provin din toate
ramurile economice i din toate sectoarele sociale: public, privat, cooperatist, mixt. n proporie
covritoare, resursele bneti ale finanelor publice sunt mobilizate cu titlu definitiv i fr
contraprestaie. A doua faz a funciei de repartiie o reprezint distribuirea fondurilor publice pe
beneficiari persoane juridice i fizice. Distribuirea este dat n competena autoritilor publice
i se face n raport cu resursele financiare disponibile i cererea de resurse financiare.
Distribuirea fondurilor publice nseamn stabilirea cheltuielilor publice pe destinaii: nvmnt,
sntate, cultur, asigurri sociale i protecie social, gospodrire comunal i locuine, aprare
naional, ordine public, administraie public, aciuni economice, datorie public. n cadrul
fiecrei destinaii, resursele se defalc pe beneficiari, obiective i aciuni. Distribuirea sau
redistribuirea produsului intern brut (produsul social) are loc n dou modaliti:

n cadrul aceluiai tip de proprietate, cnd are loc un transfer de resurse bneti ntre stat
i unitile sale n ambele sensuri
cu schimbarea titlului de proprietate cnd transferul are loc ntre stat pe de o parte i
agenii economici cu capital privat sau mixt i populaie pe de alta parte, i invers.

Redistribuirea se poate realizea i pe plan extern, prin contractarea de mprumuturi externe,


acordarea de mprumuturi externe, achitarea cotizaiilor i contribuiilor ctre organisme
internaionale de ctre stat sau alte instituii publice, primirea sau acordarea de ajutoare externe
de ctre stat, etc. Funcia de control a finanelor publice se justific deoarece fondurile publice
aparin ntregii societi. Sfera de manifestare a funciei de control este mai larga dect cea a
funciei de repartiie, deoarece vizeaz, pe lng constituirea i repartizarea fondurilor financiare
publice, i modul de utilizare a resurselor. Funcia de control a finanelor publice nu se limiteaz

la modul de constiturire a fondurilor publice i la repartizarea acestora pe beneficiari, ci


urmrete i legalitatea, necesitatea, oportunitatea i eficiena cu care instituiile publice i agenii
economici cu capital de stat utilizeaz n concret resursele bneti de care dispun.
n consecin, controlul se efectueaz nu numai activitilor specifice funciei de repartiie, ci el
se exercit i asupra produciei realizate n sectorul de stat, a schimbului i consumului ce are loc
n acest sector.
Subiectul 2:Pricedura bugetara 2.1.Definiti notiunea legala si doctrinara a procedurii
bugetare: Conform Legii privind sistemul bugetar si procesul bugetar : Procesul bugetar
reprezint etape consecutive de elaborare, aprobare, executare i raportare a executrii
bugetului. Procedura bugetara este activutatea care incepe cu elaborarea bugetului si se termina
cu aprobarea darii de seama despre executarea lui pentru anul bugetar respectiv.
Conform doctrinei,prin procedura bugetara se intelege un ansamblu de acte si operatiuni cu
character tehnic si normative infaptuite de organe specializate ale statului in scopul elaborarii
,adoptarii,executarii si incheierii bugetului public national.
2.2.Stabiliti importanta darii de seama cu privire la executarea bugetara:
Procedura executiei bugetare annuale cuprinde actele si operatiunile de realizare a veniturilor si
efectuare a cheltuielilor prevazute de legea bugetara anuala.
Procedura executiei bugetare este compusa din mai multe etape:
1.Repartizarea lunara a veniturilor si cheltuielilor:responsabilitatea generala pentru executarea
bugetului de stat revine Guvernului. n termen de 10 zile dup adoptarea legii bugetare anuale,
Ministerul Finanelor:
a) solicit de la autoritile publice centrale planurile de finanare ale acestora, precum i ale
instituiilor subordonate;
b) ntocmete repartizri lunare ale veniturilor prevzute de legea bugetar anual i de alte acte
legislative.
n termen de 45 de zile dup publicarea legii bugetare anuale, Ministerul Finanelor aprob
repartizarea lunar a veniturilor i cheltuielilor bugetului de stat conform Clasificaiei bugetare.
Ministerul Finanelor poate aproba alocaii pentru fiecare program guvernamental.
Repartizarea lunar se semneaz de ministrul finanelor sau de o persoan autorizat din
Ministerul Finanelor, care aprob cererea de cheltuieli pentru un scop specific.
Nici o autoritate public nu poate efectua cheltuieli fr autorizaia semnat de ministrul
finanelor sau de persoana autorizat din Ministerul Finanelor.
2.Executia partii de venituri a bugetului:realizarea veniturilor anuale ale bugetului de stat sunt
supuse cerintelor de legalitate.
n buget se percep impozitele, taxele i alte ncasri numai dac au fost stabilite prin lege.
La colectarea veniturilor sunt necesrae o serie de cate si operatiuni:
1.Identificarea veniturilor si bunurilor impozabile si taxabile si stabilirea obligatiunilor fata de
bugetul de stat;
2.Incasarea veniturilor bugetare realizate in urma platii de catre subiectele platitoare a sumelor
datorate bugetului de stat;
3.Urmarirea colectarii veniturilor bugetare care cuprinde o serie de masuri initiate de oprganele
financiare si bancare in vederea asigurarii integrale si la termenele prevazute a tuturor veniturilor
bugetare.
3.Executarea de casa a bugetului:operatiunile executiei de casa a bugetului de stat specifice si
principale sunt:incasarea veniturilor bugetare,pastrarea fondurilor banesti realizate pina la
scadenta cheltuielilor bugetare si eliberarea fondurilor banesti necesare efectuarii acestor
cheltuieli conform normelor privind executia platii de cheltuieli a bugetului de stat.

Executarea de casa a bugetului de stat se efectueaz de Ministerul Finanelor prin Trezoreria de


Stat prin mijloace bneti.Ministerul Finanelor poate angaja bncile, care activeaz pe teritoriul
Republicii Moldova, n calitate de ageni pentru efectuarea operaiunilor ce in de executarea de
cas a bugetului.
n realizarea acestor funcii Ministerul Finanelor este responsabil de:
a) asigurarea evidenei stricte a veniturilor n baza ncasrilor efective n ordinea colectrii;
b) efectuarea de cheltuieli, n caz de existen a autorizaiei.
c) administrarea veniturilor i cheltuielilor prin conturi distincte bazate pe Clasificaia bugetar;
d) asigurarea serviciului datoriei de stat.
La data de 31 decembrie a fiecrui an, Ministerul Finanelor nchide toate conturile deschise n
decursul anului bugetar curent, pentru a ntocmi raportul annual
4.Executia partii de cheltuieli a bugetului:
n procesul executrii bugetului de stat, autoritile publice pot face cheltuieli pentru diverse
programe guvernamentale, cu condiia ca aceste alocaii s corespund legii bugetare anuale i s
se efectueze n baza autorizatiei.
Alocaiile aprobate pentru utilizri specifice nu pot fi redistribuite ntre destinatari.
Alocaiile incluse n repartizarea lunar pentru utilizri specifice nu pot fi transferate pentru alte
utilizri fr notificarea i aprobarea ministrului finanelor.
Toate alocaiile se nchid la finele anului bugetar, cu excepia cazurilor n care, conform actelor
norma tive, soldurile snt accesibile spre utilizare n anul bugetar imediat urmtor.
Dac anumite cheltuieli snt stabilite pentru un termen ce depete un an, sumele necesare snt
prevzute n legile bugetare anuale ulterioare.
Eventualele disponibiliti rmase neutilizate la finele anului bugetar pot fi realocate n anul
bugetar viitor.
2.3.Evaluati elaborarea proiectului bugetului de stat a RM: Aceasta etapa incepe in cursul
anului . Astfel incit pina la finele fiecarui exercitiu bugetar sa se ajunga la adoptarea de catre
parlament a budgetului elaborate. Elaborarea proectului budgetului de stat ii revine Min. Finante
astfel din punct de vedere metodologic la elaborarea proectului budgetului de stat rolul important
revine evaluarii sau estimarii si calculul evaluarii sau estimarii si calcului veniturilor si
cheltuielilor bugetare precum si metodele utilizate in acest scop. In vederea estimarii veniturilor
si cheltuielilor sunt utilizate urmatoarele metode:
metoda autonoma
matoda majorarii
metoda evaluarii directe
Metoda autonoma se i-au drept baza la intocmirea budgetului venitirilor si cheltuelilor ultimului
buget al carui exercitiu este incheiat si se efectueaza evaluarile formate care sunt influentate de
modificarile in legislatia financiar-fiscala.Aceasta metoda nu necesita un volum mare de lucru
dar prezinta un dezavantaj care este rupt de realitate, din motivul ca functiile economice si
sociale care au fost 2 ani in urma nu se mentin pe perioada elaborarii budgetului de stat.
Metoda majorara se bazeaza pe rezultatele executarii bugetare de stat pentru ultimii ani
determinindu-se ritmul de crestere sau dupa caz de descrestere a veniturilr si cheltuelilor
bugetare.
Metoda evaluarii directe presupune efectuarea de calcule pentru fiecare sursa de venit si pentru
fiecare categorie de cheltuieli. In ceea ce priveste propunirele de buget in R.M.care sunt
reprezentate de autoritatile publice conform structurii si continutului determinat de catre
Min.Finante cuprind :veniturile si cheltuelile realizate in anul bugetar trecut, veniturile si
cheltuelile pentru viitor, estimate pentru cel putin 2 ani dupa anul viitor. In desfasurarea
procedural a elaborarii proectului bugetar de stat un rol deosebit ii revine Min.Serviciilor pentru
elaborarea proectelor bugetare(Potrivit art. 17 a legii cu privire la sistemul bugetar si procesul
bugetar, actiunile de baza necesare pentru elaborarea proectului budgetului de stat se prezinta

Min. Finantelor de catre Min. Economiei care prezinta prognoza indicatorilor macro-economici
pentru anul bugetar viitor, prognnoza indicatorilor asigurarii sociale de stat este prezentata de
catre C.N.A.S. precum si de Ministerul Sanatatii si a protctii sociale .Indicatorii Fondurilor
Asigurarii Obligatorii de Asistenta Medicala, Banca Nationala prezinta prognoza balanta de plati
a creditelor, si a obligatiilor externe .Ministeru Finante primeste propunerile de buget inaintate de
autoritatile publice si la o data stabilita de catre Ministru le examineaza de comun accord cu
reprezentantii acestor autoritati cu dreptul de a decide in ultima instant revenindui Ministerului ,
inainteaza toate veniturile si cheltuelile financiare. Proectul bugetului de stat impreuna cu nota
explicativa inainteaza si cu anexele inainteaza guvernului notificarile bugetare de stat pe un au.
Subiectul 3:Veniturile publice
3.1.Relatati despre particularitatile taxelor comparativ cu impozitele:
Spre deosebire de impozit,texele dau dreptul platitorului sa beneficieze de un contraserviciu
direct si imediat, insa de regula nu se pune semnul egalitatii intre costul serviciului efectuat de
catre stat sau institutiile sale si suma perceputa cu titlu de taxa.
Impozitele reprezinta o contributie baneasca obligatory cu titlu nerambursabil, datorata,
conform legii, de catre persoanele fizice sau juridice pentru veniturile pe care le obtin sau pe
bunurile pe care le poseda. Impozitu este oplata cu titlu gratuit ce nu tine de efectuarea unor
actiuni determinate si concrete de catre organelle imputernicite sau personaele cu funcyie de
raspundere a acestea pentru sau in raport cu contribuabilii care a achitat aceasta taxa.
Taxa reprezinta plata efectuata de persoana fizica sau juridical pentru serviciile prestate acestora
de institutiile publice. Taxa este o plata obligatory cu titlu gratuity care nu este impozit .spre
deosebire de impozit taxa se creaza prin:
plata neechevalenta
subiectul platilor este prcis determinat din momentul prestatiei serviciului
taxa reprezinta plati effectuate de personae fizice sau juridice pentru serviciile sau
lucrarile prestate in mod direct sau indirect de catre institutiile speciale de stat
Impozitele si taxele au urmatoarele functii commune:
contributii la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societatii
redistribuirea unor venituri primare sau derivate
reglarea unor fenomene economice sau sociale\
3.2.Determinati elementele definitorii ale veniturilor bugetare:
Veniturile bugetului de stat, reprezint acea parte a veniturilor publice cuvenit puterii centrale a
statului, pentru a fi folosit apoi n scopul ndeplinirii obiectivelor i programelor puterii
centrale, pe perioada ultimului an bugetar.
Veniturile bugetare au unele elemente comune ce faciliteaz determinarea, urmrirea i realizarea
lor cum ar fi:
1. denumirea venitului bugetar- se stabilete n raport de natura financiar economic i
juridic care o caracterizeaz, ex. impozit pe venit, pe profit, pe cldiri etc
2. debitorul sau subiectul impunerii contribuabilii adic persoane fizice, persoane juridice
3. obiectul sau materia impozabil - sau baza impozabil este suma asupra creia se aplic o
cot de impozit pt. a se stabilii valoarea impozitului ce trebuie pltit. n ara noastr
bunurile impozabile sau taxabile sunt terenurile, cldirile, mijloacele de transport.
4. unitatea de evaluare reprezint elementul care exprim cuantumul unitar al venitului
bugetar n raport cu baza de calcul. Cuantumul unitar al venitului se stabilete printr-o cot
de impunere care reprezint suma sau procentul care se aplic asupra obiectului impozabil.

n practic, cotele de impunere au fost stabilite difereniat fiind aplicat o cot fix sau o
cot procentual. Cota procentual poate fi de trei feluri:
a. proporional cnd rmne neschimbat
b. progresiv crete n raport cu creterea valorii bazei de calcul
c. regresiv pe msur ce baza de calcul sporete cota de impunere scade
5. unitatea de impunere este reprezentat de unitatea prin care se exprim mrimea
obiectului impozabil. Ex: la impozit pe venit monetar leu, dolar; la impozitul pe avere:
metru ptrat, ha.
6. asieta fiscal (modul de aezare al impozitului) dup obiectul sau materia impozabil
const n totalitatea operaiunilor pe care organele fiscale le realizeaz n vederea
identificrii subiecilor impozabili, stabilirii mrimii materiei impozabile i a cuantumului
impozitului. Asieta constat existena unei creane fiscale a statului crend pentru
contribuabili obligaia de plat a impozitului.
Metode de aezare a impozitului:
i. direct se realizeaz pe declaraia contribuabilului (contribuabilul este obligat s
in o eviden a veniturilor i cheltuielilor, s ntocmeasc un bilan i s nainteze
organelor fiscale declaraii din care s rezulte veniturile realizate) i pe baza
declaraiei unei tere persoane, mrimea obiectului impozabil se stabilete pe baza
declaraiei scrise a unei tere persoane care fixeaz ori cunoate mrimea obiectului
impozabil
ii. indirect presupune identificarea i evaluarea venitului bugetar prin raportare la
aspectul exterior al obiectului impozabil
iii. metoda aezrii pe baze forfetare agentul de impunere i pltitorul stabilesc de
comun acord mrimea aproximativ a materiei impozabile dup care se va plti
impozitul
iv. metoda administrativ agentul fiscal stabilete n mod unilateral mrimea materiei
impozabile pe baza datelor existente la sediul organului financiar.
7. perceperea venitului bugetar ncasarea venitului bugetar const n realizarea efectiv a
sumei valorice de bani i se realizeaz prin:
a. plat direct const n plata datorat pe care contribuabilul o face n
mod direct n contul bugetului de stat din propria iniiativ la termenul
stabilit.
b. reinere i vrsare se aplic atunci cnd debitorul este angajatul unor
uniti i primete de la acestea venituri care sunt surse impozabile.
Impozitul este calculat i automat reinut dup care este vrsat la bugetul
de stat, debitorul primind de la angajator un venit net
c. aplicarea de timbre fiscale const n aplicarea i anularea de timbre
fiscale pe acte emise care sunt supuse la o anumit tax.
8. termenele de plat sunt fixate prin lege, de regul au caracter imperativ i nerespectarea
lor se sancioneaz cu majorri
9. nlesnirea, drepturile i obligaiile debitorilor sunt elemente pe care legea le prevede prin
care contribuabilul beneficiaz de anumite avantaje n folosul politicii fiscale a statului.
nlesnirea presupune reducerea sau scutirea de impozite. Drepturile decurg din regulile
generale ale raportului juridic financiar-fiscal, debitorii fiind subieci pasivi. Obligaiile contribuabilii sunt obligai s pun la dispoziia organelor fiscale toate documentele i s
ofere toate informaiile pentru stabilirea exact a materiei impozabile
10. rspunderea debitorilor dac nu-i ndeplinesc obligaiile fiscale, contribuabilii rspund
administrativ, civil, penal n raport cu faptele comise.
11. calificarea veniturilor bugetare d posibilitatea stabilirii caracterului central sau local a
unui venit bugetar pentru a se stabili spre ce conturi urmeaz s se ndrepte impozitul ori
taxa stabilit n sarcina contribuabilului.

3.3.Evaluati compartimentul venituri fiscale ale Legii bugetului de stat pentru anul 2005:

Test 6
Subiectul 1:Dreptul financiar:
1.1.Indentificati obiectul si metoda de reglementare dreptului financiar.
Dreptul financiar poate fi definit ca totalitatea normelor de drept care reglementeaza relatiile
sociale ce apar la constituirea , administrarea, repartizarea si utilizarea fondurilor banesti a
statului destinate satisfacerii sarcinilor si necesitatilor social-economice ale statului.
Obiectul de reglementare a dreptului financiar reprezinta o totalitate de relatii financiare si mai
putem atribui fixarea sistemului financiar, distribuirea competentei in acest domeniu intre
administratia central si cea locala in domeniul de activitate financiara a statului. Obiectul de
reglementare a dreptului financiar reprezinta o totalitate de relatii sociale ce apar in procesul
constituirii,administrarii, repartizarii si utilizarii fondurilor banesti ale statului si sunt
reglementate de normele dreptului financiar
Metoda de reglementare a dreptului financiar este metoda imperativa sau matoda subordonarii
partilor in raportul juridic , esenta ei consta in faptul ca unul dintre subiecte impune o anumita
conduit celuilalt, adica nu are loc egalitatea subiectelor si obligativitatea subiectului de a se
conforma celuilalt subiect.
1.2.Stabiliti structura si felurile normei de drept financiar.
Pornind de la notiunea de norma juridical a dreptului financiar se poate define ca o regula de
conuita stabilita sau recunoscuta de stat, care cuprinde drepturile si obligatiile subiectelor
participante la raportul de drept financiar si a carui respectare este asigurata de autoritatea de stat.
Dupa continutul lor normele de drept financiar se clasifica in:
materiale
procesuale
Materiale sunt acelea ce stabilesc structura sistemului bugetar , forma si continutul obligatiilor
financiare ale persoanelor fizice fata de stat adica acelea care stabilesc drepturile si obligatiile
suiectelor participante.
Procesuale sunt cele care stabilesc forma si modul de actiune a normelor material ex: prosedura
bugetara ,stabilirea modalitatii de constituirae a organilor financiare.
Normele drptului financiar au character general , impersonal si privesc un numar nelimitat de
participant si se aplica repetat in timp ori de cite ori sunt intrunite conditiile vizate in ele.
Dupa structura logico-juridca norma dreptului financiar are urmatoarele 3 elemente:
ipoteza-indica imprejurarile in care se aplica dispozitiile normei de drept;
dispozitia-indica conduit subiectilor si poatefi:
-onerative, adica obligatia de a face careva actiuni
-prohibitive, adica obligatia de a se abtine de a face careva actiuni
-dispozitive
Sanctiunea-sunt stabilite sanctiuni pecuniare(amenzi fiscal, diferite majorari de
intirziere,suspendarea finantarii.

1.3.Analizati si argumentati felurile si particularitatile asezarii sanctiunilor financiare in


normele de drept financiar.
Specificul normelor de drept financiar consta in faptul ca spre deosebire de normele altor ramuri
de drept reglementeaza raporturi care apar in procesul constituirii, repartizarii si utlizarii
fondurilor de resurse banesti ale statului necesare realizarii sarcinilor sale.
Astfel se stabilesc sanctiuni specific relatiilor de drept financiar:
amenda fiscal(baneasca)
majorari de intirzieri
suspendarea finantarii
majorarea dobinzii
vinzarea silita a garantiilor gajului
Subiectul 2:Creditul
1.1.Relatati despre functiile creditului.
Importanta si rolul creditului este determinat de urmatoarele functii:
Functia distributive consta in redistribuirea resurselor banesti, disponibile la un moment
dat in economie si acordarea de imprumuturi in alte sectoare, svere de activitate care au
nevoe de resurse financiare.(participa la concentrarea capitalului si distribuirea lui)
Functia de transformare a economiiei in investitii care se realizeaza conform regulei
E=investitiile, adica prin intermediul creditului sunt puse la dispozitia intreprinderilor
economiile inactive.(se pune in circulatie banul azi)
Functia de emisiune monetara, ca urmare a consolidarii ei de credit bazata pe increderea
intre participanti la actul economic a fost create moneda fiduciara cu o valoare fictive
bazata pe incredere, iar ulterior determinate de nevoile schimbului de marfuri apar si alte
instrumente si tehnici de plata.(inexistenta materiala a banilor doar ca o valoare)
Functia de asigurare a stabilitatii pretutilor, ea se realizeaza prin reglarea dimensiunilor
cererei si ofertei, marfurilor si serviciilor creditindu-se pe deoparte consumul sip e de alta
parte stocarile.(pt ca preturile sa nu fie fluctuante permanent)
1.2.Stabiliti domeniul de utilizare a mijloacelor din imprumuturile interne.
Imprumuturile publice sunt veniturile extrordinare la care se recurge la dezechilibru budgetului
adica atunci cind veniturile ordinare sunt insuficiete pentru a face parte cheltuielilor.
Imprumuturile de stat sunt relatii contractuale prin care creditorul transforma in proprietatea
statului cu conditia rambursarii acestora de catre stat la expirarea termenului pentru care au fost
acordate. Imprumuturile publice au urmatoarele trasaturi:
Utilizarea reproductive a acestui capital, in relatie cu creditul public intotdeauna se
acorda superiritate statului
Rolul deosebit al statului este ca el incheie aceste contracte fara a asigura careva gaj
In cazul creditului bancar contractual se incheie in baza principiului egalitatii partilor , in
cazul creditului public uneori se aplica principiul constringerii
Mijloacele obtinute din imprumuturile interne si externe se utilizeaza pentru dezvoltarea
economiei tarii, crearea de noi locuri de munca, imbunatatirea conditiilor sosiale si ecologice din
tara. Instrumentele generatoare de datorie de stat interna sunt instrumente financiare
reglementate de legislatia R.M., valorile de stat emise pentru plasarea interna a imprumuturilor
de stat..
1.3.Elaborati planul unui imprumut extern.
Creditul extern este creditu acordat de catre stat ,banci sau personae fizice sau juridice unor tari,
banci sau persoanelor fizice sau juridice.
Creditele pot fi acordate de institutii financiare international unor state;
Credite interguvernamentale care sunt acordate de catre state altor state;
Credite acordate de catre state unor institutii bancare particulare a altor state.

Un rol important in totalitatea veniturilor unui stat alaturat resurselor financiare proprii
Revine si resurselor externe. Astfel din punct de vedere economic creditele externe trebuie in
mare masura sa fie destinate dezvoltarii lor economice sau sectoarelor economice care sunt
dotate cu resurse economice interne. Din punct de vedere social credetele externe in primul rind
trebuie sa postul tranzitiei pentru o perioada in care va fi mai usor de suportat rambursarea
resurselor contractante anterior.

Subiectul 3:Bugetul local


1.1. Relatati despre autonomia finantelor publice locale.
Autoritatile publice locale sunt o colectivitate umana delimitate teritorial care au autoritate
publica diferita de cele central de stat. Autonomiea financiara a acestora este absolute necesara
deoarece autonomia, nu ar fi posibila administrarea fara autoritatile financiare care ii asigura
suportul material a functionarii, comunitatile locale isi cunosc posibilitatile proprii privind
resursele de provenienta publica, dar mai ales nevoile privind cheltuielile ei trebuie acoperite
pentru producerea de servicii publice la nivel local. Autonomia finantelor publice locale este:
O clectivitate locala are dreptul la resursele proprii adecvate de care sa poata
dispune liber in vederea exercitarii atributiilor sale
Resursele financiare ale colectivitatii locale trebuie sa fie proportionale cu
responsabilitatile stabilite de constitutie
Protectia colectivitatlor locale mai slabe din punct de vedere financiar
Cel putin o parte din resursele financiare a colictivitatii locale trebuie sa se
produca impozite, taxe locale din proportiile stbilite de lege
In scopul finantarii propriilor obiective de investitii a colectivitatilor publice locale
trebuie sa aiba acces la plata de capital.
1.2.Stabiliti locul bugetelor locale in cadrul B.P.N.
Pentrua aprecia locul bugetelor locale in sistemul bugetului de stat contemporan ne folosim de
pondereli pe care le au veniturle si cheltuelile in totalul celor consolidate. Transformarile de la
bugetul de stat la bugeturile rationale, bugeturile central UTA Gagauzia, bugetul municipiului
Chisinau, de la aceste bugete la bugetele locale. La elaborarea bugetelor locale se tine cont:
In termenul stability de Ministerul Finantelor directiile de finante ale autoritatilor
publice locale depun la M.F. pentru analiza, prognoza tuturor tipurilor de impozite
si taxe ce urmeaza a fi incasate in anul urmator precum si projectile bugetelor
locale de nvelul 2
In termen cel mult 30 zile de la data publicarii legii bugetului autoritatile publice
locale aduc bugetele aprobate
In termenul stability de M.F. directiile de finante prezinta M.F. rapoarte
trimestriale si anuale privind executia bugetalor respective.
1.3.Interpretati procesul adoptarii de nivelul doi.
Finantelor unitatilor administrativ-teritoriale se administreaza in conditiile Legii privindfinantele
publice locale conform principiului autonomiei locale. Procesul bugetar si bugetele unitatilor
administrative-teritoriale de nivelul 1 si 2 sunt independente unul de altul precum si de bugetul
de stat. Autoritatile publice locale dispun de baza fiscal proprie (distinct de cea a statului)

constituite din impozite cuantumul caror este stabilit in legea cu privire la finantele publice
locale.Baza fiscal a autoritatilor publice locale va fi proportional competentei lor proprie
prevazuta de Constitutie, de prezenta lege si afinanciare necesare lte acte legislative. Autoritatile
publice locale dispun si de alte surse financiare cum ar fi : taxe locale, venituri si bunurile
unitatilor administrative teritoriale si cele prevazute din prestari servicii. Veniturile nefiscale nu
se include la calcularea transferurilor cu destinatie generala. Procedurile de disribuire a
resursurilor financiare proprii ale autoritatilor publice locale precum si orice modificari a
legislatiei referitoare la functionarea sistemului finantelor publice localevor fi coordinate in mod
obligatoriu cu structurile representative ale autoritatilor publice locale. Este interzisa orice
delegare de competentefara alocarea de surse financiare, necesare pentru a acoperi constiturea
realizarii competentei respective.

Test 7
Subiectul 1:Circulatia monetara
1.1.Definiti emisiunea monetara
Emisiunea monetara-este acel drept a statelor de a bate moneda, reprezinta un atribut al
suveranitatii lor monetare, care pe plan international a fost recunoscut pentru prima data, in mod
oficial, in anul 1929 si care consta in urmatoarele operatiuni: crearea semnelor banesti, adica
tiparirea biletelor si baterea monedelor; stocarea de catre emitent a semnelor banesti, punerea in
circulatie a semnelor banesti create in acest scop, respectiv retragerea acestora.
1.2.Stabiliti avantajele (dezavantajele) platilor fara numerar:
Platile fara numerar constau in faptul ca moneda c ear trebui sa faca obiectul platii,in loc sa fie
inminata beneficiarului in forma de moneda manuala etse substituita printr-o dispozitie prin care
din disponibilul existent in contul platitorului se trece in contul beneficiarului suma convenita
drept plata.
Avantaje:
Numerarul disponibil al PF si PJ ar reprezenta un capital in stare latenta.Acelasi capital
fiind pus la institutie bancara ar putea fi investit in activitati economice,iar detinatorul
capata un profit(dobinda).
Prin acetse palti sunt inlaturate riscurile legate de prestarea si manipularea numerarului;
Platile cu numerar presupun o deplasare sau a platitorului sau abeneficiarului,acestea insa
nu.
Platile fara numerar pot fi revazute,verificate,controlate in baza documentelor din baza
contabilului
Prin aceste plati detinatorul are posibilitatea sa se elibereze de perocuparile de plata a
unor sume periodice,sume benesti legate cu asigurarea circulatiei numerarului.
Dezavantaje:
Un dezavantaj al platilor fara numerar este legat de risc,de neincredere-deblocarea sistemului de
siguranta.
1.3.Estimati platile in numerar facute de PJ conform legislatiei:
Platile in numerar sunt acelea in care se intrbuinteaza semnul monetar sau de hirtie sau de metal
si constau in compensarea drepturilor si obligatiilor de plata reciproca.Din analiza efectuarii
platilor in numerar de catre PJ si anume la circulatia platilor in numerar exista restictii.
Conform Legii cu privire la antrprenoriat si intreprinderi presupune ca fa de ntreprinderi i
organizaii, indiferent de tipul lor de proprietate i forma de organizare juridic, care efectueaz
decontri n numerar n sum ce depete 1000 de lei pentru fiecare tranzacie.De asemenea
pina la 10 mii lunar la plata impozitelor si taxelor.

In vederea combaterii evaziunii fiscale la exfectuarea decontarilor in numerar precum si


indeplinirii de catre agentii economici a prevederilor legale privind protectia
consumatorilor,Guvernul prin Hotarirea nr.447 din 28.04.98 a hotarit de a obliga
intreprinderile,organizatiile,intitutiile,filialele acestora indiferent de forma de proprietate si
organizatorico-juridica care desfasoara activitatea de intreprinzator si presteaza servicii in
numerar sa utilizeze masini de casa si control cu memorie fiscala.
Se permite comercializarea fara utilizarea masinilor de casa:
-fermierilor,PF si bisericilor.
De asemenea:
-activitatii posesorilor de patent de intreprinzatori;
-servicii medicale;
-comercializarea obiectelor de cult in lacasurile religoase;
-testerea serviciilor de avocat.
Subiectul 2:Procedura bugetara
2.1.Relatati despre continutul executiei bugetare:
Executia bugetului avind importanta practica de a garanta rolul acestiu buget in viata publica
este indrumata si controlata cu ajutorul evidentei contabile bugetare ca parte a sistemului
contabil unificat al economiei nationale
Executia bugetului public national presupune la fel ca realizarea venitului si efectuarea
cheltuielilor aprobate prin legea bugetului anuala sa se faca sub controlul unor organe de stat
cu raspundre in activittea de stat
Controlul executarii bugetare se efectuiaza de:
1 Parlamenutl RM
2 Curtea de conturi
3 Ministerul finantelor
Dupa expirarea exercitiului financiar anual se procedeaya la intocmira darii de seama contabile
2.2 Formulati adoptarea bugetului de stat al RM
Conform legii privind sistemul bugetar si si procesul bugetar Guvernul prezinta parlamentului
pina la 1 octombrie a fiecarui an proiectul bugetului de stat
Proiectul legii bugetare anuale include anexele si este nsoii de nota explicativ.
Adiional la proiectul legii bugetare anuale. Ministerul Finanelor prezint calculele veniturilor i
cheltuielilor bugetare.
Proiectul legii bugetare anuale este examinat do Comisia Economie, Buget i Finane, care
prezint Parlamentului un aviz la data stabilit de acesta. Concomitent, proiectul legii bugetare
anuale este examinat de Curtea de Conturi, care prezint Parlamentului un aviz la data stabilit
de acesta.
Pe lng Comisia de specialitate, proiectul legii bugetare anuale se examineaz de toate
Comisiile permanente i Direcia juridic a Parlamentului. La data stabilit de Parlament,
Comisiile permanente i Direcia juridic prezint avizele la proiectul legii bugetare anuale
Comisiei Economie, Buget i Finane.
n baza avizelor Comisiilor permanente i avizului Direciei juridice. Comisia Economie. Buget
i Finane ntocmete raportul i lista de recomandri asupra proiectului legii bugetare anuale i
le prezint Parlamentului la data stabilit de acesta.
Examinarea proiectului legii bugetare anuale n Parlament se efectueaz n trei lecturi.
n fiecare lectur Parlamentul examineaz proiectul legii bugetare anuale i nota explicativ.
Legea bugetar anual poale fi adoptat i in dou lecturi, dac toate chestiunile din lecturile doi
i trei suni examinate ntr-o singur lectur.
A ) Examinarea in prima lectur.

n decursul primei lecturi. Parlamentul audiaz raportul Guvernului i coraportul Comisiei


Economie. Buget i Finane asupra proiectului legii bugetare anuale i examineaz:
a) direciile principale ale politicii bugetare-fiscale;
b) concepiile de baz ale proiectului.
Parlamentul adopt. n prima lectur, proiectul legii bugetare anuale i l remite Comisiei
Economie. Buget i Finane pentru pregtirea de examinare n a doua lectur.
n caz de respingere. Parlamentul stabilete un termen pentru mbuntire i prezentare repetat
a proiectului legii bugetare anuale n prima lectur.
B ) Examinarea in a doua lectur.
n decursul lecturii a doua, Parlamentul, la prezentarea Comisiei Economie, Buget i Finane,
examineaz:
a)
veniturile estimate sub form de calcule i structura lor:
b)cheltuielile estimate, structurii i destinaia, lor;
c) deficitul scai excedentul bugetului de stal.
Parlamentul adopt. n a doua lectur, proiectul legii bugetare anuale i l remite Comisiei
Economie Buget i Finane pentru pregtirea de examinarea ri a treia lectur..
n caz de respingere. Parlamentul stabilete un termen pentru mbuntire i prezentare repetat
a proiectului legii bugetare anuale n a doua lectur.
C ) Examinarea in a treia lectur.
n decursul lecturii a treia, Parlamentul la prezentarea Comisiei Economie. Buget i Finane:
a) examineaz alocaiile detaliate pentru autoritile publice:
b)
stabilete alocaiile care vor fi finanate in mod prioritar;
cj examineaz alte detalieri din legea bugetar anual.
Pn la 5 decembrie a fiecrui an. Parlamentul adopt legea bugetar anual, care va fi
promulgat de Preedintele statului, apoi va fi publicat i va intr n vigoare la 01 ianuarie a
urmtorului an. Termenul de 5 decembrie are un caracter de orientare i nu produce nici un efect
juridic dac a fost nclcat.
2.3 Argumentati corelatia puterii legislative si executive in procedura bugetara.
Dupa cum am mentionat mai sus Conform legii privind sistemul bugetar si si procesul bugetar
Guvernul prezinta parlamentului pina la 1 octombrie a fiecarui an proiectul bugetului de stat.Dar
anterior acestiu lucru minister finantelor prezinta guvernului proiectul aupra caruia trebuie sa se
pronunte.Proiectul min .finantelor este elaborat pe baya informatiilor si rapoartelor preyentate de
autoritatilt publice
Parlamentul dupa ce a primit de la guvern proiectul il preyinta curtii de conturi ,care se pronunta
cu un aviz catre parlament si acesta din urma purcede mai departe .
Analizind aceasta etepa putem sa ne dam seam de fsptul ca legaturile intre acestea puteri ale
statului sunt strinse .

Subiectul 3:Organele de activitate financiara a statului:


3.1.Relatati despre atributiile financiare ale Presedintelui RM
Potrivit dispoziiilor art. 74 alin. (3) din Constituia Republicii Moldova, legile, adoptate de
Parlament, se trimit, spre promulgare Preedintelui Republicii Moldova. Promulgarea legii este
actul final al procedurii legislative i ine exclusiv de competena efului statului4 ".
Este firesc ca eful statului s aib posibilitatea de a examina legea bugetar anual, adoptat de
Parlamentul Republicii Moldova, exercitndu-i atribuiile constituionale ce i revin n aceast
calitate, de a asigura buna funcionare a autoritilor publice.
Conform art. 93 alin.(l) din Constituia Republicii Moldova .Preedintele Republicii Moldova
promulg legile".
Promulgarea legii bugetare anuale este operaiunea final a procedurii legislative i ea permite
efului statului s investeasc legea cu formul executorie, oblignd autoritile publice de
specialitate financiar i cu atribuii financiare s procedeze la executarea prevederilor legii
bugetului de stat pe anul urmtor de gestiune. Conform art. 94 alin.(l) din Constituia statului
nostru statueaz, c decretul de promulgare a legii bugetare anuale emis de Preedintele
Republicii "Moldova snt obligatorii pentru executarea pe ntreg teritoriul statului, avnd caracter
normativ. Decretele Preedintelui Republicii Moldova se promulg ntr-un termen de dou
sptmini :
Uneori. Preedintele statului, printr-o scrisoare de remitere, poate cere Parlamentului
reexaminarea legii bugetare anuale pentru orice motive, incepind cu inacceptabilitateat unor
texte i terminind cu ndreptarea unor erori materiale. Reexaminarea legii bugetare anuale poate
fi cerut de ctre eful stalului numai a singur dat i nu sint obligatorii pentru Parlament. In
acest sens. trimiterea de ctre Preedintele Republicii Moldova a legii
bugetare anuale, cu obieciile sale, spre reexaminare Parlamentului nseamn, de fapt. refuzul
efului statului de a o promulga.
n cazul adoptrii repetate de ctre Parlament a legii .bugetare anuale, cu sau" fr luarea n
consideraie a obieciilor expuse n scrisoarea cte remitere de eful statului. Preedintele
Republicii Moldova este obligai de a promulga legea bugetar anual. Ulterior, Decretul cu
privire la promulgarea legii bugetare anuale se public n Monitorul Oficial.
3.2 Comparati controlul financiar efectuat de Ministerul Finantelor si CCCEC
ntru ndeplinirea atribuiilor ce i revin, Ministerul este autorizat:
1) s solicite i s primeasc de la autoritile administrative centrale i autoritile
administraiei publice locale, de la ntreprinderi, instituii i organizaii materiale necesare ce in
de realizarea atribuiilor sale;
4

2) s cear conductorilor i altor persoane cu funcii de rspundere din autoritile i


instituiile publice, altor beneficiari de mijloace de la buget lichidarea nclcrilor admise la
executarea bugetului de stat i a bugetelor unitilor administrativ-teritoriale i s verifice
ndeplinirea prescripiilor sale;
3) s suspende temporar finanarea de la bugetul de stat a autoritilor i instituiilor publice,
altor beneficiari de mijloace de la buget, dac acestea nu au prezentat materialele solicitate, nu
au nlturat, n termenele stabilite, nclcrile i neajunsurile depistate, nu au prezentat la timp
rapoartele privind utilizarea mijloacelor alocate anterior, precum i alte rapoarte obligatorii, s-au
eschivat de la prezentarea altor documente i informaii solicitate, necesare pentru realizarea
funciilor sale;
4) s perceap pe cale extrajudiciar, n condiiile legii, mijloacele alocate de la bugetul de stat
sau din mijloacele i fondurile speciale, n cazul n care acestea snt folosite n alte scopuri
dect cele preconizate;
5) s deschid conturi bancare la Banca Naional a Moldovei i n alte instituii financiare;
6) s formeze rezerva necesar de mijloace financiare pentru cheltuielile prioritare ale
bugetului de stat;
7) s emit, n limitele competenei sale, acte normative departamentale executorii pentru
autoritile administraiei publice, persoanele juridice, indiferent de subordonarea lor
departamental,forma organizatorico-juridic i tipul de proprietate, precum i pentru persoane
fizice;
8) s exercite orice alte drepturi stabilite prin actele normative ale Republicii Moldova.
Atributiile CCCEC:
A) s dispun, n legtur cu examinarea cererii sau comunicrii, nregistrate n modul stabilit,
despre infraciunile ce in de competena sa ori n legtur cu urmrirea penal a acestor
infraciuni, efectuarea unor revizii economico-financiare,
1) n procesul controalelor fiscale efectuate n cadrul urmririi penale, s dispun de drepturile
organelor fiscale, iar angajaii si - de drepturile funcionarului fiscal, inclusiv de dreptul de a
calcula obligaia fiscal i de a o transmite organului fiscal pentru executare silit;
3) s suspende operaiunile persoanelor juridice, precum i ale persoanelor fizice subiecte ale
activitii de ntreprinztor, pe conturi n bnci i n alte instituii financiare i s sechestreze
mijloacele bneti, bunurile materiale, datoriile debitoare i alte active ale acestor persoane n
cazul depistrii unor fapte de activitate economic ilicit, neonorrii obligaiilor fa de buget
sau s sisteze executarea operaiunilor financiare limitate sau suspecte;
4) s solicite i s primeasc din partea autoritilor publice, instituiilor financiare, agenilor
economici i persoanelor fizice informaiile i documentele necesare pentru ndeplinirea
atribuiilor ce i revin;
5) s efectueze expertize criminalistice i de alt natur, precum i cercetri ce in de
competena sa, s solicite autoritilor publice, ntreprinderilor, organizaiilor i instituiilor de
stat antrenarea de specialiti i experi la verificri sau expertize, la elucidarea unor probleme de
specialitate;
6 ) s efectueze fotografierea, nregistrarea sonor i video, dactiloscopia i nregistrarea
persoanelor reinute sau inute sub arest, conform legislaiei;
8) s constate nclcarea legislaiei economico-financiare, fiscale i s aplice sanciunile
prevzute de lege;
10) s ridice, n cazurile ce nu sufer amnare, documentele contabile ale subiecilor de
antreprenoriat, documentele cu falsuri nscrise, bunuri fr stpn, obiecte i documente, n baza
informaiilor operative, pn la soluionarea definitiv a cazului;
11) s iniieze aciuni de citare n faa instanei de judecat n conformitate cu legislaia;
12) s participe la elaborarea i perfecionarea cadrului legislativ viznd prentmpinarea i
contracararea infraciunilor economice i a corupiei;

13) s solicite i s primeasc din partea autoritilor publice suportul informaional i


consultativ necesar efecturii expertizei anticorupie a proiectelor de acte legislative i a
proiectelor de acte normative ale Guvernului;
14) s nainteze, conform legii, sesizri privind nlturarea cauzelor i condiiilor care au
favorizat comiterea de infraciuni a cror contracarare ine de competena sa;
15) s efectueze schimb de informaii despre relaiile economice ale persoanelor juridice i
fizice din Republica Moldova cu cele din alte ri n baza tratatelor interstatale;
16) s foloseasc mijloacele de informare n mas pentru stabilirea circumstanelor n care s-au
comis infraciunile, precum i pentru urmrirea persoanelor care se eschiveaz de la urmrire
penal i judecat.

3.3.Formulati si argumentati controlul financiar efectuat de Curtea de Conturi/


Atribuiile de control al Curii de Conturi.
Curtea de Conturi exercit controlul asupra modului de formare, de administrare i de
ntrebuinare a resurselor financiare publice, precum i asupra modului de gestionare a
patrimoniului public.
Prin controlul su Curtea de Conturi urmrete respectarea legilor i aplicarea principiilor de
economicitate, raionalitate i eficien n gestionarea mijloacelor materiale i financiare ale
statului.
Pentru exercitarea atribuiilor Curtea de Conturi controleaz:

formarea i utilizarea resurselor bugetului de stat. ale bugetului asigurrilor sociale de stat,
ale fondurilor de asigurri obligatorii n medicin;

format ea, utilizarea i gestionarea fondurilor speciale, precum i a fondurilor de tezaur


public:

formarea i gestionarea datoriei publice, respectarea garaniilor guvernamentale pentru


creditele interne i externe;

procesul de reorganizare i privatizare a patrimoniului statului.

activitatea altor organe de control, precum i a structurilor de control intern:

emisiunea banilor, utili/arca resurselor creditare i valutare ale slalului;


Suni supuse reviziei financiare:
A)
Aparatul Parlamentului. Aparatul Preedintelui Republicii Moldova. Curtea
Constituionala, Aparatul
Guvernului. Curtea Suprema de Justiie. Judectoria Economic. Procuratura Generala. Comisia
Naional a
Valorilor Mobiliare;
B)
autoritile administraiei publice centrale de specialitate, alte autoriti administrative.
Banca Naional a
Moldovei i bncile comerciale n care cota statului n capitalul social este mai mare dect 50 la
sut.

Test 8
Subiectul 1:Creditul
1.1.Definiti creditul public:
CREDITUL PUBLIC=ansamblul relatiilor de utilizare si mobilizare a resurselor cu caracter
temporar si rambursabil in scopul acoperirii cheltuielilor publice.
Creditul public reprezinta o relatie contractuala prin care creditorul transmite in proprietatea
statului mijloace cu conditia rambursarii acestuia de catre stat la expirarea termenului pentru care
au fost acordate.
1.2.Stabiliti avantajele si dezavantajele creditului extern:
Creditul extern reprezinta imprumutul acordat de catre stat,banci si alte PF si J unor tari,banci si
persoane fizice si straine.
Avantaje:
Permit realizarea unor importuri modernizarii economice,ceea ce duce la cresterea
competitivitatii produselor pe piata externa;
Efectuarea unor investiti in obiective economice;
Crearea de noi locuri de munca pentru personalul provenit din ramurile afectate;
Asigurarea efectuarii reformelor in conf cu procesele ce se afirma pe plan extern.
Dezavantajele:
O datorie de stat externa importanta atrage dupa sine alocarea pentru plata serviciilor
acestora a unei importante parti a intrarilor in valuta convertibila cu vederi asupra
scaderii nivelului de investitii;
Acumularea unui insemnat debit al datoriei exeterne este un process dureros pentru tarile
cu export necompetitiv si reprezinta o ipoteca asupra generatiilor viitoare.
1.3.Dezvoltati aspectul legal referitor la instrumentele generatoare de imprumut intern si
extern:
Imprumutul de stat in calitate de act juridic, reprezinta o conventie incheiata intre PF si PJ, avind
calitate de creditor de stat- debitor, prin care o parte se obliga sa puna la dispozitia celeilalte parti
o suma de bani cu titlu de imprumut,iar cealalta se oblige sa respecte conditiile
Conventiei,platind pentru utilizarea creditului o anumita suma de bani.
MF utilizeaza instumente generatoare a imprumuturilor de stat reglementate de legislatia
RM,inclusive valorile mobiliare de stat,emise pentru plasarea pe piata interna.
Intern:
-HVS(hirtii de valloare de stat);
-imprumuturile de la BNM si alte institutii financiare din RM;

-alte insturmente generatoare de datorie de stat interna.


Extern:
-HVS,reprezentind un contract de imprumut cu valoare exprimata in orice moneda legala cu
exceptia celei nationale;
-imprumuturile de la Guvernele acestor state,de la agentii Guvernelor altor state;
-imprumuturile de la institutiile financiare straine,organizatiile internationale financiare;
-alte imprumuturi bi- sau multilaterale.

Subiectul 2:Controlul financiar


2.1.Relatati despre formele controlului financiar:
Formele controlului financiar:
In functie de momentul exercitarii:
- Controlul anterior este efectuat inainte de realizarea operatiunilor economice, pentru a
preveni incalcarea disciplinei financiare. Controlul este realizat prin verificarea documentelor
prin care sunt contractate drepturi si obligatii patrimoniale;
- Controlul concomitent se realizeaza in acelasi timp cu derularea operatiunilor economice si
este efectuat atat de catre persoanele din conducerea unitatii, cat si de catre fiecare salariat in
parte, prin autocontrol.
- Controlul posterior se realizeaza, dupa cum arata si numele, dupa efectuarea operatiunilor
economice. Acest tip de control este exercitat de catre organe specializate prin studierea datelor
inregistrate in documentele si evidentele institutiei care fac obiectul controlului.
In functie de aria de cuprindere:
- Controlul general , denumit si control de fond, presupune un control exhaustiv al unitatii
economice, fiind cercetate toate sectoarele de activitate si toate operatiunile efectuate.
- Controlul partial vizeaza doar cateva sectoare, eventual cele care fac obiectul unor suspiciuni.
- Controlul total si prin sondaj. Controlul total vizeaza o analizare in profunzime a tuturor
documentelor si operatiunilor efectuate de catre institutie, in timp ce controlul prin sondaj se
realizeaza prin alegerea unor documente sau operatiuni considerate reprezentative pentru
institutia respectiva.
- Controlul mixt cuprinde o utilizare combinata a fomelor de control anterioare.
In functie de scopul urmarit:
- Controlul tematic vizeaza cerceterea unor documente, operatiuni concrete;
- Controlul complex Acest tip de control depaseste granitele economic, efectuandu-se verificari
si asupra aspectelor tehnice, sociale, sau politice.
- Controale repetate au rolul de a tine sub control activitatea unei unitati economice prin
urmarirea evolutiei acesteia intr-o perioada de timp determinata.

- Controale sub forma de ancheta au la baza sesizari sau reclamatii, fiind efectuate in cazuri
speciale. In acest caz, controlul este mai complex, putand implica inclusiv organe de cercetare
penala.
In functie de modalitatile de exercitare:
- Controlul faptic reprezinta una dintre cele mai eficiente forme de control prin faptul ca
implica inventarierea, putandu-se descoperi astfel posibile lipsuri. Acest tip de control presupune
cercetarea la fata locului a documentelor si operatiunilor financiare.
- Controlul documentar presupune o verificare indirecta a operatiunilor economice in acte.
Din punct de vedere al pozitiei organelor de control:
- Control din interiorul unei unitati este obligatoriu si este realizat de catre conducerea
institutiei economice
- Control financiar exercitat din afara unitatii subsumeaza acele verificari efectuate la cererea
organelor superioare de control, precum Curtea de Conturi sau Ministerul Finantelor.
2.2.Stabiliti procedura executarii controlului financiar:
Procedura controlului financiar este alctuita dintr-un ansamblu de acte si operaiuni privind
organizarea, desfasurarea si valorificarea rezultatelor actiunii de control. Rezultatele actiunii de
control sunt determinate tocmai de modul de programare si organizare, asigurandu-se astfel
ordinea in munca. Procedura controlului financiar se desfasoara pe baza unui plan bine
determinat, intr-o anumita ordine, care poate fi grupata pe sase etape.
Prima etapa consta
in pregatirea echipei de control financiar, prin informarea si documentarea asupra dispozitiilor
legale cu privire la specificul unitatii ce urmeaza a fi controlata, actele normative cu caracter
economico-financiare, analizarea actelor de control anterioare, masurile luate in urma
verificarilor, sesizarilor facute de catre banca finantatoare, cele ale intreprinderilor cu care are
legaturi economice. Pregatirea echipei de control joaca un rol important, deoarece da
posibilitatea de a stabili problemele de baza si de a asigura calitatea controlului. Cea de-a doua
etapa este prezentarea la unitatea in care urmeaza sa se efectueze controlul. Organele de
control cer conducerii unitatii sprijinul pentru efectuarea controlului in bune conditii, prin a li se
pune la dispozitie toate materialele necesare.
A treia etapa conrespunde organizarii
activitatii echipei de control. Dupa constatarile facute in urma informarii, documentarii, se
intocmeste un plan de lucru in care se prevad obiectivele cuprinse in tematica de control,
metodele folosite etc. Cu cat acest plan este intocmit, cu atat creste calitatea controlului. O alta
etapa reprezinta desfasurarea actiunii de control, care consta in verificarea propriuzisa a
actelor si operatiilor, legalitatea, necesitatea, oportunitatea, economicitatea si realizarea acestora.
Controlul are la baza in primul rand date din evidentele contabile, insa nu sunt suficiente, de
aceea se controleaza si celelalte documente si evidente care nu sunt de natura contabila. Prin
controlul tematic al documentelor si evidentelor se poate obtine un tablou complet asupra
continutului operatiunilor si proceselor economice ale unitatii controlate. Procesele economice se
reflecta insa clar in indicii sintetici si analitici cuprinsi in bugetele de venituri si cheltuiieli.
Organele de control, in cazul constatarii unor fraude, deplasari, lipsuri in gestiune sau daca
documentele sunt dubioase, trebuie sa se realizeze un control incrucisat. Pentru aceasta este
necesar sa se ridice documentele cercetate, lasandu-se in locul lor copii. Este foarte important ca
documentele sa fie ridicate imediat pentru ca acestea sa nu fie modificate sau distruse. In timpul
controlului, in caz ca se descopera abateri, comise in mod constient sau inconstient, vinovatilor li
se va cere sa dea explicatii in legatura cu acea problema.
O alta etapa consta in redactarea
actelor de control, acestea constand in fundamentarea concluziilor, a constatarilor si a masurilor
propuse, prezentarea abaterilor si a dispozitiilor legale inclacate, persoanele raspunzatoare,
pozitia acestora in fata echipei de control, punctul de vedere al echipei de control si concluzia

definitiva. In aceasta etapa se sintetizeaza, se definitiveaza constatarile facute in timpul


controlului, actele facandu-se in tot acest timp si nu la incheierea controlului, aceasta ar duce la
ingreunarea valorificarii actelor.
Ultima etapa consta in valorificarea actiunii de
control, care se concretizeaza prin luarea masurilor si urmarirea executarilor de catre unitatea
care a dispus controlul, ca urmare a constatarilor facute in acte. Valorificarea rezultatelor are ca
principal scop remedierea deficientelor. Pentru aceasta se va intocmii un plan de masuri,
organelor de control revenindu-le sarcina sa acorde sprijinul necesar unitatii pentru a-l realiza..
Putem trage concluzia ca daca se tine cont de toate aceste momente in realizarea controlului,
acesta va avea eficienta dorita, descoperindu-se la timp deficientele, asigurandu-se luarea
in mod operativ a masurilor ce se impun.

2.3.Evaluati atributiile de control financiar ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:


Inspectoratul Fiscal Principal de Stat exercita urmatoarele atributii:
a) efectueaza supravegherea activitatii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale n vederea
exercitarii controlului fiscal, asigura crearea si functionarea unui sistem informational unic
privind contribuabilii si obligatiile fiscale;
b) controleaza activitatea inspectoratelor fiscale de stat teritoriale, examineaza scrisorile, cererile
si reclamatiile referitoare la actiunile acestora, ia masuri n vederea eficientizarii activitatii lor;
c) emite ordine, instructiuni si alte acte n vederea executarii legislatiei fiscale;
d) organizeaza popularizarea legislatiei fiscale, raspunde la scrisorile, reclamatiile si la alte petitii
ale contribuabililor n modul stabilit;
e) efectueaza controale fiscale;
f) organizeaza si efectueaza, dupa caz, executarea silita a obligatiilor fiscale;
g) examineaza contestatii si emite decizii pe marginea lor;
h) exercita controlul asupra respectarii legislatiei fiscale n activitatea organelor vamale si
serviciilor de colectare a impozitelor si taxelor locale si prezinta autoritatilor competente
propuneri viznd tragerea la raspundere a functionarilor acestor autoritati care au ncalcat
legislatia fiscala;
i) organizeaza diferite concursuri, cu stimularea din surse bugetare a contribuabililor care, direct
sau indirect, si-au adus contributia la mbunatatirea procesului de administrare fiscala si/sau la
majorarea ncasarilor la bugetul public national. Organizarea concursurilor se efectueaza n
modul stabilit de Guvern;
j) colaboreaza cu autoritati din alte state n baza tratatelor internationale la care Republica
Moldova este parte si activeaza n cadrul organizatiilor internationale de specialitate al caror
membru este;
k) prezinta informatii si rapoarte asupra obligatiilor fiscale, inclusiv asupra restantelor, n
conformitate cu instructiunile Ministerului Finantelor;
l) deleaga atributii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale;
m) prentmpina, depisteaza si curma ncalcarile ce tin de repatrierea mijloacelor banesti, a
marfurilor si serviciilor provenite din tranzactiile economice externe;
n) exercita alte atributii prevazute de legislatie.

Subiectul 3:Dreptul bugetar si veniturile bugetare


3.1.Definiti dreptul bugetar si raporturile bugetare:
Dreptul bugetar reprezinta totalitatea normelor financiar-juridice care reglementeaza sistemul
bugerat,structura si ordinea repartizarii veniturilor si cheltuielilor bugetare,competenta organelor
de stat si a organelor administartiei publice locale,precum si procesul bugetar.
Raporturile juridice bugetare reprezinta relatiile sociale care apar la constituirea,repartizarea si
utilizarea resurselor bugetulu public national si care sunt reglementate de normele dreptului
bugetar.
3.2.Stabiliti continutul si cuprinsul bugetului public national:
Bugetul public national reprezinta expresia sintetizata a relatiilor economice ce se manifesta
in procesele formarii si utilizarii principalului fond centralizat de mijloace banesti ale statului si a
fondurilor unitatilor administrativ teritoriale in vederea finantarii activitatilor social culturale.
Continutul bugetului public national este format din veniturile publice si cheltuielile publice.
Veniturile publice sunt mijloacele practice de constituire a fondurilor banesti ale statului.
Acestea sunt formate din venituri ordinare (curente) si venituri extraordinare. Veniturile ordinare
sunt reprezentate prin taxe si impozite. Veniturile extraordinare sunt constituite din imprumuturi
(datoria publica), suplimentarea masei monetare aflate in circulatie printr-o noua emisiune
monetara, emiterea de bonuri de tezaur si vanzarea unei parti din rezervele de aur ale statului.
Cheltuielile public reprezinta modalitati de repartizare si utilizare a fondului banesc bugetar in
vederea satisfacerii necesitatilor generale ale societatii: armata, ordine publica, invatamant,
sanatate, cultura, constructii de strazi, autostrazi, locuinte, porturi si aeroporturi, modernizarea
mijloacelor de transport, agricultura, protectia mediului etc.
Cuprinsul bugetului public national consta in totalitatea de verigi care in ansamblul lor alcatuiesc
structura bugetara.

Structura bugetara corespunde cu structura organizatorica a acestui stat(State federale-bugetul


federatiei,bugetul statelor member si bugetul UTA).
Conf Legii cu privire la sistemul bugetar si procesul bugetar,sistemul bugetar in RM in structura
actuala este alcatuit din 4 elemente:
1.Bugetul de stat;
2.BASS
3.Bugeturile locale
4.Fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala.

3.3.Estimati dreptul statului de a reglementa sistemul de impunere:


Repartizarea veniturilor si cheltuielilor in sistemul bugetar al RM este subordonata unor reguli
generale de conduita sau a unor principii in vederea solutionarii a doua probleme:
1.Sai acorde statului acel volum de resurse financiare care sa asigure pe deplin organelle in
vederea exercitarii functiilor care le revin.
2.Sa asigure asa cheltuieli bugetare care sa corespunda sferelor de activitate a acestor organe.
Procesul de repartizarea a veniturilor si cheltuielilor se bazeaza pe urmatoarele principii:
1.Reglementarea centralizata,presupune necesitatea stabilirii prin lege a bazelor commune care
determina sistemul de venituri si de cheltuieli de diferite niveluri.Deci,urmeaza a fi determinate
prin norme generale competenta organelor ce activeaza in domeniu repartizarii veniturilor si
cheltuielilor bugetare
2.Principiul echilibrarii maximale posibile a bugetelor se infaptuieste in conditiile unui deficit
bugetar cronic printr-un sir de masuri cu un scop de a inlatura sau a miscora deficitul bugetar
3.Principiul teritorialitatii,presupune transferarea si evitarea veniturilor ce urmeaza sa se
realizeaze in limitele teriotirului,unde este plasat subiectul.
Ordinea veniturilor si cheltuielilor bugetare este reglementata de legislatia bugetara
fiscala.astefel,Legea privind sistemul si procesul bugetar prevede modul general de repartizare a
veniturilor si cheltuielior bugetare.
In 45 de zile de la publicarea Legii bugetare anuale, MF aproba repartizarea lunara aveniturilor si
cheltuielilor bugetare elaborate conform clasificatiei bugetare.De asemenea CF reglemteaza
repartizarea veniturilor dupa bugete(care venituri si caror bugete le revin).