Sunteți pe pagina 1din 5

CURS IV. Al doilea rzboi mondial.

Pregatirea i declanarea rzboiului. Campania din est a armatei


romne.
1. Eliberarea Basarabiei i Bucovinei de Nord
Armata a 4-a apra Moldova dintre Carpai i Prut (din aprilie si
Armata a 3-a), cu accent deosebit n sectorul de pe Prutul inferior
i Dunare.
Operaia strategic ofensiva a Werhmacht-ului contra Uniunii
Sovietice: Germania (152 de divizii), Ungaria (3 brigazi),
Slovacia (3 divizii), Italia (3 divizii) si Finlanda (18 divizii),
Romania participa cu Armatele 3 si 4 Romane (circa 15 divizii)
care
numarau
325.685
militari.
Primul obiectiv al acestor fore era eliberarea Basarabiei i a
Bucovinei de nord.
Aciunile armatei romne n campania din est (22 iunie 1941 19
noiembrie 1942)
n intervalul 22 iunie 1 iulie 1941, de-a lungul Prutului s-au
desfaurat aciuni militare locale,
bombardament foarte puternic al aviatiei germano-romane, care a
distrus 400 de avioane ruse la sol;
executarea de capete de pod la Stefanesti, Sculeni si Ungheni, pe
malul stang al Prutului;
bombardamente sovietice asupra centrelor urbane romanesti din
Moldova si Muntenia.
In etapa urmatoare (2-26 iulie 1941) urma s se desfoare
ofensiva pentru eliberarea Basarabiei i Bucovinei de Nord.
Lovitura principal trebuia sa o de-a Armata a 11 german, care
trebuia s ajung pe Nistru ntre Moghilev i Vadul Rascu;
2 iulie 1941, s-a trecut la ofensiv pe intreg frontul romanesc.
4 iulie a fost eliberat orasul Cernaui
dupa patru zile de urmarire, au atins linia Nistrului.

pn la 9 iulie, Armata 3 a eliberat i deinea controlul asupra


ntregului teritoriu al Bucovinei de Nord.
Aciunile armatei romne peste Nistru, la Odessa i n Stepa
Nogai
Linia Nistrului puternic fortificat n perioada interbelic - linia
Stalin", pe trei rnduri de cazemate n beton;
La batalie particip A.3 romn alaturi i sub ordinele A. 11
germane;
Atacurile succesive ale trupelor romane asupra Odessei nu au
reusit decat sa faca mici patrunderi foarte greu platite. Desi s-au
primit intariri, lipseau in continuare mijloacele de distrugere
necesare;
La 10 octombrie, trupele romane si-au reluat inaintarea, intrand in
Odessa. Au facut putini prizonieri pentru ca din putinii ostasi rusi
ramasi, multi, in haine civile, s-au ascuns in oras si au inceput
lupta de partizani.
Intre 8 august si 16 octombrie 1941, Armata 4 Romana a
inregistrat pierderi excesivi de mari: 17.729 morti, 63.345 raniti si
11.471 disparuti. Aceste mari pierderi s-au datorat dotarii
insuficiente a trupelor romane, angajarii lor pe masura sosirii, in
dauna unei actiuni concertate cu maximum de potential si desigur,
inversunatei
rezistente
a
trupelor
sovietice.
-Efortul disperat si marile pierderi in cucerirea Odessei au obligat
comandamentul roman sa retraga in tara majoritatea fortelor
Armatei 4 Romane.
Odata cu caderea Odesei intreg teritoriul dintre Nistru si Bug a
fost eliberat. Administrarea acestui teritoriu a fost preluata de
catre Romania.
Germania a incercat sa impuna Romaniei acceptarea schimbului
Transilvaniei de Nord, pierduta prin Dictatul de la Viena, cu
Transnistria, schimb considerat de Antonescu inacceptabil.
Participarea romanilor la luptele din Crimeea

Marile unitati romane trecute in Crimeea au luat parte, in iarna


1941-1942, la operatiile de oprire a inaintarii inamicului debarcat
la Feodostia pe coasta orientala a peninsulei si apoi la ofensiva
pentru distrugerea lui.
Atacul inamicului debarcat la Feodostia a inceput la 15 ianuarie
1942, cu doua corpuri de armata germane si Corpul de Munte
roman, iar la 17 ianuarie, inamicul era aruncat in mare, lasand
capturati 10.000 prizonieri, 177 tunuri si 85 care de lupta.
Apararea teritoriului national. Batalia din Moldova
In sectorul Grupului de Armate Sud, superioritatea rusa a devenit
coplesitoare si a obligat armatele germane la o retragere continua
pe tot intinsul Rusiei vestice, pana cand frontul a ajuns pe
teritoriul romanesc.
In februarie 1944, linia frontului a ajuns pe teritoriul
romanesc al Moldovei si Basarabiei, unde au intrat
masiv in dispozitiv de lupta si trupele romane, cu
ajutorul lor, oprindu-se inaintarea rusilor si
consolidandu-se aripa de sud a frontului de est.
Batalia din Moldova si Basarabia, din vara anului 1944, pentru
apararea pamantului romanesc, avea sa fie ultima mare batalie a
Armatei Romane pe frontul de est.
Trecerea Romaniei de partea Natiunilor Unite. Operatiile militare
desfasurate de armata romana in perioada 23 august 1944 12 mai
1945
s-a produs concomitent cu inlaturarea de la putere a maresalului
Ion Antonescu si declansarea luptei impotriva Wehrmachtului
nazist, intr-un context extraordinar de complex in care nu se
precizase cu claritate infrangerea Germaniei naziste si in care nu
se incheiase Conventia de armistitiu cu Natiunile Unite

Romania dispunea de un puternic potential militar, de o armata cu


o conducere centralizata si structuri bine definite, incadrata cu
aproximativ 1.100.000 de militari
Concluzii si invataminte de ordin strategic, operativ si tactic
rezultate din actiunile desfasurate de armata romana in cel de-al
doilea razboi mondial
Daca in ceea ce priveste conditiile politico-militare, practica
militara romaneasca din perioada razboiului a fost incorsetata de
conceptiile doctrinar-strategice germane si, ulterior, sovietice,
gandirea militara antebelica si chiar cea din anii conflagratiei a
dovedit de multe ori originalitate si caracter novator.
In perioada celui de-al doilea razboi mondial, strategia militara
romaneasca s-a manifestat de sine statator in doua actiuni deosebit
de importante: actul istoric de la 23 august 1944 si operatia de
acoperire din perioada 24 august 5 septembrie 1944.
In legatura cu evenimentele dintre 23-31 august 1944, se poate
arata ca surprinderea realizata prin pastrarea secretului operatiilor,
in pregatirea in ascuns a actiunilor si declansarea lor simultana pe
intreg teritoriul national a dus la paralizarea comandamentelor
germane si punerea lor in imposibilitatea de a reactiona coerent si
de a coordona actiunile trupelor hitleriste din spatiul romanesc.
Invataminte semnificative rezulta si din participarea la lupta a
fortelor militare romane alaturi de cele germane, pe frontul de est
si de cele sovietice, in razboiul de vest. Participarea nu a fost
lipsita de seroase animozitati datorate unor masuri la nivelul
comandamentelor ce nu tineau de realitati, de forta marilor unitati
romane, de dotarea sau regulamentele lor de lupta
In domeniul tactic a fost dobandita, in mod firesc, o ampla
experienta, comandamentele si trupele romane avand posibilitatea
sa se manifeste, in multe situatii, de sine statator, fara ingerinte
straine.