Sunteți pe pagina 1din 132
CONF. DR. ARH. RODICA CRISAN ASIST. ARH. SILVIU GOGULESCU CONSTRUCT DIN LEMN Edifia a ll-a revizuita si adGugité EDITURA UNIVERSITARA “ION MINCU’ Bucuresti 2001 CUPRINS 1, CARACTERISTIC! TEHNICE ALE PIESELOR DE CHERESTEA 2, SISTEME PORTANTE DIN LEMN A. SISTEME CU STILPI $1 GRINZI A\. Grinzi principale si secundare suprapuse ‘A2. Grinzi principale si secundare coplanare A3. Grinzi secundare in cleste AA. Sflpiin cleste + grinziin cleste ‘AS. Grinzi principale si secundare in cleste B, SISTEME CU PERET! PORTANT! B1. Pereti din bie suprapuse (‘blockhaus") B2, Pereti cu schelet in z4brele B3, Pereti cu schelet din dulapi B4, Peret! din panouri portante 3, ALCATUIREA PRINCIPALELOR SUBANSAMBLURI CONSTRUCTIVE 3.1, PERET! EXTERIOR! 3.2, PLANSEE 3.3. PERETI INTERIORI 4, PRINCIPII DE PROIECTARE §! PUNERE IN OPERA A. CONCEPTIA STRUCTURII PORTANTE Al. Elementele structurale: rezistenta si stabilitatea local ‘A2. Ansamblul structural: stabilitatea la actiuni orizontale B, PROIECTAREA DE DETALIU BI. Protectia impotriva umezeli B2. Controlul deformérii lemnului B3, Prevenirea strivitilor locale B4, Realizarea imbinatilor CC. PREFABRICAREA 5, DESCHIDER! MEDII $i MARI A, ELEMENTE STRUCTURALE COMPUSE B, SISTEME DE ACOPERIRE 6, EXEMPLE DE CONSTRUCTII DIN LEMN Bibliografie CONSTRUCTII DIN LEMN Ww 2 2/2 2/3 2/4 2/5 2/6 2/7 219 2/0 2ns 3 3/15 3/30 an 4 4a 4s 4/5 4/0 4 43 4/32 sl 5/5 ol (CONSTRUCTN DIN LEMIN CARACTERISTICILE IEHNICE ALE PIESELOR DE CHERESTEA 1. CARACTERISTICILE TEHNICE ALE PIESELOR DE CHERESTEA A. CARACTERISTICILE MECANICE Comportamentul rhecanie al lemnulul este putemic ANIZOTROP {pentru 0 aceeasl soliitare, ezstenta este difertta functie de ditectie): 1 plus rezstenfa mecanicd este influentaté de continutul de apd al lemnulul. In pagnile umdtocre sunt prezentate, cu caracter onfentativ, citeva date generale privind caractersticlie mecanice aie pieselor de cherestea. B. GREUTATEA SPECIFICA in cadrul fiecdre! speci th parte se pot lua th considerare vaiori stable aie greut8tl specitice numal In raport cu continutul de apd, In tabelul utmétor sunt prezentate citeva exemple de greutat speciiice (t/m) pentru diverse speci de lemn considefind 0 umiditate de 15%. salcie 050 pattiny 0.70 masin ‘090 plop 054 salcim 0.75 camen a92 brad 0,0 ores 077 stejar 094 mesteacan 0,60 fog 0.80 abanos 1.26 C. POROZITATEA In general, se considera: mal poros; lemnul moaie, decit cel dur; cel cu vase micl gi difuze, dectt cel cu vase mar! cel fare ryind, dectt cel cu rdynd; supratetele de capst (sectiunie transversale) mai poroase decit cele longitudinale. D. SENSIBILITATEA LA UMEZEALA Consttule unul dintre aspectele cele mal semnificative ale lemnulul sl decl ale chorestelel Continutul de apa influenteaza greutatea speciticé, dimenslunie, mentinerea formel sl rezisten}a mecanicd (care scade cu cresterea umidit&ti); umiditatea crescut& (peste 18%) determing procese biologice de degradare, Lemnul are proprietatea de a reaiiza schimburl de umiditate cu mediu! ambiant (este extrem de, higroscopic): de aceea, dincolo de practica uscaril (aducerea Umiditértl iernnulul proaspat talat lao limits acceptabili pentru a permite utlizarea sa fara pericolul unor fenomene deformative importante), este indicat adaptorea lemnului la mediul In care va sta, respectlv atingerea unu! echilisru higroscopic optim, inaintea punerll In operd. In paginie urmdtoare sunt prezentate succint citeva aspecte legate de comportarea lemnulul ih raport cu umiditatea ce trebuie ‘avute in vedere Ia prolectarea de detalu a constructilor din lemn. E, DEGRADAREA BIOLOGICA Data find originea sa organicd, iemnul este atacabil de micro gi macro organise: bacterl de Butrefactie, clupercl, insecte parazite, Unii agent! blolegic! otacd lemnul uscat (nsectele parazite), alte atacut biologice (cluperci, bacteri) sunt favorzate de umiditatee crescutd. In ceed co priveste putrescibiltatea, lemnul este afectat ih special de situattiie mite (pari ude / parti uscate) si de varlafile ciclice de Umiditate. Agentli biologic! sunt de reguid specfic| tlectinul tip de lemn, Sunt mai vulnerable partie tinere ole lemnulul gl in General, speciie de lemn moale, Gectt cele de lernn dur. F. SENSIBILITATEA LA FOC Lemnul se aprinde cu uyurintd, iar asigurarea unel rezstenfe omogene Ia foc a tuturer pleselor tunel structuri din lemn implica o serie. de constfinger! in ceea ce priveste cimensionarea pleselor, imbindrie, calitctea lemnulul gi tratamentele superficiale, precur gi gradul de expunere Ia foc a pleselor. Ww CARACTERISTICILE MECANICE ALE LEMNULUIL MADUVA sou conectiv 7 contral | PURAMEN jcamen forma vocht touut vegetal 2. tilologic inactiv |Incus de generare 4 | rite aibur 9 ibe 4 ausuren secqwne om ter | ; TRANSVERSALA Hziokogic activ hor fosut principal de distibure o rane! RAZA MEDULARA OGLINDA razele medulore mn sectiuned radiols SECTIUNE ly ok RADIAUA SECTIUNE —— AneEN coaskinrernd| |CoAsA exrenni fatologle vie | | tidalagle moasts © IN EVALUAREA PROPRIETATILOR MECANICE ALE UNU! ELEMENT DIN LEMNN TREBUIE JINUT CONT DE: ~ REGULARITATEA CRESTERIF = PREZENTA, DISPUNEREA $I DIMENSIUNILE EVENTUALELOR NODURI SAU ALTE DEFECTE ‘wt CLASE DE CALITATE A LEMNULU! © IN GENERAL, REZISTENTA MECANICA CRESTE CU GREUTATEA SPECIFICA © REZISTANTA MECANICA SGADE QDATA CU CRESTEREA CONTINUTULUI DE APA ‘© COMPORTAMENT MEcANIC ANIZOTROP ‘Anizotrop. Care nu are aceleayi propiiela fizice in toute direciile; care prezinta directit privilegiate. (Dicuonarul expicativ a! imbi romane, Ed. Univers Enciciopedic, Bucuresti 1996) 12 ICARACTERISTICILE MECANICE ALE LEMNULUL m REZISTENTA LA COMPRESIUNE RADIAA ——IANGANTIALA 15-20% @ REZISTENTA LA INTINDERE IN DIRECTIE AXIALA, ESTE DE REGULA MAI MARE DE 1.3 - 2.0 ORI CA CEA LA COMPRESIUNE ™ MODULUL DE ELASTICITATE » PARALELCU FIBRELE, ESTE CU CCA 10% MAI MARE LA INTINDERE DECIT LA COMPRESUNE © RAPORTUL INTRE MODULUL DE ELASTICITATE PARALEL CU FIBRELE, 91 CELE PERPENDICULARE SI TANGENTIALE LA FIBRE, ESTE APROXIMATIV: Exan HE = Pon 10 Enna 1 Ejore = 18-+. 20 ‘2 CONSECINTA: DEFORMABILITATE DIFERITA PE CELE TRE! DIRECTH, PENTRU © ACEEAS! INCARCARE =| COMPORTAMENTUL LA INCOVOIERE PENTRU PROBE DE ACELEAS! DIMENSIUN! $1 FORTE ACTIONIND PERPENDICULAR PE AXA, REZULTK CONDITIONAT DE DISPUNEREA IN SECTIUNE A INELELOR DE CESTERE (a - REZISTENTA MAXIMA: c - REZISTENTA MINIMA) u = a) 9 I © BB IN CIUDA REZISTENTE! MAl MICI LA COMPRESIUNE, ELEMENTELE INCOVOIATE ATING COLAPS-UL PRIN CEDAREA FIBRELOR INTINSE, DATORITA BUNEI PLASTICITATI A LEMINULUI LA COMPRESIUNE @ DURITATEA (LUCRABILITATEA) + DIFERA PENTRU DIVERSELE ZONE ALE TRUNCHIULUI (DURAMENUL MAI DUR CA ALBURNUL) | + ESTE PROPORTIONALA CU DENSITATEA 13 SENSIBILITATEA LA UMEZEALA A LEMNULUI © CONTINUTUL DE APA AL LEMNULUI INFLUENTEAZA; > GREUTATEA SPECIFICA > DIMENSIUNILE > MENTINEREA FORME! > CARACTERISTICILE MECANICE © UMIDITATE ACCEPTABILA PENTRU UTILIZARE IN CONSTRUCTII > LAINTERIOR: = 8 = 12% “> LAEXTERIOR: 13-18% (UMIDITATEA LEMNULU! PROASPAT TAIAT > PINA LA 75 % DIN GREUTATE) © CONTRACTIA LEMNULUI PRIN PIERDEREA APEI PRODUCE TENSIUNI INTERNE $! DECI FENOMENE DEFORMATIVE, CU EFECTE DIFERITE FUNCTIE DE SECTIUNEA INTERESATA. A> CONTRACTIE TANGENTIALA (MAXIMA) 'B- CONTRACTIE RADIALA (MEDIE) - CONTRACTIE AXIALA (MINIMA ensiune DaTORATE EommACHERADME DEFORMAREA PRIN USCARE A UNOR PIESE EXTRASE DIN DIFERITE ZONE ALE TRUNCHIULUI ~> PIESE CU DIMENSIUNI MICI PE eo DIRECTIA DEFORMARILOR MAXIME DIVERSE MODURI DE DEBITARE A SCINDURILOR > PROCENT MA! MIC SAU MAI MARE DE SCINDURI CU LATURA MARE A SECTIUNI PERPENDICULARA PE DIRECTIA ate ‘FY LW aS IMPORTANT: PREVEDEREA SENSULUI PROBABIL Al VARIATILOR DIMENSIONALE, CA URMARE A IMBATRINIRI LEMNULUI $1 A MODIFICARIL IN TIMP A CONDITILOR DE UMIDITATE > CRITERII DE PROIECTARE $i PUNERE IN OPERA ! 14 CONSTRUCT DINy LEMIN ‘SISTEME PORTANTE 2. SISTEME PORTANTE A. SISTEME CU STILPI $1 GRINZI (sisteme ‘deschise') Inchiderie §1 comparimentdrle sunt diferite de structura portanté a ciddiri (sunt nepartante sau outeportante: au siructurd propre). Al A2 A3 AS AS CU GRINZ CU GRINA CUGRINA ‘CU STILPI "IN CU-GRINA PRINCIPALE $1 PRINCIPALE S| | SECUNDARE IN | CLESTE’+ GRIN) | _PRINCIPALE St SECUNDARE SECUNDARE CLESTE SECUNDARE "IN. | | SECUNDARE "IN ‘SUPRAPUSE COPLANARE LESTE” ‘CLESTE’ 7 z z z z wi 4 a 4 a Roopeispiat RaBEvEr pI Foabid variant pretabricare in custipidin 4 elo, sorte mare = gira simple, B. SISTEME CU PERETI PORTANT! (sisterne “inchise’) Inchidetle si compartimentéirie coincid cu structura portanté a clair Volante: + pereti din bime suprapuse + pereticu schelet + pereticin panourl PERET! DIN BIRNE PERET! CU SCHELET PERETI DIN SUPRAPUSE st PANOUR! (BLOCKHAUS) IN ZABRELE DIN DULAPI (FACHWERK) : Bl B2 B3 B4 Bla Bib B3a BS FARAMONIAN |_Cu MONTAND neaaloon’_| ne -PLATFoRM Bee sce a J | ee] Se | & NS } = ® | = z >a 22 >2 4 4 [sein a a a om ional | Sstemaie wasfjonaie omencane | _Adecvat pi. traationalca | (aioon fame, Dracedframe, | ‘prefanrcare ny, urrotuturS cin Weslwin ame) scale ‘elo mare @ Tiesto contempotone devaie cision sterele | Adacwar pt pretaticorea Ih sere conterporane reat © oficrbor sevate al CONSTRUCT DINLEMIN SISTEME PORTANTE Al. GRINZI PRINCIPALE $1 SECUNDARE SUPRAPUSE SCHEMA AXONOMETRICA A STRUCTURIL SCHEMA DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE IMBINARI a. Imbinare cu cep $| I prine! 22 CONSTRUCT DIN LEMIN SISTEME PORTANTE A2. GRINZI PRINCIPALE $I SECUNDARE COPLANARE SCHEMA AXONOMETRICA A STRUCTURIL (oentu simplificare nu au fost reprezentate diagonalele) SCHEMA DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE IMBINARI ©. Imbinare gtinda / stip cu comier din ofel j b, Grinz! principale Imbinate ta 60' pe un | sfip continua (CONSTRUCTH DIN LEMIN SISTEME PORTANTE A3. GRINZI SECUNDARE IN CLESTE’ SCHEMA AXONOMETRICA A STRUCTURI (pentru simpiificare nu au fost raprezentate diagenalele) SCHEMA DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE IMBINARI‘cu ecise din iemn sau din ofel: fxarea diagonalelor. 2f4 CONSTRUCT! DIN LEMIN ‘SSTEME PORTANTE A4. STILPI IN CLESTE'+ GRINZI SECUNDARE 'IN ‘CLESTE"* TE WM a SCHEMA AXONOMETRICA A STRUCTURI! (pentru simpiificate nu au fost reprezentate diagonaiele) A A LY SCHEMA DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE IMBINARI @.Imbinare cu bulocne: stip cu sectiune compusd prin aliprea a dol duapi. b.Imbinare cu buloane: stip cu sectlune compusd din doi dulapi + fururét Variant: stip compus din 4 elemente + grinzi cu sectiune simpki continul pe 2 direct. as CONSTRUCT DIN LEMIN SGTEME PORTANTE AS. GRINZI PRINCIPALE $1 SECUNDARE "IN CLESTE’ SCHEMA AXONOMETRICA A STRUCTURI! (peniru simplificare nu au fost reprezentate dlagonaiele) SCHEMA DE PRINCIPIU A NODULU! CARACTERISTIC 4 Pan ita8 on ula galvanaate crampoane: ceomoiare ‘cu gujon 4 Biuion EXEMPLE DE IMBINARI ©. Imbinare grindd / stip cu sectiune circulard cu buloane gaivanizate g crampoane ‘bul-dog’, lo © constructie cu deschideri micl, nuroone gatvanats: stip _y/ crampocne 'b, Imbinare cu buleane + gujoane: doputile de lemn conferd imbinéi metaice o mai | — ~ i ‘bund rezstentet ia foc: t A og ‘ ‘ujon = ulon 0p e termn 26 CONSTRUCTH DIN LEMIN SECTUNI TRANSVERSALE SISTEME PORTANTE B1. PERE]! DIN BIRNE SUPRAPUSE (BLOCKHAUS) BIRNE CU SECTIUN! CIRCULARE .Bime din jen brut, suprapuse altematl ih rapart cu diametrele; perete aerat. . Bime cu sectiune reguiaté rost ciopiit concay, etangat cu mugchi sau fulor de cinepS gudronata. ¢, Bime cu suprofafé mare de rezemare; imbinare cu tambo addugatd. IMBINAR! 0, Bine crrculare: imbinare de colt io jumdtate-iemmn bb, Bine creulore cu suprataté fare de rezemare: imbinare de colt a.2/4 lernn c. fine rectangulare: Imbinare de. colt ja 2/4 lernn, cu capetele petrecute 4. Bime rectangulare: imbinare de oltn coada de fndunicd (ja fate) ©, Bine rectangulare: mbinare cu etete interior In coadé de fndunied (la tate) Bla. FARA MONTANTI e BIRNE CU SECTIUNI RECTANGULARE (LEMN ECARISAT) nima’ lemnulul spre exterior. Grosimi: - peretl exterior!: 10- 12- \4em = peret! interior: 8 - 10. em @. Bime CU fostuli clopite concav, mpiute cu mugchi sau cinep& udronata (straying suticlent de ample) bb. Bie cu dubia jamba 3! ulue (min. 10. cm grasime) ©, Bime cu dubia panta, cu uluc + lambda addugate: PERE CU MONTANTI DIN LEMN- 2, Montantul serveste la casambiarea §| rigidizarea peretiior portanti. 1. Montant cu rol de stip (dimensionat pentru preiuarea Incareairlor verticaley; perete autoportant, Etangettatea poate ti ameliorata prin comprimarea unui resort, PERETI CU MONTANTI METALICI CONSTRUCT DIN LEMN ‘SSTEME PORTANTE B1. PERETI DIN BIRNE SUPRAPUSE (BLOCKHAUS) Bib. CU MONTANTI se 218 CONSTRUCT DIN LEMIN ‘SSTEME PORTANT B2. PERETI CU SCHELET IN ZABRELE (FACHWERK) SCHEMA AXONOMETRICA A SIRUCTURII {oentrusimpliticare nu au os: reprezentate diagonaiele) SCHEMA DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE IMBINAR? a. Imbincre cu cep gi scobltura b-¢, Imbinare in planul tatadel, indreptul plangeulul intermediar (var. ¢- etaj my console) - cAprior — cosoreabe: grinds planseu sip (mantant) traversa [= tals sunaiioar See taps inferioaras PRINCIPALELE NO DUR ALE SCHELETULUL TRADITIONAL S— fapa interioara — sachs 2a (CONSTRUCT DIN LEMN SISTEME PORTANTE B3. PERETI CU SCHELET DIN DULAPI SCHEMA AXONOMETRICA A sTRUCTUR FINI plificore ni entate Sager alee) (pent fost r Structura tip 'BALOON’ Structura tip: ‘PLATFORM’ SEE Be Panic ANODULU! : : b. Structure Hie “PARORM 1.Stiip 2, Grindé secundars 3. Grind principald 4, Talpa inferioard 5, Talpa superioara c. Pentru comparatie, la aceeqy) scard, schema nodulul sistemulu cu stipe sl grinz! (CONSTRUCT DIN LEMNN ‘SISTEME PORTANTE B3. PERET! CU SCHELET DIN DULAPI SISTEMELE CONSTRUCTIVE TRADITIONALE AMERICANE Balloon Frame, Draced Frame, Western Frame In sistemul Saloon Frame - cel mal simplu gi cel mal frecvent utiizat - sHipil peretelul (montantid, alspugl a cca, 40 cm interval, sunt continu! pe 2 nivele. In celelaite sisteme constuctia peretetul este Inrerupid Ih dreptul fiecdrul nivel de catre © stucturd ofzontaki. Sstemul Westem Frame se diferentiaz in plus prin faptul cd se placheazd cu scindurl diagonaie att peretl, cit 3 tovanele gi pardosalie: astfal scheietul este rigiaizat th cel mai simpiu med, ne mal find necesare elemente de contavintuke (diagonals) in compunerec scheletulu. Toate piesele utllzate au dimenstuni standard; Imbindirle sunt realzate: cu cule. = ULL eh ee Ve { i f Mi UE Balloon Frame Wester Frame ant eue “pjOUOBNIG “6 ‘QuSOONE} JO} IS Brupuning ‘g ‘RIDOUEIU] RAO] *L Imjoog “9 {REEADI, “g ‘NesUD|d EP HPUUS ‘b !UUEIUOLW) duis "e !PGDOIOSOD *% OUTDO “L (E4104 Uoo jog Lip JOALIAp LibiodwWe|uED Wiss) ld¥ING NIG INNLINOD [d11S ND HINASNOD 1aNN ¥ YORUANONOXY YWAHOS Id¥1NG NIG 1313HDS NO iadad “ea AUNVIRIOd INGUSIS Nat ruc WSreusNOS. CONSTRUCT DIN LEMN ‘SISTEME PORTANTE B4. PERETI PORTANT! DIN PANOURI Sstemul permite Industrialzarea cea mai complet& a constructlei de case. ufilénd panourl profabricate de catalog: Implica prolectare moduiard. Profiatura ramel panoulul permite mbinarea dintre panour, fle cu lamba gi uluc, fle cu montant intermediar, De reguid rostunle dintre panouri sunt marcate de baghete de acoperre sau de nututl, genefind 0 imagine specific’. Uneor, dupéi montare, panourie pot primi o placare exterioaré continud. ‘TIPURI DE PANOURI de mic! dimensiuni: |= | - 1.2m (funetie de moterialul de umpiutur’ sau de placare}; h = h eta} 4¢de mar dimensiuni: cca. 2.4x 8.4 ... 10 m; au schelet propiiu; distante intre montontinteriorl este determinatd de; mociul de descarcare a incdreéinior, modul de racordare cu peretll perpendiculan, tama compozttionald, dimensiunea materiaielor de placare. ¥ verticale: in variantele definite anterior Fotizontale: panourl de plongeu *interloore ¥exterloare * plane x spatiale: grad avansat de prefabricare - structurd, compartimentari.tinisaje, retea echipare Integrata: dimensiun! decise Gnte altele) tunctie de greutate + posibiitatie de transport, depoztare, manipulare. a. Constructie din panourl portante cle mic! dimensiuni, fra placare exterioar’s suplimentard; rosturie mal mute 3 expuse implica rexoWvat ‘delicate’ peniu asigurarea etangori 'b. Constructie din panourt ortante de mari dimensiunt, reoleate prin preasamblorea lunar panourl ce dimensiuni mict, fara placare exterioaré: ‘suplimentard ¢.Consructle din panourt Ge mic| cimensiunl. urming sei pimeoscd o piacare exterioara @.Consnuctie cu panout chesonate de plangeu 2g ‘SISTEME PORTANIE B4. PERETI PORTANT! DIN PANOURI Panourle Gu 0 ALCATUIRE MULTISIRAT BAZAIA PE ACELLAS! PRINCIPI CA SI IN CAZUL PEREIILOR CU SCHELEI MONIAjl. (v.cap.3 - AicStuea principalelor subansamblur), Aces! tip de alcoture este yalgbild # poniu PANOURILE NEPORTANIE (folosite ca inchicieri ext, ia constuc]i cu stip! si grind): diteranta este date de DIMENSIUNILE IN SE JUNE ALL LLEMEN TELOR CL COMPUN SCHELETUL. PANOURILE - gl, in general, INCHIDERILE EXIERIOARE CU SCHELE! - pol fi G, NEVENTILAIL (@icdtuit compacte) b, VENIILAIE: shalul de aer ventila! Cu der extetior Impiedicd condensul yl protejeaza Consiruc|ia impottive supiaincdkirl detorale radiajei solare: $ golutlntrare/leske at ~ min, 1/800 din $ ventiaio I. PANOUR] VENTILAIG INCHISE: Intre stratul de aer ventilat § termnowoiaiie se interpuné ostereaié (scindurl sau plac! pe bazd cle lemn -exPAL); dezavantaje: consum mal mare de material avantoje: rezstenta mai bund (a fac, protectie mal bund contra insectelor 3! conira umiaitazii. b2, PANOURI VENTILATE DESCHISE: iermoizolalia este jn contac! direct cu siratul de aer venlilat; de regula se prevede o proleclic a termolzoiatiel conira pioll Gsaciate Cu vint, dintr Un material hidrefug dar permeabl ia vapori (ex. hittie ulelats), PANOU VENTILAT DESCHIS, CU PLACARE EXTERIOARA, (/=cca20 em) 4, Sectlune vertical b. Sectiune orzontoks Restul dintre panauri este rezovat culambd addugata + acoperire eu baghetti (a interion i scinaura de placare (la exterior), Placarea exterloard cu s¢indurl verticale este é continu. Am 4 1, $ipcl orizontale 2. Placare cu scindur verticale 3. $ipc! verticare 4, Termolzolatie 5, Batied contra piol+ vint (permeabikd lo vapor) 6. Pid! de ipsos (gips-carten) 7, Talpa inferioara 8. Beton PANOU:DE FATADA NEVENIILAT, CU STRAT DE AER INTERIOR ETANS i= cea 10cm) G, Sectiune verticals b, Sectlune orlzontala Imbinarea dintre panouri se realizeqzd prin intermediul unul montont intermediar. 1, Piel din derivate de lemn, tencute 2. Vatei minerales 3. Pldici PAL 4. Strat de oer neventiiat (cu rol termozalant) 5, Batleré contra vaportior 6. Pidci din derivate de lernn 24 CONSTRUCT DIN LEMN, PERETI EXTERIOR! 3. ALCATUIREA PRINCIPALELOR SUBANSAMBLURI CONSTRUCTIVE 3.1. PERETI EXTERIOR! © PERET! DIN BIRNE SUPRAPUSE FINISAJ INTERIOR ‘USCAT’; RACORDAREA CU SOCLUL, A. CONSTRUCTIE CU PERETI DIN BIRNE ROTUNDE B.CONSIRUCTIE CU PERE]! DIN BIRNE RECTANGULARE Rezolvarea de detalu a placét Interioare (finisa) “uscat’) tine cont de tasarea peretelul prin contragerea = transversal. a bimelor, 1. Grind’ de plangeu 2, Luft de tasare 3.Fina) ‘useat’ fa platon Gcindur, pci pe bazs de lemnn, gips-carton) 4, Baghet S.Finso) ‘uscat’ la _ peretl Gcindur, piaci pe bazi de lemnn, gips-carton) 6, Platbandd ote! 7, Riga de ficare: 8, Termozolatie 9, Perete din bime 10, Pinta 11, Pardoseaias din scindurl cu lambbd §) utuc 12, Dugumnea oarbd 13, Grind de plangeu 14. Folle zolanté 18, Profil tabi Indoltas 16, Rigid inferloard af CONSTRUCT DIN LEMN PERE[ EXTERIOR! © PERET! EXTERIOR! CU SCHELET ALCATUIREA COMPLETA A UNEIFATADE “STANDARD” © fatad’ “standard”, adicd ce cuprinde toate stratutle obynutte, sf care poate fi Utizatas in morea majotttate a cozutlor, are In componenfa sa de Ic Interior la exterior Uimétoarsie elemente, pe lingé elementele porfante cle fatadel (stdlpi, montontl, rina traverse, diagonale etc.) Placare Interloara Bariera contra vaportior Termoizolatie Bariera contra vantului si a apei purtate de vant spre interior Suport pentru bariera de vant avand cGteodaté sro! de rgidtzare ‘Strat de aer ventiat Placare exterloara Placarea Interloard se poate reailiza practic cu ofice tip de materidl ce poate preluc evertucle tersiuni Ccontrager-dictari) generate de luctul elementelor stucturdie, Cele mal curente rezolvarl sunt cele cu pldci din gies carton, cu fambrurl din jemn sau din inlecultor de (aan Placarea inferioaré: propiu-zisé (cea viaibild dinspre interlon poate necesita, de la coz la Gaz, un schelet-suport, Este cczul pldciior din glps carton unde este recomandata uflizared Ynot profile din tabla Indeité Ine structura casel ¢ piéicl, pentru c evita unele fsurGtH Sa defomatil ce pot surveni datorita Jucrulul ekementelor structurale. Batra contra vaporlor constitule un sublect de discuitle ce nu s-a gisit o solutie general volabild, Existe12 atitucini aifertte care ih esenta spun urméttoarele tucrud: a pentru evitarea producer! condensull pe fata rece a termolzolattel este obtigatote infroducerea pe fata caldé a termotzotatiel a unel barlere contra vaporilor «Pentru a aved 0 casa saindtoasa aceasta trebuie sa “respire”, dec! sé | se asigure 0 bund permeabilitate la vapor. prima pode © thidinim cu precdidere la aproape toate solutile de fafade din lemn in Gernoria 31 Franta th timp ce in Elvefia, fard cu 0 Tnaité tehnologle In reailizarea caselor din fern, aceasta barierd este in general absent, Post noastre este cc} barlera trebule pusd ntr-o manierd selectivé, anale€nd cu atentie fecare Context in parte, acolo unde umiditatea aerulul Interior se aprople in permanent de valocrea Gmiditati de saturatie sau o depayeste frecvent (bail, bucdita) s! unde soarele nu poate activa Siminarea Gondensulul eventual format pe acea fatada, acolo o barleré de vapor este binevenita. Este Cazu peretilor exterior! oi béllor expuse spre nord, unde soarele in sezontl Tce Pu "veda" aced fatada, si deci nu o peate Incdl, jar condensul eventual fornat nu va paited f Giminuat sau inéfturat, Prin efecte cumulative, in lipsa unor siratui de cer ventiat, efectole produse pot fl extrem de grave, lata de oe recornandam in principiu utllzarect locciG, in aoeste eeu @.unel barlere de vapor: 1 plus considerdm necesard prezenta und strat de ger verti, pe toatdé anvelopa cléait Gariera de vapor se redlzeczé de regulé prin aplicarea unor fall de polietiend: cu imbinéxt pettecute, continu sletange sau prin uilizarea unor temoizolatil ce au prevazute asttel de fotll de olletiiend sou oluminiu, Se mal pot executa barlere prin vopsired unor shraturl suport continu § etanse. ‘Atentie! © cktdire frebule si respecta prnojpluf cresteril perme abilrett le: vapor cie 1a inferior spre exterior, © placate exterloard cu scGndurl cu lamba si uluc vopate cu vopsele curerte poate Gevenl o barlerd de vapor nedioritai, acolo unde nu este prevézut un strat de aer venti 3/2 CONSTRUCT DIN LEMNN PERET EXTERIOR! Termobolatia se dispune obligatoriu la toate fatadele clédinlor permanente, # numal la claditie ce nu acapostesc spati incdite ea poate lips, Termoizolatia este beneficd nu numal pentru obfinerea tedstentel termice necesare a perefilor ‘exterior, dar ea poate ametiora th cazul Oiler sortimentelor din vata mineral’, protectia acustied necesard tak’ de zgomotele aerlene exterloare. Spatile interioare cle peretiior exterior devin de reguié spatil de rezonanta, deci Amplificatoare cle sunetulu; dacé Inhoducem o termolzlatie realzaté dntrin materi heart ( cum este cazul termoizolatiel din vaté mineral), ctuncl vorn Ingonoriza aceste cauita rezonatoare, Jermobolatia se pocte suoradimensiona (aungand asttel spre grosim! de 15:20 em) cu scopul compensdii dle inerffe fermicd, Toute fatadele usoare, deci si cele ale cladiritor din fern, nu posedé 6 Inertie termicd satistcatoare, 51 de acea pentru a compensa acest lucnu, se poate Groste dimensiunea stratulu termozzolant, fotug 6rd a rezolva pe depiin problema. ‘ale materiale uflizate in afata sortimentelor de vatG mineral ca termotlatii curente sunt polistronul expandat, PFL-ul poros «mai rar) 31 ate matedide cin polimes! expandate (ater la incendif in cazul polluretanului expandat), Barirea contra vantulul, Termolzolatia este protejaté spre extetfor de actunea cumucté apd +vant fh care vantul poate impinge picaturle de apd provenite din plale sau ZGpade pana In perl femolzolatiel, anihiandu rolul, prin Thocurea porlor de cer (cel ce osiguiG efectul termolzolant propriu zis) cuplcdturl de apa, bune conductoare de cdiduré. Baflora de vont baredza, bineinteles, | pétrunderea vontulul spre interlor prin discontinultéfle fatacel Ea se rede de reguid din fol de pollettiend sau din folll de carton asfaltat neliptte pe contur eatfol neat 88 pemita difuaia liberd a voporiior sore exterior, Se mal reaizeaz’ 4 din hartle groases tip kraft, Bariera frebul sd peimita uscorea eventuaiulul condens produs in termolzelate Barlera necesité un suport pe care sé fle prinsc Suportu pent bariera de vant se reaizeara de reguid cin scOndut batute normal sau in dagonald, sau din pléc! din plac), PFL PAL sau OSB. Acest suport inceplineste de mute oft i Toll de. rgldlzare a elementolor structurale ale fafadel. Din acest unghi de vedere aceste Slemente ce figidlzare so utlizeaza 3! la perefitinteriotl, acolo unde este necesar, plerzancus! ins rolul de suport pentru bariera de vant, Stratul de cer ventilat ojuté la eliminared eventualulul condens produs, Activarea aerutl se face mal ales COnd. fatada este incatzta prin some rect’. Nu avem un strat propiuzls ol 0 distanfare a placérii exterioare de suportul barlerei de vant sau de termoizolatie. Acest Gcarlament este realzat de o serie de soci dispuse vertical, ofizontal sau pe ambele direct ‘Aceste sipcl prezinté de regula gdutl sau fante ce permit ascensiune aerulul si dec! ventlarea Placajul exterior se poate reaitza din orice material sou alcdtite capablie de a prelua tensluniie Induse de lucrul structurl, de a bloca penetrarea apel spre inferfor, nu Th uttimul rnd, Ge rezta la Imtemperi, De fegua se folosesc placajele cu scdndur din len. placcele metdiice, mal rar s1 cu mult precautie, tencuellle aditivate sf amate cu fibré de sticl pe un substrat de Heracit 3/3 (CONSTRUCT DIN LEMN PERE] EXTERIOR! COMPONENTELE UNUI PERETE EXTERIOR CU SCHELET; ORDINEA DE MONTAJ §1 POZITIA iN CADRUL ALCATUIRI MULTISTRAT. (SECTIUNE VERTICALA LOCALA) 1. recltzarea 2, realizarea scheletulu structyrol suportulul pentru ; placarea interloara iY “ey ext 4, punerea 3. realzarea placa! termoizolatie-—~_| Interioare ~~ 5. baterea sctindurilor supe! pentru bariera de vant ext int 3/4 (CONSTRUCT DIN LEMIN PERETI EXTERIOR! a 3 Z < g f = 3RS558 oe 53 Ssz2Q 3 EEE Bikes 3 gate e2euks 8 geae Setees 5 His Paes 2 a% gee 8 a 378 : = 3 8 So fa 5 s ge 3 Bg 2288 une a3 qo? yaad 285 aeee eRe ae 3 gees ieee a3 Bao ee 4 goa 38 g= « ees 552 Eas ae ae pe 8 agg 3 Ooze 3/5 CONSTRUCT DIN LEMN PERETI EXTERIOR © PERETI EXTERIOR! CU SCHELET - EXEMPLE DE ALCATUIRI (SECTIUNI ORIZONTALE) A, PERETE EXTERIOR MINIMAL B. PERETE EXTERIOR CU ~ TERMOIZOLAIIE C. PERETE EXTERIOR CU ASTEREALA SIETANSARE CONTRA PLOII + VINT D. PERETE EXTERIOR CU PLACAJ VENTILAT \ 1. Sipcd vertical de fare ' 4 2.8iIp 3. Placare exterioarti 4.Plocare interiooré 5. Saliea termozolontds 6. Placd termoizolanta eee — 7. Astereala din scindun agezate SEE agonal TTR 8. Borleréi de vint =a 9, Siat de aer ventiiat PO , =] = = @ Seay a = CI Re ‘CONSTRUCT DIN LEMN PERET EXTERIOR! © PERETI EXTERIORI CU SCHELET - EXEMPLE DE ALCATUIRI (SECTIUNI ORIZONTALE) —— A, PERETE EXTERIOR CU SCHELET $1 TM, eet f PLACAJ EXTERIOR BIN PANOURI F USOARE PE BAZA DE DESEURI LEMNOASE (tip STABILIT) >; a B, PERETE EXTERIOR CU SCHELET $1 UMPLUTURA DIN PANOUR! USOARE PE BAZA, DE DESEURI LEMNOASE (tip STABILIT) C. PERETE EXTERIOR CU SCHELET $I UMPLUTURA DIN ZIDARIE DE CARAMIDA In cazul clédirtor cu mai mult de | nivel, rezolvarea de tip A se aplicé numalla sistemele cu stipi continu. Rezolvértle de tip BIC sunt specifice sistemelor cu stip! Infrerupt!n dreptul plangeulul 1, Plasé rablt 2. Stiip 3, Saitea termoizolanta 4, Panou user pe bazd de degeurt lemnoase (tip Stabilt) 5. Tenculals 6, Placare interloord 7, Umpluturd zkdGrie de carimida 8, Strat nivelare mortar a7 (CONSTRUCT DIN LEMIN © PERETI EXTERIORI CU SCHELET PERETI EXTERIOR! COLTURI $I RACORDARI CU PERETII INTERIOR! (SECTIUN! ORIZONTALE) AD, COLT EXTERIOR E-M. RACORDARE CU PERET! INTERIOR! ), Placate extetioard cu strat de ger ventilat 2. Astereaiéi cu barierd de vint 3, Placare intertoard 4. Sipcide monta] 5. Stilp 6, Rig superioares 7. Montant perete interior 8, ScIndurd sau montant de monta} CONSTRUCT DIN LEMIN ‘© PERETI EXTERIOR] CU SCHELET RACORDAREA CU SOCLUL (SECTIUNI VERTICALE) > D PERET EXTERIOR! A, PERETE EXTERIOR MINIMAL B, PERETE EXTERIOR PLACAT CU SCINDURI ORIZONTALE IN CAPLAMA, ALCATUIRE MINIMALA, C, PERETE EXTERIOR CU ASTEREALA, D. PERETE EXTERIOR PLACAT CU SCINDURI ORIZONTALE IN CAPLAMA $1 ASTEREALA, E. PERETE EXTERIOR PLACAT CU SINDRILA (SITA) F, PEREIE EXTERIOR CU PLACA VENTILAT 1. Placa exterior 2. Saltea termokolantd 3, Placa] interior 4, Pinte 5, Parcioseatt 6, Talpa inferloara 7, Gtingoare 8, Fie de plocd termokoianta sau 2) Cala} 9. Folle izolanta 10, Astereaits 11, Barierd de vint 12. Paced termovolanta: 13. Paco) ginedtlies (itd). 14. Strat de aer ventlat (pc CONSTRUCT DIN LENIN © PERE! EXTERIORI CU SCHELET RACORDAREA CU SOCLUL (SECTIUNI VERTICALE) PERE EXTERIOR! ‘A. PERETE EXTERIOR PLACAT CU PANOURI USOARE ¢fip STABILIT) B, SCHELET "IN ZABRELE" CU UMPLUTURA DIN PANOURI USCARE tip STABLID. ©. B, SCHELET "IN ZABRELE* CU UMPLUTURA DIN ZIDARIE DE ‘CARAMIDA Intrucit in varianteie Bi C scheletu: de lemn este aparent, se recomandé folasiea lemnulul de stojar, esenja mal rezstenté la Intemperi dectt rignoasele. 1, Panau ujor pe bazd de degeun lemnoose 2. Tencula exteroara 4, Placare Intetioard 5, Pinta 6. Padiné Intre grinzi, cu umplutura vac 7. Fale wolanta 8, Pletris i piatra sparta 9, Umpluturd din zkdéine de coramde 10. Nivelare mortar CONSTRUCT DIN LEMNN PERET EXTERIOR @ PERETI EXTERIOR! CU SCHELET RACORDAREA CU SOCLUL (SECTIUNI VERTICALE) VARIANTE DE REZOLVARE A. PLANSEULUI: ‘A. PE PLACA DE BETON PESTE STRAT DE PIETRIG $I PIATRA SPARTA B. PEDALA DE BETON . PE GRINZI DE LEMN REZEMATE PE FUNDATH D, PE GRINZI DE LEMN REZEMATE PE TALPI DE LEMN E, PE GRINZI DE LEMIN, LA SCHELET CU STILPI CONTINU! - GRINZ REZEMATE PE TALPI DE LEMN F, PE GRINZ DE LEMN, LA SCHELET CCU STILPI CONTINU! - STILP! $1: GRINZI PE TALPI DE LEMN |, Placare exterloard cu strat de ger ventiat 2, Astereald cu barierd de vint 3, Saitea termowolantas 4. Placare interioara 5. Tajpd infenoards 6. Pinta 7. Folle olorté. 8. Dugumea pe grinzoare 9 Piotr §| plata sparta 10, Panau termoizolant 11, Poding Intre grinzi, cu termoizolatie hn vrac 12, Dugumea cares (agezata diagona) 13, Centura (CONSTRUCT DIN LEMIN PERE EXTERIOR © PERETI EXTERIOR! DIN BIRNE SUPRAPUSE RELATIA CU ACOPERISUL (SECTIUNI VERTICALE) «| STREASINA LA ACOPERIS CU 2 (4) PANTE Invelitoare: lespezi de piatra Inchidere 1a partea superioar’ a cdpriorilor (aledtuire minimal, [6a termoizoiatie!) “A, STREASINA DE POALA B. REZOLVARE LA TIMPAN (acoperss in 2 ape) Modul de rezernare a capriarior frebuie 6 {ind cont de tasarea peretelul prin contragerea bimelor, Caprio! nu ver avea dectt 6 singurd legéturd tka, punctual, la coamd. La teate ceielaite reazeme (pane intermediare, pane —_ bere, cosoroaba) vor fi mentinuti ih pozitie cu agrafe care st pormitd lunecarea iberd. 1, dgheab 2. Cilig Jaheab 3, Calchiemn A Folle hidrobolanté 5, Astereails 6.Lesperi de plata 7, Caprior 8,Bind de completare (hire céprion) 9.8mma de rezemare 6 capriorlior (cosoroabd) 10. Pazle antivint 11. Rigid de rezemare 12, C6prior liber (exterion) 13, Caprior de margine CONSTRUCT DIN LEM, PERE EXTERIOR! © PERETI EXTERIORI CU SCHELET RELATIA CU ACOPERISUL (SECTIUN! VERTICALE) © STREASINA LA ACOPERIS IN DOUA PANTE / TAVAN INCUNAT Invelitoare: jigle protilate Inchidere interioard ta fata inferioard a céiprioniior A. STREASINA CU JGHEAB MASCAT B. REZOLVARE LA TIMPAN ©. STREASINA CU JGHEAB APARENT D,STREASINA CU JGHEAB MASCAT vorianta) |, Jgheab din tabi: 2. Invelttoare din tigi profilats 3, Agrata 4, Pazle 5, Cig tabi galvanzata 6, Piesé de fund a jgheabulul 7.Inchidere din scindurl, cu golurl de ventlare 8. Gol de ventllare 9. COlci.de lemn 10. Folie hidrotolanta 11412. Gratar de sipcl 13. Astereala 14, Coprior 16, Talpa superioard (cosoroaba) 16, Saltea termoizoiante: hyn pet V7. Javan din piici (pe bax de lernn sau gips-carton) 18. Dulap (céprion) de capat 19, Console 20. Bulap intermediar Gntre console) (CONSFRUCTI DIN LEM, PERET EXTERIOR! | © PERETI EXTERIOR! CU SCHELET RELATIA CU ACOPERISUL (SECTIUNI VERTICALE) © STREASINA LA ACOPERIS CU O SINGURA PANTA / TAVAN INCLINAT Invelitoare: figle flamande Inchidere interioard ia tata inferioard a c&prioriior ge A. STREASINA CU JGHEAB APARENT B. REZOLVARE LA PARTE SUPERIOARA, G, REZOLVARE LA TIMPAN LATERAL OOOOO” | Agate 2.Gol de ventlare 3, Cale de lemn 4, Pazie cu léerimar §.Inchidere din scinduri, cu gout ventilare, 6. Aster 7, Folle hidrolzolanta (hittie Kraft) 8. Invetttoare din tigle famande 9410, Grétar de sipel 1), CBprior 12, Talpa superioard (cosoroaba) 13, Saitea termolzotanta: 14,Tavan din plici (pe bazs de lemn sau gips-carton) 3 18, Pazie entivint A Qf Pom 0, ousap (capron de copst — - 17. Consol’ ZL ecagaiy, 18 DuSP htermedtior ante corso e be DOODO® (CONSTRUCT DIN LEMIN PERE EXTERIOR! © PERETI EXTERIORI CU SCHELET RELATIA CU ACOPERISUL (SECTIUNI VERTICALE) © STREASINA LA ACOPERIS CU 2 (4) PANTE / TAVAN ORIZONTAL + POD Invelitoare: figle sotzi. Inchidere interior Ia partea inferioard a grinzilor de plangeu | A, STREASINA CU CAPTUSEALA DIN = SINDRILA B. REZOLVARE LA TIMPAN {acopers in 2 ape) \ eye) CASIREASINA CU CAPTUSEALA DIN 2S" SCINDURI = |, Pazie cu Kicrimar 2. Agrafa 3. Ciel lemn 4, Rigi@ in lungul pantel 5. Sipel fheare gincirlla _ 6, COptugeaid din sind 7. Invelitaare figle solzi dublu ayezate: ' 6. Cosoroaba: 9. Saltea termoizolantt 10, $ipci suport tigie 11, Cprlor 12. Pazie anttvint 13, Plesd de completare /rezemare 14, Caprior de margin 15. C&ptugeaid scindurl (astereals) 16. Folle Nidroizclanta 315 (CONSTRUCT DIN LENIN 3.2. PLANSEE PLANSEE LA CONSTRUCTII DIN BIRNE ROTUNDE 2 t IO® N x15 PLANSEE A. PLANSEU MINIMAL B, PLANSEU PREVAZUT CU IZOLATIE FONICA ($I/SAU TERMICA) C.RACORDARE CU COSUL DE FUM 1, Dugumea din scindurl Lu. 2.Grinda 3. Pinte 4, Perete din bime rotunde 5, Saitea izolantd 6.Rost de tasare 7. Pervaz profiat 8. Platon (place} scindiurl Lu) 9. Finisoj interlor al peretelul 10, Scindura de capat (rigidizare) 11. Parament de zidérie la foto Interoara a cosulul 12. Tencula’a intereard 13. Centura b.o. }4,Placad — termokelonta din material anerganic 15, Cog de fur din ziddrie CONSTRUCT DIN LEMIN PLANSEE PLANSEE LA CONSTRUCTII DIN BIRNE RECTANGULARE A. PLANSEU CU IZOLATIE FONICA (§1/SAU TERMICA) agezata pe posing intermediard Hl boed 60 OOO B. PLANSEU CU IZOLATIE FONICA (I/SAU TERMICA) cu pardoseaié fiotanta iI Lrnf |i }. Perete din bine 6. Grinzlgoarat 11, Rost de tasare 2, Barier’ de vint 7. Stat eolant 12, Acoperttor de rost 3. Pacare Interioara 8. Pociing IntermediarS 13, Platon 4, Pinta 9. Gtindd de plangeu 5, Pardoseald scindlurl Iu. 10, Sipe! sustinere platon NOTA: La fixarea finisajulul inferior frebule finut cont de fasarea bimelor ce alcdatulesc perefi 36 CONSTRUCT DIN LEMIN LANGE PLANSEE LA CONSTRUCTII CU SCHELET IN ZABRELE A. PLANSEU CU IZOLATIE FONICA ($I/SAU TERMICA) ajezata pe padind intermediara i B, PLANSEU CU IZOLATIE FONICA ¢§I/SAU TERMICA) cu pardoseal flotantd - ©B9O® ; : gekae 1. Pinta 2, Pardosealé din scindu lu 3,Talpa Inferioares 4, Podind intermediard 5, Scindurd de capat (rigidizare) 6,Gtinda de plangau 7. Tai superiors 12, Grinela de legetures 8. Platon, 13, Grinzgoord 9. Placare interioarts 14. Strat zolont lO.Asterea = din. seduri 15, Spel sustinere piofon ayezate diagonal + barierS Vint’ 16, Piaci PAL (sau contrapiaca)) 11.Placare exterioard, cu strat de aerventiiat oz CONSTRUCT DIN LENIN PLANSEE LA CONSTRUCTII CU SCHELET DIN DULAPI CU STILPI CONTINU! A. PLANSEU MINIMAL PLANGEE SE TAL B, PLANSEU CU IZOLATIE FONICA ($//SAU TERMICA) din saltele dispuse tnire grinz! waa’ “l E | ne 1, Plintes 2. Traversé de legdturts 3. Pardoseaka din scindur cu lamba sl uluc 4, Grind de piangeu 5, Placare exterloard cu strat de er ventliat 6. Traversd de rezemare 7, Scindurd de rigidzore 8, Saitea zolanta wie +9, Piafon din scindurl Lu. 10. Piacare interloart 11,Astereaks din scinduri dispuse diagonal + boned de vint CONSTRUCTI DIN LEMS PLANSEE PLANSEE LA CONSTRUCTII CU SCHELET DIN DULAPI CU STILPI CONTINU C, PLANSEU CU IZOLATIE FONICA {$1/SAU TERMICA) agezata pe poding Intermediards ELAR Hy li RRR 1, Pacare exterioard cu strat de er ventiot 2.Astereala din scindurl dispuse diagonal + bariera de vint 3,Placare interloaré 4, Pinta 5, Parcoseaid scindur faifulte 6, Podind intermediara 7, Giindé de piangeu 8, Sipc! fhxare piafon 9, Traversa de rezemare Big 10, Plafon 11 Strat olant 12, Grineigoares 18. Strat suport pardosealé din pi&ici PAL (sau din lernn masiv) (CONSTRUCTH DIN LEM PEREN SI PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIE] DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR $1 O FATADA SISTEM CONSTRUCTIV CU STALP| SI GRINZI COPLANARE PE 2 DIRECT Sectiune axonometicdg Surscr: Construire en bois 1, 2.209, Lausanne 1988 CY flement de fatadd: SSN SEs” CSIR “SS RK a Panoulul de fajadas WO > | { jt Stdlp pe 2 nivelel 15/115 rn Placare exterioaré din scéndurl orientale fattulte Rama orzontalés Inferioaré a panoulul de fotack Sort din tabki; protectie laapa Gtindé din lemn lamelar incleiat Rama orlzontals superioaré a panoulul de fatacé: Fonokolatie din vara mineraka Tavan din gips carton Placaite interoaré cu plact din glps carton Termoizolatia: 2 randun din vata minerala, in vederea compenséiri Npssi de inertie ternica yon cress enone rmceneonunnirasanecrentse Sistem constructiv finkandez, conceput pe o tama de 3.75 / 3,75 min 2 variante de inditime (2.16m / 2.58m). Toate grinzile sunt din lemn lamelar incleiat si au dimensluniile 116/22 ern LegGturile dintre elementele structurale se realizsazé cu ajutorul unor conectorl metalicl. Grinzile planseului altemeazé (ca pozitie in plan) in “abl de sah”. Exist o gamé larga de panounl de fatadd (ca formé si dimenslun|. dar iclentice ca aicétuire). Acoperisul este de tip ferasé cu panté zero. Stéipil primesc la interior o protectie termicd suplimentaré 320 CONSTRUCT DIN LENIN PERET St PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIEI DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR SI O FATADA STRUCTURA PREFABRICATA DIN DULAPI Sectiune verticala prin zona de pilin (in stanga) $1 prin zona vitraté (n dreapta) Surscx: DETAIL, 1/1997, p. 43-44 Alcdtuirea acopertgulul (de sus ih jos) * — Invelifoare din tabla cle zinc = astereala de 24mm, * psi curol de insonorizare fonica = pane de 60/120 mm dispuse la 625 mm sipcl pentru aistantore, 12/60 mm, carton btumat Panou aglomerat tip OSB de 19 mm Céprio# de 220mm, disous! la 625 mm izolare termica din vate minerald de. 120+100 mm, * _ batierd:-de vapor, fole polletiiona + sipci suport tavan de 24 mm ® favan din pidci de gips carton de 15 mm Alcaturea peretiior : (de la interior spre exterior) * plécl din gips carton de 12.5 mm+10 mm + barleré de vapor, folie de politiens: + olatie termica, vaté mineralts de 100 mm = schelet din emn: montanti de 60/140 mm dispus! ia 625 mm. * placa din lemn agiomerat (PAL) de 16 mm + barleré contra véntulul folle de: polletiionas * strat de oer ventilat, sipcl de 24 mn batute vertical + placare exterioard din scandur orizontale dispuse in “caplama” Alcatuirea planseulu intemediar: (de sus in jos) «shat de uzuré: mochetd + dad flotantis - sapa din ciment armat de 80 mm. strat separator, material fonoamortizant * — pldci aglorerate din lemn (PAL) de 16 mm + ginal perpendiculare pe planul Tatadel, dispuse la 625 mm una de cealalaté = material fonoabsorbant, vata mineralé de 100 mm, + schelet (codru) din sipci, suport tavan + tavan din pl&cl de gips carton de 12.5 9/2 (CONSTRUCTH DIN LEMN PERET SI PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIEI DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR SI O FATADA. CLADIRE CU STRUCTURA DIN STALPI (PE 2 NIVELE) 91 GRINZI (IN CLESTED Secfiune axonornetrica Sua: Les systemes constructs en bok, Paris 1984, 2.38 Acopetis in terasé cu Panta zer0 lesit in console pentru Protejarea tatadei Grind principald de fatadd, coplanara cu staipul Giinai n’cleste", Perpendiculare pe fatadé Supraluming Glinda de fajada Element de fatada moultistat Stdip continu pe 2 nivele Uséi de balcon din tern, Plangeu fonoizolat (pe dad flotanta) Grind’ de fatada in “L*, pentru coborarea nivelulul pardoselli interioare la nivelut celei exterioare (a balconulul), Terasé (balcon): scOndurle sunt ayezate distonfat pentru buna scurgere a apelor meteotice Hlementele de fafadd sunt alcétuite ( de ta interior la exterior) din: Placare interloard (plac! gips carton) Barier de vapori (folie polietiiend) Termolzolatie (vatté minerala) Bariera de vant (poletiiena) ‘Strat de ger ventilat (griki de sipci) Placare exterioara (posibil orice material rezistent ia intemperil 3/22 CONSTRUCT DIN LEMN PERETI SI PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIE] DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR SI O FATADA CLADIRE CU STRUCTURA DIN STALPI (PE 2 NIVELE) $1 GRINZI DE FATADA (IN CLESTE) Sectlune axonometica Sua: Les systemes constructs en bo’, Paris 1984, 2.39 1. Strat de cer ventilat 2. Placare exterioarés 3. Tol’ metalica introduscs Intro fanta taiaté th cadrul stOjpului si mascara cu chit 4. Protejarea pieselor oizontale cu sorturi din ‘tabla 5. Grind de fafada in “cleste® 6. Talpd inferioard bizotaté: pe miloc pentru fixarea vitrajulul (tars cercevele) 7, Ranforsarea stiputul cu platbande metalice 8, Sip continuu pe 2 nivele 9. Plangeu intermediar 10, Grinzi de planseu perpendiculare pa fatods 11, leolatie termnic’ th spattul dintre clestl 12. Pardoseaia planseului Perefii exteriori se compun intro rama suport in grosimea céreid se introduce materialul temoizolant, Pe fata interioard atamel se fixeazd pldc! din PAL. Lo exteriorul ramel se bat sipel peste care se aplica placaju exterior. La inferlor se poate inlocul placajul din PAL cu placi din gips carton ‘eae sneer NCOP SNIP NEWER SA AN REAR SEEN Observatie: spre deosabire de solutia prezentatd'in pagina precedenta (3/22) in acest caz grinzile de fofads ($1 nu cele Intericare, ale planyeulu) sunt realizate in “cleste”, 9/23 ‘CONSTRUCTI DIN LEMN PERET SI PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIEl DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR $1 © FATADA STRUCTURA DERIVATA DIN SITEMUL “PLATFORM” Secfiune axcnometiica. Sursa: Ameriked Csalodl Haz Epitese, Foszerkettel, Budapesta 1999 talpa inferioars- traversa supetioara scanduri batute in caplama: ‘termoizoiatie talpa inferioara y fraversa inferloaré my acoperire schelet + bariera contra vantului Structura casei deriva din sistemul "platforn* de care se deosebeste doar prin aparitia unel tind de fatada. Sistemul “platform” prezinté avantajul utilzéll aceloras! tipurl de sectiuni de lemn, fapt care conduce la 0 mal mare rapiditate de executie, |a 0 simpiificare a detailor 51 deci sila.o economicitate crescutd, dr, in schimb, conduce Ia o prolectare mai atenta si mal faborloasé, Utiizarea conectorilor metalic! (parent sau mascat}) méreste s1 mal mult viteza de executie. Rigidizarea constructiel este obfinuta pe 2 cdl: . th senor elernentelor structurale (montantii+grinaie plangeulul) fa un pas mic (pana la 60 cm) * Prin baterea unor placi aglomerate din lemn de tip PAL, OSB, (cGteodata sia unor scdnduri ), cu dublu rol, de rigidizare dar §1.ca suport peniru bariera contra vantulul, la peretii exterior 3/24 ‘CONSTRUCTII DIN LEMN PERET SI PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIEI DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR $I O FATADA STRUCTURA DIN STALPI $1 GRINZI (PRINCIPALE $I SECUNDARE) “IN CLESTE", CLADIRE INTEGRAL PREFABRICATA, Sectiune axonomettica tanga), sectiune vertical (dreapta) Susa: Consirure en bots 1, p. 217, Lausanne 1986 Sistemul utilzat -"Herrenath’- pemnite ridicarea unor case extrem de flexible ca plan, Scheletul se compune din stdipi de l4/l4empe2 5 etaje si grinz “in cleste* suprapuse. Panourile de faladé contin toate straturile uzucle si sunt integral prefabricate, flind montate pe santier. 6 1. Invelitoare ain piaci ondulate de azbociment 7 2. Sipci 4/6.em 4. kolatie termicd de ¢ cmcu barierd de vapor + carton osfaltert 4. Scandurl fdifutte de 1amm prinse sub copriot 5. Alcdtulrea fatadel + Pkacl de czbociment lipite pe scheletul panoulul + olatie termicd + folie PVC + Shot de ger ventiiat + Panou aglomerct pe baz de lemn, imbrdicat cu un strat de material plastic (melarrinat) Rama panoulul, profilata special pentru realizarea Imbinélor . Tapa inferioaras Pardoseala balconuluk scéndutl; asezate distantat Srinzile in consol’ ale batconulul “seen etonuereonnnmmramceeininennaeaiamensrpty seen ger capcom narmonnnne mbar nccoeer or ees 2 2No 3/25 CONSTRUCTI DIN LENIN PEREN SI PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIE] DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR SIO FATADA SISTEM STRUCTURAL MIXT: STALP! $1 GRINZI (COPLANARE) + PERETI DE RIGIDIZARE Sectiune axonometicé de ansamiblu Sursa: Construire en bois 1. .230, Lausanne, 1988 Sistem constructiv japonez ce s8 remarcé prin imbindri simple si sectiunl reduse, Datorta sebmicitati ridicate, sstemul structural cu stdipi 31 grinzi al fost intét cu o serie de perefl Portanfi de rigidizare. Planseele sunt pretabricate, flecare modul find constituit din 4 gring solidarizate prin intermnediul unor pidici OSB" batute pe ambele fate (superioard sl inferioard) o otindilor. Peretti sunt tencuiti sau placati cu gips carton O88" (Orlented Strand Board = pide! din aschil lernnodse mei: servesc $1 ca supert peniru apicareo Fercutelilor Ferme tiangulare dispuse Ia 3.70 m una de cealalaité: Pane acoperis ‘Grinda de fatada Montanti din duop! de 3.80/10em igus! ka 60 cm unul de celalalt Placi prefabricate de planseu din 4 gringi rinse cu plac! OSB Stalpi continul pe 2 nivele, 10 /106m Planseul parterului, istanfat de sol ocluefundatie din beton Solidarizarea grindiior intre ele si cu stélpii_ se reclizeazd cu ajutorul unor platbande ¢eciise) din ofel batute in cule s! intérite cu buloane. Stdlpil, continul pe 2 etale, sunt dispusl pe 0 framéi de 3,70 / 3.70 rm. Suplimentar stucturii cu stéipi_ si grinzl. au fost prevézuti pereti de contravantulre . avaind sl rolul de a prelua anumite sarcini gravitationale Claditea va fi detallata in paginie 3/27 51 3/28 3/26 CONSTRUCTI DIN LEMN PERETI St PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIEl DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR SI O FATADA SISTEM STRUCTURAL MIXT: STALPI SI GRINZI (COPLANARE) + PERETI DE RIGIDIZARE sous axonometricd a detalilor constructive ‘Sursa: Construire en bol 1, 1.230. Lausanne, 1988 Ferd tiangulards Bulon de fxare Platbandé (ecisa) de of) —————{|__. Grind principaks 10/10.em Montant rigidizare si suport pentru or Inchiderea tatadel, 3.8/10 om Staip continuy 10/10.¢m Sr Bulon de fixer, —___" Platbanda (sclisé) din ote! | Montant rigidizare si suport pentru Inchiderea peretetul Interior 3.8/10 om 1,7 STRUCTURA OWN LEMN 3/27 (CONSTRUCTH DIN LEMN PERETI S PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIE] DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR $I. O FATADA SISTEM STRUCTURAL MIXT: STALPI SI GRINZI (COPLANARE) + PERETI DE RIGIDIZARE Sectiune axonometica (stanga-jos) si sectiune verticald (dreapta) ‘Sursa: Construire en bois 1. 2.230, Lausanne, 1988 1. Acoperire reallzaté din: + invelitoare metalica + piéci aglomerate pe bazé de lemn + pene din lemn de 6/6. cm 2. Ferma triangular 3. Grinda de fatada 4, Tencuiakd sinteticd pe suport de fbr de sticla Panouri OSB, bétute in cule Paci din vata minerald cu rol de termotzolatte (ia exterion $1 de fonoizolattie (1a interior 51 exterior) 7. Placi din gips carton 8 Parcoseald din pléici de PAL fumiuit 9. Grinzi din dulapi de 3.8/18 cm 10. Comier metalic de racord 3/28 CONSTRUCTII DIN LEMN PERETI Sl PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIEI DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR SI O FATADA SISTEM STRUCTURAL TIP “PLATFORM" la clédiri P+4_ Sectiune axonometricd (vedere dinspre interior) Suis: Le bois clans la construction, Paris 1990, p:305 Pinta din tenn Rost elastic car stars |. Strat uzuré (Macheta litte) a gpm Immpasiturcs PAL de 19 mm suport mocheta PAL de 22 mm suport dolé flotanta 2. Gil din fern, suport favan 9. Grindd din lean 10. Panou de gips carton: de 13mm 11. Vata minerate 100 mm 12, Barlerd-de vapor 13. Vata mined de 145 men (100+45) 14, PAL de 12mm N oo 16. Panou din gips carton de 10mm 17. Schelet din temn 18. Impésiturd (barterd) Impotiiva vantull sia. pial 19. Placare exterioara cu scdndur din len de ada Acest sistem constructiv a fost utilzat in premlerd in Franja in 1981 la locuinfele sociale din Alp! Ia frontiera cu Italia, la cca 1700 m attitudine. Aceste clédirl au 4 etoje din lemn peste un parter din beton. S-a.utlizat un sister modulat i industrialzat ce a dat deplind satisfactie cu precdidere in domenile izolari temmice, a rapiditatil de executie si a capacitatii de a réispunde sarcinilor seismice, CONSTRUCT DIN LEMN PERE INTERIOR! 3.3. PERETI INTERIORI In cazul alcGtulrior cu schelet, diferenta Intre PERE||I INTERIOR! PORTANT! s| NEPORTANTI constd ih dimensiunile diferite pe care le au (din considerente de rezsisten{d) sectuniie elementelor ce compun scheletul. Spre deosebire de fafade, peretil Interior au © alcdtulre mal simpid, sl anume : rama structural’ este placaté pe ombele fefe cu un placa ce poate fl Identic sau diferit. La interlor de requis se introduce un material tonodbsorbant pentru a insonoriza cavitated Interioard, aittel deoseblt de rezonantd la sunetele aeriene, colo unde avem 2 Incdipei interloare cu reginuri termice diferite se cimensioneazé materialul fonoabsorbant (de regula vatd mineralé: ) pan ce se atinge redstenta temica necesard, Din considerente de izolare acusticd se poate lesta peretele prin dublarea materialulul de placare (de exemplu dublarea follor de gips carton) sau se poate merge chiar la dublarea: scheletulul portant al peretelul, cu evitarea aja zselor punti sonore. Acolo unde sunt necesare mésull sporlte antifoc se prevad imbrécared parialé sau totalé a pieselor din lemn ain interiorul peretelLi cu gips carton sau cu 0 vatietate speciald a acestuia cu Ridunt: Acole unde perefi, intertori sau exterior! se tenculesc, se pat folos| ca substrat, pentru tencuiala aditiveatd sf aimata cu panzd din fbr de sticld, pide! din Herakdit, OSB sau si mal bine din Betonyp. material rezistent sila tentative de etractie (spargel, lovir, spungerl), 1, rama structuralé a peretelul Interior 2, rama + placare pe ambele fete 3, dleatuire fonolzolata curenté 4, dlctture fonolzolata: speciald cu dublarea sI desoldarizarea ramelor vat mineralé sau alt material foncabsorbant 3/30 CONSTRUCT DIN LEMIN PERETI INTERIORI - VARIANTE DE ALCATUIRE om 1 PERE GI INTERIOR! A. PERETE MINIMAL B. PERETE TERMOIZOLANT C, PERETE FONOIZOLANT D, PERETE CU FETE DIN PANOURI USOARE PE BAZA DE DESEURI LEMNOASE, |. $lped de montal 2, Sfp 3, Placore 4. Saitea kolanté 5, Pract izoianta 6, Prasé rabit 7, Panou ugor pe baza de degeut lernnoase 8 Tenculaks CONSTRUCT DIN LEMIN PERE INTERIOR PERETI INTERIORI - RACORDARI LA PERE! EXTERIORI, PARDOSELI, PLAFOANE SECTIUNE ORIZONTALA SECTIUNE VERTICALA —SECTIUNE VERTICALA Jos A. PERETE INTERIOR MONTAT FARA, INTRERUPEREA FINISAJELOR LA PERETI, PARDOSEALA, PLAFON B. PERETE INTERIOR MONTAT CU INTRERUPEREA FINISAJELOR LA PERETI, PARDOSEALA, PLAFON CC. PERETE INTERIOR FONOIZOLANT D, PERETE INTERIOR CU FETE DIN PANOURI USOARE PE BAZA DE DESEURI LEMNOASE (tip STABILIT) 1, Placare exterioaré cu strat de ger ventliat 2. Astereald cu barierd de vint 3, Piacare interioard 4.Stip 5, Montant perete interior 6.Saitea termoizolanté 7. Tapa inferioards 8 Pinta 9, Pardosealé din lemn 10. Platon 1), Dugumea oarba 12, Scindur& de montaj 13, Panou usor pe baza de deseuri lemnoase (tip Stabilt) 14. Plasd rabit 15. Tenculala perete 16. Tencuialé plafon CONSTRUCT DIN LEMN PERET INTERIOR! PERETI INTERIOR! - RELATIA CU GRINZILE PLANSEULUI yo 4 — ca a 4 yy Pe HT REI] _DESPARTITOR! (NEPORTANTI) | | DIN LEMN, DISPUSI PARALEL CU b GRINZILE PLANSEULU! 4 f\ Yi A. PERETE DESPARTIOR DIN PANOURI PE BAZA DE LEMN, ASEZAT PE GRINDA DE PLANSEU B.PERETE DESPARTITOR CU SCHELET DIN LEMN + PLACI, ASEZAT PE GRINDA DE PLANSEU C. PERETE DESPARTITOR CU SCHELET DIN LEMN, ASEZAT PE GRINZ-JUG D. PERETE DESPARTITOR CU SCHELET DIN LEMN, ASEZAT PE GRINDA DUBLA DIN DULAPI + FURURA (CONSTRUCT DIN LEMN, PRINCIPI DE PROIECTARE § PUNERE IN OPERA / DIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE 4. PRINCIPII DE PROIECTARE $I PUNERE IN OPERA A. CONCEPTIA STRUCTURII PORTANTE Al. ELEMENTELE STRUCTURALE: REZISTENTA $I STABILITATEA LOCALA Ala. DIMENSIONARE © IN RAPORT CU SOLICITARILE * ASIGURAREA REZISTENJEI ELEMENTELOR STRUCTURALE: aria necesaré a sectiunil este determinaté de raportul dintre incarcairle aterente respectivulul element structural ¢i rezistenta mecanic& a materialulul (lemnului la solicitarea specifica acelui element. + LIMITAREA DEFORMABILITATII ELEMENTELOR STRUCTURALE ( v. $i Alb) Dimensionare aproximativa a ‘zveltetel’ (raport intre sectiunea transversal $I inditime) pieselor comprimate din len mastv, supuse la incrcrr obigsnuite, pentru limitarea riscului de flambaj: dmin=1/18H (unde d = latura sectiunii; H = ihéitimea plese’) Dimensionare aproximativa a in&itimii sectiunii unel grinzi supuse la theGreéri obignulte (locuinte), pentru limitarea ‘séigetit’ (deforméri prin incovolere): = deschiderea intre reazemele grinzi) h=1/17-1/20L (unde h = inditimea secfiunil; SECTIUNI DE LEMN ECARISAT ‘$I TIPUL DE SOLICITARE LA CARE RASPUND CU MINIMUM DE MATERIAL Deasuprainiel A: sectiun! supuse Ia eforturi de compresiune (stip|, popl, montant}, contrafiye, contravintui) Infre linile A ¢1B: _-sectiuni supuse la eforturi de Tnoovolere reduse, cu un raport al laturilor cca, § /7 (plese de scheletin zabrele, arbaletrier) Intre linlle BsiC:__sectiuni supuse Ia eforturl normale de Tneovoiere, cu un raport al laturilor cca. 4 / 7 (grinzi, taIb1, cOpriori de deschider! uzuale) ‘Sub linia C: sectiuni rectangulare dezvottate pe Inditime, permitind obtinerea unel bune rezistento la ncovolere Th conaitile unul volum mic de lemn cm. 6 8 10 2 “a. 6 18 20 2 4 10/10 toni2 122 4 ona] gna | sons aang saya rie frais 16/16 16 ons aie | 10s 148 16/1888 1420 18 ons ans 2 620 80 10/18 2 gn2 10722 14p2. 22 4 apa 10a 2ps 244 6 10726 26 24/26 ns 248 28 10728 @ B A Dupa TSCHUML A.G., LUPU, M., Construction 1 - Le bok. EPFL-DA‘IB Chaire d’Architecture et Construction, Lausanne, 1989-90. 4n (CONSTRUCT DIN LEMIN PRINCIPII DE PROIECTARE $I PUNERE IN OPERA / DIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE Ala. DIMENSIONARE @ IN RAPORT CU REZISTENTA LA FOC DIMENSIONAREA GRINZILOR DIN LEMN ECARISAT $I DIN LEMN LAMELAR, PENTRU © REZISTENTA LA INCOVOIERE DATA, IN RAPORT CU NUMARUL DE FETE EXPUSE $1 DURATA DE CONSERVARE A PROPRIETATILOR DE REZISTENTA ( 30 gi respectiv 60 min) N.B. Pentru a trece de Ia 0 rezistentés la foc F30 Ia F60, léstimea (b) $1 inditimea (h) se dubleaza 4 laturi 3 laturi 4laturi Expunere la foc 3 laturi Eforturi din incovoiere (N/mm) 4 laturi Expunere la foc 4 laturi 3 laturi PZZ2 EQ bow Lo i : Eforturi din incovolere is i in hmin i i bmin hmin (N/mm) (mm) (mm) 310 300 = 620 Dupa TSCHUMI, AG. LUPU, M., Construction 1- Le bos. EPFLDAITB Chae d’Archifecture et Construction, Lausanne, 1989-90. 42 (CONSTRUCT DIN LEMN PRINGIPII DE PROIECTARE @| PUNERE IN OPERK / STABIUTATEA ELEMENTELOR COMPRIMATE Alb. STABILITATEA ELEMENTELOR COMPRIMATE In general, riscul pierderi geometriel Initiale a elementelor structurale in zonele comprimate (fiambajul sfipilor, lesirea din plan vertical a elementelor de suprafa{é - voaiarea ‘inimior de grtinzi, a peretiior, etc) poate fi mentinut sub control prin: - caracteristicile materialulul (modul de elasticitate); - aria si geometria sectiunil perpendiculare pe directia compresiunil (V. §1 A10); = conditile de rezemare a elementulul si eventualele legéturi supiimentare, © CONDITIILE DE REZEMARE Infiuenta conaitilor de rezemare a unui stip asupra risculul de flamba): conditlle de rezemare determing lungimea de flambaj (Lf); riscul de flamboj creste proportional cu lungimea de flambaj. Exemple de rigidizare a unel grinz| lamelare Incovoicte; impiedicarea lesiti grinzi lamelare din pianul vertical — (voalare), —_datorité eforturior locale de compresiune. (1) Rigidzarea grinzii cu colfare (2) Rigidzarea grinzii cu bare din ofel rotund * GEOMETRIA SECTIUNI! "‘Impristierea’ — materialului— in sectiune —influenteaz_—_pozttiv tigiditatea elementelor comprimate — (stabiitatea ia flambo}). Exemple de stip cu sectiuni compuse: @.Barele supuse la compresiune sunt asociate intre ele prin: fururi nclelate, fate cu cule sau cu gujoane; zdbrele fixate cu cule. 'b. Incastrarea unui stiip cu sectiune compusd: reazemul si legéturle care asiguréi incastrarea Cv. conditile de rezemare). La, fet J \ (a) A (b)) é incastrat \ dublu lo -tber \ oricult —' Incastrat - articulat punct de“ ‘extune 43 CONSTRUCTI DIN LEMIN PRINGIPI DE PROIECTARE 61 PUNERE IN OPERA / CONTRAVINTUIREA (A2. ANSAMBLUL STRUCTURAL: CONTRAVINTUIREA SISTEMELOR CU SCHELET In raport cu fortele orzontale ce actioneazd asupra unel constructii (Vint, cutremur, etc), stabiltatea onsambiului structuri de tip schelet presupune prezenta unor aya-numite plane de contravintuire rigide (nedeformablie), verticale si orzontale. Comportamentul la actluni orzontale a doug semitravel structurale, m rel situafi: (1) F@ra. contravintuir: deformare laterala ce poate duce ia probusirea structuril (colaps).. (Numai —contravintulre verticals: Instabilitatea zonei comprimate a grinailorin sens longitudinal. 3) Contravintuire in plan vertical 3 ‘orizontal: stablizarea grinzlior impotriva jesin din plan vertical: structura nedeformatd. ‘SCHEMA DISPUNERII PLANELOR DE CONTRAVINTUIRE in 2 sisteme posibi ()Rigidizare numai th plone verticole: » | 4 presupune ctte un plan de contravintuire verticalai pe fiecare axa a tramei structurale, pe cele doud directi; grizle perimetrale ‘asociaza planele verticale gi le transmit ‘incércéitle orizontale; nu este necesard contravinturea la nivelul plangeelor. (2) Rigidizare 1h plane verticale 3 orzontale: prezenta contravintuitlor orizontale permite 2 reducerea la 3 a planelor verticale de ~ ire, cu condiia ca ele sé nu fie SK | presupune 0 conceptic _— particulard a plangeelor (tigide ih planul lor) T [ | Posibllitziti de realizare a planelor rigide: | nt ~ 1 Contravintuiri verticale: de utlizat pe cit posibil peretii de compartimentare; pot fi peret! din Ziddirle sau beton, sau peret! cu schelet de lemn prevézuti cu ssteme de rigidizare: diagonale din bare de ofel tensionate dispuse in cruce; diagonale din lemn; scindurl bétute diagonal: panour! tigide din derivate de lemn. Contravintuiri orizontale: in planul plangeelor §1 acoperigelor trebule prevézute sisteme de rigidizare: scindurl agezate diagonal in raport cu trama, in 2 straturi pe dlrectii opuse; panour din derivate de lemn, in doud straturi cu rosturi decalate; diagonale din platbande de ofel dispuse ‘incruce. Exemple de contravintuit verticale din lemnn. (1) Sembcadre contravintuite cu contrafige din lemn, rezstent la Intindere i compresiune. (2) Contravintuiri verticale cu 0 diagonalé rezstent aff ja intindere ct § la compresiune. 1 (3-4)Pereti contravintuiti prin thehideri realzate cu placare sau umpiutura din scinduri asezate diagonal. Fixarea unei diagonale din ofel rotund de o gtindé principal, cu sabot metalic. 44 CONSTRUCT DIN LEMN PRINCIPH DE PROIECTARE § PUNERE IN OPERK / PROTECTIA IMPOTRIVA SURSELOR DE APA B, PROIECTAREA DE DETALIU B1. PROTECTIA IMPOTRIVA UMEZELII O constructie din lemn care se mentine intr-o stare higroscopicé stabilé, de echilibru cu mediul ambiant, se va comporta evident mai bine decit daca este supusti unel permanente instabiltati. Ca atare, functie de esentele de lemn 31 tratamentele hidrofuge alese, prolectarea de detaliu trebule sd albd in vedere protejarea lemnulul Impottiva riscului retentie! de apd. In acest sens, se disting 2 categorii de masur: ©. protejarea Mn raport cu surse de apd (ape meteorice si contacte cu alte materiale sau medii cu umiditate mai mare) b. asigurarea posibilitét!i de uscare a pieselor ocazional umede, prin ventilare Bla. PROTECTIA IMPOTRIVA SURSELOR DE APA Se va aveain vedere: =protejarea fatadelor expuse pioli (ceea ce poate totodaté asigura protejarea jemnulul impotriva radiatiel solare excesive); - prevenirea infitratilor directe ale apel de ploale - favorizarea scurgeri rapide a apel si evitarea acumularlor - eliminarea sau acoperiea suprafetelor orzontale - acoperirea suprafetelor oblice - acoperirea capetelor pieselor de lemn a céror expunere favorizeazd absorbtia apel - protejarea lemnulul Impottiva transferulul de umiditate prin ascenslune copilar’ - protejarea lemnulul mpotriva umiditétli din depunerea de zpada si din ricogeul apel de pioaie Stregin| ample, dectosuri pe verticalé: volumetrie tipicd pentru constructile din lemn, ca autoprotectie impotiva poll. Asigurarea unel cit mal bune etangeita ia peretil din bine suprapuse, prin forma acestora in sectiune + staturl de material zolant 1.Cloplirea concavés a piri inferioare a bimelor asigura o bund rezemare si impiedic& into ocrecare mésuré Pdtrunderea apelin rostur 2. Supratetele plane asigurdi rezemarea pe o suprafaté mal mare, dar nu Impiedicé patrunderea apel in rosturi 3.Profilul triunghivior adéuget si ulucul tat in bina superioara asigurd o bund etangare. In rostutl se introduc straturi de materiale kolante: muschi, tut, mortar, fuior de cinepd gudronat, etc Pereti din elemente profiiate cu lambd 41 ulue: imbinare etansa CONSTRUCT DIN LEMIN PRINCIPI DE PROIECTARE $1 PUNERE IN OPERA / PROTECTIA IMPOTRIVA SURSELOR DE APA Doud tipuri de placare cu scinduri verticale care favorizeaz’ scurgerea rapidé a apel; rezolvare preferabild pentru fatade neaddpostite. (1) Placare cu scindurl verticale cu lamba $i uluc, formind nututi verticale; doud variante de rezolvare a colfuiu. Lungimile scindurlor sunt imitate pentru limitarea luctulul lemmnulul. Scindurie provenite dintt-o tSiere radiala se vor comporta evident mal bine la variatii climatice mari. @Placare cu scinduri verticale simple, cu baghetd de acoperire a rostulul Placare cu scinduri orizontale. Profilele obgnuite de scindurl fOituite (1) nu asiguré 0 bund etangare contra pio + vint: (2) scindur faltuite cu 0 geometrie adecvatd unel protect contra pioll + Vint. (- 4) Scindurl orzontale in caplama, cu KGctimar. Suprapunere: 12% din Kitimea scinduri si min 10 mm. Scindurile sunt fixate cu un singur find de cule, pentu a le permite deformarea liberd. In loc de a urmdri impiedicorea infitratilor de apa ih imbinérile expuse, este uneor mal simpid si mai fiabila Prevederea posbllitatii de evacuare rapidd a apel; exemplu cu ldcrimar (1) sl exemplu cu drenare rapida din ‘scobitura’ (2). Atentie la intretinere! (prevenirea infundori scurgeri) 46 CONSTRUCT DIN LEMN PRINCIPI DE PROIECTARE §| PUNERE IN OPERA / PROTECTIA IMPOTRIVA SURSELOR DE APA Nuturie verticale previn formarea de crépaituri aleatori la supratata lemnului si totodata, in cazul expuneril exterioare, permit scurgerea rapidd a apel de pioaie: in exemplu: stilp circular cupiesdi metalica de imbinare. Evitarea suprafetelor orizontale expuse sau protejarea lor prin acoperire cu elemente de lemn sau metal posibil de inlocult ) Protectie cu scinduré + tratament hidrofug: (2) Protectie cu piesd de lemn cu sectiune curbé + tratament hidrofug: @ Protectie cu coperting de tablé asezatd pe piese de calare. Capét expus, protejat cu o pies de lemn cu Kicrimar, fixaté pe o fururé cu rol de distantier. Protejarea sectiuniior de ‘capét ale pieselor de lemn, cu capacltate mare de absorbtie. (1) Travers de parapet cu curburd redusd, prevazuta cu lacrimare, protejind capetele montantlior de lemn: (2) Stip taiat oblic s| acoperit cu un strat protector subtire. Piesele orzontale de lemn al céror capat ar rezulta expus (pane, gfinz’ de plangeu) pot fi de asemenea tdlate oblic in jos. Atentie la Intretinere! CONSTRUCT DIN LEMN PRINCIPI DE PROIECTARE 9! PUNERE IN OPERA / PROTECTIA IMPOTRIVA SURSELOR DE APA Rezemarea unel grinzi pe toat& grosimea zidulul (traversanta) las lemnul sO respire, dar fafa sa exterioaré trebuie protejaté in raport cu riscul expunerii Ia apd. Exemplu cu sectiune de capat hidrofugaté prin badijonare (1), protejaté cu 0 piesd de lemn, prevdzuté cu \Gcrimar (2) si placa de calare din lemn dur, contrapiacaj sau material plastic (9). Rezemarea unui stip exterior pe un soclu de beton (h min 30 cm) ce fereste lemnul de acumuiditle de apd, pada 31 ascensiunea capilard a umiditatil. Componente: sociu din beton cu pante spre exterior, talpd metalicd in formé de T Incastratdé in capétul lemnulul, teaves pétratd, buloane (3), crestéturé Inchisd cu mastic elastic (4) Forma piese| metalice §/ legéturle sale cu stipul rspund necesttatii de transmitere a unor diverse solicit: greutate, dar si actiuni orzontale, intinderi, momente. Acest tip de teazem necesité 0 pregitire exacté a fundatiel si, pe cit posibii, prevederea reazemulul cu ssteme de regiare (pene, uri ovale, gurubur). Perete de lemn pe un soclu masiv din zidGrie cu inditimea de min 30cm de Ia nivelul terenului (protectie contra stropiti). Un strat hidrozolant separa lemnul de soclu (umiditate din ascensiune capliorG, transfer de la un material ja altud. Taipa, jor in consolG, formeaza impreund cu paramentul exterior un Wcrimar. 48 Tratament hidrofug Atentie la ‘Intretinere! (CONSTRUCT DIN LEMN PRINCIPH DE PROIECTARE §# PUNERE IN OPERA / VENTILAREA PIESELOR DE LEMIN BIb. VENTILAREA PIESELOR DE LEMN Streasind cu prize de cer pentru ventllarea unul acoperls cu termoizolatie in planul invelitori; placarea cu scindurl ia ‘extradosul cpriorior include fante de ventlare inchise cu gfe anttinsecte. Stratul de ger ventiiat al acoperigulul Continua pe cel din alcatuirea peretlior exterior Piacajele exterioare din lemn trebule ventilate pe toaté suprafata lor intemd: trel tipuri de rezolvare a suportuiul ce permit © clrculatie de aer vertical (prin convectie) $1 orzontald (datorité diferenjelor de presiune a vintului ce actioneaz’ asupra fatadelo?).Sectiunile orificilor de intrare $i lesire a cerulul Insumeazi o suprafaté de 1/500 din supratata de ventlat. Piacare cu lemn retrasé, protejaté de soclu si distantaté de cesta, permifind astfel intrarea aerului. Mici gle impiedic& intrarea insectelor xiofage sau altele. Incastrarea grinziior de lemn int-un perete de zidérie, Transferul de umiditate de Ia ziddrie la lemn este prevenit prin: contact cu zidéia redus la fata superioard, ziaité “uscat’; strat hidroizoiant sub grind; spatiu de ventiiare (1-2 cm) lateral siin spatele capatului grinzii tratat chimic), In cazul peretilor exterior, fundul golulul de rezemare este termoizolat pentru prevenirea condensulul. (v. $I Prevenirea strivitior locale -rezemarea pieselor de lemn pe zidairie) Gol sanitar ventilat sub un plangeu de lemn: degajarea de umiditate din sol este impiedicata de un strat mal mult sau ‘mai putin etans. Orificii prevézute in soclu permit ventiiarea. golului sanitar (min.1/500 din supratata acestuia). Grinzile sunt tratate chimic. ‘CONSTRUCT DIN LEMN PRINCIPI DE PROIECTARE §1 PUNERE IN OPERA / CONTROLUL DEFORMARI LEMNULUL B2. CONTROLUL DEFORMARII LEMNULUI Deformabiltatea lemnuiul din variatii inerente de umiditate si anizotropia sa (deformablitate diferité pe cele trei directii, in cluda simetrie! aparente a pleselon joacd un rol Important in ceea ce priveste criterile de prolectare si punere th oper’, Atunci cind aceste caracteristici sunt luate in considerare atit [a tdierea pieselor, cit si la proiectarea $1 executia constructilior, respectivele deforma ale materiaiulul pot fi nu numai compatibile cu constructia s| soliditatea el, ci pot fi chiar folosite in favoarea acestela. (Ex: ‘precomprimarea’ naturald a stipior de lernn rotund sau ecarsat simetric fata: de inima trunchiulul, prin contragerea axiald simetric repartizata in sectiune sicrescind care periferie; compensarea deformatiior din incovolere §i contragere axiaid la grinzi =v. desen) Mentinerea sub control a deforméri lemnulul prin proiectare si punere in operd se referd, pe de © parte, la orlentarea sectiuniior in raport cu solicitarile s, pe de alté parte, la modul de prindere slimbinare a pieselor (sisteme de fixare, rosturi, tolerante). Orientare corectt a unei piese incovoiate (grind’, pand) deformarea datoraté contragerii axlale (mai mare cite periferia sectiuni) este contrabalansaté de ‘sdgeata’ din ‘inearcare. Contragerea tangential’ avind vaiori de cca 2 or mal mari decit cea radials, sectiuniie clestior se deformeaza, dar find dispuse th acest fel, deschizindu-se ele se ‘ageazd' progresiv pe marginile laterale, rmin stabile gi int&resc legatura. © parte a caracterulul particular al imbinérilor duble dn clegte) sau multiple din lemn se explicd prin valorficarea ih acest mod a asimetriel cvas-Inevitablle a pleselor ce le compun (clesti, sectiuni compuse, sectiuni din lemn lameiar). Orientare judicioasé a bimelor din lemn ecarisat si a scindurlior de piacare, \dsind cropaturiie din uscare ia interior. Fixarea scindurlior de placare, in asc fel Incit ‘lucrul’ acestora sd. nu fie impiedicat (culele fixeazd fiecare scindurd int-un singur punct al sectiuni sale). LLLLLLLLLLLLL ELLE LLL ene » 9 Crest&turlie practicate in lungul = scindurllor permit deformarea acestora fart a créipa (v. $i crestarea bimelor fa constructile cu pereti masivi, nuturile verticale ale stiipiior, etc). 40 CONSTRUCT DIN LEM PRINCIPIDE PROIECTARE §f PUNERE IN OPERA / PREVENIREA STRIVIRILOR LOCALE B3. PREVENIREA STRIVIRILOR LOCALE Ba. REZEMARILE Conditille de rezemare a pleselor de lemn nu trebule si conduca la aparitia unor eforturi locale de compresiune transversala mai mari decit cele capabil a fi suportate de lemn. Pe de alta parte, rezemiiie implicé frecvent relatia dintre lemmn 3 un alt material Giddirie, beton) cu rezistente mecanice mai mari. La ora actual, solutile cele mai flabile sunt cele bazate pe piese metalice de legaturd. In Continuare sunt prezentate citeva elemente necesar a fi avute in vedere in cazul in care rezemarea directé nu poate fi evitata. * Rezemarea lemnului pe zidérie sau beton, (@)Rezemare cu talpd de lemn continu& care repartizeaz’s greutatea grinzl pe suportul din zd&re si totodaté previne o Posibid strive loca a grinzi de lemn. (b)Rezemare pe consol metalicé inglobati in beton, putind acompania deformatile elastice ale grinzl, (c) Rezemore Legendd: @)Hitie —_bitumatas; intrun gol practicat h zd (acd 3.Grind’; 4.Furur de regiare a este posibii 0 profunzime distanfel fatd de zd: 5.Piesé de suficienté a golulu)) Tolerantele calare; 6. Consol metalicd. mut mai mari specifice lucrdrlor de zidarie impun un stem de rezemare cu plese de calare (1) din lemn dur, contraplaca} sau material plastic. Rezemarea ih ne prezinté riscul retentiel de umiditate. Dupa verificarea umiditétil lemnulul (max 18%). acesta trebule hidrofugat pe zona in contact cu zidéria. Atuncl Cid finisajul interior permite, se va prevedea o prindere ‘uscata’. (1) Plesi de calore; (2) Zond hidrofugatds; (3) Pies metalic de montaj ‘uscar’ Fxarea th diblur_ expansive constituie © solutie eficlentd de tealzare a unel simple rezeméri, atunci cind dimensiunea pieseior de lemn permite traversarea cu un stift metalic filetat, eventual cu interpunerea unor piese de calare. (CONSTRUCT DIN LEMIN PRINGIPIDE PROIECTARE §| PUNERE IN OPERA / PREVENIREA STRIVIRILOR LOCALE ¢ Rezemare lemn pe lemn Rezemare grind& pe sifip cu talpa de repartiie din lemn dur (1) pentru limitarea efortutior de Ccompresiune transversola tn grind®. B3b, EFECTELE TASARILOR La constructile tip “blockhaus’, bimete se taseazti prin uscare #1, Co tare, tebule prevézut un joc Cutt) de tasare Ia capetele superioare ale pieselor verticale - in principal montantil laterali de usi si ferestre (contragerea-— transversal lemnuiul este mai mare decit cea ‘oxiold), Traversa superioar’ este prevazut cu un uluc adine, care, pe mésura taséirii binelor, coboard: si acoperd cepul_ montantulul, intial |sot descopert pe citve centimettl Luft de tasare Montantii jaterali se prevad cu ulucuri in care vor aluneca, pe masura tos peretelul, cepurile in coadé de findunicé cu care sunt prevézute capetele bimelor. 42 CONSTRUCT DIN LEMN PRINCIPII DE PROIECTARE St PUNERE IN OPERA / IMBINARI B4, REALIZAREA IMBINARILOR Putin dens, lemnul rezist’ prost la inc&rctiri concentrate 3/ legdituri punctuale. Transmiterea eforturlior trebule fGcutd tinind cont de directia fibrelor si asigurata printr-o supratatd de contact suficienté. Totodata, in raport cu inc&rcarlle transmise, lemnul implicd piese cu sectiuni mari, Indeosebi in cazul sistemelor cu schelet traditionale. Pe de alté parte, find putin dens, se fasoneazé uor. ImbinGrile traditional (duigheresfi) coreleazé aceste caracteristic! ale lemnulul, bazindu-se th mod esential pe geometria imbinarl, ceea ce implicd tdlerea adecvatd a pieselor ce urmeaztt a flimbinate Gmbin&ri cu chertare sau duigherest). Imbindirle traditionale - cu ajutorul cdirora au fost realzate toate structurile clasice din lemn si multe din cele recente, chiar de mari dimensiuni ~ Pot necesita folosirea unor piese auxiiare de legdturd, din lemn sau metalice (pene, domurl, cule, scoabe, buloane, pidcute dintate, etc) cu tol de siguranté, in sensul impiedicéri deplastitilor relative ale pieselorin caz de inc&rcéirl neprevézute. Imbin&irile traditionale, sunt insti de natura empiticds, bazindu-se mai muit pe mestesug decit pe calcule, mplicd o reducere importanta a sectiunil eficlente a pieselor in zona Imbinarri (si deci o Mojorare a sectiunii lor curente), precum gs 0 manoperd complicaté ce iungeste timpul de ‘executie, crescind preful constructiel. Sisteme modeme de imbinare (ingineresti) folosesc materiale auxilare mai flabile, permitind geometii mal putin complicate §I restrictive ale imbinétlior, §I sunt verificate in detallu prin calcul. Piesele modeme de asambiare, mal simple sau mal sofisticate - buleane, gujoane metalice, broge, suruburi, conectori dintat!, etc - sunt in general produse in serie mare si au capacitatea de a transmite diferite efortur. Alegerea poate fi fcutd in raport cu: cerintele structun portante (eforturi gi deformati), conditlie de montaj, exigentele de rezstenté la foc, expunerea la Intemperii,criterll estetice, Tratamentul anti-coroziv al elementelor metalice de asambiare trebule ih mod deosebit avut in vedere, in raport cu riscurl aftt structurale cit $I estetice. |. PIESE DE LEGATURA DIN LEMN DORNURILE (CUIELE) si PENELE DE LEMN) sunt cele mai frecvente plese compiementare imbindrior ‘traditionale. DORNURILE sunt piese din lemn dur, de forma clindric&, usor tronconice sau nu Gh trecut, frecvent prismatice). In general sunt asociate Imbin&rlor cu cep si scobitura, Imbingirlor ‘ia a Jumétate-lemn’ si celor “th furcd‘, pentru a impiedica depiastirie s/sau desfacerea imbinaii Exemple: (@) Imbinare “in furcd’ + dom: (p)imbinare cu cep $i scobiturds + dom, permitind demontarea. 4g CONSTRUCT DIN LEMIN © PENELE sun elemente prismatice din lemn dur, de doua categori: (@pene cu fete paraiele, introduse in locoguri de aceeasi formd gi dimensiuni practicate Ia Jonctiunea dintre doud plese de lemn ce trebule asambiate: sunt solicitate i principal a compresiune axiala si forfecare: (©) pene cu o fat& inelinata, solcitate la compresiune pe directie inclinaté sau chiar transversald * ECLISELE de lemn Gn general din contrapiaca), leagé th acelas! plan doud sau mai multe plese de lemn, find fixate cu cule sau suruburi (eventual cu incleiere suplimentara). Aceste imbingrl (de tp ingineresc), adecvate unor lucréri de micé si medie important, sunt calculate functie de grosimea placiior si distantele teglementare de fixare, MW. PIESE DE LEGATURA DIN METAL M1. THE Imbindrle cu tie functioneazd pe principiul repartizrl eforturior pe un numér mare de sectiuni mici. © CUIELE: deopotriv’ empiric’ $I modem, asamblarea cu cule poate fi utllzaté pentru Imbinéri Portante si este simplu de pus in operd. De preferintt gdurie sunt date in preaiabil, avind un diametru de cca 95% din diametrul cuielor, ceea ce Previne crdparea lemnului 3 permite utilzarea mai eficient& @ cUielor (indispensabbl in cazul lemnuul de stejar sau fog) Distantele ttre cule gi fats de margini sunt regiementate. In cazui solicitarli ia smulgere (nerecomandabi), —_—_trebuie utlizate cule profiiate PRINGIPH DE PROIECTARE §1 PUNERE IN OPERA / IMBINART Fol de tabi (2 mm grosime) introduse in fante diate in lemn muttiplicd numérul de sectiuni pe care se repartizeazé efortutile. 44 PLACILE PERFORATE FIXATE CU CUIE: iustreaza simpitatea si performantele cuielor (in acest coz, tie cu inalté rezistenta la smulgere). Piéicl metalice de 4- 6 mm grosime perforate (1) 3/ prevézute cu o strdpungere axial cu margin! ranforsate (2), sunt fixate ih atelier cu cule de Interfetele —pieselor «de asambiat. Pe santier, un bulon de articulatie () asociaza piesele realiind o articulatie ideals cu parti metalice ascunse gi deci pratejate contra foculul SURUBURILE PENTRU LEMN: prezinté avantajul_ mai bunel rezstente la smuigere decit culele — netede. — Aceastas rezsten{& se reduce cu timpul, pe mésurd ce lemnul se usucd. Pe de alta parte, cu cit lemnul este mai umed, cu atft relatia cui / gaurd se altereazd in roport cu eforturie perpendiculare pe cui (0 data ‘in plus, este de dorit o umiditate adecvata si constanta !) SCOABELE: sunt th general utlizate in cadrul constructilor traditionale, pentru mentinerea 1h porttie a imbindtlor, fare a transmite propri-zis efortun. AGRAFELE: in general utilzate in atelier, cu pistoale performante sicalculate pe baza rezultatelor ‘ncercéirlor de laborator; sunt de regu utlzate la peretii clédilor cu schelet de lemn. BULOANELE: asamblarea numal cu buloane _- prevézute cu fondele sau pldcute, gi piulite (pentru Imbin&ri portante, min 2 buloane $12 - 14 mm) - este adecvaté door in cazul ‘Imbindirlor solicitate la intindere si pentru construct provizori demontabile. in cazul in care buloanele lucreazé la intindere, trebuie verificat ca rondelele sau pldcutele s4 aba o suprafata suficienté pentru repartzarea ~—eforturior de ccompresiune pe lemn. CONSTRUCTI DIN LEMIN PRINCIPH DE PROIECTARE $i PUNERE IN OPERA / IMBINARI 1. Pidci metalice (4 - 6 mm) fixate in atelier de interfetele pleselor de ‘asambiat. 2. Stréppungere cu margini ranforsate 3.Bulon de asociere a pieselor pe santier, = Imbinari cu scoabe Agrate @ 1-2 mrn:In general cu rag sintetice oplicate pe vitur Imbinari cu buloane 4s CONSTRUCT DIN LEMN © BROSELE: sunt tle de ofel cu diametre peste 6 mm, Introduse forfat tn perforati prealablle cu diametru cu 0.2 - 06 mm mal mic ca diametrul tile (contrar perforatiior pentru bulonare) $1 fraversind Integral ansamblul pleselor. Pentru siguranta, este uti prevederea unei legdturi suplimentare Gh general cu unul sau mai multe buloane). Permit realzarea de Imbinari fara joc, spre deosebie de bulocne. Asamblarea are un comportament ductil (brosele cele mai solicitate ating ‘limita de plasticitate’ inaintea ruperi lemnului si permit astfel_o tedistribuire a eforturlor cétre brogele Thvecinate, fra rupere locaid), favorzat de diametre cit mai mici. Tehnologii recente de mare precie, asstate de computer, permit asocierea de rose cu diametre foarte mici, cu piese metalice in plane muttiple. * ACELE sunt tle de ote! cu diametru foarte mic (< 6 mm), intoduse forfat_ in gdurl prealabie, wn general prin presiune, Datorita diametrulul foarte mic si. a penetraril lor ce perturbeazi —_nesemnificativ fibrele lernnulul, ele transmit = ja suprofaté. egal a imbinarii - eforturl mal mari dectt brogele 11.2. PIESE METALICE DE SUPRAFATA * GUJOANELE: pot fi din fonté sou otel (sau din lemn aur, v. ‘pene’). Exemple: (@ Gujoane ain fonta Greim 3 un nod de grind’ cu z5brele realizat cu un astfel de dispozitiv, (©) Gujoane din ofel: un gujon inelar si un semi-crampon Bulldog. Crampoanele Bulldog sunt frecvent utilizate, dar rareori cu jemn dur. Trebule sd fie suficient de groase pentru a nu ‘dispare’ datoritt rugini care le poate afecta. PRINCIPH DE PROIECTARE $I PUNERE IN OPERA / IMBINARI ANG (CONSTRUCTI DIN LEMN PRINCIPH DE PROIECTARE $1 PUNERE IN OPERA / IMBINART © CONECTORII DINTATI (@) CONECTORII DINTATI ~=MENIG- sunt compusi din tie de ofel fine §) ascutite fixate intro placd constituit@ din doud straturi de material plastic. Piacile standard Pot fi decupate dupa geometria supratetel imbingr () CONECTORI! DINTAT! OBISNUTTI, cu utilzare diferts de cea a plciior Menig, sunt din tabli de fel cu dint' ridicati prin stantare pe una din fete. Pusi in oped: prin Presare, permit asambiarea unor Piese de aceeasi grosime (min. 30- §0 mm), pe baza unui principiu Inrudit cu prinderea th cule dar ‘sigurind o mal bund transmitere a eforturior; zona. de tabla nestantata contracareazti tendinta de crépare a lemnulu Constituie unui din cele mai economice sisteme de asamblare a pieseior cu sectune mict. Protectie Necesiti inst studli si prevederi antifoc speciale th ceea ce priveste exigentele de rezistentd la foc. IL3. PIESE METALICE SPATIALE Permit 0 gama iargé de asambiér, puting iniocul majoritatea imbinaiilor traditionale, cu conditia Prote{éir lor anticorozive §\ antifoc, Avantaje: monta] simplu; cregtere sensibié a valor eforturior posibil de preluat fre deplastiri; Performante marl asociate unor sectiuni de lemn rectangulare de dimensiuni reduse: permit un calcul mai putin aleatoriu $i 0 verficare prin incercéirl (fiabiltate specifica vertficarrior de atelier). Plesele metalice sunt fixate de piesele de lemn fie cu tie scurte galvanizate sau din inox (ctestate, inelate sau spiralate), fie cu broge s/sau buloane, Unele plese sunt prevézute cu pinteni de pozitionare care faciteazé montajul. Pot fiplese STANDARD (disponibile pe bazd de catalog, cu posible adaptérl) sau piese SPECIALE (realizate la comandd), ASCUNSE sau APARENTE. Plesele aparente presupun, dincolo de criterile de rezistenta si montaj, un studiu estetic al Cconformarl; uneori necesité aplicarea unui material de acoperire, cu rol de protectie antifoc 3/sau estetic; Implic& un control rigures al tratamentulul ant-coroziv dupd punerea in operd. 47 CONSTRUCT DIN LEMIN © PIESE STANDARD SABOTI Saboti curenti, relzati din tablé gaivanizaté au din Inox, la comands). Trebule _utlizate profilele adecvate (min de joc 2/3 din sectiunea lemnului de rezemat) Exemple: (a) saboti cu aripi exterioare si pinteni de pre- pozitionare; (b) saboti cu arip! interioare (posibil una interioara si ita exterioard); (c) saboti cu unghi Gn general unghi la comand); 1 - gol de ghido} pentru unghiul de fixare: () sabotl cu bretele, indeosebi pentru fixare pe profile metaiice. (e) Sabot Cantilever: permit continuitatea momentelor incovoietoare la reazeme $i deci reducerea eforturlor si deformatilor in grinda; de remarcat géurile ‘ovale care pemit jocul normal al pieselor de lemn. CORNIERE Disponible thtr-o gama largé de dimensiuni, permit realzarea de legdturi simple, foarte frecvent utiizate, Exist diverse tipuri ce rSspund unor necesitati specifice de Impiedicare a anumitor tendinte de deplasare. Exempie: (a) comier pentru fixarea tdlpii Inferioare a unei ferme fara posibilitate lunecare gi (b) cu posibilitate de lunecare; (c) comier de fixare a grinzior de plangeu pe gtinda de bordaj, tmpiedicind tendinta de ridicare. PLATBANDE DE ANCORARE sunt pre-perforate si permit legarea fefelor superioare ale gfinzior, asigund continuitatea si Conlucrarea intre acestea. Exemplu de continultate a doua grinal secundare, imbinate cu grinda principals prin intermediul unor comiere. PRINCIPI DE PROIECTARE §I PUNERE IN OPERA / IMBINARI Protectie antifoc 418 (CONSTRUCT DIN LEMN ‘* PIESE STANDARD CU PARAMETRI VARIABILI LA COMANDA Piecing de Ia piesele de catalog, fabricantii reaieazd adapt, ‘ndeosebi la piesele pentru ‘imbindtile de sorpante, rezolvind asifel asambiéri uneorl foarte delicate, Exemplu de Imbinare la vitful unel sarpante cu plane = incinate multiple, ‘+ PIESE SPECIALE (DE COMANDA) 0. PIESE METALICE APARENTE: pot constitul © parte integrants ¢i valorzanté a = arhitecturll unel cid b.PIESE — METALICE —_ASCUNSE: realzarea la comanda permite aproape orice geomettie. Punerea ™m —opers implica. anumite constfingeri de care arhitectul trebule 80 tind cont. In exemplu, un nod cu 10 bare; plesele laterale prind fiecare cite 4 bare. Barele centrale sunt brogate lateral (fixcre —prioritara) iar orizontalele la 45% sunt bulonate vertical pentru a permite montarea lorint-un al dollea timp. PRINCIPI DE PROIECTARE 9 PUNERE IN OPERA / IMBINART ang CONSTRUCT DIN LEMIN PRINCIP DE PROIECTARE $I PUNERE IN OPERA / IMBINARI cc, PIESE METALICE TURNATE Progresele i domeniul tumdiri Ofelulul sau chiar aluminiulul, au permis reducerea costutiior de tealzare a unor astfel de piese $1 deci ameliorarea competitivitatl lor. Repetitivitatea raimine totus un crteru determinant in alegerea unel astfel de asambiarl, ce face un larg apel ia creativitatea ‘orhitectulul Exempiu cu reazem articulat. Ml. MORTARE, RASINI, ADEZIVI © STIFTURI CU INJECTARE Sunt utlizate MORTARE PE BAZA DE RASINI pentru blocarea joculul de montaj intre stifturi, broge si golul prevazut. Bx: $tift cu injectare: orificiu de injectare (1); stift (2): broge (3). Profiiatura stiftului permite un bloca} perfect. Absenta unor solicitari de tip tractiune transversald, asociaté unei ajustéil foarte precise, confers acestu tip de imbinare un nivel inalt de performanta. Stifturle cu injectare sunt n general prevdzute cu un pas de filet pufind primi orice fel de bulon sau tia filetata. Exempiu de tmbinore: (1) Stitt lucfind la tractiune; (2) Stift de mentinere in poztie luctind la compresiune axiais. 4/20 (CONSTRUCT DIN LEMN PRINCIPI DE PROIECTARE $1 PUNERE IN OPERA / IMBINARI ¢ IMBINARILE PRIN INCLEIERE: Oferd avantajul unei distributll optime a efortutior, realiznd continuitatea dintre elementele Imbinate pe toate suprafetele de contact. Acest fapt constituie un avantaj in ceea ce priveste ‘transmiterea eforturlior de tractiune i de forfecare. Alte avantaje: obtinerea de forme ‘pure’; reparattl simple; protectie la foc prin ‘scut temic’: etapa importanta intr-un lung gir de inovatl in domeniu, Aspecte delicate; ruperea ih planul Imbin&ri nu trebuie s& se product anterior ruperil pleselor asamblate (trebuie asigurate rezistenfe mecanice comparable); necesita testari de etalonare; implica mentinerea sub control a temperaturli ambiante sia umidittillemnului. Sunt folositi adezivi pe bazdi de rain! sintetice rezistente ia actiuni climatice (de ex. pe baz de Tesorcin’ sau de melamind). Rasinlie epoxidice sunt adecvate Indeoseb| Ia Imbinar cu rostut mari sau pentru asambiari lemn / metal. Progresele realzate in productia de adez\vi, In ceea ce priveste calitatea §) fiabiltatea acestora, ‘a permis dezvoltarea tehnicilor constructive bazate pe lemn lamelar. (v. Cap.6) Incieierea poate fi utllzat&, in conditii economic avantajoase, pentru mentinerea provizorie in Pozttie a pieselor de len, inaintea realzér fixer lor definitive. Pentru a réispunde acestel nevol, @ opatut o Intreagd generatie de adezivi cu prizé rapida Imbinare cu cule ranforsaté prin ‘inclelere Exemple de imbinare cap la cap a lametelor de lemn prin incleiere. Modul particuior de tdiere a capetelor are in vedere majorarea supratetei de contact. 4/21 © IMBINAR LEMN PE LEMN IN ‘ACELASI PLAN Cep $i scobituré+ dom Imbinare —traditlonalé;_unghiul poate fi oarecare. Intersectarea a 2 gtinzi pe stp trebule sd tind cont de reducerea de sectiune a sflpulul. Cercetdri ~— actuale urmdresc ameliorarea acestul tip de imbinare prin inject&ri cu résini care s& suprime jocu! de montai. Varianta cu pan de blocoi Dac’ tnedrearile nu sunt mari, constitule 0 imbinare ce permite montarea /demontarea —_ foarte simpid gi reduce !a minimum jocul Intre piesele asambiate. Este foarte des folosit in Japonia ca ‘amortizor seismic’ traditional: pana permite disiparea unel part! din energia tronsmss structuril de migcarea selsmicd si poate fi Inlocuttt of de cite orl este nevole. (1 pand de bleca)) Chertari compuse: cep i scobiturd + prog Ca 4g atte tehnici traditionale, Chertarea in prag__prezinté inconvenientul sl&biti sectiunii permite jocuri importante inte piese. Cercetdri actuale urméresc eliminarea_acestor Inconveniente cu gjutorul unui mortar adeziv expansiv. ‘CONSTRUCTI DIN LEMN PRINCIPH DE PROIECTARE Sl PUNERE IN OPERA / IMBINARI 4/22 EXEMPLE DE IMBINARI Preece Piese metalice ‘in inima’ Sunt in general fixate cu broye ce permit © imbinare {6rd joc $) sunt mult mai discrete ca buloaneie. Pentru un aspect cit mai ingtlt, este posi incastrarea platbondei in capatul grinzii sau ih stip 'Cepuri’ metalice Piesele metaiice amin ascunse: montojul este faciltot prin asambiorea seporaté a pieselor prevazute cu inserti metaiice proficte adecvat — pentru imbnarea inte ele. Transmiterea eforturior se face de la gfinda la insertie prin broge (legaturd lemn - meta), de lo insertia metalicd a giinzi Ia cea a stipului (legdturé metal - meta) si de la. insertia metalicé a stiipulu' la stip prin brose (legétura metal - jemn). Sistemul poate romine gi partial vzibil pentru @ pune in valoare fineted legéturi Buloane + insertie metalica Cu sou far’ crampoane, imbinarea se preteazd in principal lo legoturi de mai multe elemente sub un unghi oarecare, cu eforturi teduse in bare, —Cresterea diametrelor _insertilor_ metolice poate permite preluarea unor eforturi mai mar Buloanele se ingurubeaza in piesele metaiice inglobate, CONSTRUCT DIN LEMN PRINCIPI DE PROIECTARE §| PUNERE IN OPERA /IMBINARI CONSTRUCTI DIN LEMN PRINCIPI DE PROIECTARE 9 PUNERE IN OPERA / IMBINARI Imbinare cu prog simplu Imbinare intre un element oblic comprimat si un element orizontal. (ex. arbalettier / talp&-tiant, ja o ferm& cu arbaletier; c&prior / falpd, ja o ferma cu cépriori: diagonal / talpd inferoars la sisteme in zdbrele) Imbinorea cu prag este singura Imbinare oblici— dulghereascé Verificabllé prin calcul sl trebule sé respecte anumite = regull (@imensiuni, unghiur) 1. Imbinare cu prag simplu anterior 2.Imbinore cu prag_ posterior: prezinté riscul despicari _piesei ‘inciinate in lungsi, ca atare, trebuie vetificat prin calcul. cu mare precizie (idem cea cu prag dubiu). Imbinare cu prag dublu Imbinare element ineiinat din dol duiapi / tap din element unic, fanforsaté cu fururl, Transmiterea efortuior de forfecare este asiguraté cu gujoane speciale - in acest caz crampoane Bulldog - stfinse si mentinute tnire piese cu buloane. Corect rezolvat, acest dispozitiv constitule 0 Imbinare figidd, aproape nedeformabild, adecvaté pentru elemente portante gi ujor de pus ih oper’. Dezavantaje: leg3tura cu buloane: treble s& fie restfins dup& un timp: reducere loca’ a sectiunil Pieselor. Imbinare eu conectori Menig Piesele de lemn trebuie sG aibé min.8 cm grosime (fetmé grea) 4/24, (CONSTRUCTII DIN LEMN © IMBINAR| =LEMN PE LEMN IN CLESTE Sistemele in clegte constitule o tehnicd de imbinare ce permite ca sectiunile pieselor de lemn sd nu fie slabite. Functie de efectul estetic cdutat, deschiderile de acopert §1 Tnedirearile de suportat, se preferd dublarea_ elementelor portante verticale sau orzontale. Grindé dublé: Este cazul cel mal frecvent, intruct, pentru limitarea —_deformatilior, gnaie de pianseu implicd de multe of! sectiuni mal mari decit still, 1 general dimensionati ia flambaj. In cazul_unor solicitéri importante la reazeme, pot fi Inserate crampoane sau inele. Sfilp dublu Configuratieinteresonts _atunci cind se urmdreste preluarea unor Tmpingen orizontale. importante Sflp evadrupiu Configuratie cu un potential formal extrem de bogat. Cu toate acestea este deficitard in cea ce priveste rezistenta la foc (mal buna teparttie a ihedrcrlor determin’ sectluni mai mici aie pleselon si conditile de intretinere. 1 Furr de legdturd, continud sau local’, reducind lungimea de flamba} gi servind ca reazem pentru grinzitn ambele directi. PRINCIPW DE PROIECTARE SI PUNERE IN OPERA / IMBINARI 4/25, (CONSTRUCT DIN LEMIN * IMBINARI LEMN PE LEMN IN PLANE OARECARE Sistemele th cleste si cele cu chertare permit © mare supiete tn ceea ce priveste unghiurile pieselor de imbinat. Cu toate acestea, Cdutirlle formale gi tehnologice orientate cétre alc&tuli usoare conduc {a realzarea unor structuri tridimensionale §1 cu curburi libere ce reclamé noduri din ce in ce mai performante. Cep si scobiturd, praguri, domuri Exemplul prezentat _—_prezint particularitatea de a utiliza un unic dom (1) penttu asocierea a 3 piese Imbinate cu praguri si cepuri. In cazul unui risc de deplasare pe verticals, pragul poate fl combinat cu cep siscobituré Piese metolice specicie, cep gi scobiturd, buloane Exemplu de Imbinare mixt&: piest metalicé aparenté + chertare. Buloanele au ca rol asigurarea imbindrl, Eforturie find transmise de cepuri si scobitur, sunt in mod obiigat imitate. Piese din tabla indoitd sau decupaté Indoirea si decuparea tablei permit realzarea unor geomettii extrem de variate ale imbindrilor, —folosind pentru fixare buloane sau tiie fletate; in particular, fac postbilt obtinerea unor forme geodezice. PRINCIPI DE PROIECTARE $1 PUNERE IN OPERA / IMBINARI Atentie la Intretinere! 4/26 ‘CONSTRUCT DIN LEMN Tole sudate ‘Concentrarea unui numer mare de bore Int-un punct presupune folosrea_unor plese metaiice spatiale mai mult sau mai putin elaborate, mai mult sau mal putin standardizate. Exemplul prezinta o piesa realzaté din tole decupate In Jumatdti si sferturi de discuri de acelas! diametru, sudate intre ele pe o plocd circulara. Noduri de refele tridimensionale, din stere metalice Utiizarea stifturlor cu injectare permite realizarea unor structuri ‘tridimensionaie din lemn, cu noduri din sfere (larg raspindite cele din ote! si aluminiu); sferele sunt asociate barelor prin intermediul unor tie filetate ingurubate in stifturle barelor. 1-Sectiune longitudinalé print-un capét de bard, cu tié filetaté ingurubatd intr-un stift cu injectare. 2-Sferé din ofel sau aluminiu tumat, Reazeme pentru structuri textile Structutle textile au cunoscut 0 dezvottare constanta in ultimii ani si nu se mai Iimiteaza ia lucrar prover sau urgente. In acest context, lemnul, prin excelent material pentru catarge de toate felutile, trebuia s6-si valorifice toate tuutile, in asociere cu ote! si nyion, dar $i cu cordaje traditionale, PRINCIPII DE PROIECTARE { PUNERE IN OPERA /IMBINARI (CONSTRUCT DIN LEMIN « IMBINARI LEMN PE METAL SAU BETON Evident, toate piesele metalice spatiale pot servi pentru legéituri intre piesele de lemn $i suporturiie din metal sau beton. De notat faptul c& legéturile lemn / metal permit combinatii foarte ugoare. Lemnul lucreazd in general ia compresiune, lar ofeiul a intindere, frecvent folosit sub formd de cabluri sau tran}. Montanti de lemn gi tiranti metolici Tiantii metalici sunt astézi oferiti pe bazii de catalog de cétre divers! fabricanti, incluslv toate accesorile de montal si de tensionare. Sisteme mixte pentru sflpi si grinzl Imbindirle structurior din lemn sunt prin excelenté de tip articulatie, incastraile avind drept consecinta concentrarl_mari de eforturl sau necesitatind sectiuni prea mari, cu efecte negative aft in plan economic, cit sin plan estetic. Un mod simplu de a rezova problemele de stabiitate vertical’ consti in a recurge a sfip| metaiicl, cu incastrare la bazi, daca este posbil, sau la partea superioard. Tinind inst cont de slaba rezstent’ la foc a acestor stip, de exigenta — simplificar Imbinaior si cea de a nu mari umérul materialelor, este deosebit de interesanta realizarea unor sfilp! micsti lemn/ ofel. Legenda: 1 - Profil metalic H: 2 - Stip din lemn lamelar; 3 - Grind’ din lemn lamelar; 4-Piese metalice de Imbinare, disociate. pentru Gsigurarea unui joc diferit ol lemnulul si al ofelulul, permitind totodatd wncastrarea. Relatia consolé lemn / element de ba. Pentru a evita incastrarea pieselor de lemn in b.c., se poate recurge la ancoraje cu platbande (1) si rezemare pe piese metalice la Partea inferioara (2) PRINCIPII DE PROIECTARE 9 PUNERE IN OPERA / IMBINART ‘CONSTRUCT DIN LEMN Legéttura sfilp de lemn / fundatie A Stlp pe reazem constitut din 2 plici g! 0 bard de ofel rotund sau o teavd; solicitare numal ia compresiune. B, Stilp pe reazem constituit dintr-o placa si un profil de ofel; solicitare numai la compresiune. C. Sfp pe teavd rotund de ofel, fxare cu suruburi; solicitare la ‘compresiune sau intindere. D. Stilp pe teav’i péitraté cu piest metalic de imbinare bulonatd; solicitare ia compresiune sau ‘intindere. E.Stllp fixat intre eclise bulonate; solicitare la compresiune sau ‘Intindere. F, Stilp agezat pe sociu de beton, cu strat de separatie din carton asfattat;partea inferioara a stiipului trebule pe cit posbil protejata de ploale; solicitare la compresiune sauintindere, PRINCIPI DE PROIECTARE $1 PUNERE IN OPERA / IMBINARI CONSTRUCT DIN LEMN © TRIANGULATI In cazul pieselor de lemn, realizarea unor nodui de tip incastrare necesité de reguid sectiuni mari, nejustificate in raport cu deschiderile sau Inearedrie. Ca atare, se Impune introducerea_triangulatillor, ca 0 compensate freascé a imbinarior de tip articulatie ale structurilor din lemn. Blocaj cu contrafige Blocarea articulatiior cu contrafige se poate face cu sisteme th cleste, cu Imbinéir traditionale cu chertare (cep si scoblturé + prag), sau cu ‘imbind&ti modeme, cu piese metalice ‘Qparente sau ascunse, sau chiar Combining imbinari cu chertare Gn furcd) cu plese metalice ‘in inima’, can exemplul aléturat. Legends: | - Dubié bulonare; 2- Piesd: metalicd ‘in inim&’ cu rose: 3- Imbinare ‘n furc@’ si asigurare prin bulonare. Contravintuire din lemn Blocarea articuiatiior unul portic se Poate face in multe feiuri, putindu-se fotodati adapta _—_exigentelor athitecturale. In aceste conditi, nu trebule subestimate compresiuniie din diagonale care, functie de modul de dispunere, vor prelua - ih plus faté de solicitarile din forte orzontale - s/o parte a incércérilor verticale transmise de grind Contravintuire cu cabluri tensionate Cablurle — tensionate constituie sisteme de contravintuire economice gi usoare. Posibilitéitlie de regiare a tensiunilor sunt simple si fiabile. In cazul unor cerinte speciale privind rezistenta la foc, aceste contravintuln pot fi compietate cu altele din lemn sau din zidarie. PRINCIPI DE PROHECTARE $1 PUNERE IN OPERA / IMBINARI CONSTRUCT DIN LEMIN PRINCIPI DE PROIECTARE $1 PUNERE IN OPERA / IMBINARI © PROTECTIA ANTICOROZIVA A PIESELOR METALICE DE IMBINARE Variatile de echilioru higroscopic al jemnulul tebule iuate in considerare in ceea ce priveste tratamentul necesar a fi aplicat pieselor metalice de Imbinare. In cazul imbinarior cu tie (ulcane, cule, suruburl, etc) este contraindicatd utlizarea unor piese Gin ofe! netratat. Functie de caractersticlle mediului ambiant (normal, expunere la intemperi Mediu corozv sau foarte corozlv), tratamentele preconiate sunt Gn ordine): zincare, gaivanizare, inox, inox ameliorat (cu molibden). Pentru celelatte piese metalice, diversele tratamente preconizate relau procedeele descrise Mai sus cu referie Ia tie. In plus pot fi addugate trei alte procedee curent utlizate: pentru mediu Normal, vopsitorie antiruging bogata th zinc sau bicromatare, lar pentru expunere la intemperl s Mediu salin, pudre termorigide pe bazi de rdgin& poliestericd. ‘+ IMBINARI UNDE LEMNUL PROTEJEAZA METALUL CONTRA FOCULUI In contact cu focul, lemnul se consumé lent, formind un strat zolant de c&roune. Acest strat Infizie ridicarea temperaturii in piesa de lemn $I deci progresia combustiei (viteza de combustie G lemnului dur si dens este de aproape 2 ori mai mic& decit a r&sinoaselor curente). Ca atare, in Imbinarile ce folosesc piese metalice, lemnul face oficiul de scut termic gi limiteaza cresterea temperaturi in piesele metalice, Imbinare in cleste cu crampoane $I buloane. Crampoanele (1) sunt protejate de clesti; buloanele trebule protejate cu dopur de lemn lipite in Wcazurle de la capetele acestora (2) 7 as Imbinare cu piest metalicé ‘tn Inima’ (1) $1 brose (2), protejate cu dopuri de lemn lipite th écasurile de capat. Imbinare cu placé metalic& (1) protejatti de o fururé termicti din lemn 2). CONSTRUCT DIN LEMN PRINCIPI DE PROIECTARE $I PUNERE IN OPERA / PREFABRICAREA CONSTRUCTILOR DIN LEMN- C. PREFABRICAREA Corstructile din lemn se preteaza de minune Ia 0 prefabricare (si deci si Ia 0 industrializare) ct mai completa. Spre deosebire de constructille studiate anterior (cele din dddrie si din beton armat), constructile din lemn (i cele din metal) permit grade de prefabricare mult mai nuantate mergand de la © prefabticare a elementelor de constructie, a sstemelor portante, a subansamblelor constructive, pnd Ia prefabricarea integrald, pentru césufe de dimensiuni mic! (acestea putand fi asamblate integral int-o unitate de productie putand fi transportate si amplasate pe un teren, féré a mai interven! ‘in situ® cu nimic). in opozitie cu constructilie din beton si ziddrle, cele din lemn au utllizat ined de la theeputuri sisteme modulare de executie, multe din clédifle vechi din lemn, apeland la plese si subansamble prefabricate. Atuul principal al caselor din lemn este In general, rapiditatea executiel, Indiferent de tehnologia de executie adoptata. Totus, atunci cand se apeleazd Ia o solujie prefabricaté viteza de executie creste simfitor, venind th asteptarea_cilienfilor contemporani, tot mai grdbifl. S-au realizat astfel case unifamiliale intr-o zi, rtmul obisnuit de llucru la cladirle prefabricate permijand terminarea “la chele” a caselor obisnulte in circa o lund. (Este aici de menfionat faptul cd finisajele speciale 31 instalatile intarzele considerabil terminarea lucrétilor; stuctura din lemn este realizata de reguld in 2 sGptamani ) Orice intentle de prefabricare trebule st aibe la bazd o conceptie modularés. Aceasta trebule sa se extinda de la dimensionarea modulaté a travellor 31 a_macro-dimenslunilor cladiri spre: modularea tuturor elementelor de detaliu, de Ia imbinari pana Ia elementele de finisare. Acest lucru poate ingreuna procesul de prolectare $1 Implicit poate duce la o lungire a termenelor de predare a prolectelor, dar beneficille de timp obtinute in cadrul executiel sunt imense. © alté premiza menita a conduce spre o prefabricare eficient& este limitarea la maximum a fipulul s! numérului pleselor componente, fara a afecta conceptia arhitecturalé de ansambiu #1 de detaliu, Utllzarea aceloras! sectiuni de cherestea pentu partea structuralé (eventual chiar #1 pentru elemente nestructurcie), gésitea unor detalii capabile a fi realizate din 1-2 sectiuni de lemn, a unor modalitéti de asamblare si de prindere a pieselor nestructurale pe structura casel, cat mai simple si uniforme sunt chela unei executli eficiente, menite a reduce substantial costutie $1 a marr viteza de executie, Fata de alte categottl structurale (cum ar fi cele din zidairle $i beton), asa. cum aminteam si mai sus putem distinge o gamé mult mai nuanfaté de nivele de prefabricare: Q prefabricarea pleselor din lemn, atét pentru elemente structurale cat si nestucturale (utlizarea aceloras! tipuri de sectiuni, formate) 1 prefabricarea subansamblelor structurale ( prefabricarea unor grinzi cu zibrele, a unor stall ‘compusi, a unor panouti din montanti desi marginiti de 2 rame orizontale, crearea de rame_ ce se asambleazé intre ele pentru a realiza pereti portanti Q prefabricarea subansamblelor mixte, stucturale+nestructurale ( panouri portante din montanti desi cu toate straturle aferente + paramente + tGmpiaril, panourl similare de acoperis sau de plansee, sca prefabricate finisate) Q__prefabricarea unor subansamble mar, tidimensionale (celule spatiale) Q_ prefabricarea total, integral pentru clédiri de mic! dimensiuni, limitare rezuttaté din ratiuni de transport. 4/32 CONSTRUCT DIN LEMN PRINCIPIL_DE PROIECTARE $i PUNERE IN OPERA / PREFABRICAREA CONSTRUCTILOR DIN LEMN Piese prefabricate din lemn ‘Sunt piese, slemente, fasonate din fabricé in asa fel incat st devina apte de a se asambia foarte usor cu alte piese similare Exemple: 1. Stéipi si grinzi, montanti si traverse prefabricate, in asa fel debitate (cu santurl in cruce) ca sa permit inserarea de piese metalice de legatturd: si de solidarizare ¢tirant); LER - 1 a Stalpi si grinzi 2. Toate piesele din lemn lamelar incieiat sunt piese prefabricate simple sau compuse: ‘Subansambie structurale prefabricate 1. Stdlp prefabricat compus 433 CONSTRUCT DIN LEMN PRINCIPII DE PROIECTARE $I PUNERE IN OPERA / PREFABRICAREA CONSTRUCTILOR DIN LEMN 1. Grinda tn zbrele. Realizarea ei prefabricaté permite scurtarea timpului de executie si Uusurarea lucrérilor pe santier. Aa ce MB. 3. Schelet portant cu montanti desi; panouri prefabricate structurale nefinisate 4/34 ‘CONSTRUCT DIN LEMN PRINCIPI DE PROIECTARE $1 PUNERE IN OPERA / PREFABRICAREA CONSTRUCTILOR DIN LEMN Subansomble mixte (structura-nestructural) 1. Perefi prefabricati tn Tntregime, cu toate straturle necesare+tampliria 2. Pereti realizati di panouri mici juxtapuse, realizate cu toate straturile necesare+tamplaria mL ai te 4/35 CONSTRUCT DIN LEMN PRINCIPIL DE PROIECTARE $I PUNERE IN OPERA / PREFABRIC AREA CONSTRUCTILOR DIN LEMN- “, Celule spatiale din lemn partial sau gata finisate, ‘ Imagini din timpul transportulul, pozifiondirl s!_asamblaxii modulelor. In partea inferioard a paginil cladirea realizaté din celule, teminata sediu de firma, Ebikon, Etvetia, Zehn Argumente fur den Holzbau, Ugnum, Eivefia 3|2001 (CONSTRUCTI DIN LEMN PRINCIPI| DE PROIECTARE $1 PUNERE IN OPERA / PREFABRICAREA CONSTRUCTILOR DIN LEMN. Module tridimensionale cubic Dipunere deschise sau inchise pe 1-4 laturi juxtapanere:alaturare orizontala ‘sau pe inaltime ‘Aducerea cu macaraua a unui modul Desfacerea unui modul “impaturit” Prefabricarea usa! modul in wxina Prefabricarea unulmodulin uzings 4/37 (CONSTRUCT DIN LEMIN ELEMENTE STRUCTURALE COMPUSE 5. DESCHIDERI MEDII $i MARI A. ELEMENTE STRUCTURALE COMPUSE ‘GRINZI DIN ELEMENTE MASIVE SUPRAPUSE ASAMBLARE CU SCOABE : [---4---} 3 SE i + Be ii ——_—_——_——— Li £ aod" =] og abo ! 340 SS oe a ae Saas ASAMBLARE CU BULOANE + GUJOANE INELARE 5/1 (CONSTRUCT DIN LEMIN TELEMENTE STRUCTURALE COMPUSE GRINZI CU SECTIUNE IN DUBLU T $1 CHESONATE Grinzi cu inim& plin& subtire din 2 straturi de scinduri asezate la 45° pe directii altemate, sau din plici din derivate de lemn; necesita rigidzar in dreptul reazemelor $i In cimp, contra voaiéri inimii. Grinzi grele cu inima pling din straturi Grinzi cu inima pling ondulaté. Incrucgate de scindurl, cuiele asigurind —_Lungime teoretic nelimitat2, h max: 800 mm: presiunea de inclelere a taipilor. h curente: cu inimd simpia: 240 - 600 mm: cu inima 2 4 dub: 430 - 440 mm; chesonate (inimi min § cm): 4600 ee Télpi din 3 straturl de lemn Inclelate, cu fibrele paralele; dimensiuni max. 65 x 160 mm | I GRINZI IN ZABRELE @. Ferma usoards; Imbindiri cu conectori dintati din tabla a. Deschidere maxima: 20 m. subtire de ofel zincat; deschidere max 20 m; distanta Lungimea elementelor teoretic nelimitata. Inte ferme: 0.65 - 2.55 m, curent 1.25 m. Sectiunile pieselor: grosime maximé: 80 mm: s max 120 cm’; b/h max. 2.5 (uscare uniforma) Unghiul dintre diagonale gi tapi: max. 75° A . Grinzi pentru acoperige plate: deschidere L = 7 - 35m: h= 1/12. Imbinare cu piéci de ofel introduse in fante, ‘apol fixate cu cuie dinspre exterior. Varianta cu tip! inclinate (ferme): deschidere L = 10 = 20m; Indiime la coamé h = 1/10 L: distanta tntre ferme: curent 2.50 m. c. Ferme grele; Imbindri cu piéci metalice ascunse Intercalate ttre bare (conectori dintat| Menig): deschiderl 10 - 45 m; curent 16 - 25 m fra ineGrcsri importante; h la mijioc min 1/10 L:distanta intre ferme: curent ping la 5 m. 'b. Grinzl trlangulate incielate, Lungimea maximd a elementelor: 15 m in@ittime: 30 - 80. cm Sectlunile pieselor: tipi: max 30 x 60 mm: diagonale: max 19 x 60 mm Unghiu! dintre diagonale § tap: 30° - 60° 5/2 ‘CONSTRUCTII DIN LEMIN ELEMENTE STRUCTURALE COMPUSE LEMNUL LAMELAR INCLEIAT (LLI)' Sistemul permite obtinerea de elemente structurale, cu sectiuni mar, cu orice dimensiuni | forme (ca sectiune transversalé $i profil longitudinal) prin suprapunerea ¢ lipirea de scindurl subtiri (amele) de grosimi mici (10 - 45 mm), din lemn de brad foarte dens; lamelele sunt imbinate cap la cap cu crestéturi in dinti sau tdiere oblicd, rosturle find decalate min. 50 cm (v. Imbinéti prin inclelere - p.4/21) Flind aledtuite din lamele cu dimensiun! transversale micl, 3 dec! flexible, elementele pot cGpata forme particulare (sectiun! variabile, curbur) ford dificultate. La elementele curbe, raza de curouri determina grosimea: a / R = | / 200 (a = grosime lamele: R = raza de curburd) Dupé inclelere, rezistenta este dat& de ansambiul scindurior suprapuse lar sectiunea poate fi considerata integral activa. LL este tot un material onizotrop, dar de calitate omogend si stabil dimensional. Poate fi utlizat eficient in medil cu umiditate mare (ex,piscine) ¢! in medii agresive chimic. Dimensiunile curente ale elementelor: _- l&timea sectlunil (b): 50 - 220 mm ~Inditimea sectiunil ¢h): < 2.00 m -lungimea: < 40 m (limitat& de posibilitatile de transport) ©) Sectiune dreptunghiular& de grindd din lamele orizontale, b s 220 mm: ‘inima’ jamelelor este ofientata in sus, cu exceptia lamelei inferioare (pentru limitarea intinderllor pe directie transversal datorité lucrulul lemnulud. b) In cazul sectiuniior cu Kitime mal mare (6>220 mm), fiecare strat este compus din 2 lamele, rosturle find decalate pe vertical’. c) Atunci cind lamelele utlizate au létimi mari (6>220 mm), sunt necesare nuturi de detensionare pe toata lungimea lamelelor si pe ambele lor fete. SEMFCADRU DIN LEMN LAMELAR Schema de realizare (forma final este Indicata punctat). * Prima utitzare: Austia 1908, la acoperirea unui auditor. CONSTRUCT DIN LEMIN ELEMENTE SIRUCTURALE COMPUSE GRINZI $I CADRE DIN LEM LAMELAR INCLEIAT ~ DREPTE Q) gtindd cu inditime constant; b) grind& cu indiltime variabilG pentru acoperig cu o panté; ©) gfindd cu partea inferioard creaptd, pentru acoperiy cu 2 pante; d) grind& fintd (de exia tribune); e) semi-cadru; ~ CURBE 1 grind’ cu partea inferioaré curb’ pentru acoperly cu 2 pante; g) cadru cu colt preeminent: hn) cadru cu colt curb. 5/4 (CONSTRUCT! DIN LEMNN B. SISTEME DE ACOPERIRE © GRINZI / FERME + ELEMENTE DE SUPRAFATA DESCHIDERI MEDII S| MARI ELEMENT SECTIUNE §1 VEDERE a L Va | Observati (mm m™ Grinai din 780-400 230 1620 _| distanta lemn Intre grinzi: lamelar Th 1 7 TT 1/3- 1/5; raportul “y at ih ie db =5-8 Grinzi 20-2000 | 620 1015 chesonate: + a Mr 4 oo Grinda in 500-2000 9-30 10-15, zabrele cu tdlpi de at lernn gi L I Sy diagonale din teava t+ de ofel Ferma in 1200-2000 20-30 4-6 la interval zdbrele fara de pone ‘ tf \ 00 mm a + bt Ferma 1000-3000 6-20 57 la interval ‘inzdbrele + de 2-5m pane a { i Wy cm — Grinzi in 1500-3000 40-80 8-10 la interval 2abrele din de46m lemn t a Ho py + tit ‘Bupa ORTON, Andrew, The way we bull now: form, scale and Technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Cod. 1988. 5/5 CONSTRUCT DIN LEMN DESCHIDERI MEDIIS| MARI © CADRE ELEMENT | ‘SECTIUNE $1 PLAN L Ud ‘Observatii ) ‘Cadru rigid 12-35 30-50 | distanfa intre cadre dinlem cca. 4-6 m; raport L/h lameiar g =57 b coo codrul poate fi curbat eo si;cusectiune variabid, d, a | dar rezulta mai scump: Abo ose it GrindG gi stiipi 4-30 18-22 ‘cadrul nu este rigid in din lemn planul sGu, aga incit lamelar sunt necesare d g contravintuii verticale [ L 1 ft mo Cadru portal 9-45 20-40 distanta intre cadre cu sectiune ceca. 46m chesonata rN chin te His Arce din 15-100 30-50 lungimea maxima lemn lameiar convenabilé — pentru transport: 15-25 m; raportul L/h = §-7 forma arcelor apropiaté. de curba funicular in cazul unor Incarcarl importante; pian rectangular sau circular Dupé ORTON. Andrew, The way we Bull now: form, scale and technique. Van Nosirand Reinhold (U®) COL, 1968. 5/6 ‘CONSTRUCT DIN LEMIN DESCHIDER! MEDI S| MARI © SUPRAFATE CONTINU ELEMENT ‘SECTIUNE $1 PLAN U Un ‘Observat \ m~™ Supratete 9-20 618 | raportulw/d = 2030; cutate; “s p> grosime panou 75- ponour = 200mm plane m2 toe straturi w Parabowod 12-30 28 [necesita grind de hipertoolic; ng + borda); suprataté din SZ L raportul L/d = 60-80 3 straturi de + placa} Bora 9-30 48 [necesita gina) de clindtic’: + borda) supratoté din fo t raportul w/h = 2-4 3 straturi de LN 1 we placa ‘Acopery 1235 26 | smpiu de construit; praia tn frecvent utlizatt cu } tiranti de ofel ja baz’ ‘i+ Cupois din 12-100 37 | de regula proiecfia lemn lametar pian evidentiazé retele incleiat a &) itidirectionale, ini Ly se radiale sau lamele curbe; legaturi_ sem rigide sau cu cule Supratays 15-25 $7 | de regué elemente clindrie’ din lamelare dispuse pe 2 arce drecti paraiele lamelare intesectate, — cteind forme de ‘diamant’ in prolectiain plan Rejea 12-80 S10 |refea _acoperté cu rectangular x panouti de placa); cudubles fy t rede curburs SY > 4 fora. alse (paraboloid + hipertoolic) Cups 12-80 57 __| elementele refelel sunt reticular’s fiexble pentu a permite curbarea; forma urmireste pe cit posbil cura funicular din greutatea proprie ‘Dupa ORION, Andrew, The way we bull now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Cota, 1988. 5/7 (CONSTRUCT DIN LEMN DESCHIDERI MEDI SI MARI FERME IN ZABRELE Imbinare cu conector dintat! _0 ere eae 5/8 CONSTRUCT DIN LEMIN DESCHIDER! MEDI SI MARI FERME IN ZABRELE deschidere = 20 m; distanta intre terme = 2.0m 1 a3 > i. nd ney? be merge Mike ES a oll I TRY pF < jt SN i pete SS 26" —— == = ® @ IMBINARI CU GUJOANE = 3Gar0 BGdore Ged Jaz +BULQANE 9 CT F71e, IMBINARI CU CUIE SCHEME DE ACOPERIRE 5/9 ‘CONSTRUCTI DIN LEMIN DESCHIDER! MEDI $I MARI CADRE DIN LEMN LAMELAR NODURI CARACTERISTICE A. IMBINARE LA “CHEIE’ Varianté de cadru-portal realzat din elemente aistincte. Imbinarea elementelor componente. ‘ippleiste 5/10 CONSTRUCT DIN LEMN DESCHIDER! MEDI gi MART ‘CADRE DIN LEMN LAMELAR NODURI CARACTERISTICE VARIANTE DE REALIZARE A LEGATURII LA FUNDATIE PENTRU CADRE (ARCE) CU DIFERITE SECTIUNI TRANSVERSALE TE SAE Ni \ VARIANTE DE REALIZARE A LEGATURILOR DINTRE CADRELE TRANSVERSALE $I ELEMENTELE DE RIGIDIZARE LONGITUDINALA 5/1 ‘CONSTRUCT DIN LEMIN SUPRAFETE CONTINUI ‘SUPRAFETE CONTINUI DIN SCINDURI + NERVURI Nervutl ortogonale in 2 straturi suprapuse + un strat de scindurl dispuse diagonal Nervuri ortogonale th 2 straturl suprapuse + 2 straturi de scindurlincruciate dispuse diagonal Nervurl ortogonaie in 4 straturi suprapuse + un strat Ge scindur disuse diagonal Varlanté cu nervuri coplanare REJEA TRIDIRECTIONALA DE GRINZI DIN LEMN LAMELAR. Imbinare cu piese metalice ascunse (‘In inim&’) 5si2 DESCHIDER! MEDI S| MARI CONSTRUCT DIN LEMIN EXEMPLE 6. EXEMPLE DE CONSTRUCTII DIN LEMN CONSTRUCTII CU SCHELET - IMAGINI IN CURSUL EXECUTIE! A. SISTEM CU STILPI $I GRINZI (stip! ia 3 - 4m) 61 CONSTRUCTI DIN LEMN EXEMPLE DIRECTIA REGIONALA A AGRICULTURII/ Chalons-sur-Marne, Franta Arhitectura: Roland Schweitzer (Technique & Architecture 404, octomibrie-noiembrie 1992) SECTIUNE PRIN FATADA (ereapta sus) ¥- stip din lemn de pin, 2 ainda cu sectisne compusa, 3- PL 22 mm; 4 placa ba 60 mm; 5 - plaon placi Horak; 6» scincun lem oe in 22 mm: 7 = gipci suport: B- ses fermoizolaje; 8 - barra de vapors 10 PFL 16 mm; 11 plat isos 13 mm bariera oaie SECTIUNE VERTICALA §1 PLAN PLANSEU, IN DREPTUL UNUI | STILP EXTERIOR SECTIUNE PRIN PLANSEU IN DREPTUL UNUI STILP INTERIOR, 6/2 CONSTRUCT DIN LEN EXEMPLE ATELIERE PENTRU ARTIST! / Paris, Franta ‘Arnitectura: Yann Brunel (Technique & Architecture 404, octombrie-noiembrie 1992) Structurd cu stilo| sl grinzi din lennn lametor. Tram 2.86 x 2.85 m. Inditime de nivel: 3m Imbin&ii cu buloane de ofel Inox 1 - stilp lem lamelar 20 x 20 cm; 2 - bagheta protectie; 3 - montant lemn 8 x 10 om; 4 - panou placaj bachelitzat; 5 - termoizolatie 10 om; 6 - panou placaj bachelitizat fixat cu sguruburi; 7 ~ plinta 1 x 10 cm; 8 - rigla de lemn 6x 10 cm; 9- figie placaj bacheliizat; 10 - gor, tabla inox; 11 - gap beton 5 cm; 12 - izolatie fonica 3 cm; 13 - cablur electrice; 14 - plangeu lemn 7.3 x 15 om; 15 - grinda lemn lamelar 20 x 20 cm; 16 - buloane; 17 - pies metalica fixare stilp: 18 - plac suport stilp; 19 - soclu beton 90 x 30 x 10 om. 6/3 (CONSTRUCT DIN LEMN EXEMPLE ANSAMBLU LOCUINTE (HLM) / Clayes-sur-Bois, Franta ‘Arhitectura: Dominique Cordesse (Technique & Architecture 404, octombrie-noiembrie 1992) 1 - placare scinduri; 2 - gipci; 3 - bariera ploaie; 4 - contraplacaj; 5 - schelet lemn + vata de sticla; 6 - placare interioara; 7 - contraplacaj: 8- grinzi de lemn; 9 - fonoizolatie; 10 - PFL 6/4 (CONSTRUCT DIN LEMN GRUNE HAUSER / Berlin, Germania (1985) Athitectura: Otto Stedle, Minchen EXEMPLE (J. Natterer, T. Herzog, M. Volz: Construire en Bois 2. Presses Polytechniques et Universitaires Romandes, Lausanne, 1994) \ isa eZ ES ve Constuctie cu schelet_din Jemn lamelar; tram& 197.5 em ¥ 260 cm; modul pe verticatd: 30 cm. 1.Perete exterior ventilat (ism) ~ Plat PAL (16 mm) ~ Folie polietiiend ~Temotzolatie 100mm = Montanti 60 x 100 mm la pas de 62.5cm - Carton bitumat tn 2 str. -Strat de ager ventilat (27 mm) “Pidel din dogour lemnoase cu tiant pe azd de ciment 2, Sfp 180x180 mm 3.Grind’ 100x180 (200 /340 1400) mm 4. Ferma cu talpa super. ‘cur’ 100x200 mm 5, Ram’ 60x120 mm 6 Ponds 60100 mm 7. Trant metalic @ 10mm 8 Grilé anti-insecto 9. Grdtar tern 10. Acoperis-graiding CONSTRUCTI DIN LEMN EXEMPLE LOCUINTA UNIFAMILIALA / Darien, Connecticut, SUA (1987) Athitectura: Richard Meler, New York (J. Natterer, T. Herzog, M. Volz: Construire en Bols 2. Presses Polytechniques et Universitaires Romandes, Lausanne, 1994) vs & aH 1. Perete exterior (142.8 mm) = Placare Interioar’ cu ips carton 16mm = Lama de aer ~Termoizolatie 51 mm Lam aor scindul verticale cu Jamba 3 uluc, 19 x 102 mm 2. SMpi si traverse 38 x 89 mm 3. Grinzl 4,Fereastrd metalic’ 5, UsGIntrare 6. Clapeté de ventilare 7. Supanta: 8 Sfp metalic 9. Grind principals 276.2 cm 10, Casa sca 11. Acopers terasti 12, Bolustrad® teava rotund 8 76mm 13, Legaturd pasarela (CONSTRUCT DIN LEMIN EXEMPLE RESTAURANT / Karuizawa, Japonia (1974) Arhitectura: Siren Architects, Helsink! (Finianda) (J. Natterer, T. Herzog, M. Volz: Construire en Bois 2. Presses Polytechniques et Universitaires Romandes, Lausanne, 1994) 1. Bime rotunde @ 254 mm 2. Toctirie exterloard far’ legditud rigid’ cu stuctura portant, pentru a putea prelua migcdille de cllatare/contragere a bimelor 3. Timp\irle din aluminiu 4, Structurd orizontalé din profile de ofel 5, Scurgere ape meteorice ‘CONSTRUCT DIN LEMN EXEMPLE CLUB $I MANEJ / Ecublens, Elvetia (1984) Arhitectura: Atelier Cube, Lausanne. (J. Natterer, T, Herzog, M. Voiz: Construire en Bois 2. Presses Polytechniques et Universitaires Romandes, Lausanne, 1994) Fatade din panouti prefabricate, cu Thdltime de pind ia 2 etaje, cuprinaind: rama, astereals, placare exterioart. Termotzolatia, bariera de vapori si placarea interoard sunt addugate pe santier. 1. Perete exterior (186 mm) - placare Intetioaré cu scindurl corizontale (22 mm) - barierds de vapor! - termolzolatie (0 mm) - astereaid scinduri diagonole (22mm) + strat ger ventiat / sipci verticale (40. mm) - placare exterioaré cu scindurl orizontale lamba si uluc, gelute si impregnate in autociava (22 mm) 2. Stllp beton 3. Grind& principald din lemn lametar 4, Grind’ secundara 5. Grindd de tatad& (120 x 240 mm) 6.Panou de fatad’ prefabricat + termozolatie si placare interioaré montate pe santier 7. Lamele mobile din lemn (parasolar) 8, Acoperitor de rost CONSTRUCT DIN LEMN EXEMPLE GRADINITA DE COPII - CONSTRUCTIE PROVIZORIE / Bale, Elvetia Arhitectura: Meinrad Morger, Heinrich Delego, Gerhard Prétre (Technique & Architecture 404, octombrie-noiembrie 1992) 1 = invelitoare; 2 - contraplacaj 21 mm; 9 - fanta ventilare cu grid 4 - termoizolatie 120 mm; 5 - contraplacaj 16 mm; 6 - placare cu scinduri; 7 - spatiu ventilare 24 mm; 8 - bariera ploaie; 9 - termoizolatie 150 mm; 10 - PAL 16 mm; 11 - grind principala; 12 - ‘grinda secundarai 13 - geam termoizolant CONSTRUGTII DIN LEMN EXEMPLE TRADA OFFICES / High Wycombe, England (1976) Cladire de birouri cu 3 nivele: parter din zidarie + 2 etaje cu structura din lemn. Arhitectura $i structura: TRADA VEDERE PARTIALA A FATADE! NORD-EST Conceptia cladirii permite executia rapida, prin montarea de subansambluri si elemente prefabricate, panouri de fajada sunt asociate intre ele cu cuie, la colturi find utilizate buloane. Panourile au fost astfe! ‘concepute incit sa poati fi manevrate de 2 oameni, in timp ce pentru punerea in pozitie a componentelor scheletului din lemn tare (sttipi gi grinz’) este necesaré o macara. Toate panourile folosesc placaj de 9.5 mm grosime, fixat cu cuie + incleiere pe rame din lemn moale 50x75 mm. Rosturile dintre panourile de fatada sunt acoperite la exterior cu baghete verticale din lemn moale. Dupé ORTON, Andrew, The way we bull now: form, scale and technique. Van Nosrand Reinhold (UK) Go.Lid 1088 6/10 CONSTRUCT! DIN LEMN EXEMPLE TRADA OFFICES / High Wycombe, England (1976) VEDERE AXONOMETRICA DINSPRE EST PLANUL PRIMULUI NIVEL Grinzile plangeului primului nivel gi ale celui de acoperig (nervuri dese din lern tare) reazema pe grinzi chesonate, integrate fafadei lung), $i, la interior, pe un sir de stilpi gi grinzi din lemn tare, in zona central a cladiri. Grinzile chesonate de fajada sunt fixate cu cuie de panourile de fatada inferioare gi sunt acoperite la exterior cu un bandou orizontal din scinduri fal{uite. Stilpii gi grinzile de pe linia mediana preiau numai incdrcéiri gravitafionale, ca atare sunt necesare imbinéri ‘simple intre stilpi gi grinzi (noduri articulate). Panourile de fajada preiau restul incarcairilor gravitationale, Precum $i solicitarile din acjiuni orizontale (Vint). ‘Aceast rezolvare permite un spafiu interior liber si constituie 0 buna strategie contra focului; stlpii gi grinzile principale au secfiuni mari gi protectia lor antifoc se bazeazA pe carbonizarea superficiala; Panourile de fajadé, mai vulnerabile dar mai putin incarcate, au contraplacajul gi ramele protejate de termoizolatia din vat mineralai si de pldcile fibrolemnoase de la interior. Rezistenfa la foc ceruté a fost 30’ (0 rezistenja de 0 ord ar fi fost objinuté ugor, prin majorarea sectiunilor de stiipi $i grinzi, gi prin suplimentarea piacaiii rezistente la foc, la pereti si plangee). La proiectarea plangeelor de lemn, rigiditatea ceruta (limitarea deformabilitati) determina frecvent dimensiunile grinzilor secundare, ca gi utilzarea unui lemn tare cu modul de elasticitate mai mare decit al lemnului moale. (un modul de elasticitate cu 60% mai mare permite o majorare a deschiderilor cu 25%). Grinzile secundare din lemn tare utiizate in acest caz Pot fi mai ieftine ca grinzile chesonate, din lemn lamelar sau din ofel, desi, pentru aceeasi deschidere, au ‘naifime dubla fafa de o grinda din ofel. Dup’ ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988. ett CONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE TRADA OFFICES / High Wycombe, England (1976) Conceptia de detaliu a avut in vedere posibilitatea ‘lucrului’ liber al lemnului functie de variajile de umiditate, © bariera de vapori din polietlena este prevazuta la fata interioara a peretelui exterior pentru a preveni condensul in interiorul peretelui, fenomen care ar reduce capacitatea de izolare termica gi ar putea Cconduce la un continut crescut de umiditate in piesele de lemn. VEDERE PARTIALA A FATADE! SUD-VEST ‘SECTIUNE PRIN PERETE EXTERIOR - SUD a) placare cu scinduri orizontale faltuite 19 mm; b) contraplacaj colorat 9.5 mm, fixat pe rame din lemn moale 50x75 mm; c) nervuri plangeu de acoperig 63x300 mm din lemn tare, la 400 mm interax; d) termoizolatie; e) spatiu pentru trasee electrice peste tavan din scinduri, f) termoizolatie vat mineraléi 75 mm + barieré de vapori din polietilena 65 pm + P.F.L de densitate medie 6mm; g) nervuri de plangeu 75x300 mm din lemn tare, la 400 mm interax; h) contraplacaj 16 mm; i) grind& chesonata 600 mm; j) grindd din lemn tare 100x280 mm; fundatii din beton 600x300 mm. ‘Dupa ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988. 62 (CONSTRUCT DIN LEMIN EXEMPLE CLADIRE DE BIROURI PENTRU PROFESIUNI LIBERALE / Waterloo, Belgia Arhitectura: Samyn et associés, SPRL (Technique & Architecture 404, octombrie-noiembrie 1992) Plan de ta charpente 1 Plan of structural ame, Coupe tansversae. 1 Cress section Coupe longitudinale, Mong secvon, 6/13 CONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE MARIN TENNIS CLUB / San Raphael, California, SUA (1974) Constructie cu 2 nivele (parter si supantd), structura cu stilpi gi grinzi din lemn. Arhitectura: Backen, Arrigoni and Ross Structura: J. S. Papp and Associates \VEDERE AXONOMETRICA DINSPRE VEST ‘Structura. Tram@ 3.00x3.00m; stilpi: 150x150 mm, pe 2 nivele; grinzi curente: 150x250 mm. Stabiltatea la actiuni orizontale este asigurata pe 3 din fajade cu contravintuiri diagonale din bare de ofel (pe fiecare fatada, traveile de capat sunt rigidizate). Pe cea de a 4a fatada (NE) constructia exterioara din zidarie asiguré rigiditatea necesard. Plangeul de acoperig actioneaza ca diafragma orizontal, asociind tofi stipii i asigurind conlucrarea de ansamblu. Cu conditia ca toate elementele s& fie asociate in mod Ccorespunzator intre ele, tip de structuré are un comportament favorabil in zone seismice: lemnul este usor, are o buna rezistenfa la goo, iar imbindrile sunt capabile si absoarb& deformatii substantiale raminind totus! intacte. Inchideri. Vitraj pe 2 nivele cu profile din lemn, retras fata de perimetrul structuri. Scheletul tridimensional din lemn este permanent vizibil, participind la imaginea interioara gi constituind 'principiul ordonator’ al cladirii; totodata permite o trecere gradata interior - exterior. Timp de executie (pentru 2 clédiri): 12 luni. ‘Dupa ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988, 6/14 CONSTRUCTI DIN LEMN EXEMPLE MARIN TENNIS CLUB / San Raphael, California, SUA (1974) VEDERE IN LUNGUL FATADE! SUD-VEST ef ah Lic +——__ IMAGINE INTERIOARA DETALIU ACOPERIS a) Stlip de lemn; b) Grinda de bordaj; c) Pazie din lemn de cedru; d) Podina din scinduri cu lamba gi uluc; e) Strat de bitum + pietrig; f) Termoizolatie rigidé; g) Membran&_impermeabilé;_h) Placi contraplacai; i) Opritor de pietris “Dupa ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988. 6S CONSTRUCTI DIN LEM BXEMPLE MAGAZIN SI EXPOZITIE, Rheinstetten-Forchheimer, Germania Athitectura: Archis (Technique & Architecture 404, octombrie-noiembrie 1992) \ Structurd: de acoperire cu perechl de grinz! Inclinate din lemn lamelar (18 m deschider cu piese metalice aparente, mbinate articulat; grinzlle sunt subintinse cu tiranti metalici sl contrafiye ce prelau © parte din nearctirke grinzil 66 ‘CONSTRUCT DIN LEMIN EXEMPLE DEPOZIT, MAGAZIN SI BIROURI / Hergatz, Germania Arhitectura: Karl Baumschlager, Dietmar Eberle. (Technique & Architecture 428, octombrie - noiembrie 1996) Secjiune longitudinala: 1 - Hala expunere; 2 - Depozit; 3 - Birouri ‘Sttucturd din cadre de lemn lamelar prefabricate rezemate pe subasment din b.a. Inchiderle ‘au schelet propriu. | | Seotiune longitudinala in zona de birouri Seofiune transversala 617 ‘CONSTRUCTH DIN LEMN EXEMPLE SALA DE SPORT / Heppenheim, Germania Arhitectura: P. Hubner etal nr. 1/1997) Structura de acoperire din cadre de lemn lame'ar 6/16 CONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE ST. ANNE’S CHURCH / Fawley Court, Henley-on-Thames, England (1972) Biserica cu structura din cadre de lemn lamelar. Athitectura: W. Crabtree and Jarosz Structura: Taylor Whalley and Spyra / Rainham Timber Engineering PLAN PARTER ‘Dupa ORTON, Andrew, The way we buill now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. Ld. 1988. 619 CONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE ST. ANNE’S CHURCH / Fawley Court, Henley-on-Thames, England (1972) VEDERE INTERIOARA CATRE EST Corpul principal este constituit din 2 iruri de cadre din lemn lamelar in forma de A cu inaitimi ce cresc spre centrul bisericii; ele se intfinesc pe o linie, in centrul navei bisericil, unde ambele coame inclinate ating inailtimea lor maxima. Deschiderea cadrului cu indltimea mai mica este 18.89 m. Cele 2 ‘pachete’ de cadre A constituie entitati structurale separate, cu contravintuiri diagonale la capetele fiecdruia dintre ‘pachete’. Cadrele sunt articulate la baze si la vir, iar elementele inclinate din lemn lamelar au secjiunea redusa in aceste zone. Toate cadrele din ‘pachetul' de vest sunt diferite intre ele: elementele inclinate au latimea de 120 mm, iar inditimea lor la mijlocul deschiderii variazé de la 324 mm la 918 mm. Elementele inclinate din ‘pachetul’ de est au 120x918 mm, cu exceptia cadrului terminal de pe linia de jonctiune, care are 150x620 mm. Peste cadre sunt dispuse scinduri cu lamba gi uluc de 64 mm grosime, aparente la interior, peste astereala este agezatai invelitoarea din tabla de cupru. Pentru pereti’interiori gi exteriori a fost folosita zidarie de cdirdmida. Comportament structural. Cadrele A se comporté ca arce triplu articulate in preluarea incarcarilor gravitationale. Din punct de vedere structural, elementele liniare sunt in general mai putin eficiente decit cele curbe, fapt mai putin semnificativ in cazul pantelor foarte mari, dar mult mai ieftine. La acfiuni orizontale, cele 2 plane ale acoperigului s-ar putea comporta ca plici cutate daca scindurile ar fi asociate in lungul rosturilor tor, dar, in cazul de fafa, s-a considerat mai convenabilé fixarea unor contravintuiri diagonale la extremitatile fiecarei unitati structurale. Constructia a fost executata in 18 luni ‘Dupa ORTON, Andrew, The way we buill now. form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Lid. 1988, 6/20 CONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE ST. ANNE’S CHURCH / Fawley Court, Henley-on-Thames, England (1972) SECTIUNE VERTICALA PRINTR-UN CADRU DE IMBINAREA DINTRE UN ELEMENT DE CADRU $1 LEMN LAMELAR. NODURI CARACTERISTICE. — CONTRAVINTUIRI. VEDERE SI PLAN. 2) element inciinat din len lamelar; b) conier de ancorare, fixat cu buloane de elementul din lemn si de Soclul din beton; c) gapa mortar, d) placi ofel + buloane; e) tii din ofel; f) element de ‘coama; g) scinduri; h) Contravintuire din tern; |) placi ofel + buloane; j) imbinare cu sfera de otel (articulate tip ‘nuca’) + buloane; k) placa ofel fixata cu buloane de elementul din lemn lamelar. Dupa ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Go Lid. 1888. 6/21 (CONSTRUCTI DIN LEMN EXEMPLE PEPINIERA / Marche-en-Flamenne, Belgia Athitectura: Samyn et Associés Suprafata ovoldald din doud retele asociate. Dimensiuni in pian: 43 x 27 m. Inditime: 12.5 m. Inchidere cu sticla pirolizat, capablié so impiedice supraincdizrea. 6/22 CONSTRUCTII DIN LEMN, EXEMPLE PAVILION EXPOZITIONAL / Nara, Japonia Arhitectura: M. Kibayashi Suprafaté cu dubli curbura din retea de nervurl 4 x 7 cm cu ochiuri de 50 x 50 cm, in 4 straturl suprapuse incrucigat. CONSTRUCTI DIN LEMN EXEMPLE BUNDESGARTENSCHAU LATTICE SHELL / Mannheim, Germany (1975) Sistem de scoperire cu suprafata continua reticular din lemn gi infrastructura din beton. Athitectura: C. Mutschler and Partner Consultant structura acoperire: Frei Otto Structura de acoperire: Ove Arup and Partners Infrastructura: H. Spah DETALIU DE NOD STANDARD a) sipea lemn 50x50 mm; b) bara VEDERE A STRUCTURII DE ACOPERIRE PESTE SPATIUL Tietaté ¢ 8 mm; c) galba 55 mm; PRINCIPAL, PARTIAL RIDICATA. IN FUNDAL, ACOPERIREA ©) #albe resort (Grower) 3 x35 mm; RESTAURANTULUL €) gaiba resort (Grower) 1 x35 mm 4 ORTON, Andrew, The way we bul now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988. 6/24 CONSTRUCTI DIN LEMN EXEMPLE BUNDESGARTENSCHAU LATTICE SHELL / Mannheim, Germany (1975) Complexul include un spatiu polifunctional in partea de vest, cu o deschidere est-vest de cca 60 m, gi un restaurant in partea de est, cu o deschidere est-vest de cca 50 m. Cele 2 spat principale sunt legate printr-un hol central cu 3 ramificatii ce conduc spre exterior. Sub nivelul Principal existé o ampla infrastructura din beton care include depozite, utilaje gi spatii auxiliare. Planul cuprinde spatii diverse, individualizate, dar constructia capaté un caracter unitar datorita structurii de acoperire. Acoperigul are 0 forma cu dubla curbura si este alcatuit dintr-un gratar ugor din sipci de lemn de 50x50 dispuse pe 2 directii intr-o retea cu ochiuri de 500x500 mm. In conditille unei greutati reduse, structura acopera un spatiu cu dimensiuni in plan de cca 60 m pe ambele directi Sistemul este conceput ca “funicular’, respectiv forma este aleasa asttel incit in cadrul structurii sd nu apari momente incovoietoare sub greutatea proprie sau sub alte incércari uniform distribuite. © rejea simpli const din 2 straturi de sipci suprapuse incrucigat. Inainte de ridicare, acoperisul are forma unei rejele plane cu ochiuri patrate. Refeaua simpla a fost utiizaté pentru zona convex cu curburd mare, care acopera 0 deschidere modesta; in rest majoritatea suprafejei acoperigului este realizata dintr-o retea dubli, necesaré pentru a asigura o rigiditate suficienta la incovoiere; in zonele unde curbura este nula (si deci apar eforturi axiale mari), a fost Necesard o retea tripla pentru a asigura suficienta Tigiditate la incovoiere. i“ 3 -- 60,000 - > Mw fos Xx cs 5 C ) soclu din beton (linie plina); g) grind’ de bordaj din lemn lamelar pe stiipi de ofel; h) grind’ circularé pe stilpi din ofel, in zone ‘concave; i) bordaj cu cabluri; j) arcuri din lemn lamelar VEDERE INTERIOARA Cel mai interesant aspect al unei astfel de structuri este capacitatea sa de a lua o forma libera peste aproape orice compozitie de plan si, totodata, de a fi ridicata la forma finala in situ, plecind de Ia o retea plana din sipci drepte. In cazul de fafa, grdtarul de lemn a fost ridicat de jos gi pus in pozitie folosindu-se egafodaje, cricuri hidraulice si motostivuitoare - una din cele mai ieftine solutii de a pune in opera o structuré de acoperire cu deschideri mari. Aceasta Procedura de ridicare a fost posibild datorita flexibiltatii gipcilor si imbinarilor articulate dintre sipcile pe 2 directii permitind rotirea lor relativa in planul propriu; asttel, fiecare ochi de rejea initial patrat se poate deforma diferentiat, luind forma diverselor paralelograme din cadrul suprafefei finale cu dublé curbura. Dupd ORTON, Andrew, The way we buili now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988. 6/25 CONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE BUNDESGARTENSCHAU LATTICE SHELL / Mannheim, Germany (1975) Pe majoritatea conturului refeaua este bordaté de o scindura din contraplacaj agezaté pe suporti din ofel la 1.25 m interax, la parte inferioara fixafi cu buloane pe un soclu din beton. In alte zone de margine, reteaua este sustinuta de o grinda inalta din lemn lamelar, de 60 mm grosime, rezemata pe stilpi din ofel; stipli sunt inclinati spre interior pe directia fortelor din retea. DETALIU IN ZONA BORDAJULUI CU SOCLU DE BETON k) piese de blocaj; !) 2 cabluri x 6 mm diametru din cite 19 fire rsucite, la 4.5 m interax, pe directie diagonala fata de ochiurile refelei; m) piese de blocaj asigurate cu 3 buloane ¢ 8 mm, conform detaliului de nod standard; n) scindurd groas din contrapiacaj fixata pe placi din ojel cu buloane 8 mm; 0) reazeme din ofel la 1.25 m interax; p) sipci de refea fixate de scindura de bordaj cu buloane ¢ 10 mm; q) bagheta de fixare a pinzei de acoperire. Dupa ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988. 6/26 CONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE BUNDESGARTENSCHAU LATTICE SHELL / Mannheim, Germany (1975) In zona terasei restaurantului, a fost realizat un bordaj cu cabluri: 2 cabluri, fiecare tensionat la peste 6 t, dispuse parabolic cea Inseamnai c& fortele din gipci sunt oarecum uniforme; totusi un bordaj din contraplacaj asigura oarecare rigiditate la incovoiere. BORDAJ CU CABLURI IN ZONA RESTAURANTULUI 1) scinduri de bordaj din contraplacaj (2 x 36 mm grosime) care prind intre ele marginea rejelei; s) cabluri de bordaj 2 x 30 mm diametru; t) cablu intinzator 15 mm diametru; u) arc din contraplacaj; v) stiip din Jeavai rotunda de ofel 300 mm diametru. Dupa ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988. 6/27 CONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE BUNDESGARTENSCHAU LATTICE SHELL / Mannheim, Germany (1975) Constructia are la origine studille efectuate pe 0 macheta la scar mica; folosind principiul echilibrului, calculele bazate pe aceasta macheté au condus la definirea geometrica exacta a formei ‘tunicularulul’ acoperigului sub incarcarea proprie. Alta macheta a fost realizata la scara, cu mare precizie, pentru a reproduce caracteristicile structurale majore: in paralel, a fost realizaté 0 modelare matematicd menitaé sa simuleze cit mai aproape de realitate comportarea refelei in toate aspectele sale de detaliu, sub orice fel de incdireari. In final, s-a realizat o testare sub incarcare a structuri terminate, servind ca verificare a valabilitatii modelului matematic. Cu toate o& au fost necesare studi preliminare pentru stabilirea valorilor de calcul, intregul acoperig a fost proiectat gi executat in 18 luni. Executia a durat 16 luni, inclusiv realizarea infrastructuri; reteaua a fost intinsé pe egafodai, ridicat’ gi acoperitd in cca 7 luni. Materialul de invelitoare este o plasa de poliester imbrécaté cu pvc, funizata in suluri gi fixaté de baghetele din lemn, cu agrafe din ofel galvanizat de 26 mm lungime. La margini, materialul este asigurat cu cu benzi din ofel galvanizat si guruburi. Acolo unde pinza este perforata, este imediat etangata cu un film de pve aplicat sub forma lichidda. VEDERE DE ANSAMBLU DINSPRE EST “Dun ORTON, Andrew, The way we bull now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.L16, 1988. 6/28 CONSTRUCTII DIN LEMN Bibllogratie ‘Amerikal Csaladi Haz Epitese- ser Klado, Budapest 1999 Faszerkezettel "** (EVELYN CAROLA FRISCH) Zehn argumente fur den Ugnam, aarich 2001 Hotzbau ‘GAVARINI C BEOLCHINI Costruzioni, Elementi di ‘Hoepli, Milano 1988 G.C.MATIEOU G, tecnica delle costruzioni HAROTD, Materiale pentru construcfil sl /A/M, Bucurest! 1996 finlsaje. HARDT D, SMIGELSCHI, M ‘Construcfil 1- adie siiemn __/A/iv/, Bucuresti 1991 ‘GAUZIN-MULLER D, Le bois dans la construction Eafiions atu Morifeur, 1990 Pars GOTZK-H, HOORD, MOHLER — Construire en bob, choisir, Presses polyfechniques 1988 K.NATIERER J, concevoir, realiser romandes, Lausanne HERZOG T, NATTERERJ, VOLZ _Construire en bos 2 ‘Presses polyfechniques 1994 M. romandes, Lausanne ‘ORTONA, The way we bullf nowfom, Van Nostrand Reinhold 1988 scale and technique Colid PRACHTK, Les systemes constructifs en Eaiifions du Monifeur, T9aT bots Paris TSCHUMIA.G, LUPU N, Construction 1 Le bois ‘EPEL-DATIB, Chaire 1989- Architecture at 1990 Construction, Lausanne WACHSMANN K/ZORGNO _Holzhausbau ‘Guerh! studio, Milano 1992 AM, (1970)/Costruzione in legno- tecnica e forma Petiodice Nr. 35/1994. Bulletin Bois Ugnum, Zurich Nr1/1997 Detail ‘Munchen NF7/1998. Details Bois (CNDB Paris Nr 5/1990, 6/1996, 9/1996 Joumal de la construction Nr 3/1995, 5/1995, 6/1995, ‘Sequences Bois (CNDB Pars 7/1998, 8/1995, 9/1996, 10/1996, 11/1996, 12/1996, 13/1996, 16/1997, 16/1997, ne hors serie sept.1996 Nr 404/ 1992, 426/196 Techniques & Architecture Pars