Sunteți pe pagina 1din 127

ROMNIA

MINISTERUL MUNCII I SOLIDARITTll SOCIALE


AGENT IA NAT IONAL PENTRU OCUPARE FORT EI DE

MUNC

Str. Sf. Dumitru, Nr.3, Sector 3, Bucureti


Tel: (+ 401) 303 98 31; Fax: 303 98 38; e-mail : anofm@anofm.ro

CONF TIONER

.C

Cod
Denumire
CONF Confectioner- asamblor
Confectioner
articole din textile
CONF Sa pregateasca locul de
Cod COR
828602
1.3.
munca
Cerinte de
intrare:

CONF 1.1.

Obiectiv general de performanta:


Dupa absolvirea acestui curs/modul, cursantul va fi capabil :
Sa -si pregateasca corect locul de munca.

Lectia

Cod

Obiectiv final de performanta

CONF 1.3.1

Sa infireze masina

CONF 1.3.2

Regleze cusatura

CONF 1.3.3

Pregateasca accesoriile produsului

CONF 1.3.4

Pregateasca subansamblele

CONF 1.3.5

Identifice operatia ce urmeaza a fi


realizata

Motivatie:
Meseria de confectioner necesita o pregatire a locului de munca , pentru aceasta
trebuie sa infirezi corect toate tipurile de masini de la CONF 1.2.; sa reglezi
cusaturile in conformitate cu procesul tehnologic.

Pagina de instructiuni pentru cursanti


Modalitati de evaluare:
Competentele dobandite in cadrul acestui curs/modul vor fi determinate dupa
completarea:
tuturor temelor si proiectelor
tuturor autoevaluarilor
testului final

Instructiuni:
Citeste Ghidul resurselor de instruire aflat in paginile urmatoare
Indeplineste toate activitatile cerute pentru fiecare lectie, in ordinea indicata
de Ghidul resurselor de instruire
./ Materialele marcate cu semnul sunt resurse suplimentare si vor fi
utilizate
pentru obtinerea unor informatii aditionale
Dupa completarea tuturor activitatilor indicate in Ghidul resurselor de
instruire pentru o lectie din cadrul acestui modul , consultati instructorul
nainte de a trece la urmatoarea

Ghidul resurselor de instruire


Lectia: CONF 1.3.1
Sa infireze masina
1. Consultatii -consultati instructorul de cate ori este necesar
2. Texte
Pagina de informatii de la pagina 14.

Seminarii si cursuri
Internet
Video
3. Completati tema: raspunde la intrebari, de la pagina 18.
4. Completati testul de auoevaluare de la pagina
5. Rezultatele testului de autoevaluare
Comparati raspunsurile date de dumneavoastra cu cele din pagina cu rezultate le
testelor, aflata la sfarsitul acestui modul
6. Consultati instructorul nainte de a trece la lectia urmatoare.

Ghidul activitatilor de instruire


La sfarsitul lectiei cursantul va fi capabil :
1.
2.
3.
4.
5.

L:

Sa aleaga atele conform procesului tehnologic


Sa aleaga acele conform procesului tehnologic
Sa pozitioneze corect acul in tija acului
Sa identifice traseul atelor la masinile de la CONF 1.2.
Sa infireze masinile de la CONF 1.2.

Activitati de instruire
Teme teoretice
Exercitii practice :
Alege acul pentru a coase un material gros
Alege acul pentru a coase un material subtire
Fixeza acul n tija la masinile : simpla, ncheiat surfilat, Uberdek, lantisor,
cheite ,butoniere, zig-zag, nasturi, cusut ascuns.
Infireaza masinile : simpla , ncheiat surfilat , Uberdek, lantisor , cheite
butoniere, zig-zag, nasturi, cusut ascuns.
Resurse
Evaluarea performantelor -test de autoevaluare

Ghidul resurselor de instruire


Lectia: CONF 1.3.2
Regleze cusatura
1. Consultatii -consultati instructorul de cate ori este necesar
2. Texte
Pagina de informatii de la pagina 14.
..........,

Seminarii si cursuri
Internet
Video
3. Completati tema: raspunde la intrebari, de la pagina 18.
4. Completati testul de autoevaluare de la pagina
5. Rezultatele testului de autoevaluare
Comparati raspunsurile date de dumneavoastra cu cele din pagma cu
rezultatele testelor, aflata la sfarsitul acestui modul
6. Consultati instructorul inainte de a trece la lectia urmatoare.

Ghidul activitatilor de instruire


La sfarsitul lectiei cursantul va fi capabil :
1. Sa regleze tensiunea atelor la masinile de la CONF 1.2.
2. Sa regleze desimea cusaturii in conformitate cu documentatia tehnica
3. Sa recunoasca o cusatura corect executata

Activitati de instruire
V

Teme teoretice
Exercitii practice :
Executa o cusatura simpla cu 4pasi /cm ;
Executa o cusatura de ncheiat surfilat cu 5pasi /cm ;
Executa o cusatura lant cu 2 ace cu 4pasi /cm;
Executa o cusatura zig -zag cu 3pasi /cm;
Executa o cusatura Uberdek cu 5pasi /cm;
Resurse
Evaluarea performantelor -test de autoevaluare nr

Ghidul resurselor de instruire


Lectia: CONF 1.3.3
Pregateasca accesoriile produsului
1. Consultatii -consultati instructorul de cate ori este necesar
2. Texte
Pagina de informatii de la pagina 14 .
Seminarii si
cursuri Internet
Video
3. Completati tema: raspunde la intrebari, de la pagina 18.
4. Completati testul de autoevaluare de la pagina
5. Rezultatele testului de autoevaluare
Comparati raspunsurile date de dumneavoastra cu cele din pagina cu rezultatele
testelor , aflata la sfarsitul acestui modul
6. Consultati instructorul nainte de a trece la lectia urmatoare.

Ghidul activitatilor de instruire


La sfarsitul lectiei cursantul va fi capabil :
1. Sa identifice accesoriile conform docurnentatiei tehnice
2. Sa verifice calitatea I starea accesoriilor
3. Sa identifice locul unde se monteaza accesoriile

Activitati de instruire
'-

Teme teoretice
Exercitii practice
Identifica accesoriile la articolul bluza femei ;

Identifica accesoriile la articolul trening adulti;

Resurse

Evaluarea performantelor -test de autoevaluare nr

Ghidul resurselor de instruire


Lectia : CONF 1.3.4
Pregateasca subansamblele
1. Consultatii -consultati instructorul de cate ori este necesar
2. Texte
Pagina de informatii de la pagina 14
. Seminarii si cursuri
Internet
Video
3. Completati tema: raspunde la intrebari, de la pagina 18.
4. Completati testul de autoevaluare de la pagina
5. Rezultatele testului de autoevaluare

.._,

Comparati raspunsurile date de dumneavoastra cu cele din pagina cu rezultatele


testelor, aflata la sfarsitul acestui modul
6. Consultati instructorul nainte de a trece la lectia urmatoare.

JO

Ghidul activitatilor de instruire


La sfarsitul lectiei cursantul va fi capabil :
1.
2.
3.
4.

Sa identifice subansamblele ( maneca , guler, fata, spate etc.)


Sa foloseasca tiparele auxiliare unde este cazul
Sa aleaga subansamblele care ii trebuie pentru operatia ce va executa
Sa pozitioneze corect subansamblele

Activitati de instruire
Teme teoretice
Exercitii practice
Identifica subansamblele la articolul trening adulti ;
Identifica subansamblele la articolul tricou adulti cu fenta si guler ;
Da semn de buzunar la un tricou cu buzunar aplicat ;
Resurse
Evaluarea performantelor -test de autoevaluare nr

Ghidul resurselor de instruire


Lectia : CONF 1.3.5
Identifice operatia ce urmeaza a fi realizata
1. Consultatii -consultati instructorul de cate ori este necesar
2. Texte
Pagina de informatii de la pagina 14 .
Seminarii si cursuri
Internet
Video
3. Completati tema: raspunde la intrebari, de la pagina 18.
4. Completati testul de autoevaluare de la pagina
5. Rezultatele testului de autoevaluare
Comparati raspunsurile date de dumneavoastra cu cele din pagina cu rezultatele
testelor, aflata la sfarsitul acestui modul
6. Consultati instructorul nainte de a trece la lectia urmatoare.

12

Ghidul activitatilor de instruire


La sfarsitul lectiei cursantul va fi capabil:
l. Sa vizualizeze prototipul
2. Sa identifice operatia ce o are de executat
3. Sa testeze abilitatea de a executa operatia

Activitati de instruire
Teme teoretice
Exercitii
practice
Identifica fazele de incheiat surfilat la articolul tricou simplu ;
Identifica fazele de Uberdek la articolul tricou simplu ;
Identifica fazele de cusatura simpla la articolul bluza femei ;
Aplica bentita la un maieu;
Aplica buzunarul pe detaliul fata al unui tricou ;
Executa butoniere la o bluza femei ;
Resurse
Evaluarea performante lor -test de autoevaluare

Pagina de informatii
CONF 1.3.
1. Ata de cusut este principala materie auxiliara folosita la confectionare si se

clasifica dupa urmatoarele criterii :


a) Dupa natura materiei prime :
din bumbac (bbc)
din in sau canepa
din matase naturala sau artificiala
din fibre chimice (pes)
din amestec de fibre naturale
b) Dupa destinatia in procesul de confectionare :
ata de cusut obisnuita cu finetea in Nm de: 48/3, 54/3, 85/3,100/4
ata de cusut pentru butoniere cu finetea in Nm de: 54/2x3, 85/2x3
ata pentru brodat cu finetea de 11 tex, 12 tex, 33 tex
In interiorul fiecarei bobine de ata exista o eticheta cu compozitia fibroasa
(bbc., pes. ) , finetea (Nm..., ) si un cod de culoare .
Cand alegi atele trebuie sa verifici etichetele din interiorul bobinei si sa le
confrunti cu fisa tehnica .
Infirarea atei la masina se face incepandu-se cu asezarea bobinelor cu fir pe
suport . Firele de ata se introduc prin orificiile de conducere dupa care sunt trecute
prin tensionatoarele de fir .
In figura de mai jos este prezentat traseul atelor la masina Uberdek.
J,

Solenoid typa

In figura de mai jos este prezentata schema traseului atelor la masina simpla de

cusut.

,.,,,

1.opucator

aa opuc riaittt . .

3 c
'

CiC

4ubt6. .

. :" .

. .

5 tfja """oe
. .
6 orifJck.11 con lui de f
7

Olilul

."

.8.9 ca itQr de fir


:"
tO 'dispo JtiV de tenaionore
- . 11 orcul '-dispozitivuiuf . .
12 d bi ar'Jnt otor

!J

"

... babtna

!l lficif muttipt

".;condi;.ccif
r- de
. .. ..

'

tlr

.
.

2.Reglarea cusaturii
Reglarea cusaturii se obtine prin reglarea tensiunii firelor si a tuturor organelor de
lucru ( fii foarte atent la instructor cand regleaza cusatura ).
3.Pregateasca accesoriile produsului
Atat cu rol functional cat si cu rol estetic, la realizarea produselor de imbracamint e
se intrebuinteaza accesorii si garnituri sub forma de :
butoni , agrafe , fermoare,
nasturi,
garnituri de pasmanterie,

dantele,
Cand ai de executat un produs cu accesorii trebuie sa verifici calitatea si
cantitatea accesoriilor cat si locul unde se monteaza .
4.Pregateasca subansamblele
La pregatirea subansamblelor se executa lucrari pregatitoare ale operatiei ce
urmeaza sa se execute.
Aceste operatii sunt :
nsemnarea marginilor si pozitiilor unor detalii ;
rihtuirea si corectarea detaliilor :
alimentarea locurulor de munca ;
mperecherea detaliilor ;
tratarea umidotermica ;
Marcaje si semne utlizate in procesul de confectionare
ln procesul de prelucrare s asamblare , marcajele au rolul sa asigure
detaliilor
pozitionarea corecta si precisa . ln .confectionarea mbracamintei se utilizeaza
diverse mijloace si dispozitive care usureaza asamblarea si mbinarea detaliilor.
Semnele de margine ( fig. a ) se aplica detaliilor de ncheiat si au drept scop
stanilirea unor puncte de intalnire in asamblarea detaliilor . Aceste semne se pot
realiza prin :
cusaturi;

linii cu creta sau creion ;


crestaturi ;

rr

'-

Fig. a
Semnele prin cusaturi pot fi obtinute prin semne simple sau largi aplicate pe
detalii pentru marcarea unor linii de coasere .
Semnul cu creta ( creion ) se utilizeaza pentru punctarea detaliilor de
ncheiat .
Semnul prin crestaturi se aplica pe marginea detaliilor manual cu foarfecele
sau mecanic cu masina de taiat . Adancimea crestaturii in interiorul detaliului este
mai mica decat latimea cusaturii de ncheiat .
Semnele interioare se aplica pe suprafata detaliului de confectionat , n
scopul pozitionari i buzunarelor , penselor sau altor detalii asemanatoare .
Semnele interioare se obtin prin :
liniere cu creta sau creion ;
intepare cu masina speciala ;
vopsire;
Semnul cu creta se traseaza individual pe fiecare detaliu sau simultan pe detalii
perechi.
Semnul prin punctare ( fig.b) se realizeaza cu masini speciale prevazute cu un
ac ce este introdus prin straturile de material pe care le perforeaza , obtinandu-se
intepatura. Astfel de semne se aplica la marcat buzuanre, gulere, pense.

Fig.b

Semnul prin vopsire se aplica la tesaturi noi , suprapuse n straturi ce


reprezinta detaliile produselor de confectionat . Marcarea se face cu o pasta sau
cu o vopsea ce se aplica cu un dispozitiv special .
Marcarea prin numerotare se aplica detaliilor care apartin aceluiasi produs .
Numerotarea detaliilor se poate efectua cu timbre sau direct pe material , cu
masini manuale sau automate .
Operatii de tratare umidotermica

La tratarea umidotermica se executa lucrari de netezire , fixare , aburire si


modelare a detaliilor ce compun produsele confectionate . Aceste operatii sunt
utilizate la calcarea si descalcarea cusaturilor , la modelarea si fixarea pieptilor
, umerilor , gulerelor . Operatiile de calcat se realizeaza cu masini de calcat
manual
sau cu prese speciale .
TEMA
Intrebari:

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Care sunt criteriile de clasificare a atei de cusut ?


Cum se regleaza cusatura la masina simpla ?
Care sunt operatiile pregatitoare?
Ce rol au marcajele ?
La ce detalii se aplica semnele de margine ?
Unde se aplica semnele interioare ?
In ce scop se aplica semnele interioare ?
Cum se face numerotarea detaliilor ?

ROMNIA
MINISTERUL MUNCII I SOLIDARITTll SOCIALE
AGENT IA NAT IONAL PENTRU OCUPARE FORT EI DE

MUNC

Str. Sf. Dumitru, Nr. 3, Sector 3, Bucureti


Tel:(+ 401) 303 98 31; Fax:303 98 38; e-mail: anofm@anofm.ro

CONF

IONER

Cod
Denumire
CONF Confectioner Confectioner
asamblor articole din
CONF Sa pregateasca
Cod COR
1.5. materialele pentru
828602
confectionat
Cerinte de
CONF 1.1.
intrare:

Obiectiv general de performanta:


Dupa absolvirea acestui curs/modul, cursantul va fi capabil :
Sa execute toate operatiile pregatitoare pentru confectionat

Lectia

Cod

Obiectiv final de performanta

CONF 1.5.1

Lipeste insertie

CONF 1.5.2

Brodeaza

CONF 1.5.3

Imprima

CONF 1.5.4

Insemneaza pozitiile detaliilor

Motivatie:
Pentru a putea confectiona piesele croite anterior trebuie sa parcurgi o
serie de pasi pregatitori si anume: sa lipesti inserie, sa dai semne pentru
coasere, sa brodezi.

Pagina de instructiuni pentru cursanti


Modalitati de evaluare:
Competente le dobandite in cadrul acestui curs/modul vor fi determinate <lupa
completarea :
tuturor temelor si proiectelor
tuturor autoevaluarilor
testului final

Instructiuni:
Citeste Ghidul resurselor de instruire aflat in paginile urmatoare
lndeplineste toate activitatile cerute pentru fiecare lectie, m ordinea
indicata de Ghidul resurselor de instruire
../ Materialele marcate cu semnul sunt resurse suplimentare s1 vor fi
utilizate pentru obtinerea unor informatii aditionale
Dupa completarea tuturor activitatilor indicate n Ghidul resurselor de
instruire pentru o lectie din cadrul acestui modul, consultati instructoru
l nainte de a trece la urmatoarea

Ghidul resurselor de instruire


Lectia : CONF
1.5.1 Lipeste
insertie
1. Consultatii -consultati instructorul de cate ori este necesar
2. Texte
Pagina de informatii
Seminarii si cursuri
Internet
Video
3. Completati tema raspunde la intrebarile, de la pagina 15
.
4. Completati testul de autoevaluare de la pagina
5. Rezultatele testului de autoevaluare

Comparati raspunsurile date de dumneavoastra cu cele din pagina cu


rezultatele testelor, aflata la sfarsitul acestui modul
6. Consultati instructorul inainte de a trece la lectia urmatoare.

Ghidul activitatilor de instruire


La sfarsitul acestei lectii cursantul va fi capabil :
I.
2.
3.
4.

Sa aleaga subansamblele pe care trebuie sa lipeasca insertie.


Sa pozitioneze corect pe presa subansamblele si insertia.
Sa lipeasca efectiv insertia cu fierul decalcat cu abur.
Sa verifice daca operatia a fost corect executata

Activitati de instruire

\._.

Teme teoretice
Exercitii practice
Lipeste insertia pe un guler de camasa
Lipeste insertia pe mansete
Lipeste insertia pe bizeti

Resurse
Evaluarea performantelor- test de autoevaluare nr

Ghidul resurselor de instruire


Lectia: CONF 1.5.2
Brodeaza
1. Consultatii -consultati instructorul de cate ori este necesar
2. Texte
Pagina de informatii
Seminarii si cursuri
Internet
Video
3. Completati tema raspunde la intrebarile, de la pagina 16.
4. Completati testul de autoevaluare de la pagina

5. Rezultatele testului de autoevaluare


Comparati raspunsurile date de dumneavoastra cu cele din pagma cu
rezultatele testelor, aflata la sfarsitul acestui modul
6. Consultati instructorul nainte de a trece la lectia urmatoare .

Ghidul activitatilor de instruire


La sfarsitul acestei lectii cursantul va fi capabil :
1.
2.
3.
4.

Sa aleaga subansamblele pe care trebuie sa le brodeze


Sa pozitioneze corect detaliile in gherhef.
Sa brodeze efectiv
Sa verifice operatia executata

Activitati de instruire

Teme teoretice
Exercitii practice
Brodeaza detaliul fata al unei bluze femei
Brodeaza buzunarul unui tricou
Brodeaza manecile la un tricou
Brodeaza gulerul unei bluze Resurse
Evaluarea performantelor -test de autoevaluare nr

Ghidul resurselor de instruire


Lectia : CONF 1.5.3
Imprima
1. Consultatii -consu ltati instructorul de cate ori este necesar
2. Texte
Pagina de informatii
Seminarii si cursuri
Internet
Video
3. Completati tema
4. Completati testul de autoevaluare de la pagina 20.
5. Rezultatele testului de autoevaluare
Comparati raspunsurile date de dumneavoastra cu cele din pagina cu rezultatele
testelor, aflata la sfarsitul acestui modul
6. Consultati instructorul inainte de a trece la lectia urmatoare.

Ghidul activitatilor de instruire


La sfarsitul acestei lectii cursantul va fi capabil :
1.
2.
3.
4.

Sa aleaga subansamblele pe care trebuie sa le imprime


Sa pozitioneze corect detaliile
Sa imprime
Sa verifice operatia executata

Activitati de instruire
Teme teoretice
Exercitii practice
Resurse
Evaluarea performantelor -test de autoevaluare nr

Ghidul resurselor de instruire


Lectia: CONF 1.5.4
Insemneaza pozitiile detaliilor
1. Consultatii -consultati instructorul de cate ori este necesar
2. Texte
Pagina de informatii
Seminarii si cursuri
Internet
Video
3. Completati tema raspunde la intrebarile, de la pagina 19.
4. Completati testul de autoevaluare de la pagina 20.
5. Rezultatele testului de autoevaluare
Comparati raspunsurile date de dumneavoastra cu cele din pagina cu rezultatele
testelor, aflata la sfarsitul acestui modul
6. Consultati instructoru l nainte de a trece la lectia urmatoare.

10

Ghidul activitatilor de instruire


La sfarsitul acestei lectii cursantul va fi capabil :
1.
2.
3.
4.
5.

Sa aleaga subansamblele pe care trebuie sa le nsemneze


Sa aleaga tiparele auxiliare
Sa pozitioneze corect tiparele auxiliare
Sa traseze semnele
Sa verifice operatia executata

Activ itati de
instruire Teme
teoretice Exercitii
practice
Resurse
Evaluarea performantelor -test de autoevaluare nr

Pagina de informatii
CONF 1.5.

Lipeasca insertia

Insertia reprezinta un strat intermediar care se aplica pe material cu rolul de a-i


fixa si de a-l intari.Operatia de lipire se numeste termoco lare sau cusatura
termochimica.
Cusaturile termochimice sunt o mbinare a materialelor textile sub influenta
parametrilor termochimici.Acest proces face parte din chimizarea sau caserarea
produselor textile.
Imbinarea termochimica consta in difuzarea pe suprafata materialului textil a
unui adeziv,care apoi prin incalzire si nmuiere se lipeste,formand un tot
unitar.Grosimea peliculei de mbinare este in functie de necesitatile procesului
tehnologic de confectionare fiind variabila de la O,1 la 0,2
mm.
Avantajul cusaturii termochimice este acela ca lipirea se face pe intraga
suprafata ceea ce determina marirea rezistentei produsului de confectionat iar
dezavantajul este acela ca lipseste permeabilitatea la aer prin materialul de
prelucrat.
Cusaturile termochimice sint de doua categorii:
cusatura prin lipire
cusatura prin sudura
Cusatura prin lipire
Cusatura prin lipire se utilizeaza la confectionarea intariturilor pentru piepti de
sacou,taioare,pardesie si paltoane,la dublarea reverelor si a gulerului cu intarituri,la
aplicarea insertiilor la margini,tivuri,umeri,mansete etc.
Confectionarea si aplicarea intariturii prin lipire se realizeaza prin diferite
metode si procedee.Procedeul clasic consta in montarea intariturii la piepti prin
termolipire si apoi aplicarea plastronului prin coasere.Montarea intariturii se face
cu prese speciale care functioneaza la parametrii corespunzatori procesului.Lipirea
se face cu ajutorul unor adezivi sub forma de granule sau folie termoplastica iar
coaserea se face cu cusatura ascunsa.
Intariturile pentru gulere la camasi se confectioneaza cu ajutorul preselor.Sunt
constituite din trei straturi care se imbina prin lipire.
Intaritura marginilor la detaliile care se deformeaza se executa cu ajutorul unui
adeziv din policlorura de vinil.Aceasta operatie este necesara la acele produse din
tesatura,tricot,blana artificiale care se deformeaza si au stabilitate redusa.

Cusatura prin sudura


Cusatura prin sudura consta in topirea straturilor de material sub influenta
temperaturii ridicate si difuzarea lor.Se realizeaza numai la materiale
sintetice.
Metodele de realizare a cuauturii prin sudura sunt :
sudarea prin curenti de inalta frecventa
sudarea prin inpulsuri de caldura
sudarea prin ultrasunete
Materiale utilizate la cusaturi termochimice
La
imbinarile
termochimice
utilizeaza :
materiale textile,
adezivi
materiale ajutatoare

se

Materiale textile - sunt tesaturile,tricoturile si textilele netesute,obtinute din fire


vegetale,animale sau sintetice.Detaliile la care se aplica
intarituri
sunt :piepti,gulere,revere, mansete.Principalele materiale care se imbina
termochimic sint pinza vatir,vatirul cu lina(volvatir),canafas,tifonu l si pinza cu
apret.Tricoturile se utilizeaza sub forma caserata la paltoane,pardesie,jachete si
costume.Textilele netesute sint utilizate ca material auxiliar la imbracaminte sub
forma de insertii sau intarituri.

Adezivi -sunt substante chimice care fac legatura intre materialele textile care
se imbina termochimic.Sint utilizate sub forma lichida,pasta,granul e,praf,fibre
sau folii.Substantele chimice folosite pentru producerea adezivilor sint de natura
sintetica sau naturala.ln industria textila se utilizeaza adezivi sintetici care sunt
derivati vinilici, acetatul de vinil, polietilena etc.
Adezivii pot fi imbinati sub doua forme:
la cald
la rece
La confectionarea imbracamintei se folosesc adezivi la cald deoarece procedul
este mai rapid.
Temperatura de aplicare a adezivului este determinata de natura matrialului.
Astfel,temperatura optima este de 150C iar presiunea de 4-6 daN/cm2
Materiale ajutatoare - categorie in care intra :solventii,plastifiantii,solidi
ficatorii,aburul,etc
1
3

Intarituri pentru imbracaminte

Intariturile se pot aplica la imbracaminte prin lipire sau coasere.Ele se aplica


numai pe anumite portiuni sau anumite
detalii Clasificarea intariturilor :
In functie de material,de modul de confectionare si montare :
1. intarituri simple-executate din tesaturi sau netesute.Ele se aplica prm
coasere,fiind introduse intre straturile de materiale
2. intarituri lipite-executate din tesaturi subtiri sau din textile
netesute .Aceste itarituri se aplica la toate categoriile de confectii prin
procedeul termolipirii.Produsele si componentele care se lipesc
sint ;gulerele,buzunarele, tivurile,minecile ,pieptii,spatii, etc
I n functie de detaliile la care se aplica pot fi :
1. intaritura pentru piepti-care se aplica de la cusatura umarului pina la
terminatie .Ca forma si dimensiuni intaritura aplicata difera la femei fata de
barbati.Intaritura pentru femei cuprinde toata latimea pieptului,iar de la bust
in jos se ingusteaza pina la tiv,avind latimea de 8-1O cm si este formata
dintr un singu strat..Intaritura pieptilor pentru barbati este formata din trei
straturi(vatir,canafas,roshar)si sint prevazute cu pense de modelare ln talie,la
umar si la rascroitura.
2. intaritura spatelui-sint formate din tesaturi subtiri sau din textile
netesute.Aceste intarituri se aplica prin termolipire.Partile de la spate la care
se aplica intaritura sint rasCONFitura gitului si a minecilor precum si pe
marginea inferioara la tiv
3. intaritura gulerului-se aplica la toate categoriile de confectii.Ca materiale se
utilizeaza pinza vatir,vatir din lina,canafas,alte tesaturi mai subtiri sau mai
groase(in functie de materialul de baza) si textile netesute.Pentru
imbracamintea groasa se utilizeaza vatir sau vatir din lina iar pentru
imbracamintea subtire se utilizeaza materiale subtiri sau netesute.Intaritura
gulerului se pune ntr-un strat iar la gulerele de camasi barbatesti se aplica in
doua sau trei straturi care se termolipesc intre ele nainte de montare.
4. intaritura minecilor se aplica la partea terminala sau la manseta.
5. la terminatie intaritura are latimea de 5-6 cm.Materialele folosite sint
canafasul ,panza albita sau nealbita si textilele netesute.

6. intariturile pentru tivuri se folosesc la tenninatia inferioara la imbracamintea


subtire si semigroasa.Ca materiale se foloseste canafasul,panza albita,textile
netesute.
7. intaritura pentru buzunare,gaici,betelii pantaloni si cordoane se aplica din
textile netesute,tesaturi diferite sau canafas.

TEMA:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Clasificati cusaturile termochimice


Cum se realizeaza intaritura la gulerul camasii pentru barbati?
Cum se clasifica mbinarea prin sudura?
Ce tipuri de materiale textile se utilizeaza la intaritura?
Ce temperatura optima se utilizeaza la termolipire ?
Cum se clasifica intariturile ?
Unde se aplica intaritura la spate ?
Care sint partile unde se intaresc minecila ?
Ce rol au intariturile la tivuri ?

Brodeaza
Broderia este o operatie ornamentala aplicata la imbracaminte cu rol estetic.
Broderiile se clasifica in:
broderii aplicate
broderii decupate
broderii liniare
Broderiile aplicate sunt cusaturi feston formate pe suprafata detaliilor
produsului de brodat.Broderia aplicata se efectueaza pe baza de desen sau de figuri
ce se aplica pe materialul de brodat cu ajutorul unui dispozitiv .
Broderiile se executa cu ajutorul gherghefului ,pe care se fixeaza materialul
pentru coasere.Folosirea gherghefului este necesara pentru ca tesatura pe care se
brodeaza sa fie bine ntinsa si sa se poata misca in masina dupa necesitatea
tehnologiei de executie.
Broderiile decupate sunt cusaturi feston pentru ornamentarea imbracamintei pe
baza de desen.Aceasta cusatura se efectuiaza prin umplerea desenului cu ata de
brodat,dupa care partea ce reprezinta negativul broderiei se decupeaza,raminind in
broderie numai partea festonata.Broderia decupata se
Realizeaza cu masini speciale e brodat care festoneaza desenul pe liniile stabilite pe
principiul masinii de cusut zig-zag.
Broderiile liniare sunt cusaturi feston pentru garnituri efectuate mecanic.
Aceste cusaturi sunt formate din linii de cusatura cu marimi si forme diferite pe
suprafata produsului brodat.Broderiile liniare se obtin cu ajutorul masinilor de
brodat care functioneaza pe principiul pasilor de cusut zig-zag .Acestea pot
functiona cu unul pina la patru ace,executand in paralel una sau mai multe cusaturi
cu aceleasi caracteristici.
TEMA:

1.
2.
3.
4.
5.

Ce reprezinta cusatura feston?


La ce tipuri de cusaturi se mai foloseste cusatura feston?
Cum se clasifica broderiile mecanice ?
Prin ce se caracterizeaza broderia decupata?
Prin ce se caracterizeaza broderia liniara ?

Insemneaza pozitiile detaliilor


La pregatirea subansamblelor se executa lucrari pregatitoare ale operatiei ce
urmeaza sa se execute.
Aceste operatii sunt :
nsemnarea marginilor si pozitiilor unor detalii ;
rihtuirea si corectarea detaliilor :
alimentarea locurulor de munca ;
mperecherea detaliilor ;
tratarea umidotermica ;
Marcaje si semne utlizate in procesul de confectionare
In procesul de prelucrare si asamblare , marcajele au rolul sa asigure detaliilor

pozitionarea corecta si precisa . In confectionarea imbracamintei se utilizeaza


diverse mijloace si dispozitive care usureaza asamblarea si imbinarea detaliilor.
Semnele de margine ( fig. a ) se aplica detaliilor de ncheiat si au drept scop
stanilirea unor puncte de intalnire in asamblarea detaliilor . Aceste semne se pot
realiza prin :
cusaturi;
linii cu creta sau creion ;
crestaturi ;
I
I
I
I

IT

Fig. a
Semnele prin cusaturi pot fi obtinute prin semne simple sau largi aplicate pe detalii
pentru marcarea unor linii de coasere .

Semnul cu creta (creion) se utilizeaza pentru punctarea detaliilor de ncheiat


Semnul prin crestaturi se aplica pe marginea detaliilor manual cu foarfecele sau

mecanic cu masina de taiat . Adancimea crestaturii in interiorul detaliului este


mai mica decat latimea cusaturii de incheiat .
Semnele interioare se aplica pe suprafata detaliului de confectionat , in scopul
pozitionarii buzunarelor , penselor sau altor detalii asemanatoare .
Semnele interioare se obtin prin :
liniere cu creta sau creion ;
intepare cu masina speciala ;
vopsire;
Semnul cu creta se traseaza individual pe fiecare detaliu sau simultan pe detalii
perechi.
Semnul prin punctare ( fig.b) se realizeaza cu masini speciale prevazute cu un ac
ce este introdus prin straturile de material pe care le perforeaza , obtinandu-se
intepatura. Astfel de semne se aplica la marcat buzuanre, gulere, pense.

Fig.b
Semnul prin vopsire se aplica la tesaturi noi , suprapuse in straturi ce
reprezinta detaliile produselor de confectionat. Marcarea se face cu o pasta
sau cu o vopsea ce se aplica cu un dispozitiv special .
Marcarea prin numerotare se aplica detaliilor care apartin aceluiasi produs .
Numerotarea detaliilor se poate efectua cu timbre sau direct pe material , cu
masini manuale sau automate .

Operatii de tratare umidotermica


La tratarea umidotermica se executa lucrari de netezire , fixare , aburire si
modelare a detaliilor ce compun produsele confectionate .Aceste operatii sunt
utilizate la calcarea si descalcarea cusaturilor , la modelarea si fixarea pieptilor ,
umerilor , gulerelor . Operatiile de calcat se realizeaza cu masini de calcat manual
sau cu prese speciale .

TEMA:
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Ce sunt marcajele?
De cate tipuri sunt marcajele si semnele?
Ce rol au semnele de margine ?
Ce rol au semnele interioare ?
De cate tipuri sunt semnele interioare ?
Cum se face numerotarea detaliilor dintr-un pachet?

TEST DE AUTOEVALUARE

l .Marcajele si semnele au rolul de a


: A : coase detaliile intre ele
B : pozitionare corecta si precisa
C : tratare umido-termica a detaliilor
2. Semnele de margine se folosesc la :
A : coaserea unei pense pe detaliul respectiv
B : asamblarea detaliilor intre ele
C : coaserea buzunar
3. Semnele interioare se folosesc la:
A. coserea unei pense
B. coaserea unui guler
C. coaserea unui buzunar

4. Cusatura termochimica se realizeaza cu:


A. masina de cusut
B. masina termocolat
C. masina surfilat
5. Cusatura termochimica se realizeaza prin :
A. lipire
B. aderenta
C. sudura
6. Lipirea se realizeaza cu adezivi sub forma de:
A. granule
B. folie termoplastica
C. praf
7. Materialele textile folosite la termolipire sint:
A. tesatura
B. netesute
C. adezivi
D. blanuri

E. materiale ajutatoare
F. folii termoplastice

8. Intariturile se clasifica in functie :


A. de material
B. natura materiei prime
C. de detaliile la care se aplica
D. compozitia fibroasa
9. Intaritura pieptilor se aplica :
A. pe toata suprafata la pieptul pentru femei
B. pe o anumita suprafata la pieptul pentru barbate
l O .Materialul pentru intaritura gulerului este :
A. vatir
B. vatir din lina
C. netesuta
D. canafas
E. intaritura cu apret permanent
F. roshar
G. piele naturala
11. Broderia reprezinta
: A . cusatura
tighel
B. o cusatura stafir
C. o cusatura festoon

l..._,,.

12 . Broderiile se clasifica in:


A. broderie liniara
B. broderie aplicata
C. broderie decupata
13. Ce denumire are broderia din care se contureaza desenul:
A. liniara
B. aplicata
C. decupata

21

ROMNIA
MINISTERUL MUNCII I SOLIDARITTll SOCIALE
AGENIA NAIONAL PENTRU OCUPARE FOREI DE MUNC
Str. Sf. Dumitru, Nr. 3, Sector 3, Bucureti
Tel: (+ 401) 303 98 31; Fax: 303 98 38; e-mail: anofm@anofm.ro

CONF

IONER

Cod
Denumire
CONF Confectioner-asamblor
Confectioner
articole din textile
Cod COR
CONF Sa respecte NSSM si
828602
1.1.
PSI
Nu e cazul
Cerinte de
intrare:

Obiectiv general de performanta:


Dupa absolvirea acestui curs/modul, cursantul va fi capabil
:
Sa-si insuseasca in mod corespunzator Norme le Specifice de Securitatea
Muncii din Industria Confectiilor si normele generale de Prevenire si Stingerea
Incendiilor

Lectia

Cod

Obiectiv final de performanta

1
2

CONF 1.1.1
CONF 1.1.2

CONFl.1.3

Sa poarte echipament de protectie


lnsusirea normelor specifice de
securitatea muncii pentru fiecare
utilaj.
lnsusirea normelor de pr,evenire
si stingere a incendiilor .

Motivatie:
Meseria de confectioner necesita exploatarea masinilor de cusut din industria
confectiilor . Pentru a exploata in siguranta masinile trebu ie sa-ti insusesti in
mod corespunzator normele specifice de securitatea muncii , de prevenire si
stingere a i ncend iilor .

Pagina de instructiuni pentru cursanti


Modalitati de evaluare:
Competentele dobandite in cadrul acestui curs/modul vor fi determinate dupa
completarea:
tuturor temelor si proiectelor
tuturor autoevaluarilor
testului final

Instructiuni:
Citeste Ghidul resurselor de instruire aflat in paginile urmatoare
Indeplineste toate activitatile cerute pentru fiecare lectie, in ordinea indicata de
Ghidul resurselor de instruire
.../ Materialele marcate cu semnul sunt resurse suplimentare si vor fi
utilizate pentru obtinerea unor informatii aditionale
Dupa completarea tuturor activitatilor indicate in Ghidul resurselor de
instruire pentru o lectie din cadrul acestui modul, consultati instructorul
nainte de a trece la urmatoarea

Ghidul resurselor de instruire


Lectia: CONF 1.1.1
Sa poarte echipament de protectie
1. Consultatii -consultati instructorul de cate ori este necesar
2. Texte
Pagina de informatii de la pagina 10.
Seminarii si cursuri
Internet
Video
3. Completati tema : raspunde la intrebari le de la pagina 11.
4. Completati testul de autoevaluare de la pagina 20.
5. Rezultatele testului de autoevaluare sunt la pagina 21.
Comparati raspunsurile date de dumneavoastra cu cele din pagina cu rezultatele
testelor, aflata la sfarsitul acestui modul
6. Consultati instructorul inainte de a trece la lectia urmatoare.

Ghidul activitatilor de instruire


La sfarsitul lectiei cursantul va fi capabil :
1. Sa poarte echipamentul de protectie corespunzator .
2. Sa respecte norme le obligatorii din atelierul de confectii .

Activitati de instruire
Teme teoretice - Citeste pagina de informat ii data de instructor .
Exercitii
practice Resurse
Evaluarea performantelor -test de autoevaluare la pagina 20.

Ghidul resurselor de instruire


Lectia: CONF 1.1.2
Insusirea normelor specifice de securitatea muncii pentru fiecare
utilaj
1. Consultatii -consultati instructorul de cate ori este necesar
2. Texte
Pagina de infonnatii de la pagina 11.
Seminarii si cursuri
Internet
Video
3. Completati tema: raspunde la intrebarile, de la pagina 17.
4. Completati testul de autoevaluare de la pagina 22.
5. Rezultatele testului de autoevaluare
Comparati raspunsurile date de dumneavoastra cu cele clin pagina cu rezultatele
testelor, aflata la sfarsitul acestui modul
6. Consultati instructorul nainte de a trece la lectia unnatoare.

Ghidul activitatilor de instruire


La sfarsitul lectiei cursantul va fi capabil:
1.
2.
3.
4.
5.

Sa verifice daca masina mobila de croit respecta NSSM


Sa ver ifice daca masinile de cusut simple si speciale respecta NSSM.
Sa verifice daca fierul de calcat electric respecta NSSM .
Sa verifice daca fierul decalcat cu abur respecta NSSM.
Sa verifice daca presele de calcat cu abur respecta NSSM .

Activitati de instruire

.........

Teme teoretice - Citeste pagina de informatii data de


instructor. Exercitii practice :
Verifica daca masinile de cusut din laborator respecta NSSM.
Resurse
Evaluarea performantelor -test de autoevaluare pagina 22.

Ghidul resurselor de instruire


Lectia: CONF 1.1.3
Insusirea normelor de prevenire si stingere a incendiilor
1. Consultatii -consultati instructorul de cate ori este necesar
2. Texte
Pagina de informatii de la pagina 18.
Seminarii si cursuri
Internet
Video
3. Completati tema : raspunde la intrebarile de la pagina 19.
4. Completati testul de autoevaluare de la pagina 24.
5. Rezultatele testului de autoevaluare
Comparati raspunsurile date de dumneavoastra cu cele din pagina cu rezultatele
testelor, aflata la sfarsitul acestui modul
6. Consultati instructorul nainte de a trece la lectia urmatoare.

Ghidul activitatilor de instruire


La sfarsitul lectiei cursantul va fi capabil :
1. Sa-si insuseasca normele de prevenire a incendiilor.
2. Sa utilizeze instrumentele P.S.I.

Activitati de instruire
Teme teoretice - Citeste pagina de informatii data de
instructor. Exercitii practice -Foloseste stingatoarele din
laborator.
Resurse
Evaluarea performante lor -test de autoevaluare pagina 24.

Fisa de informatii Lectia 1


Muncitorii din industria confectiilor trebuie sa poarte echipmamentul de
protectie compus din halat si batic
.
Halatul trebuie sa fie ncheiat in nasturi si cat mai ajustat pe corp .
Parul trebuie sa fie strans si acoperit cu batic , pentru a se evita prinderea
lui in organele masinii aflate in miscare ( in volantul masinii
).
Fiecare persoana trebuie sa-si aleaga echipamentul in concordanta cu
dimensiunile corporale , astfel incat halatul sa nu fie prea larg si sa riste sa fie
agatat de organele in miscare sau sa fie prea stramt si sa incomodeze n timpul
lucrului .
In timpul lucrului la masina de cusut, trebuie folosita o incaltaminte
corespuzatoare pentru a se evita orice sursa de accident (pantofi cu tocul jos) .
Persoanle care lucreaza n atelierul de confectii trebuie sa respecte
urmatoarele norme obligatorii :
sa foloseasca echipamentul de protectie ;
sa nu circule printre masini, ci numai pe caile de acces;
se va evita calcarea pe cabluri , pe portiuni uleiate sau alunecoase si pe orice
alte obiecte care ar putea provoca alunecari ;
sa nu atinga masinile n functiune sau oricare loc periculos din atelier ;
sa nu poarte discutii cu persoanele care lucreaza la masini ;
sa sesizeze imediat instructorul in cazul in care se constata situatii ce pot duce
la accidente de munca ;
sa nu indeparteze neautorizat dispozitivele de pn;,tectie in timpul functionarii
masinilor;
nu are voie sa aprinda tigara, sa fumeze sau sa foloseasca flacati
deschise
TEMA

Intrebari :
1. Din ce este compus echipamentu l de protectie ?
2. Ce norme trebuie sa respecti cand lucrezi n atelierul de confectii?
1
0

Fisa de informatii Lectia 2


Normele specifice de securitatea muncii la masina de croit
mobila
1. La masina de croit mobila vor lucra numai muncitori calificati si instruiti
asupra modului de functionare si folosire a masinii .
2. Inainte de punerea n functiune a masinii , muncitorul este obligat sa verifice
daca :
jocul cutitului nu este peste limitele admise si daca acesta este bine
ascutit;
masina se deplaseaza usor pe masa de croit;
cablul de alimentare a masinii cu energie electrica este bine izolat ,
neanadit si daca instalatia este legata la pamant;
3. Inainte de nceperea lucrului , se va regla aparatoarea cutitului , in functie
de grosimea spanului.
4. Asezarea si netezirea spanului se vor face numai cu masma scoasa din
functiune.
5. In timpul efectuarii operatiei de taiere , mana care fixeaza spanul va fi
tinuta paralel cu banda taietoare si la cel putin 3 cm distanta de aceasta.
6. Pentru evitarea accidentelor care ar putea fi provocate din neatentie , se
interzice muncitorilor sa intretina discutii sau sa faca glume in timpul lucrului.
7. Mutarea dintr-un loc in altul a masinii se va face prin apucarea de manerul
acesteia si numai <lupa ce a fost scoasa de sub tensiune .
8. Pentru decuparea detaliilor din span , masina va fi pusa in functiune numai
<lupa ce talpa acesteia a fost introdusa sub material.

9. Inlocuirea cutitului rupt si ascutirea manuala a acestuia se vor face cu


deosebita atentie , pentru a se evita taieturile la maini si numai cu masina
scoasa de sub tensiune.

1O. Pentru deconectarea masinii de la sursa de energie electrica , se va trage cu


mana de stecher sinu de cablul electric al acestuia.
11. Este interzisa aglomerarea mesei de croit cu obiecte inutile , ca : foarfece ,
cleme , rigle , care prin cadere , pot provica accidente.
12. Dupa terminarea lucrului , masina se scoate de sub tensiune , se curata , se
unge si se deplaseaza la locul de depozitare , apucandu-se cu mana de maner
si cu cealalta de talpa .

Normele specifice de securitatea muncii la masinile de cusut


simple si speciale
1. Inainte de nceperea lucrului , muncitorul care lucreaza la una din aceste
mas1ru este obligat sa verifice daca :
masa masini i este bine fixata pe picioarele de sustinere ;
capul masinii este bine fixat in bolturile mesei suport
motorul electric este fixat pe suportul sau ;
placa acului este bine fixata cu suruburi , pentru a se evita ruperea
acului la punerea in functiune a masinii ;
instalatia electrica nu are portiuni neizolate ale cablului , priza si
stecherul sunt ntregi si legatura la centura de impamantare nu este
ntrerupta ;
intre capul masinii si masa de sustinere , exista tampoane de pasla
pentru amortizarea zgomotu lui si a vibratiilor ;
2. Este interzis muncitorilor sa tina piciorul pe pedala de punere n functiune a
masinii n timpul introducerii firului de ata prin mecanismul suveicii , prin
mecanismul de tensionare si prin ac , deoarece pedala poate fi actionata din
greseala , provocand accidentarea degetelor .
3. In timpul lucrului , sunt interzise discutiile , privirea muncitorului trebuind
sa fie ndreptata permanent asupra operatiei pe care o executa , pentru a se
evita inteparea degetelor in acul masinii .
4. Masinile de cusut simple vor fi prevazute cu aparatori la tija acului s1 la
cureaua de transmisie .
5. In timpul fixarii lucrului sub picioru sul acului , este interzis sa se actioneze cu
piciorul pedala de punere n functiune a masinii .
6. In timpul lucrului , distanta de la capul muncitorului la masina va fi de
minimum 30 cm iar muncitoarele vor avea parul legat la spate.
7. Pentru evitarea accidentelor produ se cu ocazia ruperii acelor , se interzice
lucrul la masinile dotate cu ace stambe sau fara varf.
8. Tensiunea instalatiei de iluminat local la masini va fi de 24 V .

9. Racordarea la sursa de alimentare cu energie electrica a masinilor se va face


numai prin prize fixe , fiind cu desavarsire interzise legaturile provizorii sau
folosirea de cabluri electrice inadite .
1O.Este interzis muncitorilor sa puna mana pe volant in timpul functionarii
masinii ; oprirea acestuia se va face numai cu ajutorul pedalei .
11.Rastumarea capului de masina in vederea curatarii, ungerii sau in alte scopuri,
cat si readucerea sau fixarea acestuia in masa de sustinere prin hoiturile
prevazute in acest scop , se vor face cu deosebita atentie si numai simultan cu
ambele maini , pentru a se evita strivirea degetelor la una din maini in cazul
cand aceasta operatie se executa cu o singura mana .
12. Masinile de cusut nasturi vor fi prevazute cu vizor de protectie , pentru
evitarea accidentelor in cazul spargerii nasturilor sau ruperii acului .
13. Este interzis sa se depoziteze pe masa masinii de cusut obiecte inutile, ca :
foarfece, cleme , rigle , care in timpul functionarii masinii , din cauza
vibratiilor pot provoca accidente prin cadere .
14. Deplasarea masinilor se va face numai dupa ce stecherul a fost scos din
priza.
15. Dupa terminarea programului de lucru, masina va fi deconectata de la sursa
de alimentare cu energie electrica , apucandu-se stecherul cu mana pentru
scoaterea din priza si nu prin tragere de cablul electric .

a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
1.

J.

k.
1.

Instructiunile de mai sus se aplica la urmatoarele masini :


masina de cusut simpla ;
masina de insailat cu un fir ;
masina de insailat cu doua fire ;
masina de cusut ascuns ( stafir )
masina de cusut cu doua ace ;
masina de ncheiat si surfilat cu 3, 4 , 5, fire ;
masina de executat cheite ;
masina de cusut nasturi;
masina de cusut butoniere ;
masina de cusut lant ;
masina de brodat ;
masina de cusut Uberdeck ;

m. masina de executat cusatura zig -zag

Normele specifice de securitatea muncii la fierul decalcat


electric
1. Este interzis muncitorilor neinstruiti sa lucreze cu fierul de calcat electric .
2. Este interzis muncitorilor sa lucreze cu fierul electric al carui conductor de
alimentare cu energie electrica este facut din mai multe bucati sau al carui strat
izolator este deteriorat .
3. Este interzis muncitorilor sa lucreze cu fierul de calcat electric daca acesta nu
este prevazut cu conductor electric cu trei fire , cu priza si stecher tip Suco .
4. Partea metalica a mesei pentru calcat va fi legata la centura de impamantare
,
iar picioarele mesei vor fi prevazute cu papuci de cauciuc .
5. Este interzis muncitorilor sa lucreze cu fierul decalcat electric fara a avea sub
picioare un gratar de lemn sau un covor electroizolant , pentru a se evita
pericolul de electrocutare in cazul intrarii accidentale sub tensiune a instalatiei
pentru calcat.
6. Muncitorii vor urmari ca talpa cu carcasa si manerul fierului de calcat sa fie
bine asamblate , pentru a se evita accidentarile prin dezasamblarea acestora .
7. Este interzis muncitorilor sa lucreze cu fierul de calcat electric care are
manerul deteriorat .
8. Pentru evitarea pericolului de incendiu , fierul de calcat electric va fi asezat
numai pe un suport necombustibil .
9. Deplasarea fierului de calcat electric , de la un loc la altul , se poate face
numai dupa ce acesta a fost scos de sub tensiune.
1O.Deconectarea fierului de calcat electric , de la sursa de alimentare cu energie
electrica , se va face tragandu-se cu mana de stecher si nu de cablul electric al
acestuia .

Normele specifice de securitatea muncii la fierul de calcat


cu abur
1. Este interzis sa se tina degetul pe parghia de declansare a aburului de la fierul
de calcat , n timp ce se priveste spre talpa acestuia , deoarece aburul
pulverizat din greseala poate provoca arsuri .
2. Conductele de alimentare cu abur a fierului de calcat vor fi etanse si bine
izolate, pentru prevenirea arsurilor.

Normele specifice de securitatea muncii la presele decalcat


cu abur

1. lnainte de nceperea lucrului , muncitorul este obligat sa verifice :


daca conductoarele de alimentare cu energie electrica a presei sunt bine
izolate , iar bornele sunt prevazute cu capace de protecti e ;
daca elementele instalatiei de abur sau de aer comprimat ( ventile ,
flanse , robinete ) sunt etanse si conductele pentru abur sunt bine izolate
daca presa functioneaza normal la comenzile date ( in caz de defectiune
se va anunta mecanicul de intretinere )
daca instalatia electrica de forta este prevazuta cu nul de lucru separat
de nulul de protectie si daca presa este legata la centura de impamantare
daca aparatele pentru controlul presiunii aburului , aerului sunt in stare
de functionare normala ;
la presele ale caror perne sunt incalzite cu abur , la nceperea lucrului ,
muncitorul va verifica daca mecanicul de intretinere a eliminat
condensul format in perne in timpul stationarii presei ;
daca pernele sunt centrate astfel incat sa calce exact una peste alta ;
daca curelele reductoarelor sunt in stare buna de functionare si ntinse
normal ;
daca franele electromotoarelor sunt bine reglate ;
daca intrerupatoarele electrice sunt in stare buna ;

daca barele de ntrerupere automata a ciclului presei actioneaza normal .

2. Este interzis muncitorilor neinstruiti sa lucreze la presa decalcat.


3. Este interzis muncitorilor care lucreaza la prese sa poarte discutii in timpul
lucrului sau sa permita stationarea langa presa a salariatiilor neinstruiti pentru
acest utilaj .
4. Este interzis muncitorilor sa tina picioarele pe pedala de actionare a
elementelor presei , in timp ce se aseaza pe perna acestuia un detaliu
sau articolul ce urmeaza a fi calcat .
5. Este interzis muncitorilor ca , <lupa declansarea presei , sa tina mana pe
produsul ce se calea .
l_.

6. Este interzis muncitorilor sa intervina la instalatiile electrice , pneumatice ,


hidraulice sau cu abur ; n caz de defectiuni , se vor adresa electricianului
sau mecanicului de intretinere .
7. Dupa terminarea programului de lucru, presa se va deconecta de la sursa de
alimentare cu energie electrica , tragandu-se cu mana de stecher , nu de
cablul electric al acestuia , <lupa care se vor efectua operatiile de intretinere
conform normativelor .

Tipuri de accidente de munca


Protectia muncii face parte integranta din procesul de munca si reprezinta
totalitatea masurilor care trebuie sa se ia pentru a permite muncitorilor sa- si
realizeze sarcinile de productie in cele mai bune conditii , prin inlaturarea tuturor
factorilor ce ar putea da loc la accidente de munca .
Calificarea inalta ofera muncitorilor posibilitatea sa foloseasca uneltele si
instalatiile in cele mai bune conditii tehnice , sa sisteze si sa inlature in timp
deficientele , excluzandu-se astfel riscurile de
accidentare .
Practica a aratat ca in unele procese tehnologice desi omul este bine pregatit
profesional , iar masina la care lucreaza este corespunzatoare din punct de
vedere tehnic , apar accidente de munca datorita prezentei unor gaze toxice , a
pulberilor vatamatoare , a iluminatului necorespunzator , zgomotului .
De asemenea tot practica a aratat ca sunt accidente de munca care se datoresc
indisciplinei la locul de munca in ceea ce priveste respectarea procesului tehnologic

si a normelor de protectia muncn, atitudinilor de a subaprecia pericolul s1 a


neglijentei .
Categoriile accidentelor de munca
:
1. Accidente mecanice . Aceste accidente sunt datorate unei actiuni mecani
ce asupra corpului si anume : lovirilor , strivirilor , smulgerilor ,
intepaturilor , taieturilor , caderilor . Aceste accidente pot fi produse de
angrenaje , tije , manivele , transmi sii, obiecte in cadere.
In industria confectiilor cele mai frecvente pot fi intepaturile produse de
acele
de la masinile de cusut , taieturile de la masinile de croit , strivirile de la
presele de croit sau calcat .
2. Accidente chimice . In industrie muncitorii intra deseori n contact cu o serie
de substante chimice ( acidul sulfuric , clorhidric , azotic ).Aceste
substante chimice actioneaza asupra pielii , ochilor si cailor respiratorii .
3. Accidente electrice . Electrocutarile pot avea loc in urmatoarele situatii :
atingerea intamplatoare a unor elemente metalice aflate sub tensiunea de
lucru ,
atingerea unor elemente metalice care nu fac parte din circuitul de lucru,
dar care au capatat tensiunea datorita unei deteriorari a izolatiei ,
4. Accidente termice . Accidentele termice pot fi cauzate de venirea in contact
direct a muncitorului cu o suprafata supraincalzita ( fiarele de calcat ,
suprafetele de contact al preselor)
ln afara de accidentele indicate , ce se pot preveni respectand

normativele specifice fabricilor de confectii , datorita dezvoltarii industriei


textile ,a crescut numarul surselor de zgomot si vibratii , ce au ca urmare
poluarea cu zgomote si vibratii a numeroase locuri de munca .
Cercetarile clinice au pus in evidenta pe baze statistice ca zgomotul si
vibratiile , care depasesc anumite limite , prezinta efecte nocive cu grave
consecinte pe plan medico - sanitar prin afectarea sanatatii si capacitatii de
munca a muncitorilor . Aceste aspecte genereaza n ultima instanta pierderi
economice , care rezu lta din scaderea capacitatii de munca fizica si

intelectuala , scoaterea din circuitul productiv ( temporar sau definitiv ) a unui


mare numar de muncitori , ca urmare a imbolnavirilor si accidentelor profesionale.

Metodele modeme de combatere a zgomotului si vibratiilor sunt:


metode de natura tehnica, care consta in realizarea de utilaje si agregate
silentioase
metode de natura sociala , care consta n inlaturarea aspectului de noxa
sociala pe care o prezinta poluarea cu zgomote si vibratii ,
metode de natura medico-sanitara, care consta in protejarea individului
mpotriva efectelor complexe provocate de aceste noxe .
TEMA
Intrebari:

1. Ce trebuie sa verifici nainte de nceperea lucrului la masina simpla sau


speciala?
2. Unde sunt montate aparatorile la masina simpla?
3. Ce este interzis cand se lucreaza cu fierul de calcat electric?
4. Ce trebuie sa verifici nainte de nceperea lucrului la presa decalcat cu abur ?
5. Care sunt tipurile de accidente de munca?
6. Care sunt metodele de combatere a zgomotului?

Fisa de informatii Lectia 3


Normele de prevenire si stingere a incendiilor
Pe linie de PSI trebuie sa respecti urmatoarele norme :
1. Sa sesizezi serviciul administrativ de orice abatere sau situatie care ar putea
provoca incendii sau avarii.
2. Sa nu arunci bete de chibrituri sau resturi de tigari aprinse pe jos sau in cosurile
de hartie.

3. Sa nu fumezi sau sa umbli cu foc deschis pe coridoare sau in birouri cand se


curata parchetul cu substante inflamabile
4. Sa nu fumezi in locuri unde sunt depozitate materiale combustibile sau
unde este afisat "FUMATUL INTERZIS " .
5. Sa nu folosesti prize defecte , cabluri rupte , cu izolatia deteriorata sau fara
stecher .
6. Sa nu pui in acelasi timp mai multe aparate electrice in aceeasi priza, utilizand
dublu sau triplu stecher .
7. Sa nu umbli la instalatii , aparate sau tablouri electrice . Orice defectiune va
fi
adusa la cunostinta serviciului administrativ pentru remediere ;

8. Sa nu blochezi culoarele si scarile de acces cu materiale ce ar putea


mpiedica evacuarea bunurilor in caz de incendiu sau interventie pentru
stingere. Iesirile pentru evacuare , in caz de incendiu , nu trebuie sa fie
blocate sau ncuiate .
9. La terminarea programului , nainte de parasirea locului de munca , se vor
scoate toate stecherele din priza , se va stinge lumina si se va verifica sa nu
ramana tigari aprinse .

In caz de incendiu se procedeaza astfel :


a. se da alarrma , anuntandu-se totodata si conducerea ;
b. se ntrerupe curentul electric ;
c. se asigura prima interventie pentru localizarea si stingerea focului,
folosindu-se mijloacele cele mai apropiate de stingere din dotare ;
d. se iau masuri de evacuare , din calea focului , in prima urgenta :
documente secrete , actele de evidenta si contabilitate si documentele
tehnice deosebite;

TEMA

Intrebari:
1. Ce trebuie sa respecti pe linie de PSI ?
2. Cum procedezi in caz de incendiu?

2
1

TEST DE AUTOEVALUARE
1. Inainte de inceperea lucrului la masina simpla sau speciala verifici daca : A
.Instalatia electrica nu are portiuni neizolate ale cablului .
B. Placa acului este bine fixata n suruburi .
C. Legatura la centura de impamantare nu este ntrerupta .
2. Este interzis sa tii piciorul pe pedala de actionare a masnii in timpul infirarii
masmu .
3. Este permis lucrul la masinile cu ace strambe sau fara varf .

A/ F
A/F

4. Este permis muncitorilor sa puna mana pe volantul masinii .

A /F
5. Este interzis muncitorilor sa lucreze cu fierul da calcat fara a avea un covor
electroizolant sub picioare .

A/ F

6. Este permis muncitorilor sa intervina la instalatiile electrice , pneumatice ,


hidraulice sau cu abur , de la presa de calcat .

A / F

7. In timpul efectuarii operatiei de taiere cu masina mobila , mana care fixeaza


spanul va fi tinuta paralel cu banda taietoare.

A /F

8. In timpul lucrului la masina de cusut simpla sau speciala muncitoarele vor avea
parul legat la spate .

A/ F

9. Este interzis sa se tina degetul pe parghia de declansare a aburului de la fierul de


calcat , in timp ce se priveste spre talpa acestuia.

A/

1O . Electrocutarile pot avea loc n urmatoarele situatii


F
:
A. Atingerea intamplatoare a unor elemente metalice aflate sub tensiunea de lucru.
B. Atingerea unor elemente metalice care nu fac parte din circuitul de lucru, dar
care au capatat tensiune datorita unei deteriorari a izolatiei .

11. Accidentele termice pot fi cauzate de veniri in contact direct a muncitorilor cu o


suprafata supraincalzita.

A /F

12. Metodele de combatere a zgomotului sunt:

A. Metode de natura tehnica prin realizarea de utilaje silentioase.


B. Metode de natura sociala , prin inlaturarea aspectului de noxa .
C. Metode de natura medico -sanitara .

RASPUNSURI
IABC ; 2A ;3F ; 4F; 5A; 6F ;7A;8A ;9A; I OAB; 1IA ;12 ABC ;

23

TEST DE AUTOEVALUARE LA
TERMINAREA MODULULUI
I. Cand lucrezi in atelierul de confectii esti obligat sa porti echipamentul de

protectie .

A/F

2. In atelier sunt permise discutiile cu persoanele care lucreaza la masinile de


cusut.
3. I n atelier este permis fumatul .

A/F
A/F

4. Inainte de punerea n functiune a masinii mobile de croit verifici daca:


A . Jocul cutitului este in limitele admise.
B. Cablul de alimentare a masinii cu energie electrica este bine izolat.
C .Cutitul este bine ascutit .
5. Este permisa aglomerarea mesei de croit cu obiecte inutile ca : foarfece ,
cleme ,
rigle.
6. Inainte de nceperea lucrului la masina simpla sau speciala verifici
daca :
A . Instalatia electrica nu are portiuni neizolate ale cablului .
B. Placa acului este bine fixata n suruburi.
C. Legatura la centura de impamantare nu este ntrerupta .

A/F

7. Este permis sa tii piciorul pe pedala de actionare a masinii in timpul infirarii


masmu .

A/F

8. In timpul fixarii lucrului sub piciorusul acului , este interzis sa se actioneze


cu
piciorul pedala de actionare a masinii .
9. Este permis lucrul la masinile cu ace strambe sau fara varf.

A/F
A/F

l O .Este interzis muncitorilor sa puna mana pe volantul masinii


A/F
.
11.Este permis muncitorilor sa lucreze cu fierul da calcat fara a avea un covor

electroizolant sub picioare .

A/F

12.Este interzis muncitorilor sa intervina la instalatiile electrice , pneumatice ,


hidraulice sau cu abur , de la presa de calcat .
A/F

13.Este permis sa se tina degetul pe parghia de declansare a aburului de la fierul de


calcat, in timp ce se priveste spre talpa acestuia.
A/F

14.Inainte de punerea in functiune a presei decalcat trebuie sa verifici


daca: A. Presa functioneaza normal la comenzile date .
B. Aparatele pentru controlul presiunii aburului sunt in stare de functionare
normala.
C. Presa este legata la centura de impamantare.
15.Pe linie de PSI trebuie sa respecti urmatoarele norme :
A. Sa sesizezi serviciul administrativ de orice abatere sau situatie care ar putea
provoca incendii sau avarii .
B. Sa arunci bete de chibrituri sau resturi de tigari aprinse pe jos sau n cosurile
de hartie.
C. Sa nu blochezi culoarele si scarile de acces cu materiale ce ar mpiedica
evacuarea bunurilor n caz de incendiu sau interventie pentru stingere.
16.In caz de incendiu se procedeaza astfel:
A. Se da alarma , anuntandu-se totodata si conducerea ;
B. Se intrerupe curentul electric;
C. Se asigura prima interventie pentru localizarea si stingerea focului
folosindu-se mijloacele cele mai apropriate de stingere din dotare ;
l7. Metodele de combatere a zgomotului sunt :
A. Metode de natura tehnica prin realizarea de utilaje silentioase.
B. Metode de natura sociala , prin inlaturarea aspectului de noxa .
C. Metode de natura medico -sanitara.
18. Electrocutarile pot avea loc in urmatoarele situatii :
A. Atingerea intamplatoare a unor elemente metalice aflate sub tensiunea de
lucru.
B. Atingerea unor elemente metalice care nu fac parte din circuitul de lucru,
dar care au capatat tensiune datorita unei deteriorari a izolatiei .

19. Accidentele termice pot fi cauzate de veniri in contact direct a muncitorilor


cu
o suprafata supraincalzita.
A/F

Completeaza spatiile libere utilizand cuvinte porivite


1. In timpul efectuarii operatiei de taiere cu masina mobila , mana care fixeaza
spanul va fi tinuta
cu banda taietoare si la cel putin
distanta
de aceasta .
2. In timpul lucrului , distanta de la capul muncitorului la masina de cusut va fi de
mm1m
iar muncitoarele vor avea parul
__
3. Masinile simple vor fi prevazute cu aparatori la

---------

si la
4. Masinile de cusut nasturi vor fi prevazute cu
evitarea accidentelor in cazul

_ , pentru

-------------

5. In timpul lucrului sunt interzise


sa fie ndreptata
inteparea degetelor .

, privirea muncitorului trebuie


pentru a se evita

6. lnainte de inceperea lucrului cu masma de croit


in functie de

mobila , se va regla

7. Pentru evitarea pericolului de incendiu , firul de calcat electric va fi asezat


numai pe un suport --------

8. Iesirile pentru evacuare , m caz de incendiu , nu trebui e sa fie


9. Zgomotul si vibratiile , care depasesc anumite limite , prezinta efecte nocive cu
grave consecinte pe plan medico - sanitar prin afectarea
s1
a muncitorilor .

10. Accidentele termice pot fi cauzate de venirea in contact direct a


muncitorului

cu

---------------

11. In industria confectiilor


produse de

cele mai frecvente accidente rnecaruce sunt


_

ROMNIA
MINISTERUL MUNCII I SOLIDARITTll SOCIALE
AGENT IA NAT Str.
IONAL
PENTRU OCUPARE FORT EI DE
MUNC
Sf. Dumitru, Nr. 3, Sector 3, Bucureti

Tel: (+ 401) 303 98 31; Fax: 303 98 38;e-mail: anofm@anofm .ro

CONFE IONER
.
Denumire
Cod
CONF Confectioner-asamblor
Confectioner
articole din textile
Cod COR
CONF Sa identifice utilajele
828602
1.2.
Cerinte de
CONF 1.1.
intrare:

Obiectiv general de performanta:


Dupa terminarea acestui curs, cursantul va fi capabil:
Sa identifice in mod corespunzator masinile de cusut utilizate in Industria
Confectiilor
Obiectiv final de performanta
Lectia
Cod

CONF 1.2.1

Identifica masina de cusut simpla

CONF 1.2.2

Identifica masina de ncheiat si surfilat

CONF 1.2.3

Identifica masina Uberdek.

CONF 1.2.4

Identifica masina lantisor.

CONF 1.2.5

Identifica masina zig-zag.

CONF 1.2.6

Identifica masina de cheite.

CONF 1.2.7

Identifica masina de butoniere.

CONF 1.2.8

Identifica masina de cusut nasturi.

CONF 1.2.9

Identifica masina de cusut ascuns.

10

CON)? 1.2.10

Identifica masina de brodat.

11

CONF 1.2.11

Identifica presa de calcat .

12

CONF 1.2.12

Identifica masina mobila de croit.

Motivatie:
Meseria de confectioner necesita exploatarea masinilor qe cusut din Industria
Confectiilor.
Acest modul descrie partile componente , mecanismul de coasere, montarea
si demontarea diverselor dispozitive , la cele mai uzuale masini din
industrie .
Ca sa poti parcurge cele alte module trebuie sa parcurgi cu succes acest modul .

''.

Pagina de instructiuni pentru cursanti


Modalitati de evaluare:
Competentele dobandite in cadrul acestui curs/modul vor fi determinate dupa
completarea:
tuturor temelor si proiectelor
tuturor autoevaluar ilor
testului final

lnstructiuni:
Citeste Ghidul resurselor de instruire aflat in pagini le urmatoare
Indeplineste toate activitatile cerute pentru fiecare lectie, in ordinea indicata
de Ghidul resurselor de instruire
v" Materialele marcate cu semnul sunt resurse suplimentare si vor fi

utilizate pentru obtinerea unor informatii aditionale


Dupa completarea tuturor activitatilor indicate in Ghidul resurselor de
instruire pentru o lectie din cadrul acestui modul, consultati instructorul
na inte de a trece la urmatoarea

Ghidul resurselor de instruire


Lectia : CONF 1.2.1
Identifica masina de cusut simpla
1. Consultatii -consultati instructorul de cate ori este necesar
2. Texte
Pagina de informatii de la pagina 28.
Seminarii si cursuri
Internet
Video
3. Completati tema: raspunde la intrebari, de la pagina 34.
4. Completati testul de autoevaluare de la pagina 49.
5. Rezultatele testu lui de autoevaluare
Comparati raspunsurile date de dumneavoastra cu cele din pagina cu rezultatele
testelor, aflata la sfarsitul acestui modul
6. Consultati instructoru l nainte de a trece la lectia urmatoare.

Ghidul activitatilor de instruire


La sfarsitul lectiei cursantul va fi capabil :

1. Sa identifice partite componente ale masinii simple.


2. Sa recunoasca acul si tija acului .
3. Sa identifice apucatorul .
3. Sa identifice suveica si locul unde se monteaza.
4. Sa identifice transportorul .
5. Sa identifice dispozitivul de reglare a tensiunii atei.
6. Sa recunoasca debitorul -intinzatorul .
8. Sa identifice piciorusul de presare si tija de fixare.

Activitati de instruire
Teme teoretice
Exercitii practice
Identifica masina simpla de cusut din laborator , indicand si organele de
coasere.
Resurse
Evaluarea performantelor -test de autoevaluare pagina 49.

Ghidul resurselor de instruire


Lectia: CONF 1.2.2
Identifica masina de ncheiat si surfilat
1. Consultatii -consultati instructorul de cate ori este necesar
2. Texte
Pagina de informatii de la pagina 35.
Seminarii si cursuri
Internet
Video
3. Completati tema
4. Completati testul de autoevaluare de la pagina 49.
5. Rezultatele testului de autoevafoare
Comparati raspunsurile date de dumneavoastra cu cele din pagina cu rezultatele
testelor, aflata la sfarsitul acestui modul
6. Consultati instructorul inainte de a trece la lectia urmatoare.

V'

Ghidul activitatilor de instruire


La sfarsitul lectiei cursantul va fi capabil :
1. Sa identifice partile componente ale masinii de ncheiat si surfilat .
2. Sa recunoasca acul si tija acului
3. Sa identifice apucatoarele .
4. Sa identifice transportorul.
5. Sa identifice dispozitivul de reglare a tensiunii atei.
6 Sa identifice piciorusu l de presare si tija de fixare.
7. Sa identifice aparatoarea acului .

\.../

Activitati de instruire
Teme teoretice
Exercitii practice
Identifica masina de ncheiat si surfilat din laborator , indicand si organele
de coasere.

Resurse
Evaluarea performantelor -test de autoevaluare pagina 49.

'

Ghidul resurselor de instruire


Lectia: CONF 1.2.3
Identifica masina Uberdek
1. Consultatii -consultati instructorul de cate ori este necesar
2. Texte
Pagina de informatii de la pagina 37 .
Seminarii si cursuri
Internet
Video
3. Completati tema: raspunde la intrebari, de la pagina 38.
4. Completati testul de autoevaluare de la pagina 49.
5. Rezultatele testului de autoevaluare

l-

Comparati raspunsurile date de dumneavoastra cu cele din pagina cu rezultatele


testelor, aflata la sfarsitul acestui modul
6. Consultati instructorul nainte de a trece la lectia urmatoare.

Ghidul activitatilor de instruire


La sfarsitul lectiei cursantul va fi capabil:
1. Sa identifice partile componente ale masinii Uberdek .
2. Sa recunoasca acul si tija acului
3. Sa identifice apucatoarele .
4. Sa identifice transportorul
5. Sa identifice dispozitivul de reglare a tensiunii atei.
6 . Sa identifice piciorusul de presare si tija de fixare.
7. Sa identifice aparatoarea acului .

Activitati de instruire
Teme teoretice
Exercitii practice
Identifica masina Uberdek din laborator , indicand si organele de coasere
.

Resurse
Evaluarea performantelor -test de autoevaluare pagina 49.

Ghidul resurselor de instruire


Lectia: CONF 1.2.4
Identifica masina lantisor
1. Consultatii -consultati instructorul de cate ori este necesar
2. Texte
Pagina de informatii de la pagina 39.

'

Seminarii si cursuri
Internet
Video
3. Completati tema
4. Completati testul de autoevaluare de la pagina 49.
5. Rezultatele testului de autoevaluare

Comparati raspunsurile date de dumneavoastra cu cele din pagina cu rezultatele


testelor, aflata la sfarsitul acestui modul
6. Consultati instructorul nainte de a trece la lectia urmatoare .

IO

Ghidul activitatilor de instruire


La sfarsitul lectiei cursantul va fi capabil :
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Sa identifice partile componente ale masinii de cusut lantisor


Sa recunoasca acul si tija acului .
Sa identifice transportorul .
Sa identifice dispozitivul de reglare a tensiunii atei.
Sa identifice piciorusul de presare si tija de fixare.
Sa identifice aparatoarea acului .

Activitati de instruire
Teme teoret.ice
Exercitii practice
Identifica masina de cusut lant cu 2 ace si masina de cusut lant cu 4 ace ,
indicand organele de coasere.
Resurse
Evaluarea performantelor -test de autoevaluare pagina 49.

Ghidul resurselor de instruire


Lectia : CONF 1.2.5
Identifica masina zig-zag
1. Consultatii -consultati instructorul de cate ori este necesar
2. Texte
Pagina de informatii
L

Seminarii si cursuri
Internet
Video
3. Completati tema
4. Completati testul de autoevaluare de la pagina 49.
5. Rezultatele testului de autoevaluare
Comparati raspunsurile date de dumneavoastra cu cele din pagina cu rezultatel e
testelor, aflata la sfarsitul acestui modul
6. Consultati instructorul nainte de a trece la lectia urmatoare .

1
2

Ghidul activitatilor de instruire


La sfarsitul lectiei cursantul va fi capabil :
1. Sa identifice partile componente ale masinii de cusut zig-zag .
2. Sa recunoasca acul si tija acului .
3. Sa identifice transportorul .
4. Sa identifice dispozitivul de reglare a tensiunii atei.
5. Sa identifice piciorusul de presare si tija de fixare.
6. Sa identifice aparatoarea acului .

L
Activitati de instruire
Teme teoretice
Exercitii practice
Identifica masina de cusut zig-zag din laborator , indicand si organele de
coasere .
Resurse
Evaluarea performantelor -test de autoevaluare pagina 49.

Ghidul resurselor de instruire


Lectia: CONF 1.2.6
Identifica masina de cheite

1. Consultatii -consultati instructorul de cate ori este necesar


2. Texte
Pagina de informatii de la pagina 41.
Seminarii si cursuri
Internet
Video
3. Completati tema
4. Completati testul de autoevaluare de la pagina 49.
5. Rezultatele testului de autoevaluare

Comparati raspunsurile date de dumneavoastra cu cele din pagina cu rezultatele


testelor, aflata la sfarsitul acestui modul
6. Consultati instructorul nainte de a trece la lectia urmatoare.

Ghidul activitatilor de instruire


La sfarsitul lectiei cursantul va fi capabil :
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Sa identifice partile componente ale masinii de cusut cheite .


Sa recunoasca acul si tija acului .
Sa identifice transportorul .
Sa identifice dispozitivul de reglare a tensiunii atei.
Sa identifice piciorusul de presare si tija de fixare.
Sa identifice aparatoarea acului .

\...._.,

Activitati de instruire
Teme teoretice
Exerciti i practice :
Identifica masina de cusut cheite din laborator , indicand si organele de
coasere.

Resurse
Evaluarea performantelor -test de autoevaluare pagina 49.

Ghidul resurselor de instruire


Lectia: CONF 1.2.7
Identifica masina de butoniere

I. Consultatii -consultati instructorul de cate ori este necesar


2. Texte
Pagina de informatii de la pagina 42.
Seminarii si cursuri
Internet
Video
3. Completati tema
4. Completati testul de autoevaluare de la pagina 49.
5. Rezultatele testului de autoevaluare

Comparati raspunsurile date de dumneavoastra cu cele din pagina cu rezultatele


testelor, aflata la sfarsitul acestui modul
6. Consultati instructorul inainte de a trece la lectia urmatoare.

Ghidul activitatilor de instruire


La sfarsitul lectiei cursantul va fi capabil :
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Sa identifice partite componente ale masinii de cusut butoniere .


Sa recunoasca acul si tija acului .
Sa identifice transportorul .
Sa identifice dispozitivul de reglare a tensiunii atei.
Sa identifice piciorusul de presare si tija de fixare.
Sa identifice aparatoarea acului .

Activitati de instruire
Teme teoretice
Exercitii practice
Identifica masina de cusut butoniere din laborator , indicand si organele de
coasere.

Resurse
Evaluarea performantelor -test de autoevaluare pagina 49.

Ghidul resurselor de instruire


Lectia : CONF 1.2.8
Identifica masina de cusut nasturi
1. Consultatii -consultati instructorul de cate ori este necesar
2. Texte
Pagina de informatii de la pagina 43.
Seminarii si cursuri
Internet
Video
3. Completati tema
4. Completati testul de autoevaluare de la pagina 49.
5. Rezultatele testului de autoevaluare

Comparati raspunsurile date de dumneavoastra cu cele din pagina cu rezultatele


testelor, aflata la sfarsitul acestui modul
6. Consultati instructorul nainte de a trece la lectia urmatoare.

Ghidul activitatilor de instruire


La sfarsitul lectiei cursantul va fi capabil:
1.
2.
3.
4.
5.

Sa identifice partile componente ale masinii de cusut nasturi .


Sa recunoasca acul si tija acului .
Sa identifice dispozitivul de prindere a nasturelui .
Sa identifice dispozitivul de reglare a tensiunii atei.
Sa identifice aparatoarea acului .

Activitati de instruire
Teme teoretice
Exercitii practice
Identifica masina de cusut nasturi din laborator , indicand si organele de
coasere.
Resurse
Evaluarea performantelor- test de autoevaluare

Ghidul resurselor de instruire


Lectia : CONF 1.2.9
Identifica masina de cusut ascuns
1. Consultatii -consultati instructorul de cate ori este necesar
2. Texte
Pagina de informatii de la pagina 44 .

Seminarii si cursuri
Internet
Video
3. Completati tema
4. Completati testul de autoevaluare de la pagina 49.
5. Rezu ltatele testului de autoevaluare

Comparati raspunsurile date de dumneavoastra cu cele din pagina cu rezultatele


testelor, aflata la sfarsitul acestui modul
6. Consultati instructorul naint e de a trece la lectia urmatoare .

20

Ghidul activitatilor de instruire


La sfarsitul lectiei cursantul va fi capabil :
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Sa identifice partile componente ale masinii de cusut ascuns .


Sa recunoasca acul si tija acului .
Sa identifice transportorul .
Sa identifice dispozitivul de reglare a tensiunii atei.
Sa identifice piciorusul de presare si tija de fixare.
Sa identifice aparatoarea acului .

Activitati de instruire
Teme teoretice
Exercitii practice
Identifica masina de cusut ascuns din laborator , indicand si organele de
coasere.

Resurse
Evaluarea performantelor -test de autoevaluare

Ghidul resurselor de instruire


Lectia: CONF 1.2.10
Identifica masina de brodat
l . Consultatii -consultati instructorul de cate ori este necesar
2. Texte
Pagina de informatii de la pagina 45 .
Seminarii si cursuri
Internet
Video
3. Completati tema
4. Completati testul de autoevaluare de la pagina 49.
5. Rezultatele testului de autoevaluare

Comparat i raspunsurile date de dumneavoastra cu cele din pagina cu rezultatele


testelor, aflata la sfarsitul acestui modul
6. Consultati instructorul nainte de a trece la lectia urmatoare.

22

Ghidul activitatilor de instruire


La sfarsitul lectiei cursantul va fi capabil:
1.
2.
3.
4.
5.

Sa identifice partile componente ale masinii de brodat .


Sa recunoasca acul si tija acului .
Sa identifice ghergheful .
Sa identifice dispozitivul de reglare a tensiunii atei.
Sa identifice aparatoarea acului .

Activitati de instruire
Teme teoretice
Exercitii practice
Identifica masina de butoniere din laborator , indicand si organele de coasere

Resurse
Evaluarea performantelor -test de autoevaluare

Ghidul resurselor de instruire


Lectia : CONF 1.2.11
Identifica presa de calcat

1. Consultatii -consultati instructorul de cate ori este necesar


2. Texte
Pagina de informatii de la pagina 46 .
Seminarii si cursuri
Internet
Video
3. Completati tema
4. Completati testul de autoevaluare de la pagina 49.
5. Rezultatele testului de autoevaluare
Comparati raspunsurile date de dumneavoastra cu cele din pagina cu rezultatele
testelor , aflata la sfarsitul acestui modul
6. Consultati instructorul nainte de a trece la lectia urmatoare.

Ghidul activitatilor de instruire


La sfarsitul lectiei cursantul va fi capabil :
1. Sa identifice partile componente ale presei de calcat.

Activitati de instruire
Teme teoretice
V

Exercitii practice
Identifica presa de calcat din laborator , indicand si partile componente
.

Resurse
Evaluarea performantelor -test de autoevaluare

Ghidul resurselor de instruire


Lectia : CONF 1.2.12
Identifica masina mobila de croit
1. Consultatii -consultati instructorul de cate ori este necesar
2. Texte
Pagina de informatii de la pagina 48 .
\.....1

Seminarii si cursuri
Internet
Video
3. Completati tema
4. Completati testul de autoevaluare de la pagina 49.
5. Rezultatele testului de autoevaluare
Comparati raspunsurile date de dumneavoastra cu cele din pagina cu rezultatele
testelor, aflata la sfarsitul acestui modul
6. Consultati instructorul inainte de a trece la lectia urmatoare.

Ghidul activitatilor de instruire


La sfarsitul lectiei cursantul va fi capabil:
1. Sa identifice partile componente ale masinii mobile de croit.

Activitati de instruire
Teme teoretice
Exercitii practice
Identifica masina mobila de croit din laborator , indicand s1 partile
componente .

Resurse
Evaluarea performantelor -test de autoevaluare

Pagina de informatii
CONF 1.2.1
Identificarea partilor componente ale masinii simple
Fig. 1. partile componente ale masinii simple de cusut .

il

I.
f:

L)
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

alimentatorul de ata
volantul masinii
dispozitivul de reglare a desimii cusaturii
maneta de actionare a dispozitivului de intarire a cusaturii
zona de coasere
butoanele pornit I oprit
genunchiera
motorul masinii
pedala de actionare a motorului

28

"

Identificarea partilor componente ale mecanismului de coasere


1. ACUL
Acul este o ustensila metalica cu lungime mare fata de grosime, pentru coaserea
materialelor ( textile , hartie , materiale plastice ) .
Acul de cusut folosit la masina simpla industriala (vezi fig. 2. ) are urmatoarele
parti componenete :

1-tija acului
2-corpul acului
3-varful acului
4-urechea acului
5-canalu l lung
6- canalul scurt

3-

Fig.2.
Acul este fixat pe tija port- ac ce are miscare de ridicare si coborare .
2. APUCATORUL
Este organul de lucru la masina de cusut simpla cu suveica, care serveste la
prinderea buclei formate in partea canalului scurt al acului, marind bucla si
trecand-o pe te corpul suveicii in care se gaseste mosorelul cu ata .
Apucatorul are urmatoarele parti componente (vezi fig.3):

I-corpul apucatorului
2-varful apucatorului
3-axul pe care se
monteaza
suveica
Fig.3.
29

3. SUVEICA
Suveica are urmatoarele parti componente :

\....:

'

'

Fig.4.
1. corpul suyeicii
2. lamela cu ajutorul careia se monteaza suveica pe axul apucatorului
3. ghiara de fixare
4. lamela de tensionare a atei
5. surub de reglare a tensiunii atei
6. mosorelul

4. TRANSPORTORUL

l_..

Transportorul este piesa care datorita miscarilor sale de naintare si


retragere precum si de ridicare si coborare produce deplasarea materialului .
Materialul este dirijat prin dispozitive adaptabile masinii de cusut sau de catre
lucrator .
Clasificarea transportoarelor :
transportoare cu un singur rand de dinti pentru materiale subtiri
transportoare cu doua randuri de dinti pentru materiale de grosime medie
transportoare cu trei randuri de dinti pentru materiale groase
Transportorul deplaseaza materialul cu o lungime dinainte stabilita , denumita pasul
cusaturii .

Fig.5 - transportor cu trei randuri de dinti

5. DISPOZITIVUL DE TENSIONARE AL ATEI


Dispozitivul de tensionare are rol de franare in debitarea cantitatii de ata necesara
unui nou ciclu de coasere .
Reglarea tensiunii de franare a firului acului se realizeaza prin insurubarea sau
desurubarea surubului 4.
Dispozitivul de tensionare (vezi fig 6. ) este compus din :

\'

Fig. 6
1 -discuri
2 -resort
3 -piesa filetata
4 -surub

6. DEBITORUL INTINZATORUL
Debitorul intinzatorul serveste la debitarea atei pentru formarea buclei in
partea canalului scurt al acului , precum si pentru reglarea cusaturii .
Debitorul intinzator executa miscari de ridicare si coborare.
La miscarea de coborare debiteaza cantitatea de ata necesara formarii buclei in
jurul suveicii si apucatorului .
La miscarea de ridicare , ntinde ata n asa fel ca bucla formata sa alunece peste
corpul apucatorului .
Shema debitorului intinzator este prezentata mai jos (vezi fig.7):

1
2

Fig. 7
12-

orificiul prin care trece ata


debitor

7. PICIORUSUL DE PRESARE
Fara piciorusul de presare nu se poate realiza deplasarea materialului in timpul
coaseru.
Transportorul nu poate misca materialul daca nu este presat spre placa acului de
catre piciorus.
Piciorusul de presare ( vezi fig 8) se compune din :
.

..

.... .....

1- brat de ridicare si

2-

34-

567-

coborare
cama cu ajutorul careia se
realizeaza ridicarea si
coborarea
opritor
tija pe care se fixeaza
picirusul
piciorusul de presare
resort
surub de reglarea
presiunii

Fig. 8

8. TAIETORUL AUTOMAT DE Fm
La terminarea cusaturii ata este taiata de taietorul automat de fir .
9. APARATOAREA ACULUI
Aparatoarea acului este un dispozitiv de protectie, pentru a nu ajunge accidental
cu mana sub ac.

TEMA

Intrebari:
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Care sunt partile componente ale masinii simple de cusut ?


Care sunt organelle principale care participa la formarea cusaturii simple ?
Care este rolul apucatorului?
La ce foloseste transportorul?
Care este rolul debitor- intinzatorului ?
Care este rolul piciorusului de presare?

Pagina de informatii
CONF 1.2.2
Identificarea masinii de incheiat - surfilat
Masina de incheiat -surfilat pe langa cusatura de asamablare (
incheiere ) executa si surfilarea marginii taiate a semifabricatului ,
impiedicand astfel desirarea materialului .
In industria confectiilor exista urmatoarele masini de incheat - surfilat :
masina de ncheiat - surfilat cu un ac si trei fire
masina de ncheiat - surfilat cu doua ace si patru fire
masina de incheiat - surfilat cu doua ace si cinci fire
Cusaturile executate cu aceste masini prezinta o elasticitate si
rezistenta foarte mare atat in procesul de confectionare cat si in procesul de
purtare .
Mecanismul de coasere este format din :
unul sau doua ace ( depinde de modelul masinii ) care au aceeasi forma ca
acul masinii simple, diferind doar dimensiunea
doua apucatoare I greifere ( vezi fig.)
picioru s de presare care are acelasi rol cu piciorusul masinii simple
transportor care are acelasi rol cu transportorul masinii simple
cutit pentru taierea surplusului de material
dispozitiv de tensionare

Atentie ! Masina de ncheiat surfilat nu poseda suveica , alimentarea


apucatoarelor cu ata se face de pe bobine .
Cusatura la masina de ncheiat surfilat se realizeaza prin mpletirea atei acului
cu atele apucatoarelor .
Cele doua apucatoare sunt !lumite , apucator superior montat in partea dreapta
si
apucator inferior montat n partea stanga a acului .

!........
/

fig.IO
In fig. 1O sunt prezentate partile componente ale masinii de incheiat -surfilat.
1. volantul masinii
2. suportul bobinelor de ata
3. conducatoare de fir
4. dispozitive de tensionare
5. zona de coasere
6. sertar de pastrare a dispozitivelor ajutataoare
7. motorul masinii
8. pedala de actionare a motorului
9. pedala de ridicare a piciorusului
1O. jgheab de evacuare a deseurilor
11. butoanele pornit I oprit

Pagina de informatii
CONF 1.2.3
Identificarea masinii Uberdek
Masina Uberdek pe langa cusatura de acoperire executa si aplicarea
bentitelor la tricouri sau articole de lenjerie .
In industria confectiilor exista urmatoarele masini Uberdek :
masina Uberdek cu doua ace si trei fire ;
masina Uberdek cu doua ace si patru fire ;
masina Uberdek cu trei ace si cinci fire ;
Cusaturile executate cu aceste masini prezinta o elasticitate si rezistenta
foarte mare atat n procesul de confectionare cat si in procesul de purtare .
Mecanismul de coasere este format din :

doua sau trei ace ( depinde de modelul masini i ) ;


unul sau doua apucatoare I greifere ( depinde de modelul masinii);
picioru s de presare care are acelasi rol cu piciorusul masinii simple;
transportor care are acelasi rol cu transportorul masinii simple;
dispozitiv de tensionare ;

Atentie ! Masina Uberdek nu poseda suveica , alimentarea apucatoarelor


cu ata se face de pe bobine .
Cusatura la masina Uberdek se realizeaza prin mpletirea atei acului cu atele
apucatoarelor.
Pentru aplicarea bentitei se monteaza pe masini dispozitivele de bentita .

In figura de mai jos este prezentat capul masinii Uberdek .

1. orificii de alimentarea atei ;


2. volantul masinii ;
3. dispozitive de tensionare a atei ;
4. dispozitiv de curatare a atei ;
5. ace;
6. dispozitiv de protectie la ace;
7. piciorus de presare ;
8. transportror ;
TEMA
Intrebari:
1. Ce tipuri de masini Uberdek exista in industria confectiilor ?
2. Din ce este format mecnismul de coasere la masina Uberdek ?
3. Cum se realizeaza cusatura la masina Uberdek ?

Pagina de informatii
CONF 1.2.4
Identificarea masinii lantisor
Masina de cusut lantisor se folosesete la asamblare , ornament , aplicare de
benzi elastice .
Cusatura realizata de aceasta masina este foarte elastica.
In industrie exista mai multe modele de masini de cusut lant:
1. masini de cusut lant cu un ac si cu un fir ;
2. masini de cusut lant cu un ac si cu doua fire;
3. masini de cusut lant cu doua ace si patru fire ;
4. masini de cusut lant cu patru ace si opt fire;
Mecanismul de coasere este format din :
unul ,doua sau patru ace (depinde de modelul.masinii);
unul sau doua apucatoare I greifere (depinde de modelul masinii);
piciorus de presare care are acelasi rol cu piciorusul masinii simple;
transportor care are acelasi rol cu transportorul masinii simple ;
dispozitiv de tensionare;
Masina de cusut lant cu patru ace poate fi dotata cu dispozitiv de aplicarea
benzilor elastice , executand astfel aplicarea elasticului in talie la diverse
articole ( pantaloni , articole de lenjerie )
In.figura de mai jos este prezentata masina de cusut lant cu patru ace, cu
urmatoarele repere :
1. orificii de alimentarea atei ;
2. suportul bobinelor de ata ;
3. volantul masinii ;
4. dispozitive de tensionare
5. zona de coasere
6. butoanele pornit I oprit
7. motorul masinii
8. pedala de actionare a motorului
9. pedala de ridicare a piciorusului

io

I
1

40

"o

F.-

Pagina de informatii
Identificarea masinii de cheite
Masina de cheite se folosesete la executarea cheitelor la buzunare, gaici,
fixarea ornamentelor pe articolele de lenjerie .
In figura de mai jos este prezentata masina de cusut cheite , cu urmatoarele
repere:
1. suportul bobinelor de ata
2. zona de coasere
3. motorul masinii
4. pedala de actionare a motorului

- .
.....

G.

41

1--

'

Pagina de informatii
Identificarea masinii de butoniere
Masina de butoniere se folosesete la executarea butonierelor la
diverse articole .
ln figura de mai jos este prezentata masina de butoniere , cu
urmatoarele repere :
l. suportul bobinelor de ata
2. dispozitiv de tensionare a atei
3. zona de coasere
4. butoanele de pornit I oprit
5. motorul masinii
6. pedala de actionare a motorului

'

42

Pagina de informatii
Identificarea masinii de cusut nasturi
Masina de cusut nasturi se folosesete la coaserea nasturilor la diverse articole
In figura de mai jos este prezentata masina de cusut nasturi , cu
urmatoarele repere :
1. suportul bobinelor de ata
2. tavitele pentru nasturi
3. zona de coasere
4. butoanele de pornit I oprit
5. motorul masinii
6. pedala de actionare a motorului

43

Pagina de informatii
Identificarea masinii de cusut ascuns
Masina de cusut ascuns se folosesete la coaserea tivurilor invcizibile diverse
articole ( fuste , pantaloni etc.).
ln figura de mai jos este prezentata masina de cusut ascuns , cu urmatoarele
repere:
1. suportul bobinelor de ata
2. volantul masinii
3. zona de coasere
4. butoanele de pornit I oprit
5. genunchiera (pentru ridicarea piciorusului)
6. motorul masinii
7. pedala de actionare a motorului

Pagina de informatii
Identificarea masinii de brodat
Masina de brodat se folosesete la brodarea diverselor repere ale articolelor
de imbracaminte.
In figura de mai jos este prezentata masina de brodat , cu urmatoarele
repere:
1. suportul bobinelor de ata
2. display
3. cap de brodat
4. gherghef
V

Pagina de informatii
Identificarea presei de calcat
Presa decalcat se folosesete la calcarea interfazica, lipirea insertiilor sila
calcarea finala a tuturor articolelor de imbracaminte .
In figura de mai jos este prezentata presa de calcat cu urmatoarele repere:
I. fier de calcat
2. brat pentru calcat maneci
3. suport pentru calcat umeri
4. masa decalcat
5. butoanele pentru pornit /oprit

46

''

f agina de informatii
Identificarea masinii mobile de croit

l..-

Masina mobila se foloseste la sectionarea spanurilor si la CONFirea propriu


zisa
.
In figura de mai jos este prezentata masina mobila de CONFit cu urrnatoarele
repere:
1. maner pentru transportu l masinii la locul de munca
2. maner de prindere in timpul lucrului
3. buton pornit I oprit
4. dispozitiv de protectie
5. banda taietoare
6. talpa masinii

TEST DE AUTOEVALUARE TEORETICA LA TERMINAREA MODULULUI

1. Acul este fixat pe tija port-ac ce are miscare de ridicare si coborare.

A/F

2. Apucatprul are urmatoare le parti


componente : A. Corpul apucatorului .
B. Varful apucatorului.
C. Axul pe care se monteaza suveica .
3. Transportorul este piesa care datorita miscarilor de inaintare si retragere
precum si de ridicare coborare produce deplasarea materialului.
"--

A/F

4. Transportorul cu un singur rand de dinti este folosit pentru materiale groase .

A/F

5. Dispozitivul de tensionare are rol de franare in debitarea atei necesare unui


ciclu de coasere .
6. Dispozitivul de tensionare are hrmatoarele parti coponente
A. Discuri
B. Resort
C. Piesa filetata
D . Surub de reglare

A/F

7. Debitorul intinzatorul serveste la:


A. Debitarea atei .
B. Reglarea cusaturii .
C. Reglarea pasului .
8. Fara piciorusul de presare nu se poate realiza deplasarea materialului m
timpul coaserii.

A/F

9. Transportorul poate misca materialul in timpul coaserii daca nu este presat


spre placa acului de catre piciorus .
10.Cu masina de ncheiat surfilat se pot executa urmatoarele
cusaturi:
A. Cusatura de asamblare ( ncheiere )
B. Cusatura de surfilare a marginilor semifabricatelor.
C. Cusatura zig- zag .

48

A/F

11. ln industria confectiilor exista urmatoarele tipuri de masini de ncheiat


surfilat:
A . Masna de ncheiat surfilat cu un ac si trei fire .
B. Masina de ncheiat surfilat cu doua ace si patru fire.
C. Masina de ncheiat surfilat cu doua ace si cinci fire .
12. Cusaturile executate cu masina de incheiat si surfilat au o elasticitate si
rezistenta foarte mare atat in procesul de coasere cat si la purtare .

A/F

13. Reglarea tensiunii de franare a firului se realizeaza prin insurubarea sau


desurubarea surubului de tensionare .

A/F

14. Transportorul deplaseaza materialul cu o lungime de cusatura dinainte


stabilita denumita pasul cusaturii .

A/F

15. Debitorul intinzatorul la miscarea de coborare debiteaza cantitatea de ata


necesara formarii buclei in jurul suveicii si apucatorului .

A/F

Rezultatele testului
lA ; 2ABC ; 3A ; 4F ; SA; 6 ABCD ; 7AB ; 8 A ; 9F ; 10 AB ;
llABC ; 12AB ; 13A ; 14A ; 15A ;