Sunteți pe pagina 1din 23

Ce este piciorul plat?

Piciorul plat reprezint prbuirea bolii longitudinale i transversale a


piciorului sau lipsa scobiturii piciorului.
Care sunt cauzele piciorului plat?
Modificarea structurii piciorului este dat de:

hiperlaxitate articular
insuficiena muchilor susintori ai boltei
factori endocrini, metabolici, infecioi, traumatici.

Aceste modificri apar la pacienii supraponderali sau obezi, la care sub


influena greutii se schimb arhitectura piciorului, sau pot aprea ca i
compensaie la alte deformiti ale piciorului cum ar fi genu varum sau genu
valgum (membrele inferioare n X sau O).
Cum se manifest piciorul plat?
Piciorul plat se manifest n funcie de gradul deformitii:
poate s fie asimptomatic
poate s prezinte oboseal i dureri la eforturi prelungite
n cazul piciorului plat contractat, durerile sunt vii, iradiaz n gamb,
old sau regiunea lombar, mersul este chioptat, dificil, sprijinul se
face pe clci sau pe faa extern a piciorului.
n cazul piciorului plat fixat, mersul este dureros, sprijinul se face pe
marginea intern a piciorului i din aceast cauz nclmintea se
uzeaz i se deformeaz rapid pe partea intern.
La ce medici v putei adresa?
medicul de familie
medicul ortoped

Ce investigaii paraclinice se pot face?


Plantograma: evalueaz gradul de prbuire a poltei plantare dup
conturul care n las piciorul.
Radiografia antepiciorului
Examinarea nclmintei deformate
Care este evoluia acestei deformiti?
Piciorul plat al primei copilrii poate evolua spre vindecare sau spre o form
dureroas care necesit tratament.
65% din copii cu picior plat se vindec spontan
30% rmn cu picior plat dar nu au acuze
5% vor avea forme dureroase care necesit tratament.
Cum se trateaz piciorul plat?
Tratamentul platfusului ncepe dup vrsta de 2,5 ani i const n:
1. Regim alimentar echilibrat, vitaminoterapie, calciu, etc.
2. Exerciii de kinetoterapie:

mersul pe vrfuri, pe clcie sau pe partea extern a piciorului


rularea cu talpa a unui cilindru de lemn (un sucitor)
prinderea unor obiecte cu degetele de la picioare
mersul pe biciclet
notul, etc.

3. Susintoare plantare (talonete)


4. n cazul unui picior plat contractat i foarte dureros se poate aplica sub
anestezie un aparat gipsat de imobilizare i corecie a piciorului timp de 3-4
sptmni.
5. Intervenii chirurgicale realizate de medicul ortoped.

Piciorul plat
Piciorul plat este considerat atunci cand piciorul se sprijina cu toata planta
(talpa) pe suprafata de sprijin. Se observa absenta boltii plantare.
Atentie!!! Se observa cand copilul este in picioare, pentru ca bolta poate fi
observata in asezat pe spate si talpa poate parea normala, dar sub greutatea
corpului ea se aplatizeaza datorita lipsei fortei musculare. De cele mai multe
ori, piciorul plat congenital se asociaza cu valgusul.
Cauzele aparitiei sunt necunoscute.
Piciorul plat, de cele mai multe ori, nu se observa decat atunci cand copilul
incepe mersul sau cand se ridica singur in picioare. Amanarea deciziei de a
incepe tratamentul prin kinetoterapie survine din cauza ca bolta plantara este
aplatizata la copil si incepe sa se formeze odata cu mersul, tonifiindu-se
musculatura piciorului. Cu toate acestea, daca exista suspiciune de picior
plat, este recomandat sa va adresati unui medic ortoped si unui
kinetoterapeut.
Ce se recomanda?
- masajul intregului membru inferior;
- exercitii fizice specifice;
- folosirea unei incaltaminte de calitate;
- mersul descult cat mai frecvent, in special pe nisip si iarba.
Postura corecta
Publicat n Diverse prin izokinetica pe martie 28, 2013
Tags: postura corecta, structura osoasa, varsta
Fiecare dintre noi ar trebui sa fie preocupat de starea de sanatate. Pentru a
avea o viata sanatoasa este importanta postura corecta, adica atitudinea
corpului ce confera o stare de bine fizic si psihic in desfasurarea activitatilor
zilnice.

Niciodata nu este prea tarziu sa ne ocupam de pozitia corecta a corpului, dar


ideal este sa incepem inca din copilarie si adolescenta. Corectarea precoce a
atitudinilor deficitare duce la lipsa efortului in a mentine pozitia corecta si
previne aparitia oricaror deviatii ale corpului.
Postura corecta se dezvolta in urma mentinerii unor pozitii pe care le adopta
fiecare persoana in orice activitate desfasurata de-a lungul vietii, dar mai
ales in perioadele de crestere.
Putem imparti in categorii, cele mai importante modificari ce apar la nivelul
posturii corpului si de ce sunt ele influentate:
In perioada copilariei, apar moficari ca urmare a cresterii si dezvoltarii
osoase. Musculatura copiilor (in cazul in care nu fac sport) poate duce la
devieri osoase doarece oboseste foarte repede si nu poate face fata
cresterii in inaltime. Daca mai adaugam si pozitia in banca la scoala si
acasa, statul in fata calculatorului si/sau televizorului, putem stabili
premisele pozitiilor deficitare.
In perioada pubertara apar multe modificari la nivel osos. Modificarile
hormonale influenteaza cresterea osoasa si poate duce la dezechilibre
intre cresterea accelerata a corpului si dezvoltarea mai lenta a elementelor
ce il sustin (muschi, ligamente).
In perioada adolescentina incep sa se inchida cartilajele de crestere (mai
repede la fete decat la baieti), de aceea este important sa practice sport
pentru a stimula cresterea osoasa.
Perioada de adult (dupa 20-22 ani) este caracterizata de un schelet osos
puternic, musculatura bine dezvoltata, rezistenta fizica, insumand astfel
toate modificarile favorabile si cele mai putin favorabile din perioadele
anterioare.
Factorii de mediu si mostenirea genetica joaca roluri foarte importanta in
cresterea si dezvoltare individuala. Multe posturi gresite se mostenesc sau se
copiaza de la parinti.
Picioare Plate - Picioare cu Scobitura Plantara
Simptome. Anumite alterri ale formei piciorului pot aprea pe parcursul
unei boli cunoscute i tratate cum este poliartrita. In cazul picioarelor cu
scobitura plantara anumite afeciuni, n special neurologice, sunt uneori

latente. Deci tulburrile de poziionare a picioarelor necesita un examen


clinic al acestora i al celor doua membre inferioare ( axa mecanica ), acesta
fiind completat de un examen neurologic. Examenul clinic local cuprinde
studiul staturii i al mobilitii articulare, culcat sau n picioare. Un examen
la podoscop permite vizualizarea ntr-o oglinda a unei imagini plantare a
celor doua picioare, i, dac este necesar, radiografiile
vor msura deformaiunile unghiulare.
Tratament. La copil, majoritatea problemelor de poziionare a picioarelor
sunt fr o cauza precisa. De la 5-6
ani, tlpi ortopedice n funcie de msura introduse n pantofi
tari i nali, purtai pe timpul iernii, sunt suficiente. nainte de 5 ani, pantofi
cu toc rigid i nalt vor rezolva problema. La adult,
problemele poziionrii piciorului sunt mult timp nedureroase.
Cteodat subiectul nu i da seama de aceasta dect prin uzura neregulata a
tocului pantofilor.
Durerile apar de-a lungul anilor. Examenul clinic
permite dezvluirea cauzelor: btturi rspndite inegal, picior plat
sau rotund.
Tlpile ortopedice confecionate n funcie de mrime i introduse ntr-un
pantof bun vor face sa dispar rapid semnele dureroase.
Tratamentele chirurgicale sunt excepionale, mai putin
pentru deformrile grave, consecine ale afeciuni congenitale la copil.
La adult se va recurge la chirurgie n cazuri provocate de reumatisme
inflamatorii sau de traumatisme ale gleznei sau ale piciorului cu sechele

Piciorul plat (platfus)


Piciorul plat, sau platfusul este definit prin prabusirea boltilor longitudinala
si transversala ale piciorului.
Definitie Piciorul plat, sau platfusul este definit prin prabusirea boltilor
longitudinala si transversala ale piciorului. Pana la 4 ani, 96% dintre copii au
piciorul plat. Putem spune chiar ca platfusul este fiziologic. Dupa varsta de 4
ani la majoritatea copiilor grasimea suplimentara de la acest nivel se
resoarbe.
Etiopatogenie Piciorul plat este congenital, dar poate aparea si ca urmare a
unui dezechilibru intre solicitare si rezistenta - platfusul dobandit, ori poate
lua nastere ca urmare a modificarii arhitecturii osoase - platfusul
posttraumatic.
Raportul rezistenta solicitare
Rezistenta este determinata de tonusul muscular, competenta ligamentara,
conformatia osteoarticulara. Solicitarea este data de obezitate,
suprasolicitarea profesionala.
Simptome a. durere - in ortostatim prelungit. Este localizata la nivelul
maleolelor, mediotarsului si gambei si iradiaza in zona fesiera lombara. b.
mers greoi c. tulburati vegetative locale: transpiratii, cianoza, edeme
perimaleolare d. calozitati anormale la nivelul antepiciorului, incaltamintea
deformata, cu uzura mai accentuata intern (proeminenta capului talusului si a
navicularului, pe marginea interna) e. valgus calcanean
Explorari paraclinice a. radiografii standard de picior, in ortostatism, de
fata si profil - pe rx de fata se observa avansarea articulatiei talo-naviculare
pe rx de profil se observa orizontalizarea calcaneului b. radiografie oblica
Anatomie patologica - calcaneu orizontalizat, in abductie - capul
astragalului este coboarat si deplasat intern - navicularul urmeaza capul
astragalului - alungirea primei raze a piciorului - pozitie in valgus a
antepiciorului - rasfrangerea metatarsienelor - deviatia halucelui in valgus si
deviatia degetului mic in varus
Clasificare dupa Radulescu: gradul I - piciorul plat asimptomatic gradul II piciorul plat plat reductibil gradul III - piciorul plat plat contractat gradul IV
- piciorul plat rigid

Diagnostic
1. Diagnostic pozitiv: se pune pe simptomatologie si imagistica
2. Diagnostic diferential: se face cu: entorse, guta, tendinite,
osteocondrozele piciorului, nevralgia plantara (boala Morton), fracturi
Tratament
Pana la 4 ani este posibila vindecarea spontana. Dupa aceasta varsta, sau
chiar inainte se poate incepe gimnastica medicala si inotul. Sunt
contraindicate sporturile care presuspun ortostatism prelungit. Medicul va
recomanda familiei copilului urmatoarele: - sa se realizeze igiena locala cu
multa precautie copilul sa mearga ocazional cu talpile goale si sa poarte
incaltaminte fiziologica (toc fiziologic - 2-4 cm) exercitii de tipul: mers pe
varfuri, mers pe marginea externa a piciorului. Sa evite ortostatismul
prelungit
Dupa 4 ani: in piciorul plat contractat: reducere in anestezie generala,
imobilizare in pozitie corectata cu cizma gipsata pentru 4 saptamani,
sustinatoare plantare de mentinere a boltii in piciorul plat rigid: rezectieartrodeza corectoare, transferuri musculo-tendinoase - in piciorul plat
congenital: tratament conservativ in fazele initiale, tratament chirurgical in
faza de fixare, rezectia sinostozei, artrodeze corectoare

PLATFUSUL (piciorul plat) privire sintetica


Platfusul piciorul plat sau arcada cazuta - este o conditie medicala
obtinuta prin aplatizarea boltilor piciorului, facand ca suprafata talpii sa vina
in intregime sau aproape in intregime in contact cu solul. Este o deficienta ce
se incadreaza in modificarile structurale ale suprafetei de sprijin. Poate fi
unilateral sau bilateral.
Suprafata de sprijin este reprezentata de fata plantara a piciorului, comparata
datorita formei anatomice cu o bolta. Aceasta se imparte in doua bolti
longitudinale, interna si externa si una transversala, anterioara, mai scurta. In
timpul sprijinului, contactul pe sol se realizeaza in mod normal pe calcai,
marginea externa a talpii si fata plantara a antepiciorului.
Astfel, prin prabusirea boltilor plantare de diferite grade se obtin stadiile
cunoscute de picior plat (dupa Radulescu):
1. gradul I piciorul plat asimptomatic
2. gradul II piciorul plat plat reductibil
3. gradul III piciorul plat plat contractat
4. gradul IV piciorul plat rigid
Piciorul plat poate fi:
- fiziologic se instaleaza cand toata greutatea corpului se lasa pe un singur
picior (piciorul de sprijin), sau dupa o zi de ortostatism prelungit; bolta
plantara isi revine la normal dupa repaus. Deasemenea, pana la 4 ani, 96%
dintre copii au piciorul plat, apoi la majoritatea lor, grasimea suplimentara
de la acest nivel se resoarbe;
- patologic se caracterizeaza prin modificari de structura la nivelul
elementelor anatomice ale piciorului.
Piciorul plat poate avea cauze variate: congenitala, rahitica, paralitica,
postraumatica, prin supraincarcare ponderala sau prin eforturi profesionale
indelungate in pozitie ortostatica.
In cazul piciorului plat dobandit cauza principal este reprezentata de
alterarea raportului rezistenta solicitare, prin aparitia unui dezechilibru.
Rezistenta este determinata de tonusul muscular, competenta ligamentara si
conformatia osteoarticulara, iar solicitarea este data de obezitate,
supraincarcare profesionala. Insuficienta sau disfunctia tendonului tibial
posterior impreuna cu afectarea ligamentului extensor si a celui interosos

talocalcanean este considerata cauza principala a piciorului plat cistigat.


Conditiile clinice care contribuie la dezvoltarea disfunctiei tendonului tibial
posterior cuprind diabetul zaharat, expunerea la steroizi sau trauma si
interventia chirurgicala din antecedente asupra regiunii mediale a plantei.
Principalele semne ale platfusului sunt: talpa convex, pacientul calc
predominant pe partea intern-mediala a tlpii; uneori poate aprea culoarea
violacee a piciorului cu transpiraii abundente i reci, glezne umflate,
reliefarea tendoanelor de pe faa dorsal a piciorului i monturi.
Diagnosticarea se realizeaza de cele mai multe prin examinare directa si
observarea prabusirii boltei plantare. Se poate realiza si asa numita
amprentare umeda a piciorului prin introducea acestuia in apa, urmata de
asezarea pe o hartie uscata si observarea urmei lasate. Se observa mersul
pacientului, tendinta de a pasi pe marginea interna a talpii, poate aparitia
unui usor schiopatat, in functie de simptomatologie, precum si modelul
anormal de uzura al talpii pantofului in dreptul calcaiului medial.
Foarte utila poate fi si realizarea unei radiografii cu derivatie
anterioposterioara si laterala a plantei si gleznei. Se masoara unghiul lateral
talometatarsal, inaltimea calcaniana, distanta de la baza cuneiforma mediala
la planseu si unghiul de acoperire talonavicular. Pe masura ce se dezvolta o
deformare de tip platfus, arcada se lasa pe articulatiile naviculocuneiforme
sau talonaviculara deteminind cresterea inaltimii calcaneene, scaderea
unghiului talometatarsal lateral si depresia inaltimii mediale cuneiforme.
Planta se misca lateral in abductie determinind subluxatia mediala a
articulatiei talonaviculare si cresterea unghiului de acoperire talonavicular.
Rezonanta magnetica nucleara poate fi de ajutor in diagnosticarea disfunctiei
tendonului tibial posterior.
Tratamentul este diferentiat in functie de varsta, cauza generatoare,
simptomatologie si stadiul deficientei, optiunile terapeutice variind de la
controlul conservativ cu folosirea de medicamente, la tratamentul corectiv
prin mijloace kinetice si orteze (talonete), mergand chiar pina la diferite
proceduri chirurgicale.
In cazul copiilor care dupa 4 ani mai prezinta platfus se recomanda
gimnastica de corectare si purtarea de incaltaminte adecvata, cu talonete
corective. Incepand cu varsta adulta sansele de corectare se reduc mult.
Scopul tratamentului consta in tonifierea in conditii de scurtare a muschilor

extensori ai piciorului, combaterea redorii articulare si formarea reflexului


de asezare corecta a piciorului pe sol. In cazul in care s-au produs
modificari structurale, rezultatul va fi doar in directia inlaturarii durerii si
unei mai bune functionalitati a piciorului. Treptat, pe masura obtinerii unei
musculaturi capabile sa mentina bolta, se va renunta la sprijinul pasiv dat
de talonete.
Miscarile se vor adresa muschilor care sustin bolta plantara: flexorii
degetelor, flexorul propriu al degetului mare, tibialul anterior si posterior,
extensorul propriu al degetului mare si tricepsul sural. In acest sens se
executa flexii plantare insotite de supinatia piciorului, flexii ale degetelor si
extensia degetului mare, exercitii de apucare cu degetele si variante de mers
care sa antreneze sustinatorii boltei plantare.
Ca o paranteza trebuie mentionata importanta talonetelor sau asa numitilor
sustinatori plantari, care trebuie sa fie individualizati dupa caz, realizati in
urma unei amprentari precise, manuale sau computerizate.
De mare importanta este diagnosticarea platfusului in randul
sportivilor, suprasolicitarile aparute putand agrava aceasta deficienta,
afectand atat viata de zi cu zi cat si performanta. Se recomanda depistarea
precoce a acestor conditii si corectarea printr-o incaltaminte adecvata,
dublata de intarirea boltii prin exercitii specifice.
In urma constatarii frecventei si influentei marcate pe care o poate avea
aceasta deficienta, a aparut si o stiinta, podologia, care determinand
distribuirea greutatii corporale prin talpa la nivelul solului, ajuta ulterior la
imbunatatirea calitatii vietii prin recalibrarea acesteia cu ajutorul
dispozitivelor corective.

Sindromul "piciorului plat" la copii


Daca probabil te-ai ingrijorat ca bebelusul tau poate avea sindromul
"piciorului plat" ar fi bine sa stii ca aceasta boala este manifestata prin
absenta curburii normale a talpii piciorului.
Insa, de asemenea, nu te ingrijora daca piciorul bebelusului tau pare plat,
caci, la inceput, asa si trebuie, arcul talpii piciorului finalizandu-si
dezvoltarea de abia catre sfarsitul anului 2 de viata a copilului. Astfel ca
acest lucru nici macar nu necesita tratament pana la aceasta varsta.
Cauze probabile ale sindromului "piciorului plat"
Piciorul plat poate fi un defect genetic, prezent la unul dintre parinti si
mostenit de catre bebelus. Lipsa deformarii arcului talpii piciorului intervine
atunci cand se slabesc legaturile articulare de la nivelul oaselor labei
piciorului.
Laba piciorului fiind alcatuita din 26 de oase, inchegate in 33 de articulatii si
sustinand mai mult de 100 de muschi, tendoane si ligamente, reprezinta o
masinarie complexa care deseori poate functiona incomplet.
Simptome ale sindromului "piciorului plat"
Cateva manifestari prezente la copii cu acest defect sunt reprezentate de
dureri la nivelul arcului talpii si o pozitie nefireasca a talpii.
De asemenea, activitati ca alergatul, mersul foarte rapid sau sariturile pe
toata talpa sunt efectuate cu greutate sau prezentand dureri. Dureri destul de
intense apar si la nivelul calcaiului, mai ales daca se incearca ridicarea pe
varfuri.

Cum poti stii daca copilul tau are "picior plat"

Se poate depista destul de usor acest defect cu ajutorul medicului pediatru,


care va solicita copilului sa stea in pozitie dreapta, cu sprijin pe ambele talpi,
descult si cu ambele picioare ude, urmarindu-se in special urma lasata de
talpi pe podea.
De asemenea se poate depista si prin examinarea formei incaltamintei
copilului, care va fi mai deformata catre interior.
Daca copilul tau are intre 6 si 10 ani si medicul l-a diagnosticat cu "picior
plat", atunci interventia imediata este absolut necesara pentru buna lui
dezvoltare ulterioara si pentru prevenirea deformarii coloanei vertebrale.
Pentru un diagnostic cat mai precis, medicul poate solicita si efectuarea unei
radiografii a labei piciorului si a asezarii oaselor, a unei tomografii sau
examinare magnetica nucleara (RMN).
Tratament pentru "picior plat"
Daca unii copii cu acest defect nu necesita tratament sau alte interventii,
pentru altii este obligatorie interventia medicala, mai ales daca copilul a
depasit varsta de 10 ani.
Una din interventii este reprezentata de gheata orthopedica, ajutand
piciorul sa se dezvolte normal, deoarece forte asimetrice aplicate pe coloana
vertebrala si pe picioare pot duce la alte complicatii.

Gheata ortopedica poate fi de tip rigid, semirigid si moale, in functie de


durerea acuzata de copil in urma controlului medical.
Interventia chirurgicala reprezinta un alt mod de a trata acest sindrom al
"piciorului plat` si consta in introducerea unei mici tije in articulatia labei
piciorului. Procedura in sine nu dureaza mai mult de 20 de minute si nu
presupune mari riscuri chirurgicale.

Piciorul plat
Absena arcului plantar.
Piciorul plat reprezint principalul motiv pentru care se solicit
consultaii n cabinetele de ortopedie pediatric. A devenit o obinuin
ca zilnic sa examinm copii trimii de medicul de familie sau adui de
prini din propria initiaiv pentru a vedea dac au sau nu platfus,
solicitarea fiind justificat cu invariabilul argument nu vreau ca atunci cnd
va crete mare s aib piciorul plat, aa ca mine.
De-a lungul timpului, problematica piciorului plat la copil a suscitat
numeroase controverse n ceea ce privete diagnosticul i in special,
tratamentul. Dei n literatura de specialitate exist numeroase studii, unele
realizate pe mii de cazuri referitoare la incidena piciorului plat,
simptomatologia asociat i evoluia sa, pn n prezent nu s-a ajuns la un
numitor comun privind oportunitatea tratamentului piciorului plat esenial la
copil i adolescent.
Dei pentru prini piciorul plat este sinonim cu anormalitatea, 96% dintre
copiii sub 4 ani au picior plat fiziologic, suplu, a crei forma se va
modifica n cursul creterii i implicit nu va necesita niciun tratament.
Unul din apte copii nu va dezvolta niciodat bolt plantar, acestea fiind
formele familiale, cu transmitere genetic, a cror evoluie nu este
influenat de tratament.
De o mare importan este clasificarea clinic, n picior plat flexibil sau
rigid, care d orientarea terapeutic. n etiologia piciorului plat rigid pot
fi implicate deformaii statice, deformaii articulare, deformaii de cauz
neuromuscular, boli de colagen, etc.
n peste 90% din cazuri se ntlnete piciorul plat flexibil, n vreme ce
formele de picior plat rigid (10%) sunt simptomatice i reprezint de obicei
expresia unei patologii asociate (coaliie tarsal, astragal vertical, artroze
posttraumatice).
Examenul clinic
n descrierea structurii piciorului uman se descriu: un arc longitudinal intern,
un arc extern i un arc transversal. Nu exist ns un consens n ceea ce
privete valorile limit considerate normale ale acestor arcuri. Tocmai de
aceea definiia clinic sau radiologic a piciorului plat nu este una riguroas
sau unanim acceptat.
Piciorul plat (pes planus) este caracterizat printr-o bolt plantar
longitudinal aplatizat sau absent i o suprafa mare de contact a

plantei cu solul. Atunci cnd asociaz i un valg al retropiciorului este


denumit picior plat valg.
La examenul clinic al piciorului plat se constat c atunci cnd nu este n
sprijin, acesta are un aspect normal, fr prezena nici unei diformiti fixe
i cu pstrarea arcului longitudinal medial.
n spijin, se constat prbuirea arcului longitudinal intern, iar prin inspecia
marginii mediale a piciorului se poate face ncadrarea n cele trei grade de
severitate:
Gradul I: arc longitudinal aplatizat, dar prezent
Gradul II: arc longitudinal absent
Gradul III: arc longitudinal absent i marginea intern a piciorului
convex prin flexia plantar a arcului astragalului
Examenul radiologic
Examenul radiologic necesit efectuarea a dou radiografii de picior fa i
profil, n ncarcare.
Ca n toat patologia pediatric, cunoaterea evoluiei naturale a piciorului
plat esenial este fundamental pentru a justifica atitudinea terapeutic.
Studiile radiologice i ale amprentei plantare demonstreaz c arcul
longitudinal intern se dezvolt de-a lungul primei decade de via.
Msurarea pe radiografia de profil a unghiului astragal-metatarsian
demonstreaz o reducere a prbuirii coloanei mediale de la 0 la 8 ani.
Aceast evoluie sugereaz c laxitatea ligamentara a copilului mic se remite
spontan.Astfel de observaii duc la concluzia c tratamentul profilactic
al piciorului plat flexibil nu este necesar.
Evoluia spontan
Studii prospective, randomizate asupra eficienei modificrii nclmintei
sau purtrii susintorilor plantari interni nu au demonstrat nici un efect
asupra dezvoltrii arcului longitudinal intern. Mai mult, exist studii n
literatur care demonstreaz incidena mai mare a piciorului plat la
populaiile care poart nclminte fa de cele care merg cu piciorul gol.
De altfel trebuie menionat c n filogenez, de-a lungul a zeci de mii de ani,
omul s-a adaptat perfect la mersul descul, incidena piciorului plat fiind
actualmente mult mai mare n rile cu un standard de via mai ridicat, unde
nclmintea este purtat ntre 12 i 16 ore zilnic.
Evoluia spontan a piciorului plat flexibil al copilului ctre creterea
nlimii arcului longitudinal medial i lipsa, n marea majoritate a cazurilor
a tulburrilor funcionale i a durerii au determinat numeroase dispute n

ceea ce priveste tratamentul. Specialistii cred c cel mai important aspect al


tratamentului este recunoaterea acestei entiti clinice prin eliminarea
celorlalte cauze ale piciorului plat.
Tratament
n cazurile tipice de picior plat flexibil nu este indicat nici un tratament dac
copilul este asimptomatic. De fapt, scopurile tratamentului sunt
reprezentate de educarea i reasigurarea prinilor c un astfel de picior este
doar o variant a normalului.
Kinetoterapia i gsete indicaia cazurile de picior plat asociat cu
contractura tricepsului sural, frecvent manifestat prin dureri n regiunea
posterioar a gambei. Piciorul plat asociat cu un valg calcanean important i
cu hiperlaxitate ligamentar beneficiaz, de asemenea, de exerciii de
tonifiere a tibialului posterior. n esen, kinetoterapia i propune s
decontractureze peronierii i tendonul achilian, s tonifice gambierul
posterior i flexorul lung al halucelui i s lupte mpotriva hipotoniei
musculaturii plantare. Kinetoterapia pare s aib o oarecare eficacitate la
adolescent, fiind indicat n cazurile simptomatice i nu are nici o indicatie
n cazul piciorului plat flexibil la copilul sub 4 ani. De fapt, rezultate bune
raportate de unii medici dup aplicarea programelor de kinetoterapie la
copiii mici cu un picior plat nu reprezint dect consecina evoluiei natural
favorabile a afeciunii. Cu siguran procedeele empirice recomandate, cum
ar fi masajul de talp, rularea sub picior a unui fcle, mersul cu piciorul gol
pe o scri metalic, etc., nu au nici o eficacitate.
Ortezarea copiilor sub 4 ani cu picior plat fiziologic este extrem de
controversat. Atitudinea tradiional este de a prescrie sistematic ghete
ortopedice sau susintori platari la copiii mici pentru a evita un picior plat
secundar. Aceast conduit incorect i ineficient supune familia la un efort
financiar nejustificat, copilul unui stres psihoemoional inutil i cel mai grav,
ntrzie achiziionarea corect a mersului prin impiedicarea rulrii plantei pe
sol.
Copilul trebuie s nvee mersul n cas, descul (ciorapi, osete, botoei), iar
afar, nclmintea trebuie s fie uoar si cu talp flexibil, pentru a da
posibilitatea plantei s ruleze.
Mersul se nva n medie ntre 9 si 12 luni, dar poate fi ntrziat cu 1-2 luni
de utilizarea premergatorului care favorizeaz hipotonia muscular. Din
punct de vedere funcional, mersul are patru faze:
Sprijinul pe clci (faza de atac)

Rularea plantei dinspre clci spre antepicior


Faza de sprijin pe antepicior i degete
Faza de suspendare cnd piciorul nu mai are contact cu solul
Ca durat, cele 3 faze de sprijin pe sol reprezint 60% din timp, iar faza de
suspendare 40%. nclmintea ortopedic rigid i susintoarele plantare
(talonetele) se opun principalei faze a mersului, cea de rulare i n consecin
impiedica adncirea bolii plantare, cu alte cuvinte favorizeaz apariia
piciorului plat.
Cu att mai mult, utilizarea ghetelor ortopedice i a talonetelor la copiii de
cteva luni, care nu merg, motivat prin aceea c ar grbi dezvoltarea boltei
plantare, este cel puin surprinztoare. Studiile controlate, prospective, nu au
putut demonstra vreo influen a nclmintei ortopedice sau a susintorilor
plantari asupra dezvoltrii arcului longitudinal intern. La fel de dunatoare
este i recomandarea ca nclmintea s fie purtat n permanen de copil i
in cas.
Un alt concept greit, dar din pcate cvasiunanim folosit, este recomandarea
ghetelor ortopedice cu carmb nalt i tare n cazul piciorului plat valg,
pentru a ine glezna. Nimic nu este mai dunator pentru o glezn lax
dect a purta acest tip de ncltminte care n bun msura poate fi comparat
cu un aparat gispsat pe care copilul l poart luni sau ani de zile i care
automat anuleaza eficacitatea edintelor de kinetoterapie.
Cu toate acestea, exist cazuri n care beneficiul ortezrii nu poate fi
contestat. Unii copii cu picior plat flexibil, mai ales dac asociaz genu valg
i torsiune tibial externa, au dureri la nivelul piciorului i gambei i obosesc
uor la efort fizic. Cei care au si hiperlaxitate ligamentar prezint i o
deteriorare marcat a ncltmintei i un mers anormal. Ei sunt cei la care
ortezarea duce la dispariia simptomatologiei i prelungete viaa
nclmintei. Aceste efecte se obin ns fr creterea n nlime a arcului
longitudinal medial.
Tratamentul chirurgical al piciorului plat a generat dintotdeauna
numeroase discutii, iar abordarea chirurgical a acestei deformari complexe
a fost extrem de variat, implicnd proceduri de pri moi, pe os sau ambele.
Sunt descrise proceduri izolate sau combinaii de proceduri.
Tratamentul chirurgical al piciorului plat flexibil trebuie rezervat cazurilor
cu tulburri funcionale abia dup ce msurile nechirurgicale au euat.
Principiul fundamental al oricrei tehnici aplicate acestor pacieni ar trebui
s fie pstrarea mobilitii.

Concluzii
Piciorul plat are transmitere genetic, nu se vindec spontan sau prin
tratament, dar nu trebuie s constituie un motiv de ngrijorare pentru prini
ntruct doar 2% din purttorii de picior plat vor avea un picior plat dureros.
Piciorul plat se ntlnete la 96% din copiii sub 4 ani, n imensa majoritate
este suplu, se vindec spontan i nu necesit tratament; nu se pune
diagnosticul de picior plat naintea vrstei de 4 ani.
Copilul trebuie s achiziioneze (nvee) mersul n cas descul, iar n afar,
nclmintea trebuie s fie uoar i cu talp flexibil pentru a da
posibilitate plantei s ruleze. n sezoanele calde este foarte benefic mersul pe
iarb sau pe nisip.
Susinatoarele plantare (talonetele) nu aduc beneficii, determin mersul
greoi, dificil i n acelai timp impiedic adncirea bolii plantare, favoriznd
apariia piciorului plat.
Acelai lucru este valabil i n cazul ghetelor ortopedice cu carmbul nalt i
tare recomandate pentru a ine glezna, dar care n realitate
permanentizeaz laxitatea articulaiei.
Important de reinut:
96% din copii naintea vrstei de 4 ani au picior plat fiziologic i nu
necesit nici un fel de tratament
Piciorul plat are transmitere genetic, nu se corecteaz prin tratament i
nu trebuie s constituie motiv de ngrijorare pentru prini
De tratament trebuie s beneficieze doar copiii cu picior plat dureros,
form care se ntlnete rar (2% din cazuri)
nltoarele plantare numite impropriu talonete nu aduc nici un
beneficiu, uneori purtarea lor sub vrsta de 4 ani fiind chiar dunatoare

Program de exercitii
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Mers cu mainile sus pe varfuri.


Mers cu mainile la spate pe calcaie.
Mers pe partea externa si interna a piciorului.
Alergare simpla, cu genunchii la piept si cu pendularea gambei inapoi.
Fandari.
Mersul piticului.
Mers cu picioarele intinse inainte., in spate si in lateral. Mainile
intinse sus si pe varfuri.
8. Mers cu ridicarea genunchiului inainte si in lateral.
9. Din atarnat la spalier, ridicarea genunchilor la piept.
10.Cu fata la spalier, ridicari pe varfuri si pe calcaie.
11.Cu fata la spalier, stand pe varfuri, pendularea unui picior in lateral,
intins.
12.Stand in lateral la spalier, bratele prind o sipca la nivelul capului,
picioarele lipite de marginea spalierului, intinderi in lateral.
13.Picioarele usor departate, mainile pe solduri, aplecari ale capului spre
inainte si spre inapoi, in lateral.
14.Rotari de cap spre stanga si spre dreapta.
15.Ridicarea si coborarea bratelor, alternativ cu arcuire.
16.Mainile pe solduri, inclinari spre stanga si spre dreapta.
17.Picioarele departate, aplecari spre inainte, la piciorul drept si la
stangul.
18.Picioarele usor departate, mainile pe solduri, rasucirea trunchiului spre
stanga si spre dreapta.
19.Picioarele usor departate, rotari de brate spre inainte si spre inapoi.
20.Idem, coatele indoite la nivelul umerilor, mainile la nivelul pieptului,
arcuirea coatelor spre inapoi, apoi arcuire cu mainile intinse.
21.Asezat pe scarita, bastonul la spate, mainile la nivelul umerilor,
extensia bratelor, apoi ridicarea coatelor.
22.Idem, bastonul tinut in fata, ducerea lui prin inainte spre inapoi cu
flexia coatelor.
23.Idem, bastonul sus, inclinari inspre lateral.
24.In picioare, trunchiul aplecat la 90 grade, ducerea bastonului din
stanga spre dreapta prin inainte.
25.Idem, extensia bratelor cu arcuire, aplecare cu arcuire, indoire cu
arcuire.

26.De pe burta, extensia bratelor ( inainte, lateral, la spate si la barbie) si


a picioarelor . (simultan si alternativ)
27.De pe burta, ridicarea alternativa a picioarelor, in spate.
28.Inot craul pe uscat.
29.De pe spate, genunchii usor flectati, mainile la ceafa, abdomene.
30.Idem, ridicarea trunchiului si capului, cu ducerea mainilor alternativ la
calcaie.
31.De pe spate, ridicarea genunchilor la piept alternativ.
32.Idem, picioarele intinse.
33.Idem, bicicleta inainte si inapoi.
34.Idem, ridicarea bazinului.
35.Intins lateral, ridicarea piciorului intins, spre lateral.
36.Din culcat pe spate, genunchii indoiti la piept, mainile pe genunchi,
rulari spre inapoi.